Comunitatea româComunitatea românneascăească din din

VALEA TIMOCULUIVALEA TIMOCULUI

Prof. drd. Toarcă Ionelia

(Valea Timocului) - (Valea Timocului) - face face

parte din regiunea geografică parte din regiunea geografică

Serbia Centrală, frontiera Serbia Centrală, frontiera

naturală a acestei regiuni naturală a acestei regiuni

fiind formată de fluviul fiind formată de fluviul

Dunărea, râul Timoc la est şi Dunărea, râul Timoc la est şi

râul Morava la vest, iar la sud râul Morava la vest, iar la sud

de o linie care uneşte Morava de o linie care uneşte Morava

cu Timocul, prin munţii cu Timocul, prin munţii

Râtani. Râtani.

DELIMITAREDELIMITARE

•Peste regiunea geografica

Valea Timocului, se suprapun

judetele Bor, Zaiecar,

Branicevo si Pomoravlje.

DENUMIREA REGIUNIIDENUMIREA REGIUNII

În În SerbiaSerbia se referea iniţial la două se referea iniţial la două regiuni: regiuni:

Timočka Krajina/Craina Timocului, Timočka Krajina/Craina Timocului, (regiunea situată în estul Serbiei (regiunea situată în estul Serbiei la graniţa cu Bulgaria, de-a lungul la graniţa cu Bulgaria, de-a lungul râului Timoc) şi râului Timoc) şi

Negotinska Krajina/Craina Negotinska Krajina/Craina Negotinului (o parte a Crainei Negotinului (o parte a Crainei Timocului, din jurul oraşului Timocului, din jurul oraşului Negotin). Aceasta însemna Negotin). Aceasta însemna “frontiera Timocului”.“frontiera Timocului”.

AstăziAstăzi, denumirea de Craina , denumirea de Craina Serbiei, Serbiei, s-a extinss-a extins, de cele mai , de cele mai multe ori înţelegându-se prin multe ori înţelegându-se prin Craina Serbiei/Valea Timocului, Craina Serbiei/Valea Timocului, întreg teritoriu cuprins între întreg teritoriu cuprins între râul Morava si Râul Timoc. râul Morava si Râul Timoc.

Krajina/Craina (toponim slav) = hotar, graniţă

Sec. VII-III î. Hr. regiunea se numea Tribalia, denumire dată de Sec. VII-III î. Hr. regiunea se numea Tribalia, denumire dată de tribalitribali- populaţie de neam - populaţie de neam tracictracic

Sec. XVI – apare denumirea de Craina SerbieiSec. XVI – apare denumirea de Craina Serbiei între 1565 şi 1833 – este organizată Provincia Autonomă Margina, având capitala la Negotin, între 1565 şi 1833 – este organizată Provincia Autonomă Margina, având capitala la Negotin,

fiind condusă de cneji românifiind condusă de cneji români Din 1833, Krajina/Craina – denumirea folosită de sârbi pentru regiunea Margina – a fost Din 1833, Krajina/Craina – denumirea folosită de sârbi pentru regiunea Margina – a fost

inclusă în Serbia şi toate drepturile românilor au fost suprimate, situaţia perpetuându-se inclusă în Serbia şi toate drepturile românilor au fost suprimate, situaţia perpetuându-se până în prezent până în prezent

ISTORIA ISTORIA CRAINEICRAINEI

Din punct de vedere demografic intalnim 3 straturi suprapuse :

1. populaţia autohtonă geto-dacă romanizată

2.stratul slav si bulgar

3. imigrari ale românilor la si de la nord de Dunare

POPULATIAPOPULATIA

Oficial - Oficial - 40.00040.000 români români si si vlahi vlahi (după recensământul din (după recensământul din 2002)2002)

In realitate - In realitate - 250.000/400.000250.000/400.000 persoane, persoane, situate în situate în 210 sate210 sate si si 17 oraşe17 oraşe, , 154 154 de sate curat româneştide sate curat româneşti şi restul şi restul mixtemixte

Limba vorbită : românăLimba vorbită : română

Se recunosc ca vlahi, puţini au Se recunosc ca vlahi, puţini au constiinţa de româniconstiinţa de români

Religia : creştini ortodoxiReligia : creştini ortodoxi

4 GRUPE ETNOGRAFICE4 GRUPE ETNOGRAFICE DE LIMBA ROMÂNĂ IN REGIUNE DE LIMBA ROMÂNĂ IN REGIUNE - - ungureni, ţărani, bufani şi rudari - ungureni, ţărani, bufani şi rudari -

ungureniiungurenii prezinta o varietate de prezinta o varietate de graiuri, de tip bănăţean în regiunea graiuri, de tip bănăţean în regiunea dintre Morava şi Homolje şi de un tip dintre Morava şi Homolje şi de un tip bănăţeano-oltean, in opştinile bănăţeano-oltean, in opştinile Majdanpek, Bor şi BoljevacMajdanpek, Bor şi Boljevac

ţăraniiţăranii, formează o continuitate cu , formează o continuitate cu românii olteni din regiunile vecine ale românii olteni din regiunile vecine ale României (judeţele Mehedinţi şi Dolj) României (judeţele Mehedinţi şi Dolj) şi Bulgariei (regiunea Vidin)şi Bulgariei (regiunea Vidin)

BufaniiBufanii – sunt în număr foarte mic, – sunt în număr foarte mic, fiind românii veniţi pe parcursul fiind românii veniţi pe parcursul secolului XIX la Majdanpek ca mineri, secolului XIX la Majdanpek ca mineri, din regiunile Olteniei şi migraţi în din regiunile Olteniei şi migraţi în teritoriile Banatului prin secolul XVIteritoriile Banatului prin secolul XVI

RudariiRudarii – cea mai controversată – cea mai controversată populaţie de limba maternă populaţie de limba maternă românească în Balcani, fiind românească în Balcani, fiind răspândiţi pe un teritoriu întins din răspândiţi pe un teritoriu întins din Bosnia până la Marea Neagră, Bosnia până la Marea Neagră, etimologic etnonimul de rudari fiind etimologic etnonimul de rudari fiind legat de minerit. legat de minerit.

ECONOMIAECONOMIASe ocupa cu:Se ocupa cu:

agriculturaagricultura viticulturaviticultura

creşterea creşterea animaleloranimalelor

pescuitulpescuitul

SITUATIA ACTUALĂSITUATIA ACTUALĂ In comparatie cu romanii din In comparatie cu romanii din

Voivodina Voivodina – (cca. 40.000 de români – (cca. 40.000 de români - 2% din populaţia provinciei), care - 2% din populaţia provinciei), care au biserici şi dreptul la şcoală şi au biserici şi dreptul la şcoală şi presă în limba română, aceştia presă în limba română, aceştia intrand în componenţa Serbiei la intrand în componenţa Serbiei la 1918, cei din Valea Timocului nu au 1918, cei din Valea Timocului nu au prea multe drepturi.prea multe drepturi.

In urma acordului româno-yugoslav In urma acordului româno-yugoslav din 4 nov. 2002, autorităţile sârbe din 4 nov. 2002, autorităţile sârbe recunosc identitatea română a recunosc identitatea română a vlahilor din Sebia Centrală, dar vlahilor din Sebia Centrală, dar numai pe hârtie.numai pe hârtie.

In aprilie 2005, mai mulţi deputaţi In aprilie 2005, mai mulţi deputaţi din Consiliul Europei au protestat din Consiliul Europei au protestat împotriva tratamentului aplicat de împotriva tratamentului aplicat de către autorităţile sârbe impotriva către autorităţile sârbe impotriva românilor. românilor. In martie 2007, organizaţiile româneşti din zonă au anuntat

intenţia de a da în judecată statul sârb.

In august 2007, românii din Craina Serbiei/Valea Timocului au fost oficial recunoscuţi ca minoritate şi

limba vorbită- lb. română.

Totusi, nici in prezent: Totusi, nici in prezent:

Nu au bisericiNu au biserici Nu au dreptul la şcoală Nu au dreptul la şcoală Nu au presă în limba Nu au presă în limba

românăromână

Fiinta nationala si-o Fiinta nationala si-o pastreaza doar prin pastreaza doar prin traditiile, obiceiurile traditiile, obiceiurile si limba transmise si limba transmise din generatie in din generatie in

generatiegeneratie