COMUNICATII DE DATE BAZATE PE

CALITATEA SERVICIILOR

CUPRINS : 1. Generalitati. Conceptul de QoS 2. Definitii, mecanisme, solutii si probleme ale QoS 3. Calitatea serviciilor si managementul traficului in retele ATM

3.1 Reteaua de transport multiservicii pe suport ATM 3.2 Calitatea serviciilor in reteaua ATM

4. Aplicatii implementate cu QoS folosite in reteaua ATM

1. Generalitati. Conceptul de QoS. Quality of Service sau QoS reprezinta pe scurt prioritizarea traficului in functie de protocol. Orice retea mare (cateva sute sau mii de calculatoare) sau orice retea care foloseste o singura iesire spre Internet implementeaza sau ar trebui sa implementeze QoS. Pentru o activitate eficienta traficul trebuie prioritizat in functie de protocolul respectiv. Astfel VoIP - VoiceOverIP, SSH, protocoalele de remote management sau video au nevoie de delay minim. Fiecare milisecunda in plus necesara unui pachet sa ajunga de la sursa la destinatie poate duce la imposibilitatea de folosire a tehnologiei respective. Exista protocoale si servicii care nu necesita delay scazut. Ex: email, download-urile, P2P, chiar si Web-ul. E usor de imaginat ce inseamna 2 secunde intarziere pentru un email sau pentru un download si ce inseamna aceleasi 2 secunde intarziere pentru VoIP sau SSH. Pur si simplu fac ca vocea sa se auda cu intarziere si intreruperi, sau in cazul SSH, la fiecare tasta apasata sa dureze 2-3 secunde pana la afisarea caracterului corespunzator pe ecran. In acest moment serviciile respective devin total ineficiente si nu mai pot si folosite. Ethernet-ul este un mediu de comunicatie partajat. Atat e-mailul, web, VoIP, SSH, video, DC++ folosesc acelasi cablu, acelasi Router si practic impart banda disponibila pe cablul respectiv. Daca de exemplu pornim DC++ si in acelasi timp downloadam suplimentar un fisier mare prin FTP, ne aflam in imposibilitatea de a folosi SSH, TELNET, VoIP sau chiar a naviga cu browser-ul. Asta fiindca cele mai multe companii dar si persoane private folosesc o singura conexiune la Internet (DSL, catv, modem etc). Router-ele folosesc principiul FIFO (First In First Out), astfel incat pachetele sunt rutate in ordinea in care au sosit. Se creaza astfel o coada (queue) in care pachetele asteapta sa le vina randul pentru a fi rutate. In acest moment apar intarzieri.

ISP-urile din intreaga lume implementeaza cozi de asteptare cat mai mari pentru a garanta o capacitate de download cat mai mare la client. Este o chestiune comerciala dar nu si practica. Degeaba ISP-ul ofera 2 Mbps daca intarzierea este extrem de mare. Clientul ar beneficia mai mult de 1 Mbps si o intarziere minima. Toate ISP-urile isi vand serviciile de Internet in functie de capacitatea de traffic exprimata in Mbps, dar nu si in functie de intarziere. Asfel de multe ori ne aflam in situatia in care download-urile merg extrem de rapid, Kazaa, eMule sau DC++ downloadeaza cu Mbps, dar pentru a incarca o pagina web banala sau a ne conecta prin SSH la un server devine un calvar. Asta pentru ca bufferele/cozile de la ISP sunt mari (3MB), iar miliarde de pachete asteapta in coada sa fie rutate. Astfel daca descarcam fisiere mari, viteza este de asemenea mare fiindca miliardele de pachete apartin unei singure conexiuni si se duc la aceiasi destinatie, daca un pachet de tip SSH care reprezinta o tasta apasata trebuie sa astepte miliardele de pachete dinaintea lui sa fie prelucrate pana sa-i vina randul. La fel se intampla si cu urmatorul. Problema mai sus enuntata se refera la Internet si se poate particulariza pentru orice tip de retea. Problema se poate rezolva prin implementarea si configurarea QoS. Router-ele care suporta QoS sunt mult mai scumpe, iar cunostintele implicate in configurarea lor sunt complexe. Regula de baza pentru a scapa de intarziere este de a fi in masura de a controla coada formata si de a o limita. O alta regula este ca poate fi influentat si prioritizat doar traficul de tip upstream dar nu si cel de tip downstream - nu putem influenta ceea ce primim de la altii, dar putem influenta ceea ce trimitem. Doua concepte importante in QoS sunt cele de traffic shaping si traffic policing.

Traffic Shaping reprezinta controlul asupra traficului trimis (upload / upstream) prin delay astfel incat sa nu se formeze coada sau daca se formeaza sa o putem controla. Traffic Policing reprezinta acelasi lucru pentru download / downstream. Implementarea unei politici este extrem de complexa, poate chiar imposibila din simplu motiv ca nu putem influenta ceea ce primim de la altii. Un router care implementeaza intr-un mod profesional traffic shaping face ca eficienta retelei pentru care ruteaza sa creasca cu peste 50%. Asta mai ales daca exista o singura conexiune la internet pentru un intreg LAN - cazul cel mai des intalnit in momentul actual. Tot cu ajutorul lui QoS se poate configura banda minim garantata pentru fiecare client. Astfel ISP-urile pot oferi propria banda clientilor in functie de abonamentul acestora (cat au platit), garantand un trafic minim indiferent de situatie. Tot cu ajutorul lui QoS putem configura propriul nostru LAN, astfel incat daca un client foloseste P2P (point-to-point), face downloaduri mari pe toata durata zilei, etc sa nu influenteze activitatea celorlalti. Pentru un Home User QoS este de necesitate maxima deoarece, in conditii normale, este imposibil ca in timp ce dc++ sau eMule merge si se face si un download la un fisier mare (cateva sute de MB sau chiar GB), utilizatorul sa mai poate face surfing cu browserul, trimita mailuri, folosi SSH sau Skype. Avand in schimb QoS configurat se poate lasa eMule sau DC++ sau mearga fara intrerupere in timp ce vizitarea site-urilor sau folosirea lui Skype sa fie facuta ca si cand nu ar fi nici o alta activitate care sa consume banda. Dezavantajul principal si motivul pentru care QoS nu este implementat peste tot sunt costurile extrem de mari ale routerelor (in general sunt doar cateva firme care produc rutere cu astfel de capabilitati). Un astfel de router costa mii de dolari. Al doilea motiv este costul si lipsa specialistilor care sa inteleaga si sa implementeze efficient tehnologia respectiva. QoS este considerata o

tehnologie complexa, numai la indemana profesionistilor. De exemplu firma Cisco are cursuri speciale de CCNP sau CCIE care dureaza timp indelungat si care trateaza numai acesta problema.

2. Definitii, mecanisme, solutii si probleme ale QoS

In retelele cu comutare de pachete, termenul Quality of Service (QoS) se refera la mecanismele de control prin care se pot oferi prioritizari diferite la utilizatori diferiti sau fluxuri de date diferite, sau garantarea unui anumit nivel de performanta unui flux de date in concordanta cu cerintele aplicatiilor. Garantarea calitatii serviciilor este importanta in cazul in care capacitatea retelei este limitata, in special pentru aplicatii de streaming in timp real, de exemplu voce peste IP si IP-TV deoarece acestea necesita rata constanta a datelor si sunt sensibile la intarzieri. O retea sau un protocol care suporta QoS defineste un traffic contract (contract de trafic) impreuna cu aplicatia software si rezervarea capacitatilor in nodurile (router-ele) retelei, in timpul stabilirii unei sesiuni. In timpul sesiunii se poate monitoriza nivelul de performanta atins, de exemplu rata datelor si intarzierilor si sa se controleze dinamic prioritatile programate in nodurile retelei. Mecanismul poate elibera capacitatea rezervata in timpul inchiderii unui anumit canal pentru care fusese in prealabil rezervata banda. O retea de tipul best-effort nu suporta Quality of Service. Termenul de QoS este folosit cateodata ca o masura a calitatii cu multe alte definiri in locul mecanismelor de control. In retelistica, un termen de QoS bun (good QoS ) poate insemna mecanisme de QoS avansate sau o probabilitate mare a retelei de a furniza nivelul de performanta cerut. Un QoS de nivel inalt (high QoS) este adesea asociat unui nivel inalt de performanta, de exemplu rata mare de transfer a datelor, intarzieri mici sau probabilitate mica a ratei erorilor.

In telefonie, calitatea serviciilor telefonice a fost definita de ITU in standardul X.902 ca Un set de cerinte de calitate asupra unui comportament colectiv a unuia sau mai multor componente. Alta definitie larg raspandita folosita in special in telefonie si streaming video este performanta perceputa de utilizator. In acest context QoS este efectul cumulativ a tuturor aprecierilor clientului asupra imperfectiunilor ce afecteaza serviciul. Definitia include si omul in fixarea si crearea diverselor efecte cum ar fi timpul de raspuns, intreruperile, zgomotul, diafonia, nivelurile mari de zgomot, raspunsul in frecventa, ecouri notabile etc. si include de asemenea nivelul serviciului. Odata cu aparitia telefoniei digitale noile probleme aparute in retea cum ar fi erorile de biti in codificatoare au adus o tendinta de a exprima QoS in termeni care pot fi masurati obiectiv, eliminand subiectivismul uman. 2.1 Probleme Cand Internetul a inceput sa se dezvolte s-a simtit lipsa garantarii unui QoS cauzata de limitarea capacitatii de rutare. Prin urmare reteaua Internet a functionat ani buni cu un nivel QoS default sau best effort. Au fost patru biti type of service si trei biti de prioritate rezervati in cadrul fiecarui mesaj dar utilizarea lor in scopul QoS a fost ignorata. Acesti biti au fost mai tarziu redefiniti ca si DiffServ Code Points (DSCP) si sunt des utilizati in retele peer-to-peer in Internetul modern. Multe lucruri se pot intampla cu pachetele care traverseaza calea de la origine la destinatie rezultand in urmatoarele probleme din punctul de vedere al emitatorului si receptorului: - pachete aruncate : routerele pot ignora anumite pachete cand buffer-

ele lor sunt deja pline . Cateva dintre ele sau toate pachetele pot fi ignorate, depinzand de starea retelei si este aproape imposibil sa se determine ce se va intampla dinainte. Aplicatia care receptioneaza datele poate cere ca aceste pachete sa fie retransmise .

- intarzieri: unui pachet ii poate lua un timp mai lung pana sa ajunga la destinatie, pentru ca trece prin cozi de asteptare destul de lungi sau pentru ca a ales o ruta mai putin directa pentru a evita coliziunile. Altfel

ar fi trebuit sa urmeze o ruta mai rapida si mai directa . De aceea intarzierile sunt impredictibile.

- Jitter: pachetele ce pleaca de la sursa vor ajunge la destinatie cu intarzieri diferite. Variatia intarzierilor este cunoscuta ca jitter si poate serios afecta calitatea streaming-ului audio si video.

- Livrare intarziata: cand o colectie de pachete este rutata prin Internet , pachete diferite pot urma rute diferite , fiecare avand in final intarzieri diferite. Rezultatul se concretizeaza in faptul ca pachetele sosesc intr-o ordine diferita fata de cea in care au fost trimise. Problema necesita protocoale aditionale responsabile pentru reordonarea pachetelor la destinatie. Acest lucru este cu precadere important in stream-urile de video si VoIP unde calitatea este afectata dramatic din cauza intarzierilor sau lipsei sincronizarii.

- Erori: cateodata pachetele sunt indreptate intr-o directie gresita sau sunt combinate sau apar erori in interiorul lor in timpul rutarii. Receptorul trebuie sa detecteze acest lucru si daca pachetul a fost doar ignorat trebuie sa ceara retransmisia acestuia.

2.2. Aplicatii ce necesita QoS Un QoS bine definit este cerut de cateva tipuri de trafic de retea, de exemplu: - un streaming multimedia poate cere banda garantata; - telefonia IP si VoIP cer limite stricte ale jitter-ului si intarzierilor ; - video teleconferinta (VTC) necesita un jitter redus ; - semnalizarile de alarme ; - link-uri de date dedicate cer banda garantata si impun limite asupra

intarzierilor maxime si jitter-ului; - aplicatii critice cum ar fi medicina la distanta (remote surgery) cere un

garantat nivel de disponibilitate (se mai numeste si hard QoS) 2.3. Obtinerea QoS - pe apel ; - in timpul apelului ;

- in avans : cand cheltuiala mecanismelor care pot sa ofere QoS este justificata, clientii si providerii retelei semneaza o intelegere SLA (Service Level Agreement) in care se specifica garantiile ca reteaua/protocolul sa ofere o anumita performanta/banda/intarzieri bazate pe masuri mutuale care sunt acceptate, de obicei pe prioritizarea traficului.

- Resurse de rezervare: resursele sunt rezervate in fiecare nod al retelei pentru tipurile de trafic configurate. Un exemplu este RSPV (Resource Reservation Protocol).

3. Calitatea serviciilor si managementul traficului in retele ATM

1.1 Reteaua de transport multiservicii pe support ATM

Echipamentele ATM folosite in reelele de tip WAN reprezint o clas de echipamente de comutaie digitale n tehnologie integrat multiservicii, destinate constituirii de reele flexibile i scalabile, care permit companiilor s-i optimizeze performanele reelelor proprii cu costuri sczute prin:

- integrarea traficului de voce, date, video pe acelai suport de transmisie;

- multiple tipuri de interfee de interconectare, pentru linii nchiriate publice sau private, legturi ATM, ISDN, relee de cadre sau IP.

Echipamentele suport prin intermediul serviciilor ATM o gam larg de comunicaii de voce, video, date i alte comunicaii interactive, bazndu-se pe standarde consacrate n domeniu, putndu-se de asemenea interconecta cu orice tip de reele ce au la baz standarde ATM. Ele suport conexiuni ATM permanente, soft permanente i comutate. Conexiunile permanente se configureaz n fiecare nod din cadrul unei rute alese ntre 2 puncte, rmnnd setate chiar i cnd nu sunt n uz (asemntor circuitelor TDM). Conexiunile soft permanente se seteaz numai n punctul surs, rutele spre destinaie fiind setate dinamic (automat).

O conexiune comutat este setat i rutat n mod dinamic n reea, singura configurare necesar fiind instalarea i configurarea n fiecare nod al reelei a softului ce realizeaz rutarea de tip ATM. Se utilizeaz protocoalele UNI (interfa-utilizator-reea) i IISP (protocol de comunicaie temporar ntre switch-uri ATM) pentru a realiza conexiuni de tip soft permanente i protocolul PNNI (interfa privat reea-reea) pentru conexiuni comutate. UNI furnizeaz interfaa ntre CPE (Echipament Terminal al clientului) i reea; UNI utilizeaz o interfa temporar de management local pentru nregistrarea dinamic a adreselor i pentru configurarea i controlul strii nivelului fizic i legtur de date. IISP furnizeaz o interfa ntre nodurile din reeaua ATM. IISP are la baz UNI i face posibil rutare static ntr-o reea dinamic, permind realizarea cu Passport 7400 a unor reele de orice mrime/complexitate. Prin utilizarea unei rutri ierarhice, n cadrul unor grupuri egale de noduri, PNNI crete pe de o parte accesibilitatea reelei i reduce, pe de alt parte, cantitatea de informaie cu coninut topologic distribuit prin reea. Avnd implementate capaciti de rutare cap-cap, PNNI permite de asemenea, restabilirea auromat a conexiunilor czute datorit unor evenimente n reea sau stabilirea unor noi rute de calitate mai bun. Rutarea ATM implementat permite realizarea unor game largi de aplicaii de voce, date,video. Deoarece fiecare aplicaie are caracteristici proprii de trafic i performan, n cadrul ei sunt definite cerinele de serviciu pentru fiecare abonat n parte. Nevoile de comunicaie ale acestor aplicaii sunt transformate ntr-un set de caracteristici de trafic, bazate pe clasele de calitate a serviciilor cerute (QOS) i pe tipurile descrise de trafic. Managementul traficului implementat asigur realizarea obiectivului calitatea serviciului pentru fiecare abonat n parte, optimiznd de asemenea utilizarea resurselor reelei n vederea furnizrii serviciului la un pre minim.

3.2 Calitatea serviciilor Obiectivul managementului de trafic este sa optimizeze resursele retelei in scopul de a obtine un nivel acceptabil al calitatii serviciilor pentru toate tipurile de trafic pe care reteaua le suporta. Provider-ul serviciilor implementeaza strategii de management de trafic ca parte integranta a practicilor si proceselor ce au loc pe o retea ATM. Introducere

Retelele ATM suporta multiple aplicatii cum ar fi voce, video, multimedia, transfer de fisiere si comunicare interactive. Fiecare aplicatie are caracteristici de trafic unice (variatia fluxului de date) si nevoi de performanta (nivele acceptabile ale intarzierilor si pierderii celulelor). Provider-ul de servicii defineste cererile serviciului pentru fiecare client in rezonanta cu aplicatiile suportate de retea. Aceasta definitie invoca transformarea nevoilor de comunicare ale aplicatiilor clientului intr-un set de caracteristici de trafic. Managementul de trafic cuprinde doua obiective care trebuie aduse la echilibru:

- asigurarea faptului ca reteaua indeplineste obiectivele calitatii serviciilor pentru fiecare client, prin aceasta garantand cererile de comunicatie la nivelul aplicatiilor serviciului;

- maximizarea eficientei utilizarii si alocarii resurselor de retea astfel incat serviciul sa aiba un cost redus;

Contractul de trafic sta la baza controlului managementului de trafic. Contractul defineste categoriile de servicii ATM si parametrii de descriere a traficului pe care provider-ul de servicii le stabileste de comun accord cu clientul. Privire de ansamblu asupra controlului managementului de trafic Controlul managementului de trafic cuprinde :

- managementul rutelor; - modelarea traficului; - controlul traficului folosind UPC (usage parameter control); - cozi de celule, controlul cozilor de asteptare, aruncarea pachetelor; - admiterea conexiunii (CAC) si alocarea dinamica a benzii;

In plus acestor elemente de control mai exista cereri pentru managementul memoriei (pentru cozile de asteptare) si managementul divizarii benzii (pentru CAC). Elementele de control a managementului de trafic include de asemenea parametric de trafic si categorii de servicii ATM. In final se are in vedere ca fiecare nod al retelei sa fie configurat adecvat pentru a suporta cererile de trafic dorite.

In figura se arata unde se aplica aceste elemente de control a traficului de-a lungul unei cai de comunicatie. Fiecare element de control a managementului de trafic si cererile associate lui fac parte din una din cele trei categorii prezentate mai jos:

1. Control specific accesului ; 2. Control specific unui nod al retelei; 3. Control specific unei retele;

Cand provider-ul de servicii construieste o retea de switch-uri ATM elementele de control al traficului sunt puse pe masini in configurarea fiecaruia ca elemente default. De aceea cateva elemente de control a traficului sunt intotdeauna active ca si default in timp ce altele sunt inactive ca si default. Provider-ul de servicii poate reconfigura aceste elemente default pentru a maximiza resursele retelei depinzand de mixarea traficului in reteaua respective. Urmatoarea figura arata relatia intre elementele de control a traficului, managementul resurselor si ingineria de retea si evidentiaza faptul ca fiecare element de control este preventiv sau reactiv. Figura arata de asemenea relatia intre ingineria de retea si managementul resurselor.

1. Control specific accesului

Acest tip de control duce la caracterizarea apelului intr-o retea. Se asigura astfel ca sursa generatoare de trafic adera la un contract de trafic specificat o data ce conexiunea a avut loc. Controlul accesului cuprinde:

- caracterizarea apelului in retea (contractul de trafic si cerintele de rutare pentru PNNI si conexiuni de tipul UNI/IISP )

- modelarea traficului; - politistul traficului; - marcarea traficului in exces;

Marcarea traficului in exces permite clientului sa depaseasca banda permisa pentru o conexiune pana la o rata maxima specificata.

2. Control specific unui nod al retelei; Controlul specific unui nod al retelei se asigura ca resursele nodului suporta cerintele conexiunii. Acest tip de control se focalizeaza asupra :

- prioritatea emisiei si cozile de asteptare (coada si managementul listei + managementul resurselor);

- programarea ; - politica de aruncare a celulelor;

Controlul specific unui nod al retelei are o portiune considerabila din tot ceea ce inseamna managementul de trafic. Politica de aruncare a celulelor lucreaza cu prioritatea emisiei, cozile de asteptare si progamarea ca timp pentru a se asigura ca cererile de trafic nu depasesc critic memoria si resursele de link.

3. Control specific unei retele; Controlul unei retele se asigura ca resursele retelei continua sa sprijine cererile de trafic pentru admiterea conexiunilor. Acest control duce la mecanisme cum ar fi admiterea apelului si selectia traseului incluzand:

- controlul de admitere a conexiunii (CAC); - mecanisme adaptiv-reactive pentru controlul congestiilor; - managementul rutelor (PNNI si cerinte UNI/IISP);

Mecanismele de control adaptive-reactive limiteaza conexiunile in retea atunci cand apar congestii.In retelele ATM fiecare pachet care traverseaza reteaua contine un bit indicator de congestie. Fiecare punct final monitorizeaza indicatorul de congestie si limiteaza incarcarea inainte de a primi indicatie ca s-a produs congestia. Contractul de trafic

Contractul de trafic defineste caracteristicile de trafic ale unei conexiuni in reteaua ATM. Este definitia nivelului serviciului pe care fiecare conexiune trebuie sa o indeplineasca, la intelegerea intre provider-ulo de servicii ci client. Cu contractul de trafic ca punct de start provider-ul de servicii se asigura ca reteaua ofera nivelul de serviciu cerut de fiecare conexiune. Clientul statiei ATM trebuie sa se asigure ca traficul transmis nu depaseste limitele definite. Parametrii contractului de trafic Contractul de trafic se defineste cu urmatorii parametri : - categoria de serviciu ATM pe care reteaua o ofera (specificata pentru

ambele directii) ; - calitatea serviciilor (QoS) ; - parametrii circuitelor in banda de baza ; - descrierea traficului conexiunii (specificatie pentru fiecare directie) care

contine:

- descrierea parametrilor de trafic ale sursei care specifica caracteristicele conexiunii incluzand peak cell rate (PCR), sustained cell rate (SCR) si maximum burst size (MBS); - CDVT (cell delay variation tolerance)- toleranta la variatia intarzierilor celulei; - tipul de trafic ,pe care reteaua o foloseste pentru a interpreta parametrii de trafic;

- cerinte de best effort;

- politici de aruncare a framer-urilor si celulelor; Relatia intre acesti parametri este aratata in figura de mai jos :

Parametri de semnalizare pentru conexiuni comutate: Pentru conexiuni comutate reteaua extrage caracteristici de trafic de la urmatoarele elemente de semnalizare si informare: - calitatea serviciului (QoS)

- capabilitatea agregarii in banda larga; - descriptor de trafic; Parametrii contractului de trafic sunt configurati pentru circuite PVC (permanent virtual circuit) si SPVC (switch permanent virtual circuit). Pentru circuite SVC (switched virtual circuit) cele mai multe descrieri ale contractului de trafic sunt semnalizate in retea de transmitator. Categoria de serviciu ATM este definita ca facand parte din contractul de trafic la nivelul interfetei.Are effect asupra ratei de pierdere a celulelor permisa, intarzierii transferului celulelor si variatiei intarzierilor.

4. Aplicatii implementate cu QoS folosite in reteaua ATM Intr-o retea ATM exista multe solutii pentru implementarea unui QoS foarte bun aceasta depinzand in mare masura si de tehnologia care se foloseste la nivelul 3,tehnologia ATM functionand la nivelul 2. In primul rand un serviciu poate avea o garantie mai mare a fiabilitatii transmiterii lui prin reteaua ATM prin configurarea lui. Tehnologia ATM suporta mai multe tipuri de servicii: CBR (constant bit rate) - cel mai simplu tip de traffic (voce); - are cea mai mare prioritate in retea pentru ca este sensibil la intarzieri; - are un trafic aproape periodic; - are nevoie sa se specifice doar PCR (PCR=SCR); VBR(variable bit rate) - un tip de trafic putin mai complicat: rata de bit variaza cu timpul (compresie video de ex.); - are nevoie sa i se specifice PCR, SCR si burst-urile; - are urmatoarea prioritate dupa CBR; - are doua versiuni: real-time (rt) si non-real-time (nrt); ABR (available bit rate)

- tip de trafic impredictibil: traficul doreste sa foloseasca atat de multa sau oricat de putina banda ar fi disponibila; - de obicei are rata de bit variabila; - se mai numeste trafic de tip elastic ; - are urmatoarea prioritate ca si serviciu; UBR(unspecified bit rate): - tipul de serviciu care nu garanteaza nimic; - are cea mai mica prioritate din toate serviciile enuntate; In continuare se vor prezenta cateva scheme in care se configureaza QoS pe echipamente ATM cu diferite tehnici. Figura de mai jos prezinta instantele mai multor circuite virtuale aflate pe o interfata ATM dintr-un echipament in tehnologie ATM.

In urmatoarea configuratie este prezentat un circuit virtual ATM cu instanta 0.32 si parametrii de trafic setati. Tx traffic description parameter este setat la 50.000 celule ATM ceea ce presupune ca pe transmisia echipamentului

banda este limitata la 50.000 celule.Tot ceea ce depaseste aceasta valoare pe transmisie este aruncat. 50.000 X 48octeti X 8biti=19200000 bps =19 Mbps Pe partea de receptie se observa ca se face aceeasi limitare. Tipul de serviciu ATM folosit pentru aceasta conexiune este nrt-VBR. FwdQos parameters sunt parametri setabili pentru un bun Qos unde se vor seta cell delay variation, cell loss ratio doi parametric importanti in luarea deciziei daca un pachet este aruncat sau nu.

Urmatoarea configuratie prezinta 40 de circuite frame relay unde limitarea benzii nu se mai face in numar de celule ca la un circuit ATM ci limitarea se face direct in Kbps. CIR (commited information rate) este setat la 400.000 bps = 400 kbps. Toate celelalte atribute arata starea active a circuitelor frame relay.

In figurile de mai jos sunt prezentate cateva caracteristici de trafic de tip VBR ale anumitor circuite.