Org. Amare Prhala - Fraţii Noştri

21.12.2010, Cluj-Napoca

Documentul de faţă este un document în lucru pe care îl punem la dispoziţia celor interesaţi de situaţia evacuării familiilor nevoiaşe de romi din locuinţele lor actuale, şi a mutării lor forţate în zona gropii de gunoi din Pata Rât a municipiului Cluj. Într-un prim capitol, documentul face o scurtă prezentare a situaţiei familiilor de pe strada Coastei, ele fiind primele vizate de mutările forţate administrate de autorităţile locale din Cluj; iar într-un al doilea capitol documentul de faţă prezintă istoria acestui “proiect” local şi demersurile noastre împotriva lui cu începere din martie 2010 (care nu au găsit sprijin în rândurile autorităţilor locale şi centrale). Menţionăm că în continuare documentăm cele întâmplate, adunând mărturii ale oamenilor şi căutând suport în vederea stopării proiectului primăriei Cluj-Napoca “locuinţe sociale din Pata Rât.”

1. De pe strada Coastei, pe lângă groapa de gunoi din Pata Rât

În data de 14.12.2010, Consiliul Local al Municipiului Cluj a luat o Hotărâre privind strămutarea romilor de pe strada Coastei în ceea ce se cheamă de către autorităţi “locuinţele sociale de pe Pata Rât”. Casele de pe strada Coastei s-au aflat în zona pieţii Mărăşti, în spatele noii biblioteci judeţene de pe calea Dorobanţilor, fiind înconjurate în ultima perioadă de o nouă zonă rezidenţială.

1

COMUNICAT CU PRIVIRE LA SITUAŢIA LOCUIRII

COMUNITĂŢILOR DE ROMI DIN ZONA PATA RÂT, MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Până în momentul de faţă primăria a refuzat să facă publică decizia care, presupunem noi, stă la baza evacuării, iar în declaraţiile sale de presă accentuează că nu este vorba despre evacuare, ci despre mutare. Pe pagina de internet a primăriei, la capitolul Hotărâri ale Consiliului Local nu apare hotărârea în cauză. În legătură cu această situaţie apare în schimb o Hotărâre din 14.12.2010 care prevede montarea contoarelor de energie electrică şi a apometrelor la locuinţele sociale din Pata Rât. Tot în aceeaşi zi, Consiliul Local mai emite Hotărârea privind concesionarea unui teren de pe strada Dorobanţilor f.n., de 2300 metri pătraţi, în favoarea Consiliului Judeţean Cluj.

Cu ocazia şedinţei Consiliului Local din 14.12.2010 se discuta ca pe data de 15.12.2010 locuitorii coloniei Coastei să fie notificaţi cu privire la mutarea lor preconizată pentru 16.12.2010. Până la ora actuală noi nu am văzut astfel de notificări scrise, presupus a fi primite în prealabil de către cei vizaţi. Conform mărturiei oamenilor unii dintre ei au fost chemaţi la primărie, unde au fost puşi să semneze un document al cărui primă pagină nu au primit-o în momentul respectiv, astfel şi-au dat seama unde urma să fie mutaţi doar după consumarea actului respectiv. Au fost şi cazuri în care oamenii şi-au mai plătit chiria pe luna decembrie, sau contorul de energie electrică ce urma să fie montat pe vechea lor adresă de pe strada Coastei. Unii, care au avut depuse cereri pentru locuinţe, au crezut că vor fi mutaţi în aceste locuinţe noi, însă ulterior au putut citi în notificarea primăriei că dat fiind faptul că acest lucru nu este posibil, ei vor fi mutaţi “deocamdată” în Pata Rât.

Ceea ce priveşte statutul familiilor de romi de pe strada Coastei, ei se încadrează în două mari categorii: categoria celor care au avut contracte pe case, şi a celor care şi-au construit acolo barăci sau chiar case cu mai multe camere fără autorizaţie, aşezarea lor acolo fiind în mod tacit acceptată de către primărie.

În data de 16.12.2010, la ora şase dimineaţa, autorităţile locale, împreună cu poliţia comunitară şi cu trupe de oameni mascaţi, însoţiţi de camioane, au intrat în comunitate pentru a evacua romii din case. Reprezentanţii primăriei i-au pus pe romi să semneze că ei se mută de bună voie şi că le eliberează contracte pentru imobile cu două camere, fără să specifice care este locaţia unde se află ele. La un moment dat părea că vor fi mutaţi doar cei care au avut contracte pe casele de pe strada Coastei, iar ceilalţi rămân sub cerul liber. Probabil datorită legii care interzice evacuarea în timp de iarnă cu excepţia cazului în care se oferă un adăpost celor vizaţi, primăria a acceptat în mod tacit ca toate familiile să se mute în cele 40 de apartamente ale “caselor modulare” de pe Pata Rât, sugerind verbal să-şi facă barăci pe lângă casele construite. Astfel s-a recurs la o strategie de moment practicată şi cu alte ocazii: aşezarea familiilor nevoiaşe, fără locuinţe, în anumite locaţii ale oraşului a fost mai întâi acceptată de autorităţile locale, iar mai târziu, când interesele legate de terenuri s-au schimbat, ea s-a definit drept “ilegală” de către acestea. Pe strada Coastei la începuturi au primit repartizare din partea primăriei 17 familii de romi, numărul lor în data evacuării ajungând la 56. Pe de o parte, numărul familiilor s-a extins în mod natural în urma faptului că, copiii primei generaţii de locatari au devenit la rândul lor părinţi şi şi-au construit adăposturi în aceeaşi zonă. Pe de altă parte, tot acolo s-au mai stabilit, cum ar veni ilegal, dar cu acordul tacit al primăriei, alte noi familii. Condiţiile de locuire au fost îmbunătăţite de către locatari în interiorul caselor, căci intervenţiile în exterior au fost interzise de către primărie. Majoritatea lor erau angajaţi, iar copiii lor şcolarizaţi, plătindu-şi chiria până în ultima lună de şedere . În anul 2009 primăria a refuzat reînnoirea contractelor pentru aceste imobile.

2

Noile “locuinţe sociale”, sau “casele modulare”, unde locuitorii de pe strada Coastei au fost mutaţi cu forţa şi sub ameninţări, sunt situate în zona Pata Rât a Clujului. Distanţa lor faţă de vechea groapă de gunoi (actualmente astupată cu pământ, fiind locaţia mai multor familii de romi care s-au stabilit acolo pentru că lucrează pe groapa de gunoi) este de circa 200 metri. La vreo 400 de metri de noile case se află o fostă staţie de deşeuri a fabricii de medicamente Terapia, şi un pic mai încolo actuala groapă de gunoi, ce urmează să fie închisă şi “ecologizată” sub presiunile Uniunii Europene. Pe terenul obţinut de către primărie în urma unui schimb de terenuri cu compania de salubritate Bratner Veres (precum arătăm în capitolul doi) deocamdată s-au construit 10 “case modulare” aşezate în două şiruri paralele. Fiecare casă găzduieşte câte patru camere a 15, sau 19 metri pătraţi, precum şi o baie comună la cele patru camere. Familiile au fost repartizate aleatoriu, în fiecare cameră stau familii de câte 7-13 persoane, formate din câte trei generaţii. Casele au fost conectate la energie electrică, precum şi la apă rece, dar nu au fost racordate la reţeaua de gaze naturale a oraşului. În timp de iarnă friguroasă, familiile în primul rând vor trebuie să-şi improvizeze sobe de încălzit pe lemne. În locuinţele lor vechi mulţi dintre ei au avut mobilier pentru mai multe camere, acesta acum trebuie abandonat.

Distanţa de la transportul în comun este foarte mare, până la 10 km, copiii trebuie să traverseze calea ferată ca să ajungă la cea mai apropiată linie de autobuz care să-i ducă mai aproape de şcolile din oraş unde sunt înscrişi. Oamenilor le este teamă că nu vor mai putea asigura şcolarizarea copiilor, şi că nu vor mai avea acces la locurile lor de muncă anterioare.

Neputând accepta modalitatea în care familiile de romi au fost evacuate din locuinţele lor vechi, fiind expulzaţi într-una din cele mai izolate zone ale oraşului, şi observând încălcarea gravă a normelor privind condiţiile de locuire, cerem factorilor de decizie să stopeze acest val de mutări forţate. Dacă, în pofida atenţionărilor primite dinspre organizaţiile pentru drepturile omului, primăria a dat totuşi curs acestui proiect, solicităm autorităţilor locale ca: pe termen scurt să ofere suport familiilor nevoiaşe, cum ar fi lemne pentru foc şi un autobus pentru elevi şi adulţii angajaţi; pe termen mediu să asigure racordarea la reţeaua de gaze naturale, să asfalteze strada şi să asigure transportul în comun; iar pe termen lung să clarifice statutul acestor locuinţe şi dacă rămâne la a defini ca şi locuinţe sociale, să respecte normele Uniunii Europene cu privire la condiţiile de locuire, eventual să construiască noi locuinţe care respectă aceste norme, şi să aloce locuinţele actuale unor familii fără copii.

2. Măsurile administrative ale primăriei municipiului Cluj-Napoca şi reacţiile societăţii civile în perioada martie – septembrie 2010

La sfârşitul lunii martie 2010, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Attila László a declarat presei că pentru a găsi o soluţie pentru cei circa 1500 de romi care locuiesc pe strada Cantonului şi Coastei, precum şi în Pata Rât, liderii administraţiei locale iau în calcul zona din aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât (http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/primaria-muta-romii-de-la-pata-rat-cu-o-parcela-mai-incolo-77329/).

În Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010 se arată „argumentele” în vederea „reamplasării persoanelor” din aceste zone, cum ar fi nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe reclamaţii ale cetăţenilor din zonă.

3

Pe baza acestui Referat, Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat efectuarea unor demersuri necesare identificării de terenuri în Zona Pata Rât “în scopul mutării persoanelor care locuiesc ilegal pe str Cantonului şi str. Coastei”. În 11.04.2010, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale din Cluj au demarat Petiţia “Împotriva ghetoizării romilor din oraşul Cluj” adresată Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, care în august 2010 avea 296 de semnături de sprijin, (http://www.petitieonline.ro/petitie-p19395057.html).

Cauza “Împotriva ghetoizării romilor din oraşul Cluj” a fost lansată online pe 15.04.2010, beneficiind în momentul de faţă de sprijinul a 826 de membrii din ţară şi din străinătate (http://www.causes.com/causes/471269).

Organizaţiile civice implicate au constituit Comisia de negociere compusă din câţiva membrii ai lor şi locuitori ai zonelor vizate. Comisia la rândul ei a demarat acţiunea întocmirii Tabelelor cu semnăturile locatarilor de pe strada Cantonului, Coloniei Pata Rât, Dallas şi Groapa de Gunoi prin care ei îşi exprimă dezacordul privind mutarea lor în zona Pata Rât, precum şi revendicarea de a fi reprezentaţi prin Comisia de negociere la discuţiile pe această temă cu Primăria Municipiului şi Consiliului Local. În 14.04.2010 organizaţia Romani Criss din Bucureşti a adresat o Scrisoare Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în care pe baza dreptului la informaţii publice se solicitau informaţii despre Hotărârea 127/30.03.2010.

În 15.04.2010 organizaţia Romani Criss din Bucureşti a adresat o Scrisoarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în care cerea sprijinul acesteia pentru organizarea unei întâlniri pe această temă la primărie cu o delegaţie care reprezintă locatarii din zonele afectate de mutarea preconizată. În lipsa unui răspuns la scrisorile de mai sus, în 06.05.2010 Alianţa Civică a Romilor din România, Amare Phrala, ENAR România, Fundaţia Desire şi Romani CRISS au lansat primăriei municipiului Cluj-Napoca invitaţia de a participa la masa rotundă preconizată pe 12 mai 2010.

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 197 din 11.05.2010 s-au demarat procedurile schimbului de teren între Primărie şi S.C. Strict Press S.R.L., pe baza căruia societatea din urmă a obţinut 300 mp pe strada Nădăşel în schimbul unui teren de 3000 mp în zona Pata Rât.

Conform invitaţiei lansate, în 12.05.2010 a fost organizată Masa rotundă “Comunitatea de romi din Pata Rât şi dreptul la locuire” la care s-au înregistrat 31 de participanţi, printre ei reprezentanţi ai Alianţei Civice a Romilor din România, Amare Phrala, ENAR România, Fundaţia Desire şi Romani CRISS, precum şi ai primăriei municipiului Cluj-Napoca, inclusiv domnul vice-primar Attila László; reprezentanţi ai altor organizaţii civice locale (Asociaţia pentru Emanciparea Femeilor Rome, Asociaţia Voluntară “Castel Banffy”, Fundaţia  Pro Roma); reprezentanţi ai comunităţilor de romi de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât. La eveniment domnul vice-primar a exprimat deschiderea primăriei către încheierea unui protocol cu societatea civilă în vederea soluţionării adecvate a situaţiei locative a romilor din zonele afectate, şi a preluat de la organizatori mapa cu documentele legate de măsurile preconizate de primărie şi acţiunile organizaţiilor neguvernamentale. Evenimentul a fost filmat de către organizatori.

4

În 20.05.2010 domnul Pavel Doghi, preşedintele organizaţiei Amare Prhala şi doamna Eniko Vincze, preşedinta Fundaţiei Desire au fost primiţi în audienţă la domnul vice-primar Attila László, şi în numele Comisie de negociere care reprezintă locatarii de pe strada Cantonului şi Pata Rât au depus propunerea pentru Protocolul de colaborare ale cărui obiect, conform Capitolului II urmau să fie următoarele:

Art. 1. Identificarea unor soluţii care să evite segregarea rezidenţială şi să asigure dreptul la locuire adecvată ale familiilor de romi afectate de planul de relocare a lor de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât în apropierea rampei de gunoi, plan consacrat prin Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1/25.03.2010, precum şi prin Hotărârile 127/30.03.2010 şi 197/11.05.2010 ale Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.

Art. 2. Găsirea unor soluţii care să fie în conformitate cu legislaţia internaţională cu privire la o locuinţă adecvată, stabilită de către Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale al Naţiunilor Unite (ICESR) prin Comentariul General nr. 4 care defineşte şapte criterii minimale ce trebuie îndeplinite pentru ca o locuinţă să fie considerată adecvată, precum şi de către reglementările internaţionale şi naţionale cu privire la obligativitatea menţinerii unei distanţe sigure între o zonă rezidenţială şi o sursă de poluare.

Prin Scrisoarea Nr. 111351/803/ din 12.07.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Direcţia de asistenţă socială şi medicală semnată de primarul Sorin Apostu şi de director executiv Aurel Moraru, primăria a refuzat încheierea acestui protocol de colaborare.

Preşedintele Amare Prhala, în numele Comisiei de negociere a depus răspunsul său la scrisoarea primăriei pe 27.08.2010, în care a arătat că prin răspunsul său primăria nu a reflectat asupra problemelor legate de mutarea familiilor de romi în zona Pata Rât; a desconsiderat eforturile comunităţilor şi societăţii civile de a se implica activ în soluţionarea situaţiei; nu a făcut referire la nicio hotărâre a consiliului local pe baza căreia a luat decizia refuzului privind protocolul de colaborare propus; argumentul în defavoarea acestui protocol a fost cel al existenţei Grupului de Lucru Mixt pe lângă prefectura judeţului Cluj care însă în momentul de faţă nu mai are cadru legal de funcţionare.

În 17.09.2010 subsemnaţii au depus la mai multe instituţii locale şi centrale (cum ar fi Primăria şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi Preşedinţia României) Referatul de constatare cu privire la situaţia locuirii a comunităţilor de romi din zona Pata Rât, în care au repetat istoricul măsurilor administrative ale primăriei municipiului Cluj-Napoca cu privire la mutarea familiilor de romi de pe Cantonului şi Coastei în zona Pata Rât, respectiv argumentele aduse împotriva acestui proiect, precum şi propunerile societăţii civile (cele din urmă fiind redate mai jos).

5

ARGUMENTE ÎMPOTRIVA MUTĂRII FAMILIILOR DE ROMI ÎN ZONA PATA RÂT ♦ Mutarea familiilor de romi din cele trei zone într-una singură înseamnă acutizarea segregării rezidenţiale prin decizii administrative.

♦ Argumentele aduse mutării acestor familii de romi în Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1/25.03.2010 (nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe reclamaţii ale cetăţenilor din zonă) pe baza căruia s-a adus Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca 127/30.03.2010, nu sunt acceptabile: pentru insalubritate Primăria poate amenda cel mult proprietarul terenului, iar argumentul reclamaţiilor care ar putea eventual exista împotriva unor familii trebuie analizat în detaliu în fiecare caz şi nicidecum nu poate justifica evacuarea tuturor familiilor de pe acele străzi.

♦ Această mutare duce la ghetoizare etnică, fiind o manifestare a discriminării instituţionale şi astfel o gravă violare a drepturilor omului, având drept consecinţă perpetuarea şi cronicizarea excluziunii socio-economice şi ne-recunoaşterii romilor ca parte integrantă a Clujului.

♦ Mutarea în zona Pata Rât a familiilor de romi afectate de Hotărârea Consiliului Local contravine politicilor de integrare şi incluziune a romilor pe care Guvernul României le-a asumat în ultimele două decenii.

♦ Mutarea acestor familii în zona Pata Rât nu va rezolva, din contra, va agrava problemele lor social-economice, implicând, printre altele, următoarele pericole:

o terenul toxic de pe rampa de gunoi periclitează sănătatea oamenilor;

o marginalizarea acestei comunităţi la periferia oraşului îngreunează şi mai mult accesul său la transport public şi la toate serviciile publice de calitate;

o izolarea unei comunităţi compuse din circa 2000 de persoane de restul oraşului:

creşte stigmatizarea acestei comunităţi;

face imposibilă accesul la educaţia şcolară şi la locuri de muncă decente;

creşte riscul unor fenomene de infracţionalitate.

♦ Planul de relocare a familiilor în zona rampei de gunoi contravine Declaraţiei internaţionale a drepturilor omului şi mediului adoptată la Geneva în 1994 care precizează printre altele că acestea includ şi dreptul la condiţii de locuit într-un mediu sănătos, nepoluat, şi nedegradat de activităţi care pot afecta sănătatea şi bunăstarea oamenilor, precum şi Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 2007, care la articolul 11 arată că distanţa minimă de protecţie sanitară, recomandată între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri sanitare este de 1000 de metri.

♦ Cele două Hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca (127/30.03.2010 şi 197/11.05.2010) denotă faptul că Primăria a început demersurile preliminare mutării familiilor de romi în cauză fără să analizeze pericolul la care ele sunt supuse datorită relocării lor într-o locaţie îndepărtată de zonele populate ale oraşului lângă groapa de gunoi care este o sursă de poluare, şi fără să aibă o strategie cu privire la protejarea securităţii posesiei locuinţelor, la disponibilitatea serviciilor şi infrastructurii, sau la asigurarea accesibilităţii şi locuibilităţii.

♦ Aceste Hotărâri contravin bunelor practici şi datorită faptului că familiile în cauză nu au fost şi nu sunt consultate în legătură cu mutarea lor, în timp ce, de-a lungul ultimului deceniu, multe dintre ele au fost relocate pe străzile respective de către Primărie, fiind în evidenţa Primăriei, beneficiind de

6

căsuţe construite acolo de organizaţii de caritate cu acordul Primăriei, lucru care dovedeşte că ele nu stau acolo ilegal.

♦ Soluţiile identificate pentru familiile în cauză trebuie să fie acceptabile în lumina legislaţiei internaţionale cu privire la o locuinţă adecvată, stabilită de către Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale al Naţiunilor Unite (ICESR) prin Comentariul General nr. 4 care stabileşte şapte criterii minimale ce trebuie îndeplinite pentru ca o locuinţă să fie considerată adecvată.

♦ Conform Recomandării (2005) 4 al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele Membre privind îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ale romilor în Europa, autorităţile publice sunt chemate să contribuie la integrarea romilor şi în acest domeniu prin aplicarea unor măsuri afirmative; în acest spirit Primăria ar trebui să redefinească criteriile de selecţie în vederea obţinerii unor locuinţe sociale, criterii care – aşa cum sunt ele definite în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca 116/30.03.2010 – exclud şansa categoriilor defavorizate de a avea acces la astfel de locuinţe.

MĂSURI PROPUSE DE CĂTRE SOCIETATEA CIVILĂ

Pentru a identifica şi implementa soluţii acceptabile în raport cu situaţia locativă a romilor din zona Pata Rât (inclusiv strada Cantonului), Comisia de negociere propune următoarele Primăriei municipiului Cluj-Napoca:

a) să elaboreze o strategie amplă şi un plan de măsuri concrete cu termene precise, fără de care să nu înceapă proiectele sale de relocare a familiilor de romi;

b) să nu dea curs proiectului de relocare a familiilor de romi de pe strada Cantonului în zona Pata Rât care este o sursă de poluare (neapărat necesitând avizul privind mediul din punctul de vedere al impactului său asupra sănătăţii), şi este izolată de restul oraşului;

c) să analizeze posibilitatea mutării familiilor în cauză pe terenurile pe care primăria le-ar fi oferit în schimb proprietarilor de terenuri în zona Pata Rât;

d) oriunde ar reloca familiile de romi în cauză, să-şi asume responsabilitatea cu privire la protejarea securităţii posesiei locuinţelor, la disponibilitatea serviciilor şi infrastructurii, la asigurarea accesibilităţii şi locuibilităţii, şi la garantarea unor condiţii de mediu care să nu pericliteze sănătatea oamenilor;

e) să găsească soluţii privind locuirea care să elimine segregarea rezidenţială, de exemplu prin dispersarea familiilor în cauză în diferitele zone locuite ale oraşului;

f) să includă în Planul urbanistic al oraşului şi să implementeze un plan al desegregării rezidenţiale;

g) să reanalizeze criteriile de alocare a locuinţelor sociale în aşa fel încât ele, ca o măsură afirmativă, să faciliteze accesul categoriilor defavorizate la astfel de locuinţe;

h) să accepte parteneriate cu organizaţiile civice implicate şi cu Comisia de negociere care reprezintă interesele familiilor de romi vizate de relocare, în vederea:

7

o informării familiilor vizate despre toate propunerile de hotărâre ale primăriei privind relocarea romilor de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât, precum şi cu privire la fazele de avizare ale proiectelor deja demarate;

o studierii practicilor bune în rezolvarea situaţiei locative ale romilor din diferite ţări europene;

o elaborării unei strategii şi a unui plan de măsuri privind relocarea familiilor de romi de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât în diferite zone locuite ale oraşului;

o atragerii unor fonduri europene dedicate soluţionării problemelor locative ale romilor, utilizând noua oportunitate creată prin adoptarea de către Parlamentul European a propunerii Comisiei Europene de a utiliza Fondul european de dezvoltare regională pentru astfel de intervenţii;

o implicării unor organizaţii cu experienţă în domeniul construcţiei de locuinţe pentru categorii dezavantajate, care la rândul lor vor implica persoanele/familiile vizate în construcţia de locuinţe;

o elaborării unor proiecte multi-sectoriale care să susţină familiile în cauză nu doar în rezolvarea problemelor lor locative, ci şi cele legate de accesul la educaţie şcolară şi la locuri de muncă decente.

Comisia de negociere cere sprijinul primăriei municipiului Cluj-Napoca, prefecturii judeţului Cluj şi a guvernului României în vederea implementării acestor propuneri.

PAVEL DOGHI, Prof. univ. dr. ENIKŐ VINCZE

Preşedinte Amare Prhala - Fraţii Noştri Preşedinte Fundaţia Desire

Contact:

str. Şcolii nr.7, Cluj-Napoca 400230

E-mail: paveldoghi@yahoo.com

amareprhala@cliknet.ro

Telefon mobil: 0743492165

Telefon/fax: 0264-484604

8