Comunicarea poate fi considerata o stiinta de frontiera, datorita interferentelor sale cu sociologia, psohologia, antropologia, lingvistica, filosofia culturii, stiinta informarii.

Din acest motiv, conceptual de comunicare a fost abordat, in timp, din perspective multiple, ceea ce a determinat o proliferare spectaculoasa a definitiilor.

Doi cercetatori americanni, franl E.X. Dance si Carl E. Larson, au inventat nu mai putin de 120 de definitii (The Functions of Human Communication, New York, 1976)

Prima atestare a acestui cuvant, sub forma comunicatie, in limba romana, dateazadupa Dictionarul imprumuturilor latino-romanice in limba romana veche (Bucuresti, 1992), din anul 1715 si apare la Neculai Costin, in “Letopisetul Tarii Moldovei…” cu sensul de legatura, contact, venind din latina pe filiera polona sau rusa.

Dictionarul explicative al limbii romane -DEX COMUNICÁRE, comunicări,

s.f. - acţiunea de a comunica şi rezultatul ei. 1. Înştiinţare, ştire, veste; raport, relaţie, legătură.2. Prezentare, într-un cerc de specialişti, a unei contribuţii personale într-o problemă ştiinţifică. – V. comunica. 

COMUNICAREA NON-VERBALAOamenii, dar si plantele sau animalele trebuie sa comunice pentru a trai. Ca sa transmita mesaje si sa faca schimb de informatii, natura le-a oferit diferite mijloace.

Corpul si gesturileComunicarea nu se limiteaza la cuvintele unei limbi. Plantele si animalele nu vorbesc. Cu toate acestea, ele comunica. Astfel, plantele transmit mesaje prin intermediul mirosurilor si al culorilor, la fel ca animalele si oamenii. Fiintele umane transmit informatii si prin pozitia corpului, prin gesturi si infatisare. Aceasta este comunicarea nonverbala.

MirosurileNumeroase specii de plante se reproduc cu ajutorul insectelor. Plantele semnaleaza locul in care se afla raspandind anumite parfumuri sau colorandu-se in anumite culori. Insectele astfel atrase se aseaza pe flori si apoi transporta polenul de la o floare la alta. Animalele emit mai multe feluri de mesaje degajand substante mirositoare, numite feromoni. Ele lasa urme pe pamant care le semnaleaza prezenta, le delimiteaza teritoriul. De asemenea, mirosurilepot fi semnale de avertizare: cand vaironul, o specie de pesti, este ranit de un pradator, el ii avertizeaza de pericol pe ceilalti pesti degajand un miros. In sfarsit, feromonii duc la apropierea masculilor si a femelelor in momentul reproducerii: femela fluture emite un miros care poate atrage un mascul din specia sa de la o distanta de mai multi kilometri. Omul are un simt olfactiv mult mai putin dezvoltat decat cel al animalelor; el este totusi sensibil la mirosuri, chiar daca uneori nu isi da seama de acest lucru. Se stie, de exemplu, ca bebelusii recunosc mirosul mamei lor chiar la cateva minute dupa nastere.

Pozitia corpului

I

Animalele si oamenii isi folosesc corpul pentru a comunica. Prin unele posturi se pot transmite informatii extrem de precise. Astfel animalele isi pot exprima teama, dorinta, supunerea, placerea sau agresivitatea… Elefantul isi inalta capul si isi ridica trompa in fata unui pericol, cimpanzeii isi exprima furia agitandu-si bratele, sarind pe loc si aratandu-si dintii. Animalele si oamenii comunica si prin expresia fetei. Oamenii adopta uneori o mimica apropiata de cea a cimpanzeilor: ridica din sprancene de mirare, isi stramba nasul de dezgust, ochii li se maresc si buzele li se strang cand ameninta…

GesturileStramosii nostri indepartati se exprimau prin gesturi. Si astazi omul isi foloseste bratele, mainile si capul ca sa faca gesturi. Gesturile sale preced, ilustreaza sau precizeaza ceea ce spun cuvintele: degetul dus spre obraz indica rusine, iar spre tampla semnifica nebunia. Gesturile si miscarile pot fi organizate intr-o inlantuire ritmata: acesta este dansul, un mijloc universal de comunicare. In anumite triburi din Africa si Amazonia, oamenii danseaza pentru a cere zeilor ploaia sau tamaduirea unui bolnav.

InfatisareaDin cele mai vechi timpuri, omul si-a schimbat infatisarea si chiar pielea prin pictarea corpului, tatuaje, scarificari, machiaj, imbracaminte. La triburile africane, pictarea corpului si a fetei, tatuajele si scarificarile indeplinesc diferite functii: ele pot, de exemplu, indica varsta sau statutul social. De asemenea, dupa imbracaminte, putem recunoaste apartenenta cuiva la un grup, la o categorie profesionala: de exemplu, soldatii sau politistii pot fi usor identificati datorita uniformelor. Animalele comunica intre ele emitand semnale sonore: strigate, mormaituri sau triluri. Numai oamenii pot articula sunetele pentru a alcatui cuvinte si a le organiza intr-un limbaj vorbit.

Sunetele si vorbireaAnimalele si oamenii comunica prin emiterea de semnale sonore. Oamenii nu isi folosesc vocea in acelasi fel ca animalele. Astfel, desi animalele pot emite mai multe sunete diferite, ele nu vorbesc. In schimb, oamenii articuleaza sunetele, formeaza cuvinte si fraze si isi pot controla glasul pentru a vorbi.

Sunetele emise de animaleAnimalele fac schimb de semnale sonore: strigate, mormaituri, fluieraturi, ragete…, prin care pot transmite mesaje de chemare, de alarma, de amenintare sau de agresiune. Pasarile, de exemplu, au un sistem de comunicare sonora foarte sofisticat: pitigoiul poate emite peste 50 de sunete diferite. Fiecare sunet are un scop precis: pasarile striga pentru a semnala prezenta unui dusman, pentru a-si chema puii sau pentru a mentine contactul cu restul grupului; masculii canta pentru a-si delimita teritoriul sau pentru a cuceri o femela.

Organele vorbiriiS-au modificat pe masura ce omul s-a adaptat la pozitia verticala. Fiindca, asemenea maimutelor de talie mare, stramosii omului se deplasau sprijinindu-se in maini. Primul om care s-a ridicat in pozitie verticala a capatat denumirea de Homoerctus. Mergand astfel, el a putut sa-si foloseasca mai mult mainile decat falcile, de exemplu pentru a apuca hrana. Cum nu mai avea nevoie de falci atat de puternice, capul i-a devenit mai usor si s-a ridicat. Atunci, laringele i s-a eliberat si i s-au dezvoltat organele vocale. Aceste modificari fizice au fost necesare aparitiei limbajului articulat, care este controlat in creier de centrii vorbirii.

Primele cuvinte

II

Oamenii preistorici comunicau probabil intre ei prin strigate si diferite alte sunete. Apoi, treptat, oamenii au avut nevoie sa transmita informatii din ce in ce mai complexe. Astfel, au inceput sa foloseasca combinatii de sunete diferite pentru fiecare obiect, fiecare actiune si fiecare idee. Ei au inventat cuvinte pentru a desemna animalele, plantele, intreaga natura inconjuratoare si propriile lor activitati: fuga, vanatoarea, hrana, somnul.

Controlul vocii si cantatulCand se naste, copilul nu stie sa vorbeasca. El se face inteles de cei din jur prin strigate, prin plans si mimica. Crescand, el invata treptat sa isi foloseasca glasul, sa produca si sa controleze sunetele, apoi sa stapaneasca limbajul parintilor sai. Dar omul nu se multumeste doar cu articularea cuvintelor pentru a vorbi, el stie sa isi si moduleze vocea pentru a canta. Vocea este, intr-un fel, primul instrument muzical folosit de om.

Atat in viata profesionala cat si in viata de zi cu zi te poti ajuta de anumite tehnici pentru

o buna comunicare cu cei din jurul tau.

In timp ce ambele tipuri de comunicare: verbala si scrisa sunt foarte importante pentru

exprimarea mesajului nostru, studiile ne arata ca si comunicarea non-verbala reprezinta

un aspect foarte important al comunicarii noastre cu persoanele din jur.

Cum poti sa-ti imbunatatesti comunicarea non-verbala ?

In urmatoarele randuri poti invata cum sa citesti limbajul corpului, iar in acelasi timp sa-

ti imbunatatesti modul de comunicare non-verbal.

 

1. Acorda atentie Semnalelor Non-Verbale

Oamenii pot comunica informatiile in numeroase moduri, asadar acorda atentie la:

contactul vizual, gestica, miscarile corpului si tonul vocii. Acordand atentie acestora, vei

putea sa intelegi mai bine mesajele ascunse.

 

2. Cauta comportamente incongruente

Atentie la comunicarea mixta. Spre exemplu o persoana iti poate spune ca este fericita,

iar in timpul asta sa se uite in pamant.

III

Studiile arata ca odata ce mesajul non-verbal este diferit de mesajul verbal, oamenii nu

mai acorda atentie la ce se vorbeste, ci se concentreaza asupra starilor emotionale.

 

3. Concentreaza-te asupra tonului vocii cand vorbesti

Tonul vocii poate oferi o multime de informatii, variind de la entuziasm si dezinteres,

pana la manie. Observa cum tonul vocii tale are influenta asupra oamenilor si incearca

sa il folosesti pentru a pune in evidenta anumite idei pe care vrei sa le comunici. Spre

exemplu, daca vrei sa subliniezi o idee, exprima-ti entuziasmul folosind o tonalitate

aparte pentru ideea respectiva.

 

4. Foloseste un contact vizual bun

Cand contactul vizual este aproape inexistent, oamenii par sa vrea sa ‘evadeze’, sa

ascunda ceva. Pe de alta parte, prea mult contact vizual poate sa dea impresia unui

conflict intre doua persoane, ori eventual sa dea impresia de intimidare.

In timp ce pentru o comunicare eficienta, contactul vizual este important, trebuie retinut

ca un bun contact vizual nu presupune o privire fixata pe ochii cuiva.

Cum iti poti da seama de cat de mult contact vizual este nevoie ? Unii experti

recomanda intervale de 4-5 secunde pentru un bun contact vizual.

5. Pune intrebari despre semnalele non-verbale

Daca esti confuz de mesajul transmis al unei persoane, nu-ti fie teama sa-i pui intrebari

persoanei respective. Recomandabil ar fi sa prezinti interpretarea ta, iar apoi sa ceri

clarificari.

Spre exemplu, “Deci, ce vrei sa zici este ca …”

6. Foloseste gestica pentru o mai buna comunicare

De retinut: comunicarea verbala si non-verbala functioneaza impreuna pentru a reda un

mesaj.

Poti sa transmiti un mesaj mai clar prin gestica. Acest lucru poate fi extrem de important

mai ales cand faci prezentari ale unor proiecte, cand vorbesti unui grup mai mare de

persoane.

IV

7. Cauta grupuri de semnale

Un simplu gest, poate insemna ‘n’ lucruri, ori poate sa nu insemne nimic.

Pentru o buna interpretare a limbajului corpului este recomandat sa cauti grupuri de

semnale care sa intareasca logica mesajului.

Daca se pune prea mult accent pe un lucru se poate ajunge la o concluzie gresita despre

ce incearca o persoana sa comunice.

8. Ia in considerare contextul

Cand comunici cu cineva, acorda atentie situatiei si contextului in care se afla

comunicarea.

Unele situatii necesita o interpretare a mai multor semnale pentru a intelege mesajul

corect.

Acorda atentie mesajelor verbale si non-verbale pentru a le identifica cu contextul in

care se afla.

9. Atentie la semnalele prost interpretate

Potrivit celor spuse de unii, o strangere ferma a mainii, poate indica o puternica

personalitate, timp in care o strangere slaba a mainii poate indica lipsa de personalitate.

Acest exemplu arata cat de usor se pot interpreta gresit anumite semnale, iar asta

pentru ca o strangere moale a mainii, poate indica de fapt artrita (boala).

Tine minte sa cauti grupuri de semnale inainte sa tragi concluzii despre o persoana.

10. Practica, practica, practica

Unii oameni par sa fie foarte buni in comunicarea non-verbala, exprimand clar si eficient

mesajul lor. Chiar mai mult, reusesc sa si interpreteze foarte bine semnalele trimise de

altii.

Acesti oameni sunt adesea numiti ‘cititori de oameni’. In realitate poti sa-ti imbunatatesti

aceasta latura prin acordarea unei atentii mai mari asupra comportamentului non-verbal

si prin exercitii pe propria piele.

 http://www.ipsihologie.info/blog/psihologia-sociala/comunicarea-non-verbala.html, Psihologia Sociala

V

nteligenta emotionala se refera la capacitatea de a percepe, evalua si controla emotiile.

Unii cercetatori spun ca inteligenta emotionala poate fi invatata si imbunatatita, timp in care alti

cercetatori sustin ca inteligenta emotionala este o caracteristica innascuta si nu poate fi dobandita.

Incepand cu 1990, Peter Salovey si John D. Mayer au fost capul cercetarilor inteligentei emotionale.

In articolul lor de influenta, numit “Inteligenta Emotionala”, au definit EQ ca fiind un “sub-grup al

inteligentei sociale, prin care oamenii se analizeaza intre ei pentru a gasi punctele slabe urmand ca

apoi sa le foloseasca in beneficiul lor. ”

Psihologia Personalitatii, http://www.ipsihologie.info/blog/psihologia-personalitatii/inteligenta-emotionala.html

VI