Comunicarea Intercul Curs Scris 2014

7/23/2019 Comunicarea Intercul Curs Scris 2014

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-intercul-curs-scris-2014 1/43

TEMA 1. BAZELE CULTURAL ANTROPOLOGICE ALE COMUNICĂRIIINTERCULTURALE

1. Conţinutul antropologic al counic!rii int"rcultural".#. I$"ntitat"a cultural!.%. &inaica culturii.

'. E(oluţia )i apariţia counic!rii int"rcultural" ca o*i"ct $" c"rc"tar" )i +tu$iu.

1. Conţinutul antropologic al counic!rii int"rcultural".

Cercetările contemporane care au dat definiţii privind noţiunea de cultură, au demonstrat căaceastă noţiune este poate cea mai complexă dintre definiţi care stau la baza disciplinelor fundamentale.

Noţiunea de Cultură reprezintă centrul gravitaţional al disciplinei de comunicareinterculturală. Conform calculelor antropologilor americani Kreber şi Klallhon între anii !"#$! existau circa " definiţii a ,,culturii,,.

%n $&'#$(' numărul lor a crescut p)nă la (', actualmente există peste ('' de definiţii.*ceastă diversitate de definiţii şi a interpretărilor nu intimidează oamenii de ştiinţă, acest lucruse explică prin faptul că cultura reprezintă un fenomen complicat şi multidimensional carecuprinde toate domeniile activităţii umane ea include în sine tot ce a fost creat de către conştiinţaoamenilor, de aceea cultura este studiată de către mai multe ştiinţe ca+ semiotica, sociologia,istoria, antropologia, lingvistica, etc. cu toate acestea sensul cel mai comun al noţiunii este acel

prin care cultura este înţeleasă ca # o totalitate de idei, subiecte, obiecte, comportamente,imaginii, materiale şisau specific create de om pe parcursul întregii sale istorii. %n aceastăinterpretare cultura apare ca o sumă a tuturor realizărilor omenirii.

Antropologia culturală cercetează dezvoltarea culturii sub toate aspectele modului deviaţă, mentalitate, caracterul naţional, comportament zilnic etc. de asemenea antropologiaculturală studiază capacitatea omului de a dezvolta propria cultură prin intermediul comunicării

precum şi se preocupă de studiul contactelor şi interdependenţelor dintre diferite culturi.Cultura umană este compusă din multitudine de culturi locale sau subculturi, actori

principali ai cărora sunt popoarele. -iecare popor reprezintă o formă individuală de comunicareetnică. amenii se întrunesc în mod natural în etnii iar acestea din urmă au la bază diferitecriterii de formare. /tniile se pot constitui în baza trecutului istoric comun, în baza tradiţiilor comune, obiceiurilor dar cel mai important factor care unesc oamenii în cadrul unei etnii esteteritoriul şi limba 0cu unele excep ii romii1. Nici o cultură nu există izolat. %n procesul creării şiț

perpetuării sale ea este obligată să interacţioneze cu experienţa altor culturii. *ceastă comunicaredintre culturi a primit denumirea de ,,interacţiune culturală”. -iecare cultură îşi creează un

sistem de semne prin care comunică cu alte culturi. Cercetările în domeniu demonstrează cărezultatele şi conţinutul contactelor interculturale depind în mare parte de capacitatea actorilor dea se înţelege reciproc, de a a2unge la un compromis.

%n antropologie, interacţiunea dintre diferite culturi se numeşte comunicare interculturală,aceasta se manifestă prin schimbul dintre două sau mai multe culturi a informaţiei, activităţii,experienţei şi altor domenii. *cest schimb poate avea loc atît la nivel na ional în diferite domeniiț

cum ar fi în politică, economie, financiar cît şi în contacte neformaleindividual de exemplu întrecetă eniindivizi. %n procesul de interacţiune dintre culturi are loc şi un proces de identificareț

reciprocă. /xistă culturi ale căror valori, norme, comportamente sunt dominate asupra normelor altor culturi. 3ezultatele şi conţinutul comunicării interculturale în mare parte depinde şi decapacitatea culturii de a se impune în faţa altor culturi. 4alorile culturale sunt importante pentru

orice cultură deoarece ele determină relaţiile omului cu natura, societatea, mediul încon2urător şicu sine însuşi. 5nterculturale sunt toate acele raporturi în care participanţii nu se raporteazăexclusiv la propriile lor coduri, convenţii, puncte de vedere şi forme de comportament, ci în care



vor fi descoperite alte coduri, convenţii, puncte de vedere şi forme de comportament. 6e l)ngă7comunicare interculturală8 se utilizează în literatura de specialitate şi conceptul de7comunicare internaţională8. /le nu trebuie însă confundate. %n prim caz ne referim laindivizioameni aparţin)nd diferitelor culturi, în cel de#al doilea caz persoane aparţin)nddiverselor naţiuni. Comunicarea interna ională este comunicarea la nivel interna ional dintreț ț

două sau mai multe state iar comunicarea interculturală reprezintă comunicarea dintre două sau

mai multe culturi.9ouă elemente sunt subliniate de ma2oritatea cercetătorilor+ în primul r)nd, este vorba deun proces de comunicare care se desfă oară între persoane ,,conştiente,, de diferenţele lor ș

culturale şi în al doilea r)nd, comunicarea este una ,,interpersonală,, directă, nemi2locită. 9acăexistă o situaţie de comunicare interpersonală între membri ai diferitelor grupări culturale, atunciaceastă interacţiune poate fi desemnată drept comunicare interculturală.

#. I$"ntitat"a cultural!.

Noţiunea de identitate este utilizat în psihologie, antropologie culturală şi socială. %naccepţiunea generală ea presupune conştientizarea de către om a apartenenţei sale la un grup

care#i permite să#şi găsească locul în mediul socio#cultural. /senţa rezidă în asumarea conştientăde către om a normelor culturale şi a modelelor comportamentale, înţelegerea propriului ,,eu,, de

pe poziţia acelor caracteristici culturale care sunt obişnuite în societatea respectivă. 5dentitateaculturală influen ează procesul de comunicare interculturală.ț

:imbolurile sunt însemnele unei culturi, precum cuvintele, imaginile sau obiectele a căror semnificaţie, convenţională de altfel, este recunoscută numai de cei care trăiesc într#un anumitspaţiu cultural. anumită vestimentaţie, precizează ;eert <ofstede, poate deveni simbolul uneiculturi, cum ar fi voalul islamic, fustele scoţienilor, etc. Cultura, aşa cum o defineşte ;eert<ofstede din perspectivă antropologică, face trimitere la cele patru componente ale ei, valorile,ritualurile, eroii şi simbolurile, transcende graniţelor naţionale sau statale. =oţi cei care recunoscnemi2locit aceleaşi simboluri, împărtăşesc aceleaşi valori fundamentale, se identifică aceloraşi7eroi8, urmează aceleaşi ritualuri fac parte din aceeaşi cultură.

I$"ntitat"a "tnic!# nu este numai acceptarea anumitor norme de grupe şi sentimente etnicecomune şi împărtăşite. /a presupune şi crearea unui sistem de relaţii şi acţiuni în cadruldiverselor contacte interculturale cu a2utorul ei omul îşi determină locul într#o societate

polietnică şi asimilează modelele de comportament în interiorul şi exteriorul grupului respectiv.I$"ntitat" p"r+onal! reprezintă cunoştinţele oamenilor despre locul şi rolul său în calitate

de membru a grupului social sau etnic precum şi despre capacităţile şi calităţile sale manifestateîn diverse domenii de activităţii.

Culturalizarea şi socializarea.,ociali-ar"a reprezintă procesul de asimilare de către individ a normelor culturale şi a

rolurilor sociale în urma căreia omul se transformă în individ social. 6rin socializare se înţelegeintrarea armonioasă a individului în mediul social, asimilarea de către acesta a valorilor ceea ce îi permite să funcţioneze în calitate de membru al acesteia.

Culturali-ar"a reprezintă învăţarea deprinderilor omului cu tradiţiile şi normele decomportament în cadrul unei culturi concrete. *cest lucru are loc în procesul schimbărilor reciproce dintre om şi cultură sa, proces în care pe de o parte cultura determină caracteristici de

bază ale persoanei umane iar pe de altă parte omul influen ează propria sa cultură. Culturalizareaț

cuprinde formarea deprinderilor umane de bază cum ar fi tip comun cu alţi oameni, forme decontrol asupra comportamentului şi asupra emoţiilor, atitudinea faţă de diverse fenomene alemediului încon2urător. 3ezultatul culturalizării îl reprezintă asemănarea emoţională şicomportamentală a omului cu alţi membrii ai aceleaşi culturi precum şi diferen ierea lui deț

reprezentanţii altor culturi. :ocializarea este un proces universal pe c)nd culturalizarea este un proces specific pentru o cultură dată.



Există 3 modalităţi de transmitere a informaţiei culturale , necesare omului în procesul deculturalizare+

# transmiterea pe verticală în cadrul căreia informaţia socio#culturală este transmisă de la părinţi la copii.

# transmiterea pe orizontală în cadrul căreia asimilarea experienţei culturale se produce prin comun cu oamenii din aceiaşi generaţie>

# transmiterea indirectă în cadrul căreia individul învaţă de la rude, profesori precum şi încadrul instituţiilor specializate 0şcoli1.6rin multiculturalitate se înţelege convieţuirea diferitelor culturi 0în sens antropologic1 în

interiorul unui sistem social 0de cele mai multe ori în cadrul unei naţiuni1 chiar dacă aceastăconvieţuire este paşnică sau conflictual.

/xistă, conform experţilor în domeniu, trei modele de societate multiculturală+. ?odelul asimilaţionist care vizează adaptarea culturală a minorităţilor şi imigranţilor la

cultura ma2oritară. altă versiune a acestuia o constituie modelul integrativ, în careasimilarea este privită ca un proces de lungă durată, timp în care reprezentanţilor uneiculturi minoritare le sunt garantate anumite drepturi care ţin de educaţie, religie şi

participare la viaţa politică.

:ocietatea franceză este un exemplu de societate multiculturală care urmărea o rapidăasimilare a culturilor minoritare, în vreme ce societatea britanică de astăzi, ca şi cea germană sauamericană, ilustrează versiunea integrativă a modelului asimilaţionist

&. ?odelul *partheid vizează o strictă delimitare a culturilor minoritare, merg)ndu#se p)nă la ghetoizarea acestora. 9e regulă, *frica de :ud de dinainte de $$( estemenţionată ca întruchipare a acestui model de societate multiculturală, însă exemplelesunt numeroase+ ;ermania din timpul celui de#*l =reilea 3eich, societăţile coloniale.%n asemenea societăţi 7originea este absolutizată şi încadrată într#o ierarhie,,

@. ?odelul policentric se caracterizează printr#o convieţuire a diferitelor culturi într#osocietate în care acestea sunt în mod principial considerate egale. Cel puţin în parte,societăţi precum cele din /lveţia, Aelgia, Canada şi tendenţial California corespundacestui model. /ste vorba de 7societăţi fără centru cultural şi fară ma2oritatehegemonică,,.

Int"rculturalitat" care este mai cuprinzător dec)t cel de comunicare interculturală B desemn)nd fenomene ce ţin de amestecul lingvistic, diferite forme de sincretism din domeniulmuzicii, vestimentaţiei, arhitecturii, modalităţi diverse de receptare a operelor dintr#o culturăstrăină.

%. &inaica culturii

9e#a lungul istoriei, cultura a cunoscut şi continuă să cunoască mai multe modificări deordin intern sau extern. -enomenul culturii este unul dinamic şi nimeni cu cunoaşte limitele

acestei mişcări şi schimbări permanente.%n antropologia culturală se evidenţiază următoarele surse ale dinamicii culturale+# inovaţiile># referinţa la moştenirea culturală># împrumutul># difuziunea culturală.Ino(aţia B reprezintă crearea noilor simboluri, norme şi reguli de comportament a noilor

forme de activitate orientate spre schimbarea condiţiilor de trai, formarea noilor tipuri de g)ndiresau a noilor percepţii despre lume.

Mo)t"nir"a cultural! se referă la reevaluarea şi utilizarea în condiţii noi a realizărilor culturale şi a experienţei istorice a unei societăţii. 9ialectica dinamicii culturale constă în

trecerea permanentă de la trecut la prezent şi la viitor.pruutul utilizarea obiectelor şi a normelor comportamentale, a valorilor create şiaprobate în alte culturi 0moda1.



&i/u-iun"a cultural! pătrunderea reciprocă a fenomenului cultural separate sau asistemului de valori, proces ce are loc prin intermediul interacţiunii. Canalele difuziuniiculturale+ migraţia, turismul, activitatea misionarilor, comerţul, războiul, conferinţele ştiinţifice,iarmaroacele, schimbul de specialişti.

'. E(olu ia )i apariţia counic!rii int"rcultural" ca o*i"ct $" c"rc"tar" )i +tu$iu.ț

a0 Comunicarea interculturală pentru prima data a atras atenţie pentru cercetare în +paţiulanglo +a2on. 6rimele iniţiative în abordare veneau din partea politologilor şi bisnessmanilor americani. 9upă cel de#al doilea război mondial a început a#şi mări sfera de influentă :* îndiferite domenii politic, economic, cultural în mediul internaţional. 3eprezentanţii administraţiei

publice dar şi a mediului de afaceri care activau peste hotarele ţării deseori se confruntau cusituaţii de conflict şi tensiune cu partenerii străini at)t din domeniului privat c)t i dinș

domeniului public. %n acest context s#a observat insuficienţa de cunoaştere a culturilor, se dorea ase cunoa te şi tradiţiile, valorile şi obiceiurile culturale local tipice ţării. 6aralel :* au lansat oș

serie întreagă de proiecte privind susţinerea ţărilor în curs de dezvoltare exemplu+ Crucea 3oşie,însă şi voluntarii acestor organizaţii se confruntau cu aceleaşi probleme de cunoaştere a culturii

străine, în acest context, sau evidenţiat c)t de slab pregătiţi sunt voluntarii acestor organizaţiiinternaţionale din punct de vedere practic.

%n acest context :* în $DE au adoptat o decizie prin care au fondat un 5nstitut decercetare a culturilor străine, condus de /duar <ool. 6entru activitatea în cadrul acestui laborator de cercetare au fost atraşi numeroşi specialişti din diferite domenii cum ar fi+ antropologie,

psihologie, sociologie, lingvistică, istorie ect. 6rincipala concluzie la care au a2uns specialiştiidin cadrul institutului a fost că ,,fiecare cultură este unică din punct de vedere al sistemului săude valori, comportament, meditaţii, priorităţi etc.,,

%nsă lansarea conceptului de comunicare interculturală a avut loc în $(D în lucrarea lui /.<ool şi 9. =ragher ,,Cultura şi comunicarea8. %nsă bazele metodologice de cercetare au fostreflectate în lucrarea ,,Cultura este comunicarea şi comunicarea este cultura8 0autor /. <ool1 înacest context cercetătorul a propus ca domeniul să fie studiat nu doar ca obiect de cercetare dar şica obiect de studiu. %n $E' a început a se preda ca disciplină de studiu într#o serie deuniversităţii din :* pe filiera domeniilor umane.

*0 %n +paţiul "urop"an includerea ca disciplină didactică în cadrul universitar a avut locmai t)rziu dec)t în :*. 5mpulsul cercetării acestui domeniu a avut loc după formarea niunii/uropene şi a unor organizaţiiinstitu ii europene. *cestea se datora parteneriatelor şiț

cooperărilor în diferite domenii+ economic, comercial, financiar, social etc. %n anii "'#!' a fostintrodusă ca disciplină comunicarea interculturală ca mai apoi să apară şi specialitate care

pregătea specialişti în domeniul comunicării interculturale i anume niversitatea din ?unchen,ș

;ermania. Ca punct de reper în cercetarea teoretică a fost preluată experienţa :*, însă pe

parcurs cercetările au fost adaptate, modificate şi introduse noi metodologii de cercetarespecifice spa iului european.ț

c0 %n Ru+ia analiza comunicării interculturale a fost desprinsă şi analizată in cadrulfacultăţii de Fimbi :trăine. *nume cercetătorii din acest domeniu au simţit necesitatea cercetăriinu doar a limbii dar şi a culturii de provenienţă a limbilor. *stfel a fost introdusă ca disciplinăcare analiza din punct de vedere teoretic istoria, cultura, obiceiurile, altor ţării. %nsă din cauzaspaţiului său închis în care se afla ţara datorită regimului său politic, aspectul practic răm)neaneacoperit. 9upă anii $' necesitatea studierii acestei discipini a crescut considerabil. %n prezentcomunicarea interculturală este cercetată ca obiect de studiu în numeroase niversităţi din 3usia.%nsă prima niversitate care a introdus disciplina ca obiect de studiu la nivel universitar a fostniversitatea de :tat din ?oscova ,,?. Fomonosov8.



TEMA #. ELEMENTE ALE COMUNICĂRII INTERNA3IONALE

1. Caract"ri+tici cultural". Counicar"a int"rcultural!.#. Bari"r" 4n counicar"a int"rnaţional!.

%. Proc"+ul counic!rii int"rnaţional".

1. Caract"ri+tici cultural". Counicar"a int"rcultural!.

abordare practică şi rezonabilă a comunicării international este aceea de a examina uneledintre "l""nt"l" coun" car" ar put"a a/"cta counicar"a 4ntrun "$iu on$ial.

%nţelegerea acestor elemente va asigura o eficienţă sporită a comunicării cu persoanele provenind din alte ţări sau culturi.

*ceste elemente comune includ+# evoluţia culturală># limba>

# religia># percepţia asupra timpului># comportamentul uman># stilul de comunicare.

a) Evoluţia culturalăCultura este definită ca fiind Gmodelul integrat al comportamentului uman care include

g)nduri, vorbe, acţiuni şi vestigii şi care depinde de capacitatea oamenilor de a învăţa şitransmite cunoştinţe generaţiilor următoare.G *ceste modele ale comportamentului uman suntresponsabile pentru determinarea identităţii rasiale, religioase sau sociale şi asigură creareaseturilor de valori, g)nduri şi sentimente ale fiecărei persoane din grupul respectiv.%ntruc)t această identitate variază în funcţie de grupuri şi societăţi, modul în care se comunică vadepinde într#o manieră esenţială de înţelegerea culturii respective. *ltfel spus, ceea ce poate fi

pozitiv într#o cultură, poate fi considerat scandalos în alta.(De exemplu:

:istemele de valori ale două grupuri pot fi total diferite. *mbele grupuri sunt orientate spreexemplu către # familie dar dintr#o perspectivă diferită. *mericanii acordă o valoare mai mareunităţii familiei prezente, în timp ce pentru asiatici, familiei din care provin. :istemele de valori

bazate pe evoluţia culturală constituie o parte din procesul de interac iune a grupului pe care îlț

reprezintă. 6entru rom)ni, descoperirea unui astfel de sistem de valori este destul de dificilă. 6ede o parte Gunde#s doi puterea creşteG, iar pe de altă parte Gfrate, frate, dar br)nza#i pe baniG. 6rinurmare, putem să fim+ # fie individualişti>

# fie să acceptăm şi să lucrăm corect în cadrul unei echipe.1) !imaFimba engleza este considerată ca fiind limba de afaceri, ştiinţifică şi diplomatică utilizată

în comunicarea internaţională. *cest fapt este uşor de observat şi de explicat dacă ţinem cont defaptul că afacerile internaţionale sunt dominate sau au fost dominate de ţări în care engleza estelimbă maternă. %n realitate, orice limbă de circulaţie internaţională 0engleza, franceza, rusa,germana, chineza1 reprezintă un avanta2 pentru cel care o cunoaşte.:e poate pune problema anga2ării unui interpret pentru traducerea mesa2elor transmise. 9ar at)tnecunoaşterea limbii în care se desfăşoară comunicarea c)t şi încredinţarea traducerii unei

persoane care nu are o experienţă semnificativă în domeniu pot crea probleme deosebite laînţelegerea mesa2elor. :unt bine cunoscute cazuri în care traducerea defectuoasă a determinat

momente st)n2enitoare sau momente comice+/xample+



GCu ocazia vizitei în *merica de Nord a unei delegaţii din China, ca urmare a invitaţiei primitedin partea unui ziar influent, s#a organizat de către conducerea acestuia un banchet în onoareadelegaţiei oaspe ilor. 5nterpretul era o t)nără din china care recent absolvise facultatea. 9upăț

masă, şeful delegaţiei chineze a ţinut un discurs călduros în care îşi exprima aprecierea pentruospitalitatea reprezentan ilor ziarului, pe care l#a descris ca fiind unul dintre cele mai influente,ț

nu numai în *merica de Nord, ci în întreaga lume. 5nterpreta a tradus în engleză+ G4ă mulţumim

pentru masa oferită şi sperăm ca ziarul dumneavoastră să aibă succes într#o zi.G*stfel de greşeli st)n2enitoare îi conving pe mulţi dintre manageri sau pe cei implicaţi înafaceri de necesitatea învăţării unei limbi străine de circulaţie internaţională.

n alt aspect care ar fi de luat în calcul este acela că mulţi dintre cei care participă înafaceri internaţionale pot refuza să îşi conducă afacerile în altă limbă dec)t cea maternal estecazul -ranţei, 5taliei etc, consider)ndu#se că franceza se situează pe locul doi în clasamentullimbilor utilizate pentru derularea afacerilor. -rancezii sunt m)ndri de limba vorbită, iar reprezentanţii firmelor franceze insistă să comunice în limba lor. -ilozofia lor este lesne deînţeles+ GC)nd eşti în 3oma, fă ce fac romaniiG. =ot aici ar trebui luaţi în considerare şi alţifactori. 9e exemplu, unor cuvinte dintr#o limbă le pot lipsi corespondenţii în altă limbă. 9atorităculturii, unele cuvinte pot căpăta o importanţă mai mare într#o anumită limbă. :pre exemplu, în

limba arabă există mai mult de E.''' de cuvinte diferite utilizate pentru descrierea unei cămile, a părţilor acesteia sau a echipamentului utilizat pentru cămile. *t)t limba rom)nă c)t şi alte limbiar fi probabil extrem de limitate pentru descrierea cămilei. %n schimb, ar exista cu mult mai multecuvinte pentru descrierea industriei, comerţului sau a altor activităţi care au o altă importanţă înaceste ţări.

c) "eligia%n multe ţări din lume problemele religioase sunt separate de cele politice sau de cele ale

statului, garant)ndu#se libertatea la diferite confesiuni religioase. *stfel, în aceste ţări, politicileşi procedurile de afaceri sunt stabilite fără a se lua în considerare credinţa religioasă.

%n alte ţări, organizarea religioasă, economică şi politică a societăţii pot coincide. %n cazulîn care se iniţiază o comunicare cu o persoană din altă ţară, trebuie luat în calcul şi impactulreligiei asupra afacerilor. 9e exemplu, în ţările islamice, nu este tocmai indicată oferirea

băuturilor alcoolice cetăţenilor musulmani deoarece alcoolul este interzis de către normelereligioase. *r trebui de asemenea de ţinut cont de sărbătorile religioase şi practicile care leînsoţesc în cadrul comunicării internaţionale.

/xemple+ firmă producătoare de frigidere a greşit enorm făc)ndu#şi reclamă la produsele sale în

5ndia printr#o imagine în care se găsea o pulpă de vacă în interiorul unui frigider. 9in moment cefoarte mulţi indieni nu măn)ncă această carne, vaca fiind animal sf)nt, reclama a fost consideratădrept ofensatoare.

d) #impul

9in ce în ce mai multe ţări au început să fie de acord cu sloganul *merican G=ime ismoneHG. -oarte multe seminarii şi sesiuni de instruire asupra managementului timpuluisubliniază valoarea acestei resurse pe c)t de mari, pe at)t de limitate. 9e exemplu, americaniisunt dispuşi să lase la o parte tactul şi diplomaţia şi chiar vor tolera cu mare uşurinţăcomportamentele nepotrivite în discutarea afacerilor, numai pentru a respecta termenele#limităsau programările. %ntr#un mediu internaţional, astfel de atitudini despre timp se pot dovedi catotal inadecvate. 9eşi americanii doresc întotdeauna să treacă direct la subiect, profesioniştii dinalte ţări sunt de obicei cu mult mai sensibili în ceea ce priveşte protocolul şi alte aspecte sociale.?ulţi indivizi apreciază mai mult formalităţile dec)t timpul. *stfel, americanii sunt catalogaţi demulte ori ca fiind prea grăbiţi şi nepoliticoşi aceştia consideră că ceea ce este lipsit de necesitatereprezintă o pierdere de timp.

/xemplu+ intreprindere americană a ofensat o compane din ;recia atunci c)nd le#a impus acestoradin urmă, orele între care urma să se desfaşoare înt)lnirea pentru negocierea unui contract. 5ar



grecii au apreciat comportamentul deschis al americanilor precum şi percepţia lor despre timp cafiind total lipsită de bun#simţ.

e) Comportamentul uman%n general, atitudinile oamenilor faţă de ceilalţi indivizi sunt influenţate de

comportamentele acestora iar comportamentul reflectă atitudinile indivizilor. *ceastă afirmaţie

este valabilă în ma2oritatea culturilor, doar că atitudinile sunt diferite faţă de unelecomportamente care în alte culturi ar putea părea exagerate sau lipsite de sens. Fimba2ulnonverbal, un gest inadecvată, un limba2 nepotrivit al corpului, toate acestea pot duce într#osingură clipă la încetarea negocierilor iar toate eforturile depuse p)nă în acel moment pot fiinutile. Chiar şi lucrurile considerate ca fiind foarte simple, cum ar fi utilizarea culorilor,numerelor sau expunerea anumitor părţi ale corpului trebuie luate în considerare în comunicareainterculturală sau internaţională.

/xemplu+-irma :inger era la un pas de a comite o astfel de eroare în momentul în care a demarat o

campanie promoţională a cărei imaginea de reclamă avea un fon albastru, iar în ţara respectivăaceastă culoare era asociată funeraliilor. 9in nefericire pentru firmă, potenţiala eroare a fost

descoperită chiar înainte de lansarea campaniei, fiind astfel evitată la timp. Neluarea în calcul asemnificaţiei cifrelor poate cauza de asemenea confuzii comunicaţionale. %n multe ţări, cifra "sau @ este considerată ca fiind sf)ntă, norocoasă, în timp ce @ este ghinionistă. -iecare ţară areastfel de numere aducătoare de noroc sau ghinion. :pre exemplu, există o legătură între limbaengleză şi 2aponeză+ cifra patru 0 four 1 este indezirabilă în Iaponia întruc)t modul în care se

pronunţă în limba engleză este foarte similar celui în care se pronunţă cuv)ntul care semnificămoartea în limba 2aponeză. firmă producătoare de mingi de golf a comis o astfel de eroareatunci c)nd a încercat să v)ndă în Iaponia seturi de c)te patru mingi. %n mod similar, o firmă

producătoare de băuturi răcoritoare a ofensat un stat arab datorită utilizării unei stele cu şasecolţuri pe eticheta produsului lor. *ceastă reprezentare a fost catalogată drept o dovadă desimpatie cu 5sraelul.

:ituaţiile st)n2enitoare pot fi evitate prin studierea semnificaţiilor mesa2elor nonverbale deforma gesturilor şi semnelor într#o anumită cultură, înainte de demararea comunicării cu membriiacesteia. :pre exemplu, semnul clasic pentru exprimarea acordului în unele culturi 0degetul mareşi arătătorul unite într#un cerc1 semnifică nulitatea în -ranţa, bani în Iaponia şi o anumităvulgaritate în *merica de :ud. firmă americană producătoare de pantofi a trebuit să reia oîntreagă campanie publicitară desfăşurată în unele ţări arabe, întruc)t a utilizat fotografii în careerau expuse picioare neacoperite, iar acest lucru este considerat drept o insultă în aceste ţări.

f) $tilul de comunicare-oarte multe ţări au adoptat stilul american de comunicare scrisă în afaceri datorită

utilizării răsp)ndite a cărţilor şi textelor americane în multe dintre universităţile şi bibliotecile din

întreaga lume şi de#asemenea datorită utilizării pe scară largă a practicilor de afaceri americane.Fipsa alineatelor la începutul r)ndului, utilizarea stilului american de scriere a datei 0lunăzian1,utilizarea celor Gdouă puncteG la sf)rşitul formulei de adresare 0,tiat" &onul"56 1, stilulinformal şi uneori prea#personal utilizat în ma2oritatea comunicărilor. Cu toate acestea, fiecareţară îşi păstrează încă anumite caracteristici legate de stilul şi de tonul de comunicare, iar acestlucru trebuie apreciat şi respectat pentru că aparţin culturii lor. 02aponia, india1

#. Bari"r" 4n counicar"a int"rnaţional!%n mod normal, barierele comunicaţionale apar atunci c)nd indivizii înţeleg greşit sensul

intenţionat într#un mesa2 transmis de cineva provenind dintr#o altă cultură. :copul studieriicomunicării interculturale este de a reduce acele diferenţe care pot cauza neînţelegeri şi întruc)t

mesa2ele sunt construite de indivizi, folosind cuvinte, un prim pas l#ar constitui identificareafactorilor care conduc la apariţia neînţelegerilor amintite mai devreme.



9eşi nu există o listă completă a acestor factori, pot fi totuşi sugerate următoarele domeniicare influenţează acurateţea comunicării internaţionale+

• %e&nţelegerile datorată limii utilizate # incapacitatea de a interpreta cu acurateţemesa2ul. *ceasta este considerată ca fiind una dintre barierele principale într#o comunicaredefectuoasă. /rorile de traducere, vocabularul, punctuaţia, pronunţia plus incapacitatea de acomunica în limba respectivă provoacă disfunc ii interculturale.ț

• 'ocul cultural # incapacitatea de a înţelege sau accepta oamenii cu seturi diferite devalori, standarde şi stiluri de viaţă diferite de la o ară la alta. *ceasta este la fel de important caț

şi primul factor, mai mult, aceasta are loc chiar în interiorul aceleiaşi culturi. /ste vorba desprelipsa de recunoaştere a ceea ce alţi indivizi consideră ca fiind important pentru ei. =ermenul deşoc cultural a fost utilizat în $E', de către cercetătorul Kalervo berg. Jocul cultural se referăla anxietatea 0nelinişte1 şi sentimente de surprindere, dezacord, incertitudine, cofuzie resimţiteatunci cînd oamenii sunt puşi în situaţia de a activa într#un mediu socio#cultural necunoscut şidiferit cum ar fi o cultură stăină.

Cercetătorul menţiona E forme de manifestare a şocului cultural+ tensiunea din cauza eforturilor depuse pentru adaptarea psihologică>& sentimentul de pierdere în urma îndepărtării de prieteni, poziţie socială, profesie,

proprietate>@ sentimentul de singurătate în cadrul unei culturi noi care se poate transforma în negarea

acestei culturi>D dezamăgirea vizînd rolul în socoietate şi a sentimentului de autoidentificare,( neliniştea care se transformă în respingere şi neacceptare în urma con tientizăriiș

diferenţelor sociale>E sentimentul de neîmplinire din cauza imposibilităţii de a face faţă.

6rincipala cauză a şocului cultural este diferenţa dintre culturi. K. berg susţine că ,,oameniitraversează anumite etape de asimilare a şocului cultural pînă să a2ungă la un anumit nivel deadaptare,,.

• Capacitatea redusă de ascultare # lipsa de concentrare necesară ascultării critice.3ezultatul îl reprezintă neînţelegerea mesa2ului. amenii care vorbesc limba engleză ca limbăstrăina au tendinţa de cele mai multe ori de a ignora cuvintele pe care nu le înţeleg în cazul încare ascultă pe cineva care vorbeşte în limba engleză. *r mai putea fi amintită şi influenţa pecare o are accentul în cazul utilizării unei limbi străine.

• Etnocentrismul # credinţa că propria cultură este superioară celorlalte. *ceastă barierăapare atunci c)nd comunicarea orală sau scrisă conduce către o atitudine de superioritate. 9eobicei, oamenilor nu le place să fie umiliţi sau să simtă că ideile lor nu sunt interesante, dar greşite.

• (nsensiilitatea # lipsa de interes faţă de nevoile şi sentimentele celorlalţi. 6entru mulţidintre receptori, emiţătorii apar ca insensibili atunci c)nd comunicarea este abruptă şi exprimă o

atitudine agresiva sau egoistă a emiţătorului.• !ipsa de descidere sau sinceritate # sentimentul existent atunci c)nd climatul este preaformal iar oamenii nu se simt liberi să îşi exprime deschis opiniile. *cest tip de comunicaredetermină apariţia neîncrederii, oamenii put)nd să creadă chiar că informaţia le este ascunsă.6entru evitarea sau depăşirea acestei bariere este necesară crearea unui sentiment de acceptarereciproca prin asigurarea unui mediu relaxat pentru schimburi interculturale.

%n cazul deplasării într#o misiune în străinătate, ar fi bine, conform L"titi"i Bal$ri$g" săaveţi următoarele informaţii de bază despre ţara respectivă+- expresii uzuale în limba ţării în care vă deplasaţi, cum ar fi+ Gbună ziuaG, Gbună searaG,GmulţumescG, Gmă scuzaţiG, Gmi#a făcut plăcere să vă cunoscG> - îmbrăcămintea acceptată în ţara respective>

- tabu#urile religioase importante existente în ţara în care veţi călători>- situaţia politică a ţării, despre numele şefului statului, partidului politic aflat la putere>



- formă de protocol, cum să faceţi cunoştinţă în mod corect, adică să str)ngeţi m)na şi să văspuneţi numele, să îi oferiţi imediat cartea de vizită>- protocolul cadourilor, C)nd şi cui se pot oferi cadouri -lori Ce fel de flori

%. Proc"+ul counic!rii int"rnational

%n planificarea unui proces de comunicare destinat unui auditoriu internaţional trebuieanalizată fiecare componentă a acestuia cu scopul de a îndepărta din start orice barieră. rice

persoană care comunică în mediu interna ional ar trebui să fie atentă la totalitatea elementelor deț

mediu şi să utilizeze un mix de tehnici comunicaţionale pentru a se face corect înţeles de cătrereceptor.

Componentele care vor fi analizate pentru procesarea unei comunicări într#un cadrulinternaţional sunt+

# motivaţia mesa2ului 0de ce se comunică1># conţinutul mesa2ului 0ce anume se transmite1># receptorul 0cui îi este destinat mesajul 1>

# modul în care va fi transmis mesa2ul 0 forma şi conţinutul mesajului1># tipul mesa2ului# feetbacL#ul.?odul în care aceste componente sunt utilizate va influenţa substanţial comunicarea,

rezultatele obţinute fiind diferite şi depinz)nd de tipul de comunicare ales şi de audien ă.ț

*otivaţia comunicării 6rimul pas în procesul comunicării este acela de a înţelege situaţia care necesită

declanşarea unei comunicări, orice comunicare exprim)nd o necesitate. 9e exemplu, produsulunei firme cuno te o concuren ă dură pe piaţa internă, iar profitul înregistrat este scăzut. 9eș ț

aceea, firma doreşte să îşi extindă v)nzările pe piaţa internaţională în cadrul căreia se resimtelipsa respectivului produs. %n această situaţie, motivaţia comunicării o reprezintă tocmai profitulanticipat. %n plus, din moment ce emiţătorul mesa2ului determină forma dorită a acestuia,

procesul determinării motivaţiei în cazul comunicării internaţionale este identic cu cel alcomunicării interne.

Conţinutul comunicării rice mesa2, ca obiect al unei comunicări intenţionate, are un obiectiv. *cesta reprezintă în

realitate conţinutul mesa2ului şi ar trebui să constituie răspunsul la întrebarea Gde cecomunicămG. *ltfel spus, dacă motivaţia transmiterii unui mesa2 o reprezintă faptul că piaţainternă este puternic concurenţială şi se prevăd în acelaşi timp profituri mult mai mari în exterior,atunci conţinutul mesa2ului ar trebui să fie acela care să îl convingă pe receptor să comercializeze

produsul respectiv, prin evidenţierea avanta2elor at)t pentru comerciant c)t şi pentru cumpărători.

9iferenţa dintre receptorul internaţional şi cel naţional influenţează într#o mică măsurăconţinutul mesa2ului. "eceptorul

=rebuie prevăzut modul în care receptorul va interpreta mesa2ul, în consecinţă fiindnecesară o structurare a conţinutului care să asigure obţinerea unui răspuns pozitiv. 6entruaceasta, este necesară înţelegerea procesului şi modului în care g)ndeşte receptorul. %n plus, înmomentul în care comunicarea implică participarea unor persoane aparţin)nd unor culturidiferite, trebuie ţinut cont de modul în care diferă raţionamentele acestora.

%ncrederea numai în sentimentele şi atitudinile personale, aşa după cum este normal încazul adresării către receptorii interni, nu poate fi suficientă în cazul comunicării internaţionalesau interculturale. %n locul acestei încrederi, ar trebui folosită din plin imaginaţia, încerc)ndu#se

o anticipare a răspunsului din partea receptorilor internaţionali, anticipare care să aibă la bazăsistemele de valori ale acestora, modelele comportamentale şi atitudinile culturale.



ipoteză normală şi convenabilă în această situaţie este aceea că, întruc)t toţi indiviziisunt aproximativ identici din punct de vedere biologic, toţi au aceleaşi necesităţi şi valori. nastfel de punct de vedere într#un mediu internaţional nu poate asigura dec)t eşecul.

/xemplu+n inginer din ?area Aritanie, care conducea un departament de asamblare amplasat în

*sia, a stabilit o înt)lnire cu subalternii săi, toţi provenind din ţara respectivă. ?ulţumit de

evoluţia activităţilor şi de progresul înregistrat, inginerul a ţinut să îi încura2eze pe oamenii dinechipa sa, aşa că a ales un singur individ pe care l#a lăudat pentru munca depusa. 5ndividulrespectiv s#a arătat prea puţin emoţionat de laudă, păr)nd chiar nemulţumit de laudele pe care le

primea. Aritanicul a aflat mai t)rziu că acest eveniment a fost foarte penibil pentru individullăudat întruc)t, în acea ţară, efortul colectiv era cu mult mai apreciat dec)t efortul individual sauconcurenţa între indivizi.

%n acest exemplu, inginerul a presupus unele lucruri, plec)nd de la propriile sale valori şimodele comportamentale. :pre exemplu, în multe dintre culturile occidentale, cei mai mulţianga2aţi consideră că este o onoare deosebită în a fi evidenţiaţi şi lăudaţi individual în cadrulunor înt)lniri sau şedinţe. 9e aceea ar trebui să se ţină cont în cazul derulării unor afaceri înstrăinătate, de faptul că oamenii, chiar dacă sunt similari din punct de vedere biologic, au sisteme

de valori şi culturi diferite care le influenţeaza modul de muncă, de raţionare şi comportamentul.Componenta de faţă este prima în cadrul procesului comunicaţional care trebuie adaptată încomunicarea internaţională în comparaţie cu cea naţională. 5ndiferent de caracterul comunicării,naţional, internaţional, regional, local etc, mesa2ul transmis trebuie adaptat, în funcţie decapacitatea de înţelegere a receptorului, astfel înc)t riscul de neînţelegere, nedecodare sau dedecodare greşită a acestuia să fie c)t mai redus.

*odul de transmitere a mesa+ului :tructura sau modul în care va fi transmis mesa2ul ar trebui să aibă la bază reacţia aşteptată

din partea receptorului. %n funcţie de ţara sau de cultura în care se desfăşoară afacerile, seutilizează una dintre cele două tipuri de psihologii menţionate anterior+ psihologia directă sauindirectă.

:pre exemplu, în culturile în care există o percepţie de genul Gtimpul este baniG şi seanticipează primirea unui răspuns favorabil, este indicat să se treacă direct la discutarea sau

prezentarea problemelor, renunţ)ndu#se la introduceri sau la alte amănunte care ar putea ficonsiderate inutile, cronofage. %n cazul în care se anticipează un răspuns nefavorabil esterecomandată abordarea sau psihologia indirectă, prezent)ndu#se mai int)i amănunte, explicaţii,iar în final esenţialul. *stfel ne apare normal ca psihologia să varieze în funcţie de receptor,ţin)ndu#se cont de apartenenţa culturală sau de ţara în care îşi deşfăşoară afacerile. %n timp ce în:* cetăţenii sunt GagresiviG şi doresc discutarea imediată a problemei, fără alte amănunte, înalte culturi, acest lucru poate fi considerat drept nepoliticos şi inacceptabil. %n *sia spre exemplu,

politeţea şi eticheta sunt extrem de importante. 6entru asiatici, un mesa2 direct adresat unor

persoane mai în v)rstă ar indica o lipsă totală de respect. Iargonul şi sensul figurat trebuie deasemenea evitate. ?esa2ul trebuie să fie clar, uşor de interpretat şi să nu lase loc de interpretări potenţial negative mai ales în situaţiile în care se foloseşte o limbă străină de comunicare.

#ipul mesa+ului =ipul mesa2ului depinde de circumstanţe. Ca şi cazul comunicării naţionale, comunicarea

internaţională poate fi orală, scrisă, formală sau informală. 9eosebirile apar în momentul alegeriitipului de comunicare. %n unele culture comunicarea formală este preferată celei informale, iar cea orală se situează deasupra tuturor celorlalte tipuri. *ceste lucruri trebuie cunoscute şi aplicatîn comunicarea interculturală sau internaţională.



TEMA %. TEORII ALE COMUNICĂRII INTERCULTURALE

1. Tipuri $" counicar" int"rcounicar".#. T"orii cla+ic" al" counic!rii cultural".%. Conc"pţiil" lui G""rt 7o/+t"$" )i para$iga lui E$uar$ 7ool.'. Mo$"lul $" cunoa)t"r" a culturii +t!in" $up! M.B"nn"t.

1. Tipuri $" counicar" int"rcounicar".

?a2oritatea specialiştilor consideră că comunicarea interculturală se poate evidenţia doar încazul cînd oamenii reprezintă culturi diferite, cînd oamenii identifică ,,străin,, tot ce nu aparţine

culturii proprii. amenii nu recurg la propriile tradiţii, culture, obiceiuri, reprezentări şi moduride comportament ci fac cunoştinţă cu regulele şi normele străine a existenţei cotidiene. %n cadrulacestor relaţii în permanenţă se depistează at)t trăsături caracteristice c)t şi distincte, diferite cavalori, mod de g)ndire, comportament, obişnuinţe. %n cadrul fiecărui domeniu, comunicareinterculturală are loc la diferite nivele.

6utem evidenţia cîteva tipuri $" ni("l" $" counicar" interculturală.a0. Counicar"a int"r"tnic! B este comunicarea dintre persoane care reprezintă diferite

grupuri etnice. *ceste grupuri etnice transmit din generaţie în generaţie valori, comportamente,tradi ii, păstrîndu#şi entitatea în raport cu grupa dominantă 0societatea1. Conexiunea acestor ț

grupuri în cadrul unei societăţi inevitabil duce la contacul lor şi schimbul de realizări culturale.0/x. găgăuzii1

*0 Counicar"a contracultural! B are loc între reprezentanţii culturii ,,mame,, i a unuiș

stat nou creat şi se manifestă prin nerecunoa terea valorilor culturii ,,mama,, ca fiind proprii.ș

6articularităţile caracteristice acestui nivel de comunicare este negarea provenien ei acestea şiț

promovearea propriilor norme, reguli, valori, tradi ii, ca fiind proprii i diferite de valorileț ș

culturii ,,mama,,. 03epublica ?oldova, 3om)nia1c0 Counicar" 4ntr" cla+" )i grupuri +ocial" B se bazează pe diferenţele dintre grupe

sociale şi clasele unei sau altei societăţi. %n lume nu există o societate omogenă. =oate diferenţeledintre oameni apar în urma provenienţei lor, studiilor, ocupaţiei, statutului social.

$0 Counicar"a 4ntr" r"pr"-"ntanţii $i/"ritor grupuri $"ogra/ic"8 g"n8 +"2.Comunicarea între oameni în cazul dat este determinat de apartenenţa la un grup oarecare, la

particularităţile culturale ale grupului dat. 0homosexuali, feministe etc1"0 Counicar"a 4ntr" locuitorii ur*ani )i rurali B se bazează pe diferenţe dintre oraş şisat în stitul şi temperamentul vieţii, nivelul general de educaţie.

/0 Counicar"a r"gional! # apare între locuitorii diferitor regiuni, comportamentul căroraîn aceeaşi situaţie poate diferenţia categoric. regiune poate include mai multe etnii dar înesenţă regiunea poate avea tradiţii şi obiceiuri diferite. 0găgăuzia, unele regiuni din :*1

g0 Counicar"r"a 4n cultura $" a/ac"ri B apare din motiv că fiecare organizaţie are unşir de obiceiuri specifice legate de cultura corporativă, cultura unei organizaţii. diferen ățconsiderabilă o întîlnim în comunicarea din domeniul public 0autorită i publice B primării,ț

ministere1 i domeniul privat 0?oldcell, range1. 9ar i diferen e în comunicare întîlnim de la oș ș ț

institu ie privală la alta, fiecare are modalitatea sa de a comunica cu clien ii săi.ț ț

*spect comun caracteristic tuturor tipurilor de comunicare interculturale esteconştientizarea diferenţelor culturale de către participanţii ei.



#. T"orii cla+ic" al" counic!rii cultural".

T"oria a$apt!rii B elaborată de cercetătoarea americană KHm. *ceastă teorie analizeazădinamica adaptării omului la cultura stăină. 6unctul iniţial a teoriei date este afirmarea căadaptarea este un proces complex cu multe component, omul treptat în ascensiune se adapteazala antura2ul şi situaţia nouă.

T"oria r"gul"lor. *depţii acestei teorii susţin că comunicarea umană în esenţa sa esteimperfectă. 9e aceea inţelegerea ideală şi completă este un ideal imposibil.T"ria r"toric! permite de a analiza nu doar deosebirele individuale ci şi capacităţile

grupurilor mari.T"oria con+tructi(!. =oţi oamenii au un sistem cognitiv deosebită cu a2utorul căreia pot

interpreta cuvintele şi acţiunile altora.T"oria cat"goriilor +ocial" )i circu+tanţ"lor8 este eviden iată prin importanţa roluluiț

cetă eanului, steriotipurilor publice şi schemelor de comunicare în anumite circumstan e socialeț ț

0în situa ii de război, sărbători publice1. *ceste elemente formează baza înţelegerii şi formăriiț

conştiinţei sociale.T"oria con/lict"lor8 descrie barierele comunicăţionale. *ceastă teorie consideră conflictele

drept comportament normal, o formă de ac iune socială reglate de normele fiecărei culture,țconflictul este analizat ca un element pozitiv.

%. Conc"pţiil" lui G""rt 7o/+t"$" )i para$iga lui E$uar$ 7ool.

aradigma lui Eduard -ool despre comunicare interculturală+# comunicarea interculturală are rădăcini în antropologie şi lingvistică şi trebiue

percepută la nivel macrosocial># comunicarea nonverbală definită de /. <ool reprezintă ,,comunicarea care nu include

schimbul de cuvinte8 i are un rol crucial în comunicarea interculturală>ș

# schimbul de informaţii în comunicarea B nonverbală se bazează în mare măsură peinconştient>

# demersul comunicării interculturale acceptă diferenţele culturale şi nu 2udecă alteculturi.

Comunicarea interculturală a apărut ca un set de exerciţii şi practici avînd ca scopeliminarea lacunelor şi dezvoltarea abilităţilor diplomaţiei americane. Conform acestei paradigmcomunicarea interculturală este studiată în universităţile americane şi astăzi. Fucrarea lui /. <ooladice în vizorul publicului dimensiuni ale comunicării umane anterior ascunse şi neexistente+

proxemica 0cum influienţează spaţiul comunicarea1, hromenica 0cum afectează timpulcomunicarea1.

Conc"pţiil" lui G""rt 7o/+t"$".

*utorul identifică ( dimensiuni ale diferenţelor culturale+# $i+tanţa put"rii# gradul în care cei mai slabi membrii ai statuluiorganizaţiei acceptă şiaşteaptă ca puterea să nu fie distribuită în mod egal. Nivelui de inegalitate al uneisocietăţii este aprobat atît de către lideri cît şi de subalterni.

# In$i(i$uali+9col"cti(i+# nivelul la care individul se integrează în grupuri. %nsocietăţile individualiste legătura dintre indivizi sunt slabe sau nu există. -iecare se

preocupă de sine şi de familia sa 0:*1. %n societăţile colectiviste oamenii suntintegraţi în grupul social, persoanele se identifică cu grupul social 0 ările din asia1.ț

# Ma+culinitat"a9/"initat"a se referă la distribuirea rolurilor între sexe. :tudiiledemonstrază că valorile feminine diferă de valorile masculine.

# E(itar"a int"racţiunilor )i a a*iguit!ţii ("r+u+ acc"ptar" se referă la lupta omului

pentru stabilirea adevărului. *cest proces indică la ce nivel o cultură îşi proiecteazămembrii săi să se simtă confortabili sau neconfortabili în situaţii nestructurate, ieşitedin tipar. Culturile care evită incertitudinea, încearcă să minimalizeze posibilitatea



apariţiei acestor situaţii prin legi şi reguli stricte, măsuri de siguranţă şi securitate, iar lanivel filosofic şi religios credinţa este un adevăr absolut. amenii din aceste culturisunt mai emotivi şi mai optimi ti. Culturile care acceptă incertitudinea sunt maiș

tolerante faţă de alte opinii şi culturi, ele încearcă să aibă cît mai puţine reguli, iar lanivel de filozofie şi religie sunt mai relativiste şi permit la mai multe curente să leinterepteze. amenii din aceste culturi nu aşteaptă de la mediul încon2urător emoţii.

# Ori"ntar"a p" t"r"n lung ("r+u+ ori"ntar"a p" t"r"n +curt. *ceastă ultimădimensiune se referă la virtuţi şi adevăr. 4alori asociate cu termen lung sunt, economia, perseverenţa, iar cele asociate pe termen scurt sunt respectul pentru tradiţii, îndeplinireaobligaţiunilor sociale, prote2area imaginii.

'. Mo$"lul $" cunoa)t"r" a culturii +t!in" $up! M.B"nn"t

a0 Etap"l" "tnoc"ntri+t"6# negarea. izolarea, separarea.# apărarea+ defaimarea, superioritatea, dezvoltarea inversă.# îndepărtarea> universalismul transcendent, universalismul fizic.

*0 Etap"l" "tnor"lati(i+t"6# recunoaştere+ respectul, respectul faţă de diferite comportamente, respectul faţă de

diferenţele existente în sistemul de valori.# adaptarea+ empatia,# integrarea. Iudecată contextuală, marginalizarea constructivă.

Etap"l" "tnoc"ntri+t"6 %egarea. Izolarea se prezintă ca separarea fizică a popoarelor şi a culturilor, ea contribuie

în mare măsură la apariţia şi dezvoltarea etnocentrismului. n ex. al izolării poate ficomportamentul multor turişti peste hotare unde caută asemănări cu propria cultură şi nurecunoaşte decăt obiceiurile cunoscute sau politica de izolare a unor state ex. statele comuniste.

Separarea reprezintă ridicarea de bariere fizice şisau sociale prin crearea distanţei faţă detot ce se diferenţiază de propria cultură. %n practică interacţiunea dintre culture, separate seîntîlneşte mai des decît izolarea. Aarierele se criază pe baze rasiale, etnice, religioase, politice saualtele care îi separă pe oameni în diverse grupe.

Apărarea omul percepe difirenţele culturale ca pe o ameninţare asupra existenţei sale şiîncearcă să i se opună.

Defaimarea # 2udecată negativă a diferenţelor care influienţează formarea stereotipurilor negative. 9efaimarea se poate răsfrînge asupra rasei, religiei, sexului, religiei.

Superioritatea # accentuarea satutului cultural # mîndria pentru rasa sa. %n plan teoretic un

exemplu de superioritate poate servi evoluţia clasică în etnologie care accentuiază etnocentrismulşi în special eurocentrismul şi consideră toate celelate culturi mai puţin dezvoltate. %n contextulacestei formule apare noţiunea de ,,ţări dezvoltate8 care presupune drept un etalot de programede dezvoltare tuturor ţărilor slab dezvoltate. 0ţările europene, sau :*1.

Dezvoltarea inversă nu este obligatorie în cadrul dezvoltării interculturale deşi se întîlneştedestul de des la oameni care locuiesc mai mult timp în străinătate. *ceasta înseamnă denegarea

propriei culturi şi recunoaşterea superiorităţii alteia. ndepărtarea 0minimizarea1 reprezinţă ultima încercare de a păstra poziţia etnocentristă. Fa

această etapă diferenţele culturale se recunos deschis şi nu se 2udecă negativ ca la etapaanterioară.

Universalismul fizic toţi oamenii indiferent de apartenenţa lor rasială, etnică sau culturală

au caracteristici fizice comune care asigură necesităţi materiale identice şi cer un comportament pe înţelesul oricărui om.



Universalismul transcendent presupune că toţi oamenii sunt produsul unui principiu unic0de obicei a lui 9umnezeu1. Cel mai cunoscut ex. din Aiblie este că omul este creat după chipulşi asemănarea lui 9umnezeu.

Etap"l" "tnor"lati(i+t"6 "ecunoaşterea la această etapă existenţa diferenţelor culturale este privită ca un

patrimoniu uman necesar. Fa început sunt recunoscute diferenţele comportamentale, iar ulterior

cele valorice. espectul faţă de diferenţe culturale cea mai evidentă este limba. mul conştientizeazăfapul că limbile vorbite sunt un mi2loc de formare a tabloului despre lume, că percepţiile noastreasupra lumii depinde în mare măsură de felul cum vorbim. %n acelaşi timp se produce şicunoaşterea particularităţilor comportamentale nonverbale, neaşteptate pentru un om nepregătit.

espectul faţă de diferenţele existente în sistemul de valori! valorile nu trebuie privite caobiecte ci ca o manifestare a capacităţilor omului de a vedea şi de a înţelege lumea încomplexitatea sa.

Adaptarea presupune dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi a noilor formecomportamentale. 9eplasînd contextul cultural persona, oamenii vor comunica de pe poziţiaetnorealizmului. *daparea începe cu empatie 0compătimirea1 şi se finalizează cu formarea

pluralismului. "mpatia înseamnă posibilitatea de a avea senzaţii în procesul de comunicare în baza

imaginaţiilor referitoare la necesităţile altui om. Compătimirea nu trebuie confundată cu gri2a sauemoţiile pentru cineva, care cere să te pui în locul altui om pentru al înţelege. Compasiunea esteo categorie etnocentristă deoarece se bazează pe presupunerea că oamenii sunt identici şi trebuiesă simtă acelaşi lucru în situaţii asemănătoare.

(ntegrarea este etapa la care are loc acceptarea şi adaptarea deplină la cultura străină, careîncepe a fi percepută ca şi proprie. Fa această etapă se poate vorbi despre formarea unei

personalităţi multiculturale a cărei identitate include pe lîngă propriile principii de viaţă şi alteleluate dintr#o cultură stăină. n astfel de om este capabil din punct de vedere social şi psihologicsă înţeleagă multitudinea de realităţi. *semenea persoane sunt numite adesea interculturali,internaţionali sau universali.

#udecata contexuală descrie mecanizmul care permite omului să analizeze şi să apreciezesituaţii în care există, mai multe alternative ale comportamentului cultural. *preciereacontextului a2ută omul să aleagă cel mai bun model a integrări, este ultima fază de dezvoltare asensibilizării interculturale pentru ma2oritatea oamenilor.

Cu toate aceasta unui oameni a2ung şi la mar$inalizarea constructivă, la acest nivel apare persoanele interculturale 0multiculturali1. /a se află în afara limitelor culturale avînd capacităţide a se ridica la un metanivet de analiză a situaţiei. 6entru o astfel de persoană nu există oidentitate culturală firească şi nici un model de comportament corect. 6ersoana multiculturală

poate privi culturile atît obiectiv cît şi subiectiv, poate utiliza o cultură sau alta fără un conflict

evident precum şi poate utiliza sisteme lingvistice şi culturale diferite, la această etapă nuconteză reprezentantul carei cuturi se consideră alţii. Fibertatea deplină se resimte atît în sferacognitivă şi emoţională cît şi în cea comportamentală.



TEMA '. GLOBALIZAREA I E:ECTELE EI A,UPRA COMUNICĂRIIȘINTERCULTURALE

1. E+"n a8 "(olu ia i no iun"a $" glo*ali-ar".ț ț ș ț#. :or"l" glo*ali-!rii ;glo*ali-ar"a cultural!8 +ocial!8 t"<nologic!8 politic!8

"conoic!0.%. E/"ct"l" glo*ali-!rii ;"/"ct" n"gati("8 "/"ct" po-iti(" al" glo*ali-!rii0.

1. E+"n a8 "(olu ia i no iun"a glo*ali-!rii.ț ț ș ț

;lobalizarea este un proces istoric obiectiv al interconexiunii ascendente a ărilor lumii,ț

care are loc ca rezultat al proceselor de transfrontaliere în domeniul economiei, politicii, culturii,tehnologiilor i al integrării tot mai intense a pie ei, mărfurilor, serviciilor i capitalurilor ș ț ș

na ionale. 9ezvoltarea colaborărilor tehnico# tiin ifice, economice, informa ionale i culturaleț ș ț ț ș

între ări, a comer ului interna ional i sporirea investi iilor străine constituie elemente de bazăț ț ț ș ț

ale acestui proces, care include, de asemenea, migra ia resurselor de muncă, dezvoltareaț

turismului interna ional i multe alte aspecte ale apropierii popoarelor.ț ș

n înalt grad de integrare a fost realizat în epoca colonizării. -luxurile financiare i cele deș

mărfuri dintre metropole i colonii constituiau cote destul de importante ale produsului internș

brut. ;eneza procesului de globalizare începe în sec. M45, pe parcursul diviziunii muncii 0?areaAritanie, 5ndia, *frica de :ud, *ustralia, Canada1 au apărut anumite caracteristici comuneglobalizării. n avanta2 puternic la avut capitalismul. dată cu concentrarea i exportul deș

capital, cu construirea monopolurilor, integrarea capătă o dezvoltare accelerată.Cu începere din cea de#a două 2umătate a sec. MM, procesul a căpătat un caracter global. :e

produce o influen ă i o interpătrundere reciprocă a societă ilor, care se explica prinț ș ț

intensificarea diverselor rela ii în domeniile geopolitic, economic, informa ional tehnologic,ț ț

demografic, ecologic,rmătoarea etapă a integrării mondiale revine sf)r itul secolului M5M, c)nd s#au produsș

cele mai mari descoperiri 0vaporul, telegraful, telefonul, căile ferate, radioul1, ele apropiindările. :pre sf)r itul secolului MM, civiliza ia industrială tehnogenă a tranzitat la un nou stadiu deț ș ț

dezvoltare B la civiliza ia postindustrială informa ională, în care informa ia i metodele deț ț ț ș prelucrare a datelor devin componente din cele mai importante.:ocietate informa ională este societatea în care informa ia i nivelul de aplicare a acesteiaț ț ș

asigură dezvoltarea sa economică i culturală. *ctualmente, în ările cele mai dezvoltate în sferaș ț

informa ională este ocupată mai bine de (' din popula ia aptă de muncă. *stfel, în ultimeleț ț

două decenii ale sec. MM a apărut o economie de tip nou care poate fi numită globală iș

informa ională.ț

No iunea de ,,globalizare,, a fost folosit pentru prima dat de americanul =heodore Fevitt înț

anul $!@, acesta definea globalizarea ca ,,contopirea pie elor unor anumite mărfuri fabricate deț

marile companii transna ionale.ț

:istemele de valori treptat unifică omenirea într#o comunitate unică fie ea economică,

politică, informa ională sau institu ională. /le 0sistemele de valori1 au fost create de către om peț ț parcursul secolelor i au o importan ă i un impact colosal în dezvoltarea societă ii, acestea auș ț ș ț

pus bazele principiului separa iei puterilor în stat 0legislativ, executiv, 2udecătoresc1 devenit unț



principiu interna ional orientat spre edificarea statului de drept, în domeniu economic apar ț

asemenea principii ca+ concuren a loiale, transparen a în afaceri etc., i nu în ultimul r)ndț ț ș

necesitatea eligibilită ii institu iilor puterii 0dreptul politic de a alege indiferent de rasă, sex,ț ț

religie, apartenen ă politică, etnică etc.1 i a controlului opiniei publice asupra respectăriiț ș

egalită ii drepturilor i libertă ilor cetă enilor.ț ș ț ț

/or ele motrice ale gloalizării0ț

a% &actorii economici ai $lobalizării:

# evolu ia economică mondială. *pari ia unei economii de pia ă cu predominareaț ț ț

economiei private># expansiunea economică. Fiberalizarea cererii i ofertei, democratizarea procesuluiș

de antreprenoriat.># transna ionalizarea produc ie. 6olitica comer ului liber a dus la transferareaț ț ț

produc iei în regiuni cu for ă ieftină de muncă, bogată în surse de materie prime iț ț ș

cu extinderea pie ei de desfacere.>ț

# politica comer ului liber i concuren a de pia ă. rganiza ia ?ondială a Comer ului,ț ș ț ț ț ț

-ondul ?onetar 5nterna ional, Aanca ?ondială, rganiza ia pentru Colaborare iț ț ș9ezvoltare /conomică au contribuit la deschiderea pie elor na ionale de mărfuri,ț ț

servicii, capital a pie ei muncii>ț

# lupta pentru a pune stăp)nire pe pia a. %n primul r)nd energetice 0petrol, gaze1.ț

rganiza ia ărilor /xportatoare de 6etrol exercită o influen ă enormă asupraț Ț ț

economiei globale># intelectualitatea economică.# interna ionalizarea procesului de produc ie prin prisma filialelor care preiau o parteț ț

din procesul de produc ie>ț

# intensificarea progresului tehnico tiin ifice. =ransportul avia i auto#, radioul,ș ț ș

televiziunea, legătura telefonică, 5nternet#ul terg grani ele dintre oameni i ări, îiș ț ș țunifică într#un spa iu unic.ț

# interna ionalizarea standardelor 05: standard al calită ii produselor la nivelț ț

european1.b% &actorii informa ionali ai $lobalizării:ț

# noile tehnologii informa ionale i comunica ionale>ț ș ț

# spa iul informa ional unic. =ehnologiile informa ionale sunt capabile să unificeț ț ț

toate tipurile de comunica ii într#un spa iu informa ional unic.ț ț ț

c% &actorul financiar al $lobalizării:

# formarea sistemului financiar unic. 6ia a valutară pentru efectuarea opera iunilor cuț ț

principalele valute convertibile este, practic, unică. =erenurile sale teritoriale,situate în ări diferite 0Fondra, NeO PorL, =oLio, -ranLfurt,1 sunt at)t de legate întreț

ele înc)t poate fi numită cu siguran ă globală.ț

d% &actorul politic:

# procesul democratizării rela iilor sociale a intensificat rolul i participareaț ș

cetă enilor în organiza iile interna ionale>ț ț ț

# ideologia ,,războiului rece,, a intensificat crearea blocului militar N*=.nul din factorii procesului de globalizare îl constituie principalele valori ale omului.

#. :or"l" glo*ali-!rii.

a) 1imensiunea economică. /xemple în ceea ce priveşte dimensiunile globalizării pot fiextrase fără probleme din presa de zi cu zi, dimensiunea economică afl)ndu#se de cele mai multeori pe primul loc 0creşterea enormă a comerţului şi a investiţiilor directe, globalizarea pieţelor



financiare, producţie integrată la nivel trans#naţional, corporaţii trans#naţionale, competiţie lanivel local1. ;lobalizarea pieţelor financiare, transferul unor sume inimaginabile în c)tevasecunde în 2urul globului nu ar fi posibile fără această tehnologie, nici organizarea producţieiintegrate la nivel transnaţional. :căderea rapida a cheltuielilor de transport se datorează av)ntuluiincredibil pe care l#a cunoscut comerţul, un alt element definitoriu al globalizării economice,mărfurile put)nd fi astfel transportate mult mai rapid.

;lobalizarea este un fenomen cu mai multe nivele+# macronivel care afectează economia regională i na ională>ș ț

# mezonivel care afectează pie ele de mărfuri, financiare i valutare, pia a muncii>ț ș ț

# micronivel influien a asupra unor companii separate.ț

?acronivel globalizarea înseamnă aspira iile generale ale statelor, a unor regiuni i a unor ț ș

asocia ii interna ionale asupra unei economii mondiale. Fa nivel micronivel globalizarea seț ț

manifestă prin extinderea activită ilor companiilor în afara pie ei interne.ț ț

). 1imensiunea 2mediu amiant2. nele probleme globale, cum ar fi încălzireaatmosferei, gaura din stratul de ozon sau tăierea pădurilor tropicale ilustrează în modul cel maiimpresionant fenomenul globalizării, pentru că, în acest caz este vorba în mod cert despre

probleme globale care necesită o abordare globală. /vident că şi în domeniul mediului ambiant

există probleme de ordin regional şi local, chiar dacă acestea au un caracter ce depăşeşte uneorigraniţele, cum ar fi poluarea r)urilor. /xistă însă şi alte situaţii, ce nu ţin de elemente precumspaţiu şi timp. 9e exemplu, supravieţuirea unor state insulare de mici dimensiuni, care auconstituit împreună organizaţia *:5: şi care sunt ameninţate la modul cel mai serios decreşterea necontenită a nivelului mării, depinde de comportamentul tuturor oamenilor din lume,şi în special al celor din ţările industrializate ultra#dezvoltate.

:e consideră probleme globale probleme care+# afectează interesele tuturor ărilor i popoarelor, viitorul întregii omeniri>ț ș

# creează un pericol social real pentru dezvoltarea mondială># necesită în scopul solu ionării lor, colaborarea interna ională cea mai largă.ț ț

c) 1imensiunea tenologică. Fumea a devenit un 7global villageQ, reţelele inovatoare decomunicare la mare distanţă 0chat, e#mail1 adăug)ndu#se comunităţilor tradiţionale precumfamilia sau vecinătatea. =otuşi ele nu pot înlocui aceste sfere tradiţionale de comunicare, pentru anumi doar un exemplu din cadrul dimensiunii sociale. 5nternetul este, din multe puncte devedere, emblema globalizării.

d). 1imensiunea culturală. 6roducţiile hollHOoodiene pot fi vizionate peste tot în lume,iar 7americanizareaQ culturii mondiale este un fapt incontestabil. Culturile regionale şi locale nudispar însă din această cauză. 9in contră+ informarea cu privire la aceste culturi este unul dinfenomenele secundare ale globalizării. 0ex. moda, muzica1

e) 1imensiunea politică. 6olitica se confruntă cu probleme ma2ore. ;lobalizarea şiconcurenţa la nivel local limitează spaţiul de acţiune al politicilor naţionale, multe probleme

neput)nd fi rezolvate corespunzător dec)t la nivel internaţional, respectiv global. 6rin urmaretrebuie găsite noi forme şi arene politice. %n acest sens, integrarea europeană este văzută ca unrăspuns de succes la provocările globalizării. 6olitica la nivel regional şi naţional a avut şi are încontinuare de suferit de pe urma economiei delimitate şi practicate din ce în ce mai mult la nivelinternaţional, respectiv global. Capitalismul, factor integrant al statului social, este şi elameninţat de acest dezechilibru fundamental. =otuşi, nu toate lucrurile care se pun pe seamaglobalizării sunt şi adevărate. 9e multe ori, politicienii se folosesc de globalizare ca de un ţapispăşitor şi ca de o arma argumentativă cu multiple întrebuinţări. *cest lucru este evident maiales dacă ne g)ndim la unele exemple din domeniul politic care nu se intersectează în nici un

punct cu globalizarea.6oliticile guvernului sunt sus inute de organiza ii interna ionale. %n măsura în careț ț ț

globalizarea politică devine tot mai evidentă se conturează perspectiva desfă urării unuișcomplex de reforme politice B a unei a a numite restructurări institu ionale care este necesară aș ț



imprima dezvoltări mondiale, un astfel fenomen este denumit ,,guvernare globală,, care includedezvoltarea organiza iilor interna ionale specializate B N, Consiliul /uropei.ț ț

f) 1imensiunea institu ionalăț . :e remarca ca proces obiectiv adoptarea de reglementaricomune de către state # acorduri , tratate, conven ii privind eliminarea dublei impuneri, regimulț

favorabil al investi iilor externe, acordarea clauzei na iunii cele mai favorizate.ț ț

%nfiin area unor institu ii si organisme interna ionale comune cu atribu ii la scara mondiala,ț ț ț ț

regionala sau subregionala # publice si private. 6roblemele globale au nevoie însă şi de ointernaţionalizare a politicii, stimul)nd dezvoltarea unei conştiinţe globale. rganizaţii precum;reenpeace sau *mnestH 5nternational, care se dedică unor teme globale precum mediul ambiantsau drepturile omului sunt 7;lobal 6laHersQ. :e pot întrezări astfel în mod clar începuturile uneinoi societăţi globale.

6rincipalele componente ale diri2ării globale sunt+# N 0rganiza ia Na iunilor nite1>ț ț

# A? 0Aanca ?ondială1>

# -?5 0-ondul ?onetar 5nterna ional1>ț

# ?C 0rganiza ia ?ondială a Comer ului1ț ț

6recum i structurile care activează i se bucură de influen ă în diverse regiuni ale planetei+ș ș ț

# / 0niunea /uropeană1>

# C/ 0Consiliul /uropei1>

# N*-=* 0*cordul Nord *merican de Comer Fiber1>ț

# *:/*? 0*cocia ia Na iunilor din :ud#/stul *siei1.ț ț

ONU. :tructura principală a diri2ării globale la ora actuală este N, din care fac parte$ de state suverane. *ctivitatea N este multilaterală i universală. rganiza iile, comitetele,ș ț

comisiile N reglementează sau întreprind tentativă de reglementare a rela iilor interna ionaleț ț

în a a sfere ca+ # securitatea colectivă> # drepturile omului> # protec ia mediului încon2urător. %nș ț

afară de aceasta, activitatea N contribuie la crearea sistemului de diri2are, menit să controlezestarea a a#numitelor bunuri sociale interna ionale+ comunica iile aeriene interna ionale, serviciulș ț ț ț

po tal, securitatea alimentară, a2utorul pentru copii, asisten ă umanitară pentru refugia i iș ț ț ș

victimele calamită ilor naturale, maladiile contagioase. Fa sesiunea *dunării ;enerale a N,ț

din toamna &''' a fost elaborat Cod al Comportamentului loal care includea principiilefundamentale ale căror sunt+

# egalitatea,# libertatea,# solidaritatea,# toleran a,ț

# atitudinea respectuoasă fa ă de natură,ț

# responsabilitatea generală.OMC este cea mai importantă institu ie care facilitează diri2area comer ului. *ceastăț ț

institu ie stabile te norme i reguli de comer generale pentru întreaga lume, contribuind laț ș ș ț

procesul de liberalizare a comer ului.ț

-ondul ?onetar 5nterna ional, Aanca ?ondială, Aanca de 9econtări 5nterna ionalăț ț

inten ionează să reglementeze procesele globalizării financiare, să exercite diri2area creditării iț ș

finan ării economiei mondiale. Aanca ?ondială garantează credite pentru proiecte investi ionaleț țîn infrastructură, energetică, transport, dezvoltarea agriculturii i industriei. -ondul ?onetar ș

5nterna ional acordă împrumuturi economiilor slabe.ț



%n condi iile globalizării, ale institu ionalizării generale ale economiei, pentru ca statul săț ț

fie puternic statul trebuie să se spri2ine nu at)t pe regimul politic ci ,,regimul,, financiar.

%. E/"ct"l" glo*ali-!rii ;"/"ct" n"gati("8 "/"ct" po-iti(" al" glo*ali-!rii0.

?asurile adoptate de stat privind integrarea economica interna 'ionala se realizează subț

forma integrării statale, transtatale sau superstatale.5n legătură cu fenomenul de globalizare s#au structurat doua opinii opuse+ una care sus ineț

acest proces, iar alta care se opune.a1 :us inătorii globalizării pun accentul în principal pe avanta2ele generate pe procesul deț

mondializare+# reducerea costurilor de produc ie datorita economiei de scara>ț

# accelerarea tranzac iilor ț

# schimburilor care se realizează aproape in timpii comunica i # fax, 5nternet, etc.>ț

# cre terea vitezei de derulare a opera iunilor comerciale, financiare si tehnologice>ș ț

# extinderea puternica a pie elor si crearea de noi pie e independente de anumite surse sau zoneț țtradi ionale.ț

%n consecin ă are loc o cre tere a eficientei întregii activită i economice la nivel planetar caț ș ț

urmare a mi cării libere a capitalurilor, investi iilor, tehnologiilor si for ei de munca spreș ț ț

domeniile si zonele mai profitabile. -ire te, aceste argumente si altele care pun in evidentaș

avanta2ele globalizării sunt demne de luat in considera ie, însa nu trebuie absolutizate.ț

b1ponen ii globalizării men ionează+ț ț

# desfiin area na iunilor si a statului na ional>ț ț ț

# reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mairedus al productivită ii muncii>ț

# specializarea unor state in activită i de produc ie generatoare de poluare si careț ț

necesita un consum mare de munca, materii prime si energie>

# ad)ncirea decala2elor economice 0 in prezent &(! de persoane miliardare de in o bogă ie egalaț ț

cu cea posedata de &,( miliarde de oameni # aproape R din popula ia =errei1. 9e asemenea, seț

men ionează pericolele privind desfiin area unor ramuri, falimentarea unor bănci, destabilizareaț ț

vie ii economice, inclusiv a unor state>ț

# s#au agravat conflictele interetnice.*ntigobali tii se pronun ă pentru înlăturarea rela iilor reciproce inechitabile între ărileș ț ț ț

dezvoltate i cele în curs de dezvoltare, demonstrează în mod argumentat că varianta actuală aș

globalizării neoliberale este avanta2oasă doar statelor ,,bogate,, iar toate cheltuielile cad pe

umerii statelor ,,sărace,,. ;lobalizarea totală a pie ei în condi iile economice neoliberale, seț țexpun antiglobali tii, va distruge pie ele locale i regionale, întreprinderile mici i mi2locii care,ș ț ș ș

pomenindu#se fără nici o protec ie din partea guvernelor na ionale, nu au posibilitatea săț ț

concureze cu corpora iile transna ionale. *ce tia men ionează că dezvoltarea tehnogenă esteț ț ș ț

înso ită de pustiirea resurselor negenerabile, poluarea mediului încon2urător, distrugerea statuluiț

de ozon. 9ezvoltarea intensă a activită ii economice a sporit considerabil pericolul pentruț

securitatea ecologică a planetei./ormele principale ale mi cării antigloaliste. ș

%n conformitate cu direc iile de activitate, mi carea antiglobalistă poate fi repartizată înț ș

antiglobalismul economic, financiar, politic, informa ional, umanitar i economic.ț ș

'nti$lobalizarea economică:

# lupta guvernelor care sus in interesele economice ale C=N 0corpora iilor ț țtransna ionale1>ț



# lupta contra activită ii organiza iilor financiare interna ionale B promotoare aleț ț ț

politicii globalizării neoliberale.

'nti$lobalizarea financiară:

# /laborarea noilor reguli de creditare interna ională, care interzic înaintarea condi iilor ț ț

orientate spre limitarea suveranită ii>ț

# :ubstituirea -?5 0fondul monetar interna ional1 i Aăncii ?ondiale cu un sistem de bănciț șregionale edificate pe baze democratice, subordonate în egală măsură tuturor ărilor#ț

participante># 5mpunerea fiscală a specula iilor financiare.ț

'nti$lobalizarea politică:

# /laborarea scenariilor de armonizare a rela iilor politice în lume>ț

# /viden ierea contradic iilor i nea2unsurilor globalizării în sfera politică i comunicareaț ț ș ș

acestor date opiniei publice. 'nti$lobalizarea informa ională:ț

# -olosirea 5nternetului pentru organizarea ac iunilor de masă în diverse ări>ț ț

# 6ropaganda i agita ia informa ională proprie>ș ț ț# *c iunile informa ionale speciale desfă urate contra companiilor transna ionale.ț ț ș ț

'nti$lobalizarea umanitară:

# 9reptul ărilor la neamestecul în via a lor internă, indiferent de inten iile organiza iilor ț ț ț ț

economice globale># 9reptul popoarelor la propriul specific cultural># 9reptul la democra ia populară globală B participarea nemi2locită la adoptarea unor deciziiț

politice importante># 9reptul în spa iul mediatic liber, la protec ia contra tehnologiilor 63.ț ț

'nti$lobalizarea ecolo$ică:

# Nimicirea terenurilor, însăm)n ate cu culturi modificate genetic>ț

# Fupta contra defri ării pădurilor.ș

Cele mai cunoscute mi cări antigloaliste sunt0 ș

ATTAC B organiza ia interna ională care se pronun ă pentru drepturi egale la repartizareaț ț ț

bogă iilor lumii.ț

:orul ,ocial $" la G"n"(a B principalul organizator al protestelor.?i carea antigobalistă în statele /uropei de /st.ș

?i carea antiglobalistă în :*, ,,ș Pu*lic Citi-"n88 # uniunea apărării drepturilor consumatorilor.?i carea antiglobalistă din *sia 0& mil. de oameni1, înaintează diverse revednicări privindș

lichidarea -?5, N etc.=ia n"p"n+ina B se expune asupra produc iei agricole pure.ț

An"+tr> Int"rna ionalț B federa ia interna ională a drepturilor omului. * apărut mai bine de !'ț ț

de ani în urmă i ac ionează în $' de ări.ș ț ț

Gr""n P"ac" Int"rna ionalț B organiza ie ecologică care desfă oară ac iuni directe i deț ș ț ș

nesupunere civică.rganiza iile ,,%n primul rînd păm)ntulSS# /arth -irst, ,,6rietenii păm)ntuluiSS# -riends of theț

/arth, ,,3e eaua de ac iune pentru ocrotirea pădurilor tropicaleSS# 3ainforest *ction NetOorL,ț ț

,,5ntitutul insulei pîm)ntuluiSS# /arth 5sland 5nstitute.



T"a ?. Li*a@ul counic!rii int"rcultural".

1. Li*a@ul ("r*a caract"ri+tici i a2io" 4n counicar"a int"rcultural!.ș

#. Li*a@ul non("r*al con inut i /unc ii 4n ca$rul counicar"a int"rcultural!.ț ș ț

%. Pro2"ica i cro"nica tiin " car" copl"t"a-! counicar"a int"rcultural!.ș ș ț

1. Li*a@ul ("r*a caract"ri+tici i a2io" 4n counicar"a int"rcultural!.ș

Ca în orice tip de comunicare umană, în comunicarea interculturală se utilizează două

tipuri de limba2e+ cel verbal şi cel nonverbal, care în situaţiile concrete de interacţiune suntfolosite simultan sau alternativ, exist)nd întotdeauna o interdependenţă între cele două. seriede studii realizate de lingvişti, antropologi, cercetători ai comunicării evidenţiază diferenţeculturale at)t în ceea ce priveşte modul de utilizare a unuia sau a celuilalt tip de limba2,semnificaţiile care se acordă respectivelor mesa2e, precum şi în ceea ce priveşte predominanţacomunicării verbale sau nonverbale, într#o cultură sau alta.

*v)nd în vedere faptul că orice comunicare cu efect presupune un feed#bacL 0reacţie derăspuns din partea receptorului1 precum şi un feed#forOard 0 construirea şi comunicareamesa2ului de către emiţător în aşa fel înc)t să se obţină reacţia dorită de acesta1 se distingescopurile comunicării verbale+ schimbul de informaţii şi idei, contactul intelectual şi emoţionalîntre interlocutori, influenţa.

Caracteristici+. prin limba2 putem să ne îmbunătăţim adaptabilitatea la mediu>&. stabilim o ordine, o selecţie în percepţiile şi cunoştinţele noastre>@. creăm, definim, redefinim, distingem categorii şi concepte, denumimdenotăm diferitele

aspecte ale realităţii, situaţii, sentimente etc.D. etichetăm categorii şi le transmitem celor cu care interacţionăm>(. creăm semnificaţii, cu a2utorul cărora putem manipula, simbolic, seturi de categorii şi

concepte, deopotrivă concrete şi abstracte>E. limba2ul ne a2ută să dezvoltăm şi să comunicăm înţelesurile conotative ale cuvintelor şi

conceptelor>". cu a2utorul limba2ului verbal putem g)ndi şi comunica cu alţii despre evenimente

trecute, prezente şi viitoare>!. limba2ul verbal este flexibil>$. utilizăm limba2ul verbal pentru a descoperi şi relaţiona punctele comune ale conceptelor

şi înţelesurilor care pot îmbunătăţi eficienţa comunicării referitoare la noi, la alţii, la context etc.Că orice limbă vorbită este comunicarea reprezintă un sistem arbitrar de semne şi

simboluri, respectiv că aceleaşi obiecte, concepte, realităţi, deci aceleaşi semnificaţii suntexprimate prin cuvinte diferite în diferitele limbi. Culturile au nu numai diferite simboluri pentrua defini concepte, evenimente etc., ci şi diferite înţelesuri ale aceluiaşi simbolconcept, cum suntcele de libertate, putere, acţiune, securitate socială ş.a. :pre deosebire cultura arabă, cultura

2aponeză încura2ează o comunicare verbală minimă de asemenea, oameni care trăiesc în aceeaşiarie geografică şi culturală pot folosi limba2ul în moduri care diferă de cultura dominantă, cumeste cazul afro#americanilor din :*. Cuvintele reflectă atitudinile, convingerile, punctele devedere ale vorbitorului.



:tudiind diversitatea de limba2e din cultura :* sau propus E axiome ale limba2ului,înţeles ca resursă culturală +

. 7rice comunicare verbală sau nonverbală se dezvoltă în cadrul unei culturi8.Comunicarea culturală are loc atunci c)nd participanţii împărtăşesc cultura, cea interculturalăatunci c)nd participanţii la comunicare nu împărtăşesc în întregime modelele sau discursurileculturale. Comunicarea este, prin urmare, un element inerent al culturii.

&. 75ndivizii posedă o cunoaştere tacită a sistemelor culturale prin care comunică8.amenii utilizează şi urmează reguli, învaţă cultura lor, însuşindu#şi seturi de reguli care leghidează comportamentul, prin urmare, limba2ul înseamnă cunoaştere.

@. 7%n societăţile multiculturale, ideologia grupurilor culturale dominante producemodelereguli culturale abstracte, artefacte şi practici culturale ale limba2ului care trec sub tăceresau marginalizează alte grupuri culturale8. *xioma evidenţiază relaţia dinte ideologia dominantăşi marginalizarea culturală.

D. 7;rupurile care au fost dominate, sub2ugate, marginalizate, care sunt obiectul pre2udecăţilor, discriminărilor şi care se află în poziţii de inferioritate de orice fel, posedă oconştiinţă şi o cunoaştere mai explicită despre componentele culturii proprii, precum şi asistemelor culturale ale altora8. *xioma evidenţiază 7cunoaşterea8 culturală a celor marginalizaţi

(. 7Cultura şi discriminările ei sunt transmise de la o generaţie la alta 0sunt fondate istoric1 precum şi în mod constant reînnoite şi schimbate 0inovate18. Ceea ce face ca o cultură să rezistesunt fundamentele ei istorice. Cu toate acestea, culturile sunt mai degrabă dinamice dec)t statice,deoarece oamenii se adaptează permanent împre2urărilor, noilor idei, inovaţiilor. %ndeosebigeneraţiile tinere sunt cele care aduc schimbări în cultură, în privinţa valorilor, comunicării,formelor de exprimare etc. *ceastă axiomă evidenţiază relaţia dintre istoricitate şi inovaţie încultură.

E. 7%n societăţile multiculturale, culturile se influenţează unele pe altele, inclusiv în ce priveşte sistemele discursive8. *propierea dintre oameni din diferite culturi sau subculturidetermină influenţe mutuale între acestea. 5nterinfluenţele culturale includ şi procesul7contactului prin limba28 0language contact1.

*scultătorii 2udecă caracteristicile personale şi sociale ale vorbitorilor, baz)ndu#se pe felulîn care 7sună8 limba2ul lor. *stfel, cetă enii americani albi, de origine anglo#saxonă tind să îiț

considere mai puţin inteligenţi, mai săraci, mai puţin educaţi, cu un status inferior pe cei care nuau un 7accent standard8 0anglo#saxon1 şi la care detectează în vorbire accente spaniole, germanesau afro#americane. *stfel înc)t, ne comportăm pe baza pre2udecăţilor, care pot fi incorecte, dar constituie singura bază pentru comportamentele spontane. :#a constatat că atitudinilediscriminatoare privitoare la limba2 apar atunci c)nd membrii unui grup dominant vin în contactcu cele minoritare din punct de vedere al originii etnice sau culturale. 9eoarece culturaamericană a favorizat, din punct de vedere al limba2ului, modalitatea anglo#americană, celelalteforme de vorbire sunt discriminate. Cu toţii avem atitudini discriminatoare cu privire la vorbire

dar cel mai important lucru este să conştientizăm aceasta, să încercăm să depăşim pre2udecăţile printr#un plus de informaţie despre interlocutori, pentru ca să ne modificăm, în final, atitudinilediscriminatoare.

#. Li*a@ul non("r*al con inut i /unc ii 4n ca$rul counicar"a int"rcultural!.ț ș ț

*naliza caracteristicilor comunicării nonverbale în comparaţie cu cele ale comunicăriiverbale disting aspecte care le diferenţiază+

. :tructura+ 9acă limba2ul verbal utilizează un număr limitat de sunete şi regulistructurale, prin care mesa2ul devine inteligibil receptorului, pentru comunicarea nonverbală nuexistă o ordine comportamentală fixă, reguli structurale propriu#zise. 9in acest motiv, semnalele

nonverbale pot fi interpretate diferit şi sunt echivoce în mare măsură.&. Conţinutul+ 6e cale verbală comunicăm cel mai eficient informaţiile despre lumeaexterioară+ persoane, obiecte concrete dar şi concepte, noţiuni abstracte ş.a. Fimba2ul nonverbal



este mai adecvat transmiterii de atitudini şi sentimente existente faţă de cei cu careinteracţionăm.

@. 9urata+ Comunicarea verbală are un început şi un sf)r it clar definite. 9urata uneiș

comunicări, a pauzelor dintre mesa2e, frecvenţa întreruperilor, succesiunea dintre vorbit şiascultat se pot delimita precis în timp. %n cazul comunicării nonverbale, durata ei coincide cudurata percepţiei reciproce a comunicatorilor.

D. Controlul+ Comunicarea verbală poate fi controlată în mare măsură, comunicatorul poatedecide ce vrea să spună şi poate prevedea efectele posibile ale mesa2elor sale. Comunicareanonverbală este dificil de controlat deoarece este în mare măsură inconştientă.

(. /ficienţa+ =oţi cercetătorii apreciază că, în diferitele interacţiuni, ponderea cea mai mareo au semnele şi simbolurile nonverbale faţă de cele verbale. Fimba2ul verbal este mai eficient în

privinţa transmiterii informaţiilor care privesc aspectul de conţinut al comunicării iar celnonverbal este mai eficient în transmiterea informaţiilor referitoare la aspectul de relaţie dintre

parteneri 0raporturi de putere, emoţii, sentimente etc.1.

/uncţiile lima+ului nonveral &n raport cu cele ale lima+ului veral 0

. 3edundanţa. 6reluat din teoria informaţiei, termenul se referă la transmiterea repetată aaceleiaşi informaţii. *deseori în interacţiunile sociale este recomandabilă transmiterea unuimesa2 pe două sau mai multe canale sau coduri, pentru o mai mare eficienţă. *tunci c)ndsemnalele nonverbale 0gesturi, mimică ş.a.1 se referă la acelaşi conţinut al comunicării verbale,acestea sunt redundante.

&. Completarea. ?esa2ul în întregul său ia naştere din combinarea semnalelor verbale şinonverbale. *tunci c)nd vorbim, facem adeseori mişcări cu m)inile sau alte părţi ale corpului,gesticulăm, complet)nd ceea ce am comunicat verbal. :pre exemplu, comunicări cu privire ladimensiunile, volumul unui obiect răm)n neînţelese fără anumite gesturi de completare, numite7ilustratori8. Nu numai gesturile şi mişcările fac posibilă completarea, ci şi alte semnalenonverbale precum îmbrăcămintea, coafura, alte aspecte ale înfăţişării comunicatorului.

@. :ublinierea. 7Tintirea8 anumitor puncte ale mesa2ului verbal se face prin semnalenonverbale, precum modulaţiile vocii, mişcări ale corpului, contextul fizic, contactul vizual şialte semnale nonverbale care sunt utilizate simultan. :pre exemplu, c)nd cineva vrea să fieconvingător, foloseşte o mimică şi gestică sporite, poate vorbi mai tare şi mai repede. 6rinsubliniere, comunicarea verbală dob)ndeşte o notă de obligativitate pentru receptor, subliniereaexprimă, de regulă, atitudinea vorbitorului faţă de ascultător.

D. Coordonarea. Fimba2ul nonverbal controlează şi ghidează felul în care se desfăşoarăcomunicarea verbală. :pre exemplu, d)nd din cap îl îndemnăm pe interlocutor să ia cuv)ntul sauîi semnalăm să îşi încheie comunicarea. comunicare satisfăcătoare pentru toţi participanţii areloc atunci c)nd succesiunea comunicărilor verbale este coordonată de semnalele nonverbale, cagestica, ţinuta corpului ş.a., prin care vorbitorul îşi exprimă intenţiile sale.

(. :ubstituirea. ?esa2ele verbale pot fi înlocuite de cele nonverbale, deoarece mimica feţei,a gurii, contactul din priviri sunt semnale la fel de eficiente ca limba2ul vorbit. /xistă mai multesituaţii c)nd, de regulă, se recurge la semnalele nonverbale în locul celor verbale.

E. Contradicţia. *tunci c)nd nu există concordanţă între ceea ce se comunică verbal şi ceeace se exprimă prin semnale nonverbale are loc o contradicţie în comunicare. *ceasta derutează

pe interlocutor şi exprimă, în acelaşi timp, tipul de relaţie dintre partenerii de comunicare.Contradicţia poate fi conştientă sau inconştientă pentru emiţător şi ea se manifestă cel mai adesea

prin mimică, mişcări ale corpului. !!omunicarea nonverbală este patrimoniul oricărui individ şi constituite un fond cultural!

care îl $)idează în toate situaţiile pe care le înt*lneşte în viaţă80/. <all1.

6rin urmare, comunicarea nonverbală, deşi utilizată de toţi oamenii, este modelată decultura căreia îi aparţin indivizii. 9in acest motiv, acelaşi semne sau simboluri pot aveasemnificaţii diferite în culturi diferite. Cultura are tendinţa să determine comportamentele



nonverbale specifice referitoare la g)nduri, sentimente, stări ale comunicatorilor, de asemeneacultura determină c)nd este adecvat să comunicăm aceste lucruri. Cultura este implicit unfenomen nonverbal, pentru că multe dintre aspectele culturii sunt învăţate prin observare şiimitare mai degrabă dec)t prin instruire verbală explicită. Nivelul primar al culturii estecomunicat implicit, parţial inconştient, prin mi2loace nonverbale.

4inezica # comunicarea prin gesturi, expresii faciale, mişcări ale corpului, are o serie de

caracteristici +# este strict codificată># este dependentă de o comunitate socio#culturală,# fiecare cultură posed)nd propriile sale norme în această privinţă># este integrată într#un sistem, implic)nd utilizarea spaţiului şi a timpului, în ce priveşte

intensitatea, durata, amplitudinea gesturilor sau mişcărilor># este contextualizată, semnificaţiile ei decurg din contextul în care are loc interacţiunea.*şa cum se poate observa din această clasificare, gesturile îndeplinesc funcţii diferite+

completare, subliniere, coordonare, substituire ş.a. 6ot fi înnăscute sau dob)ndite, voluntare sauinvoluntare, codificate cultural sau personalizate. Conform unor cercetări, doar m)na poategenera circa (.''' de gesturi verbalizate. ?esa2ele nonverbale comunicate prin gesturi pot avea

impact şi feed#bacL la fel de mari sau chiar sporite faţă de cele verbale. ;esturile pot definiapartenenţa socială a unui individ, sentimentul de identitate la grup, fiind în directă legătură cucomportamentul. =oate culturile au sisteme de comunicare prin gesturi.

nele gesturi au acelaşi semnificaţii în mai multe culturi iar altele diferă în această privinţă. :pre exemplu, acceptarea este semnificată, în ma2oritatea culturilor, prin mişcarea desus în 2os a capului iar în Aulgaria prin mişcări de la st)nga la dreapta şi de la dreapta la st)nga acapului, în =ahiti prin ridicarea spr)ncenei. :alutul este semnificat în -ranţa prin sărutareainterlocutorului, în :pania prin îmbrăţişare iar la eschimoşi prin sărutul nazal.

9intre gesturile cele mai frecvente asociate Linezicii, în cultura 2aponeză, plecăciunea esteo parte repetitivă şi integrată interacţiunilor sociale zilnice, folosită în numeroase împre2urări şicontexte+ c)nd se înt)lne te o persoană, c)nd se întreabă ceva, c)nd se cer scuze, c)nd se felicită,ș

c)nd se exprimă acordul cu cineva, c)nd se ia rămas bun ş.a. ;est de supunere, din punct devedere istoric, plecăciunea e un ritual, care exprimă respectul şi indică statusul ierarhic.

%n context social, mimica se referă la formele de exprimare ale feţei, pentru a comunicasentimente, emoţii sau intenţii. /xpresiile feţei, foarte numeroase şi variate, datorită mobilităţiideosebite a muşchilor feţei, pot fi at)t involuntare c)t şi controlate. 9intre expresiile faciale,

z*mbetul ocupă un loc aparte între formele de exprimare nonverbală, fiind cel mai important gestde salut şi o invitaţie la comunicare. -ormele în care apare sunt foarte variate şi exprimă emoţiişi sentimente diferite+ bucurie, simpatie, prietenie dar şi antipatie. 6entru 2aponezi, r)sul poateavea variate înţelesuri. 6oate semnaliza bucuria dar poate fi şi o formă de mascare a unor stări şiemoţii precum st)n2eneală, tristeţe sau chiar supărare.

5culezica sau comportamentul vizual. mare parte din comunicarea nonverbală sedesfăşoară prin intermediul contactului vizual 0eHe contact1. 7chii sunt în comunicarea socialăemiţători şi totodată receptori ai semnalelor vizuale. Comportamentul vizual este un canal decomunicare important, deoarece exprimă foarte multe despre relaţiile interumane. Contactulvizual indică faptul că suntem dispuşi să comunicăm. %ndreptarea privirii spre o persoană este oformă de contactare şi este legată de aşteptarea ca celălalt să reacţioneze la ele. Cu c)t indiviziisunt plasaţi mai aproape unii de alţii, cu at)t contactul vizual este mai redus iar privirile au odurată mai mică.

%n Iaponia, contactul din privire este considerat grosolan, ameninţător şi lipsit de respect îninteracţiunile cu străinii, această regulă nu mai este îndeplinită. Copiii 2aponezi sunt învăţaţi sănu privească în ochi ci să îşi fixeze privirea asupra g)tului persoanei cu care interacţionează.

C)nd face parte dintr#un public, individul care priveşte alături sau stă tăcut cu ochii închişicomunică atenţia sau aprobarea faţă de vorbitor. %n mod normal, la 2aponezi, contactul din privireeste evitat, dar în cazul în care un subordonat fa ă de un superior, cel dint)i iniţiază contactulț



vizual, ceea ce indică reguli ierarhice. %n această cultură, evitarea contactului cu privirea, în modsimultan, accentuează ideea de umilinţă şi menţinere a ierarhiei, caracteristice Iaponiei.

%n ma2oritatea culturilor europene şi în cea americană contactul cu privirea este consideratun semn de politeţe şi bună creştere. %n cultura :*, apar deosebiri şi în această privinţă+indivizii albi privesc interlocutorii mai mult c)nd îi ascultă iar afro#americanii atunci c)nd li seadresează.

%n unele culturi asiatice, este interzis tinerilor să#i privească în ochi pe cei mai în v)rstă. %nţări precum Nigeria, 6orto 3ico, =hailanda nu se recomandă ca elevii să privească în ochii profesorilor. %n ţările arabe, funcţionează tabuu#ul privitor la femei, cărora nu li se permite să#i privească în ochi pe bărbaţi. *cest lucru face trimitere la relaţiile de putere, diferenţele de statussocial şi, implicit, inegalitatea dintre sexe din acest tip de culturi.

-aptica sau contactul cutanat. *ceastă formă de comunicare nonverbală, în care esteimplicat simţul tactil şi nu numai, are importanţa şi semnificaţiile sale în interacţiunileinterumane, făc)nd trimitere la ideea de intimitate, relaţii de putere, status social.

:a realizat un studiu despre relaţia dintre atingere şi statusul socio#economic, sex , v)rstă şia a2uns la concluzia că persoanele cu status mai înalt ating mult mai des persoanele cu statusinferior.

Culturile care prezintă o considerabilă apropiere interpersonală au fost etichetate drept7culturi de contact8, deoarece oamenii din aceste ţări tind să stea mai aproape unii de ceilalţi şi seating mai mult. amenii din ,,culturile cu contact slab,, tind să stea separaţi şi se ating mai puţin./ste interesant, că în general, ,,culturile de contact,, sunt localizate în ţările mai calde, maiapropiate de ecuator iar cele cu ,,slab contact,, se găsesc în climatele mai reci, mai depărtate deecuator. Cercetările au indicat că aşa#numitele ,,culturi de contact,, cuprind+ în special ţărilearabe, inclusiv nordul *fricii> regiunea mediteraneană, respectiv -ranţa, ;recia, 5talia, 6ortugaliaşi :pania> evreii at)t din /uropa c)t şi din rientul ?i2lociu> est#europenii şi ruşii> toate ţările din*merica Fatină.

%n general, culturile cu contact slab cuprind mai ales+ /uropa de nord, incluz)nd:candinavia, ;ermania şi *nglia> americanii de origine britanică> anglo#saxonii albi, care auconstituit cultura primară a :*> virtual, orice ţară asiatică, respectiv Aurma, China, 5ndonezia,Coreea, -ilipine, =hailanda şi 4ietnam. Comparată cu tot restul lumii, *sia este o cultură denoncontact, China şi Iaponia sunt culturi nontactile.

Nu numai contactul tactil propriu#zis este condiţionat cultural, ci şi localizarea atingerii./xistă tabuuri în această privinţă, în mod firesc, îndeosebi în culturile de noncontact+ în=hailanda, zona capului e sacră, de neatins> în Coreea tinerii nu au voie să atingă umerii celor înv)rstă.

:tr)ngerea m)inii, ca salut sau gest de despărţire, este un tip de atingere corporală cutanată puternic socializată şi îndelung studiată. /xistă reguli culturale şi sociale care reglementeazăaceastă formă specializată de atingere+ cine întinde primul m)na, în ce ordine se str)ng m)inile

0c)nd o persoană este prezentată unui grup1 şi, mai ales, cum se salută prin str)ngerea m)inii.8 %nma2oritatea culturilor europene, salutul prin str)ngerea m)inii este iniţiat, de persoana mai înv)rstă sau, dacă persoanele sunt de sex opus, de femei. C)nd există un grup de persoane, m)inilese str)ng pe r)nd+ femeile între ele, apoi femeile şi bărbaţii, bărbaţii între ei. *ceastă formă decontact tactil este în str)nsă legătură cu contactul vizual, apropierea spaţială, z)mbetul, altegesturi şi expresii mimice.

%n unele culturi, str)ngerea m)inii ca formă de salut este înlocuită de alte tipuri decomunicare nonverbale. %n 5ndia, pentru a saluta pe cei mai în v)rstă, copiii învaţă regula7namaste8+ privirea plecată, înclinarea în faţa celuilalt, adoptarea unei poziţii de supunere, chiar de rugăciune. *cela i ritual, numit 7Oai8, este învăţat de copiii din =hailanda. /schimoşii şiș

populaţiile indigene din insula :amoa şi -ilipine se salută ating)ndu#şi nasurile, la fel şi

populaţia maori din Noua Ueelandă. Fa 2aponezi, str)ngerea m)inii este înlocuită adesea de plecăciune.



*i+loacele de exprimare paralingvistice sau vocalica 7comunicare vocalică8, paralingvistica se ocupă de analiza fenomenelor vocalice, care însoţesc şi spri2ină vorbirea,afl)ndu#se într#o relaţie de reciprocitate cu aceasta.

/xistă două categorii de mi2loace de exprimare paralingvistice+a1 9in prima categorie fac parte caracteristicile vocii + registrul vocal, volumul, tempo#ul,

ritmul şi rezonanţa.

b1 9in a doua categorie fac parte diferitele forme de exprimare a sunetelor, precum r)sul,oftatul, pl)nsul, căscatul, mormăitul, fluieratul, gemetele şi sunetele 7parazite8 precum7ăă8, 7îî8 etc., numite şi 7eşecuri de vorbire8. n caz aparte îl constituie pauzele învorbire.

?i2loacele de exprimare paralingvistică au o funcţie metacomunicativă implicită, eleindică modul în care trebuie înţeleasă comunicarea verbală. 9ecodificarea şi interpretareamesa2elor se face în corelaţie cu alte forme ale comunicării nonverbale, precum gestica, mimica,ţinuta etc. /moţiile, intensitatea lor, stările de spirit ale comunicatorului sunt semnalizate deaceste mi2loace ce însoţesc comunicarea verbală şi pot avea funcţii diferite+ de completare,substituire, coordonare ş.a.

6roblematica spaţiului şi a timpului, ce aparţine, de asemenea, comunicării nonverbale, astat în atenţia ma2orităţii cercetătorilor comunicării interculturale. 9iferitele studii care iau îndiscuţie conceptele de spaţiu şi timp în relaţie cu cel de cultură pornesc de la lucrărilefundamentale ale antropologului american /dOard =. <all. %n concepţia acestuia, spaţiul şitimpul sunt dimensiuni ale culturii 7în afara conştiinţei8. 6ercepţiile şi utilizarea at)t a spaţiuluic)t şi a timpului sunt unele dintre cele mai importante componente induse de modelele culturaleşi care diferenţiază, într#un mod semnificativ, diferitele tipuri de culturi.

%. Pro2"ica i cro"nica tiin " car" copl"t"a-! counicar"a int"rcultural!.ș ș ț

Pro2"ica. =ermenul de proxemică a fost utilizat pentru prima oară de /. =.<all într#unstudiu din $E@ şi reluat în altul, publicat în $E!, în care preciza că, preocupat de cercetarea7spaţiului social ca bio#comunicare8. Conform lui <all, proxemica 7investighează modul în careindividul structurează inconştient spaţiul, distanţele interpersonale în tranzacţiile cotidiene,organizarea spaţiilor în case şi clădiri şi nu în ultimul r)nd în configurarea oraşelor8. 6roblemelelegate de comunicarea prin intermediul spaţiului au stat şi stau în atenţia nu numai aantropologilor, ci şi a sociologilor, psihologilor, urbaniştilor, cercetători ai artelor vizuale şi aicomunicării sociale şi interculturale.

9in perspectiva comunicării sociale, 7comportamentul în spaţiu este un sistem nonverbal

de comunicare umană, ce se află într#o relaţie directă cu capacitatea de a comunica celorlalţidespre sine şi de a stabili o legătură afectivă cu ei8. Conform autorului citat, din perspectivacomunicării nonverbale, interesează conceptele de+ distanţă socială, spaţiu personal, sferă

privată, şi teritorialitate.9istanţa socială se referă la gradul de intimitate a contactului pe care îl doresc sau îl

tolerează oamenii într#o anume situaţie. Fa întrebarea ce determină diferenţele, în această privinţă, între indivizi şi între culturi se consideră că importanţi sunt următorii factori + nevoile şitrăsăturile partenerilor de comunicare, socializarea culturală, contextul de comunicare, gradul decunoaştere reciprocă, sexul şi v)rsta persoanelor care interacţionează. %n urma studiilor efectuateîn :*, /.<all a constatat că sunt folosite D distanţe fundamentale+

# distanţa intimă, de la contactul fizic direct p)nă la D( cm>

# distanţa personală , între D( şi &' cm>



# distanţa socială, între &' şi @(' cm>

# distanţa oficială, mai mare de @(' cm.

9e asemenea, <all a constatat că în culturile sud#americane şi arabe distanţele sunt maiapropiate dec)t în culturile nord şi central#europene.

6ăstrarea distanţei personale şi diferă de la un individ la altul, se modifică în funcţie deinterlocutor , contextul şi situaţia de comunicare şi nu în ultimul r)nd în funcţie de normeleculturale.

/dOard <all 0$"1 a fost printre primii care a evidenţiat că percepţia şi utilizarea spaţiuluicorespund unor modele culturale, spaţiul însuşi fiind o dimensiune a culturii. Cercetările sale s#au axat pe analiza comparativă a acestei problematici în culturile vestice 0europene şi nord#americane1 şi cele estice 0asiatice, orientale1.

Ji în Iaponia contemporană, utilizarea spaţiului reflectă ierarhia şi orientarea de grup.*ceste trăsături culturale sunt cel mai bine ilustrate de organizarea spaţială a locurilor de muncădin clădirile guvernamentale sau corporatiste. 6upitrele funcţionarilor de rang inferior suntaliniate faţă în faţă, conform funcţiilor lor ierarhice, într#o încăpere mare, comună, din care

lipsesc pereţii despărţitori iar şefii sunt poziţionaţi la capătul fiecărui r)nd. *cest tip deorganizare încura2ează schimbul de informaţii, facilitează activităţi multiple şi simultane,cooperarea şi solidaritatea de grup, semnaliz)nd în acelaşi timp sistemul ierarhic. %n oriceînt)lniri, formale sau informale, aşezarea locurilor indică acelaşi sistem ierarhic.

/.=.<all a remarcat 0$"1 că diferenţele dintre modelele nord#american şi european în percepţia şi utilizarea spaţiului se reflectă şi în organizarea oraşelor. %n :* oraşele suntorganizate după axele nord#sud şi est#vest iar străzile şi clădirile sunt numerotate secvenţial.?odul de sistematizare urbanistică este diferit în culturile europene. Cea franceză îndeosebi esteo cultură puternic centralizată+ 6arisul, care se află în centrul -ranţei, este axat pe c)teva artere

principale care pornesc din centru> sistemul administrativ, cel educaţional etc. sunt puterniccentralizate. %n sediile firmelor franceze, personalul de conducere are birourile în perimetrul

central, în timp ce în :*, persoanele cu funcţii importante ocupă birourile de la nivelurilesuperioare.

%n cultura indiană, se regăseşte ideea de superioritate şi inferioritate în privinţa utilizăriispaţiilor, însă cu alte semnificaţii dec)t în culturile vestice. %n spaţiile publice şi private, înmediul urban şi rural deopotrivă, în locuinţa propriu#zisă, anumite spaţii sunt considerateinferioare din cauza activităţilor care se desfăşoară în ele şi a oamenilor care le folosesc. :paţiiledestinate ceremoniilor religioase, din cadrul locuinţei chiar, nu sunt utilizate niciodată în scopuri

profane, deoarece primele sunt considerate de o natură superioară. :paţiile folosite cu precăderede către femei, ca spre exemplu cele în care se prepară hrana, nu sunt utilizate de bărbaţi,deoarece sunt considerate inferioare. *cest model cultural privitor la spaţiu, existent încă în 5ndiaşi azi, are o tradiţie îndelungată. 9escoperirile arheologice atestă că, încă din cele mai vechitimpuri, au existat diferenţieri clare în funcţie de spaţiu+ a castelor superioare şi a celor inferioare, a activităţilor masculine şi feminine, sacre şi profane . %n Chandigarh, un oraş indiannou, proiectat de un arhitect francez după norme occidentale, s#a constatat că locuitorii auredistribuit şi utilizat spaţiile locuinţelor, conform normelor culturii lor ancestrale # diferenţiate înfuncţie de sexul ocupanţilor, spaţii destinate numai oaspeţilor etc. 0<all, $"1.

%n cultura 2aponeză, proxemica reflectă 7temele culturale8 ale afinităţii intragrup, ierarhiaşi echilibrul. *titudinea 2aponezilor faţă de spaţiul personal este complexă şi totodatăcontradictorie. %n situaţii publice normale, se menţin distanţe interpersonale chiar mai mari dec)tla americani, mai ales faţă cei din afara grupului de apartenenţă. %n mod aparent contradictoriu,în mi2loacele de transport în comun, foarte aglomerate de regulă, 2aponezii nu mai prezintă

rezistenţă la contactul corporal prelungit cu străinii. 9e regulă, spaţiul personal e restr)ns îninteracţiunile cu prietenii şi membrii familiei, ceea ce reflectă orientarea către grupul deapartenenţă şi gri2a permanentă pentru menţinerea echilibrului social.



Cultura şi deopotrivă genul determină în mod hotăr)tor tipul de spaţiu personal pe careindivizii îl utilizează în interacţiunile lor sa stabilit că 7utilizarea spaţiului personal e influenţatde sexul indivizilor ce interacţionează şi diferă în mod substanţial de la o cultură la alta8. *cestlucru se datorează influenţelor exercitate de aşteptările pe care o anumită cultură le are cu privirela comportamentul masculin şi feminin. * constatat că perechile mixte de studenţi arabiinteracţionează la o distanţă mult mai mare dec)t perechile de acelaşi sex de arabi, c)t şi de

perechile de nord#americani, fie de acelaşi sex, fie mixte.*stfel, distanţa dintre comunicatori într#o interacţiune poate fi influenţată de gen, cultură, putere şi grad de intimitate şi reciprocitate. Nu există un singur înţeles pentru oricare mesa2nonverbal dat.

Cron"ica. =ermenul de cronemică a fost utilizat pentru prima dată de către /dOard =.<all, pentru a desemna studiul percepţiei şi utilizării timpului. Cartea sa referitoare la timp caelement cultural, =he 9ance of Fife 0$!@1 răm)ne o lucrare fundamentală, de referinţă pentrutoţi autorii interesaţi de înţelegerea acestei problematici complexe.

%n lucrarea amintită, <all 0$!@1 a pornit de la aserţiunea că timpul este un elementdefinitoriu pentru orice cultură, al vieţii culturale, sociale precum şi a celei personale aindivizilor+ 7=impul este unul dintre sistemele fundamentale ale oricărei culturi. Cultura 2oacă un

rol at)t de important pentru înţelegerea timpului ca sistem cultural, înc)t este practic imposibil dea separa diferitele niveluri ale culturii în care acesta se înscrie8, cu precădere în cel primar.*utorul a fost interesat să desluşească felul în care timpul este exprimat, conştient şi inconştient,utilizat şi structurat, în culturi diferite+ 8 -iecare cultură are propriile sale cadre temporale îninteriorul cărora funcţionează modele care îi sunt particulare. *stfel, pentru a putea comunicaefectiv în străinătate, este de asemenea necesar să înţelegi limba2ul timpului, ca şi limba vorbită aţării în care te găseşti.

<all respinge ideea unui timp linear, distinge diferite tipuri de timp şi construieşte o7mandala8 a timpului, în care acestea sunt interelaţionate+

# meta#timpul # este nivelul la care se situează conceptele integratoare ale tuturor dimensiunilor timpului> acesta include tot ceea ce filosofii, antropologii, psihologii şi alţii auafirmat sau scris despre timp, în teorii, discuţii, consideraţii despre natura timpului, privit ca oentitate abstractă

# timpul biologic # este reprezentat de succesiunile de perioade şi ritmuri, încă de laînceputurile vieţii pe 6ăm)nt+ alternanţa zilelor şi a nopţilor, mişcarea de rotaţie a 6ăm)ntului,mareele, alternanţa anotimpurilor etc.> ciclurile biologice sunt acordate cu ritmurile naturale şi cucele proprii mediului organismelor vii > deşi există două tipuri de mecanisme temporale, unulfizic şi altul biologic, ele funcţionează ca un tot omogen

# timpul individual B se referă la percepţia subiectivă a timpului de către indivizi, în diferitecontexte, cadre, stări emoţionale 0percepţia timpului ca fiind 7lung8 sau 7scurt8, că 7timpulfuge81

# timpul fizic Bse referă la diversele măsurători ale timpului, bazate pe observaţiileastronomice, din vechime şi p)nă azi# timpul metafizic B se referă în principal la situaţii ale unor oameni , din diverse culturi,

care au experimentat fenomenul denumit 7de2a#vu8# micro#timpul B reprezintă sistemul temporal propriu nivelului primar al oricărei culturi>

monocronia şi policronia sunt unele dintre formele micro#timpului# timpul sincronic B de la expresia 7a fi sincron8 derivată din media vizuale, c)nd banda

sonoră este sincronizată cu imaginile > analize ale unor imagini filmate au evidenţiat că, în cursulunor interacţiuni, indivizii îşi sincronizează mişcările cu cele ale partenerilor, într#un modinconştient şi uimitor

# timpul sacru B este timpul mitic, imaginar, care se repetă dar nu evoluează, este un timp

magic> <all precizează că oamenii din culturile europene şi nord#americane au dificultăţi înînţelegerea acestui tip de timp, deoarece tind să stabilească o relaţie fixă între sacru şi profan>



indigenii nord#americani, spre exemplu, trăiesc efectiv într#un timp sacru, prin ceremoniile lor, perioadă în care pentru aceştia timpul profan nu mai există

# timpul profan B este cel care domină viaţa cotidiană şi aspectele ei obişnuite> estereprezentat prin sistemul explicit de măsurare a timpului.

:ocietăţile complexe îşi organizează timpul în cel puţin două maniere diferite+# evenimentele sunt programate ca unităţi separate B un singur lucru într#un anumit timp B

precum în /uropa de nord sau# conform modelului mediteraneean al implicării în mai multe lucruri deodată.Cele două sisteme sunt, în mod logic şi empiric, distincte. *cestea au fost denumite de

autor timp monocron şi timp policron. 9istincţia funcţionează şi este vizibilă at)t la nivelulculturilor, al organizării lor sociale, administrative, c)t şi la nivelul existenţei individuale.

Culturile monocrone, cum sunt cele vestice, tind să dea un caracter sacru organizăriitimpului. %n sistemele monocrone, care au făcut posibilă apariţia societăţilor industriale, dupăcum remarcă <all, timpul este considerat o realitate tangibilă. /xpresii metaforice precum 7am

pierdut timp8, 7am c)ştigat timp8, 7mi#am omor)t timpul8, 7a trecut timpul8 ş.a. sunt înţelese adlitteram. 7*mericanii confundă uneori orarele şi programele cu realitatea8 0<all, $!@1.:tructurile temporale monocrone sunt arbitrare şi impuse indivizilor, nu sunt conforme cu

ritmurile biologice, de aceea trebuie învăţate, exersate de către oameni. rganizarea de tipmonocron izolează indivizii, limitează şi sărăceşte contextul interacţiunilor interpersonale, îidetermină să g)ndească şi să perceapă realitatea într#o manieră fragmentară. *daptat performăriiunor sarcini 7lineare8, modelul monocron se dovedeşte dezastruos în realizarea unor activităţicare necesită creativitate.

rganizaţiile monocrone, administrative, industriale, educaţionale au şanse mai mari de ase dezvolta dar , pe măsură ce se dezvoltă, se închid în ele însele şi, neţin)nd cont decaracteristicile propriei lor structuri, tind să devină rigide. =otodată, în acest tip de organizaţii, nueste luată în considerare calitatea umană a membrilor lor.

5ndivizii monocroni acordă cea mai mare importanţă muncii, programelor şi procedurilor dar existenţa lor contravine adeseori oricărei logici a existenţei umane. Cei aflaţi în funcţii deconducere, îşi organizează munca în mod strict dar fără legătură cu activităţile celorlalţi, ca şic)nd nu ar fi parte a unui întreg. 7%n ansamblu, sistemul temporal american este unul monocron.%n realitate, este în acelaşi timp monocron şi policron. ?onocronia domină sistemul afacerilor, alguvernării, al muncii, al timpului liber, în timp ce structura vieţii domestice este policronă, cel

puţin a celei tradiţionale, unde femeia se află în centrul ei.8 0<all, [email protected] policrone, din care fac parte cele estice şi sud#europene, pun accentul mai

degrabă pe anga2amentul individului şi îndeplinirea sarcinilor, dec)t pe respectarea unui anumitorar. =impul este tratat într#o manieră mai puţin concretă dec)t în sistemele monocrone. 6ieţele,

bazarurile, prăvăliile din ţările mediteraneene sau arabe sunt, după părerea lui <all, imaginisugestive pentru sistemul policron, ce pare indivizilor monocroni lipsit de orice logică şi

organizare, dominat de haos. 6olicronia este asociată cu activităţile informale şi cu numeroaselesarcini de îndeplinit simultan.%n organizaţiile de tip policron, deşi aparent neorganizată, colaborarea între şefi şi anga2aţi

este mai str)nsă şi bazată pe relaţii interpersonale. 6e de altă parte, acest sistem birocratic, care presupune implicarea conducătorilor la toate nivelurile şi sarcinile organizaţiei, este lent şi greoi,aşa cum este perceput de cei din culturile monocrone. 9ezavanta2ul organizaţiilor policrone estemai ales acela că depind în prea mare măsură de capacităţile de conducere ale managerilor, caretrebuie să facă faţă mereu neprevăzutului şi să stăp)nească permanent situaţia generală.

5ndivizii policroni concep rar timpul ca fiind 7pierdut8 şi îl consideră mai degrabă ca un punct de plecare dec)t un traseu. %nt)lnirile stabilite nu sunt luate în serios şi, în consecinţă, suntdeseori negli2ate sau am)nate. 6roiectele fixate nu sunt ferme, chiar cele importante pot fi

modificate în ultimul moment. 6entru aceştia a fi punctual nu înseamnă acelaşi lucru ca pentruindivizii monocroni .



observaţie importantă a lui <all se referă la faptul că nici o cultură nu este exclusivmonocronă sau policronă. Culturile minoritare din :*, de origine hispanică, sunt în maremăsură policrone. 9e asemenea, nu toate modelele monocrone sau policrone sunt identice. %nculturile dezvoltate din punct de vedere economic, funcţionează ambele modele dar în moduridiferite. Iaponezii adoptă un model policronic c)nd sunt între ei+ planificările se pot modifica

pentru a răspunde dorinţelor unei persoane mai în v)rstă, ceea ce reflectă atenţia la respectarea

ierarhiei> procesul de luare a deciziilor e influenţat de orientarea către grup şi echilibrul social,căci aproape în orice context interpersonal e necesar să existe un consens înainte de anunţareaunei decizii, proces care poate dura timp îndelungat. %n raporturile cu culturile occidentale, maiales în relaţiile de afaceri, 2aponezii au adoptat sistemul monocron , manifest)nd o remarcabilăflexibilitate. -rancezii sunt din punct de vedere intelectual monocroni dar comportamentul lor este policron. Culturile africane, îndeosebi cele rurale, sunt policrone, iar percepţia timpului estestr)ns legată de natură, de poziţia soarelui pe cer sau de apariţia unor animale. %n AotsOana,

pentru desemnarea unor segmente de timp sunt folosite expresii precum + 7timpul c)nd se trezescvacile8 sau 7seara c)nd ies hienele8.

=oate culturile au un sistem de măsurare a timpului iar ceea ce pentru culturileindustrializate înseamnă o strictă măsurare a timpului 0monocron1 pentru altele 0policrone1 pare

o obsesie inutilă . %n limba indienilor :ioux, de exemplu, nu există cuvinte pentru 7t)rziu8, 7aînt)rzia8, 7a aştepta8. Nord#americanii au un sens al timpului puternic ancorat în prezent şiorientat spre viitorul imediat. 5ndienii din tribul Nava2o sunt sceptici în ce priveşte promisiunilechiar şi pentru viitorul apropiat iar pentru hinduşi, viitorul e conceput în termenii unui intervalmai îndelungat dec)t viaţa unui individ.

altă remarcă a lui <all se referă la faptul că nici unul dintre modelele temporale nu esteideal, ambele au at)t avanta2e c)t şi inconveniente. %n contactele interculturale, necunoaştereadiferenţelor şi a specificului în privinţa percepţiei şi utilizării timpului dau naştere unor disfuncţionalităţi în comunicare.



TEMA. =ARIABILE I &I:EREN E CULTURALEȘ Ț

1. Practica counic!rii ţ!rilor "urop"n". ;triit"r" Mar"a Britani"0.#. ,p"ci/icul culturilor ţ!rilor $in a+ia pri(in$ counicar"a int"rcultural!. ;triit"r"C<ina0%. Counicar"a ("r*al! )i non ("r*al! a ţ!rilor anglo+a2on" ;triit"r" ,UA0

1. Practica counic!rii ţ!rilor "urop"n". ;triit"r" Mar"a Britani"0.

In/oraţii g"n"ral" +recedentul 2oacă un rol hotăr)tor în procesul decizional. 6ropunerea dumneavoastră va avea o

mai mare şansă să fie acceptată dacă se înscrie în tiparul după care s#au desfăşurat sau sedesfăşoară de obicei lucrurile în ?area Aritanie># %ntrebărilor prea directe li se răspunde adesea într#o maineră evazivă># =ehnicile de v)nzpri agresive şi denigrarea produselor sau serviciilor altor firme nu sunt delocapreciate de către britanici># morul reprezintă o componentă de bază a discuţiilor de afaceri în ?area Aritanie, iar unrepertoriu bogat de glume şi bancuri poate constitui un punct forte pentru un străin. ?ai mult,

persoana care ştie să spună bancuri şi glume, ar trebui să îşi dezvolte această capacitate, special pentru relaţiile cu englezii>

9upă cum se ştie, umorul britanic este aparte. 9e aceea, Gpentru a prinde poantaG la oglumă britanică, trebuie să fiţi atenţi la ceea ce nu saspus sau ceea ce nu s#a înt)mplat în glumă.Aritanicii îşi pot folosi umorul, în special sub forma ironiei sau sarcasmului, ca o armă înmomentul în care îşi ridiculizează adversarul, sau îşi exprimă dezacordul sau dispreţul faţă deacesta>

9eşi în cultura britanică a afacerilor ierarhia este respectată cu stricteţe, munca de echipărăm)ne totuşi importantă, mai ales în influenţarea deciziilor>6rocesul decizional este lent>%ncercarea de a grăbi sau presa pe cineva să ia o decizie se dovedeşte a fi de cele mai multe ori oidee neinspirată>Aritanicii nu ezită în a spune deschis GnuG>/vitaţi laudele gratuite, întruc)t acestea nu sunt deloc apreciate, mai ales c)nd nu sunt meritate.

# *siguraţi#vă că aveţi la dumneavoastră un număr suficient de mare de cărţi de vizită># *tunci c)nd este posibil, trimiteţi persoane mai în v)rstă care să vă reprezinte în ?areaAritanie. :e presupune că acestea sunt mai capabile să exprime autoritatea care este at)t deapreciată în cultura afacerilor din ?area Aritanie># :e apreciază mai mult comportamentul dega2at, detaşat, profesional># amenii de afaceri britanici sunt interesaţi mai mult de relaţiile de lungă durată dec)t decolaborări temporare># data ce au decis că vor face afaceri cu dumneavoastră, britanicii pot fi adesea foarte direcţi,chiar nepoliticoşi în modul în care comunică, şi probabil că nu vor ezita să vă spună exact ceeace g)ndesc. =otuşi, înainte ca acest lucru să se înt)mple, este important să le acordaţi timpulnecesar pentru ca aceştia să facă o evaluare, at)t a dumneavoastră ca individ, c)t şi a firmei şi

propunerii pe care le#aţi făcut#o># Cu ocazia primelor înt)lniri, expresiile faciale sunt bine controlate şi, în consecinţă, poate fifoarte dificil să se citească pe faţa britanicilor ceea ce g)ndesc>



# %n procesul decizional, englezii se orientează după legile şi regulile existente, în loc să sefolosească de sentimente sau de experienţa personală. ?ai mult, politica firmei reprezintăautoritatea primară a oamenilor de afaceri, indiferent de nivelul la care se situează aceştia încadrul organizaţiei># 9ovezile tangibile, faptele şi acţiunile obiective sunt singurele surse legitime de adevăr> deobicei, sentimentele sunt irelevante.

a) (nvitaţia la masă şi desfăşurarea meselor de afaceri 9e obicei pr)nzul este servit între ora & şi D.%n cele mai multe restaurante, cina este servită între ora $ şi &@.9e obicei ceaiul este servit la micul de2un şi după amiaza> după pr)nz şi cină se bea de

obicei cafea.?ai poate fi înt)lnit şi G<igh teaG care este un înlocuitor pentru cină fiind servit între ora

E şi !. Conţine un fel de m)ncare caldă, plus celelalte elemente care acompaniază ceaiulobişnuit, cum ar fi sandOich#uri şi diverse deserturi.

Cele mai multe mese de afaceri se desfăşoară în restaurante sau în puburi. Nu adresaţiinvitaţii dec)t partenerilor de afaceri pe care îi cunoaşteţi destul de bine.

*tunci c)nd invitaţi mai mulţi englezi la masă, aveţi gri2ă ca toţi să aibă aceeaşi pregătire

sau să se situeze la acelaşi nivel ierarhic. *bţineţi#vă să abordaţi subiecte profesionale cuexcepţia cazurilor în care acestea sunt deschise de către invitaţi.

%nt)lnirile neprotocolare cu partenerii într#un pub sunt c)t se poate de normale.Aerea este o băutură populară şi care este consumată at)t la pr)nz, c)t şi cu alte ocazii mai

puţin oficiale. Aăuturile clasice înainte de începerea mesei sunt OhisLeH#ul irlandez sau scoţian0sec sau cu gheaţă1, $in and tonic, vermutul sau sherrH sec>

%n timpul mesei se poate bea vin roşu sau alb, urmat uneori de +orto sau un sherrH dulce lasf)rşitul mesei. 9e obicei şi soţiile sunt invitate la dineurile de afaceri. /xistă o mai mare

probabilitate să fiţi invitaţi la o petrecere la cineva acasă în ?area Aritanie dec)t în orice altă ţarăeuropeană. 6oziţia cea mai de seamă la masă o reprezintă Gcapul meseiG, celelalte persoaneimportante fiind aşezate în st)nga şi în dreapta poziţiei amintite.

Aritanicii nu schimbă furculiţa şi cuţitul dintr#o m)nă în alta în timpul mesei. C)nd suntfolosite am)ndouă, cuţitul răm)ne întotdeauna în m)na dreaptă, iar furculiţa în st)nga. Fa mesele

britanice sunt servite adesea multe feluri de m)ncare ce necesită folosirea unor tac)muri specialaşezate l)ngă farfurie. %n situaţia în care nu ştiţi ce cuţit sau furculiţă să folosiţi, cea mai bună

politică este de a începe cu tac)murile aşezate la exterior, şi de a continua cu celelalte,schimb)ndu#le după fiecare fel de m)ncare. Făsaţi pe farfurie puţină m)ncare în situaţia în carenu doriţi să mai mîncaţi. :pre deosebire de alte culturi, este foarte posibil să nu vi se mai ofereGsuplimentG după ce aţi terminat de m)ncat. :pre deosebire de m)ncare vi se poate oferi maimultă băutură. 6orţiile sunt de obicei mai mici dec)t în general, dar cu un număr mai mare defeluri de m)ncare.Fa sf)rşitul mesei, furculiţa şi cuţitul trebuie aşezate paralel, în partea dreaptă a

farfuriei. *tunci c)nd sunteţi invitaţi la cineva acasă, dumneavoastră trebuie să iniţiaţi plecarea,întruc)t este foarte posibil ca gazda să nu indice că ar dori ca petrecerea să ia sf)rşit>/ste recomandabilă trimiterea unui bilet de mulţumire gazdei>%n restaurante, este suficient un bacşis de '#(>

nt6lnirea de afaceri -ixaţi#vă programul cu cel puţin c)teva zile înainte> în momentul sosirii în ?area Aritanie

confirmaţi#vă înt)lnirile stabilite. %n Fondra, traficul vă poate crea mari probleme în a a2unge latimp la înt)lnire. 6lanificaţi drumul astfel înc)t să evitaţi să a2ungeţi în înt)rziere> 9e obicei,

programul de lucru este de luni p)nă vineri, între $ şi ".*dministraţiile sau autorităţile publice închid între @ şi D, dar lucrează p)nă la ora "+@'.

*cest program are doar o valoare indicativă, mulţi anga2aţi lucr)nd peste program sau av)nd un

program diferit>6ersoanele din conducerea firmelor termină lucrul de obicei între ora ! şi &&.Cadourile



ferirea de cadouri nu este foarte obişnuită în cultura britanică, dar invitarea gazdelor saua altor persoane cărora vreţi să le mulţumiţi la restaurant sau la teatru va fi adesea apreciată>

-elicitările de sărbători sunt recomandabile, mai ales pentru a vă exprima mulţumirea faţăde partenerii de afaceri. -elicitările trebuie trimise astfel înc)t să a2ungă în săptăm)na dedinaintea Crăciunului> neori se obişnuieste oferirea de cadouri cu ocazia Crăciunului> 9acă aţi

primit un cadou, trebuie neapărat să îi oferiţi şi dumneavoastră unul în schimb. biectele de

birou, stilourile de calitate şi cărţile reprezintă alegeri adecvate. Nu oferiţi, sub nici o formă, uncadou evident scump>9acă sunteţi invitat acasă de către un englez, este acceptabil să aduceţi flori, o băutură

specială sau şampanie şi bomboane de ciocolată>/vitaţi să aduceţi vin, întruc)t este foarte posibil ca gazda să fi ales de2a vinul pentru seara

respectivă. 9acă aţi adus şampanie, aceasta poate fi consumată at)t înainte, c)t şi după masă>/vitaţi să oferiţi crizanteme, crini albi sau trandafiri roşii. -lorile oferite trebuie să fie într#

un număr impar> florile trebuie despachetate înainte de a fi oferite. Adresarea

tilizarea titlurilor academice sau profesionale este destul de rară în protocolul de afaceridin ?area Aritanie. /xcepţiile le reprezintă posesorii de titlu de doctor, medicii şi preoţii. /ste

indicat ca acestor persoane să vă adresaţi cu titlul, după care numele de familie 0de ex+ G9octor VellsG, G3everend ;rantG1. 6entru chirurgi, dentişti şi oftalmologi se poate folosi exprimareadirectă G?rG, G?rsG, sau G?issG,

urmate de numele de familie>=itlurile sunt foarte importante în armată sau în cercurile conservatoare.9e exemplu, dacă o persoană a fost ridicată la rang de cavaler, acestuia trebuie să vă

adresaţi cu G:irG, urmat de prenume 0de ex+ :ir <arold1>*tunci c)nd nu folosiţi un titlu special pentru a vă adresa unei persoane, asiguraţi#va că

utilizaţi G?rG, G?rsG sau G?issG, urmat de numele de familie> adresare generală de genul G:irG sau G?adamG este considerată în general inadecvată>

Nu utilizaţi prenumele pentru a vă adresa cuiva înainte de a vi se permite acest lucru>tilizarea prenumelor este din ce în ce mai frecventă, numele de familie fiind folosit numai

în cercurile conservatoare.

Comportamentul &n pulic Nu sunt recomandate manifestările emoţionale, pozitive sau negative, în public. dacă

simţiţi nevoia să vă descărcaţi emoţional, ar trebui să o faceţi acasă> Nu se recomandă gesturile prieteneşti de genul bătutului pe spate sau îmbrăţişărilor>

9istanţa dintre două persoane care conversează trebuie să fie mai mare dec)t cea cu caresuntem obişnuiti în 3om)nia şi 3epublica ?oldova>

=rebuie menţinut contactul vizual, mai ales în momentul în care se urmăreşte accentuarea

importanţei anumitor aspecte>%n momentul în care vorbiţi, faceţi un efort, în cazul în care nu sunteţi obişnuit, să ţineţim)inile pe l)ngă corp, şi în nici un caz în buzunare> =onul vocii trebuie să fie moderat> esteinacceptabil să vorbiţi cu voce tare sau să ţipaţi>

:tr)ngerea moderată a m)inii este acceptabilă atunci c)nd sunteţi prezentaţi unei alte persoane sau atunci c)nd sunteţi invitat la cineva acasă. %n alte ocazii, acest gest poate sălipsească>

%nainte de a str)nge m)ina unei femei, bărbatul aşteaptă ca aceasta să îi întindă primam)na>

%n general, britanicii preferă ca prezentările să fie făcute de o a treia persoană, atunci c)ndeste posibil. ?ai mult, în anumite situaţii, nu este deloc adecvat să vă prezentaţi singur>

*tingerea nasului cu degetul arătător este un gest obişnuit în ?area Aritanie+ exprimăîncrederea, dar este folosit adesea în glumă în special între prietenii apropiaţi şi între membriiunei familii. Nu este folosit în situaţii de afaceri, mai ales în prezenţa unor necunoscuţi>



G:tatul la coadăG reprezintă Gdistracţia naţionalăG. Niciodată nu trebuie să încercaţi să Gintraţi înfaţăG. *şteptaţi cu răbdare p)nă vă vine r)ndul>/vitaţi pe c)t de mult posibil utilizarea expresiei G<ave a nice daHG.

7estimentaţia:tandardul ţinutei în ?area Aritanie îl reprezintă îmbracămintea conservatoare, at)t pentru

bărbaţi, c)t şi pentru femei> 6antalonii bărbăteşti nu au în general buzunare, dar dacă au, atunci

ar trebui să răm)nă goale> Costumul acceptabil poate fi de două feluri+ extrem de elegant 0cuinfluenţe :avile 3oO1, şi costumul normal, cu semne de purtare anterioară> :acourile de tOeed,şosetele în carouri, pantalonii prea scurţi şi purtaţi şi pantofii confortabili sunt întotdeaunautilizaţi în cazul unor înt)lniri neprotocolare. ?odest şi în culori naturale sunt caracteristicileacestui stil de îmbrăcăminte, influenţat de tradiţia rurală britanică>

E(itaţi utilizarea cravatelor cu modele, care sunt de obicei utilizate de membrii unor diferite cluburi sau instituţii. 6urtarea unei cravate al cărui model seamănă cu cel al unui club

poate reprezenta un semn de falsitate din partea dumneavoastră>-emeile de afaceri sunt sfătuite să poarte costume clasice, elegante, dar cu fusta. Ji

costumele cu pantaloni sunt acceptate, dar nu la o scară aşa de largă ca în alte ţări.Conversaţia

,inii $enerale-aceti un efort să utilizaţi fraze complete> stilul american de abandonare a frazei la 2umătate esteiritant pentru britanici> =onul vocii trebuie să fie întotdeauna scăzut, moderat> Nu uitaţi că

britanicii nu se consideră europeni.Subiecte recomandate pentru conversaţii

# %nt)mplările dumneavoastră în ?area Aritanie># 3egiunea în care locuiţi în ?area Aritanie># 5storia *ngliei, sporturi, şi alte aspecte culturale># /venimente de actualitate># 4reme># *nimale.Subiecte nerecomandate

# /nglezii preferă de obicei să discute evenimentele de actualitate, şi chiar sunt avizi să afle şi părerea celorlalţi. %ncercaţi, pe c)t posibil, să evitaţi discutarea unor probleme politice, mai aleslegate de :coţia sau 5rlanda de Nord. %n plus, nu deschideţi discuţia despre -amilia 3egală># Nu GintervievaţiG persoana cu care conversaţi+ evitaţi să o întrebaţi despre locul naşterii, religiesau alte aspecte personale># Nu deschideţi discuţia despre sistemul social britanic sau sex># Nu faceţi remarci asupra mediocritătii m)ncării britanice.

#. ,p"ci/icul culturilor ţ!rilor $in a+ia pri(in$ counicar"a int"rcultural!. ;triit"r"

C<ina0In/oraţii g"n"ral"

%n măsura în care este posibil, este indicat să vă aduceţi propriul interpret pentru a înţelegetotalitatea subtilităţilor exprimate în cadrul unei înt)lniri. tilizaţi fraze scurte, simple, evitaţi

2argonul sau argoul. -aceţi pause frecvente astfel înc)t cei care vă asculta să poată înţelege ceeace spuneţi. 9e obicei prezentările ofertelor sau a firmei se fac la diferite niveluri ale organizaţiei.

%nainte să a2ungeţi la o înt)lnire, pregătiţi un set de cel puţin &' de copii din propunereadumneavoastră, cWpii care vor fi distribuite celor care participă la înt)lnire.

?aterialele de prezentare, de orice fel, trebuie să fie în alb#negru. %n cultura chineză, celor mai multe dintre culori le sunt associate semnificaţii negative.

%n general, chinezii tratează informaţiile Gdin exteriorG cu mult precauţie. Cu excepţia persoanelor care au studiat în ccident, oamenii de afaceri chinezi sunt subiectivi, baz)ndu#sefoarte mult pe sentimente şi pe experienţele anterioare pentru a rezolva problemele cu care se



confruntă.*taşamentul faţă de 6artidul Comunist influenţează semnificativ negocierile.bservaţiile empirice împreună cu alţi factori obiectivi nu vor fi acceptate dec)t dacă nu

contravin doctrinei comuniste sau credinţelor individuale ale persoanei cu care se negociază.%n China, responsabilitatea tuturor deciziilor aparţine 6artidului Comunist şi birocraţilor

guvernamentali. =otuşi, indivizii care lucrează în această GreţeaG sunt responsabili pentru

acţiunile lor.%n cultura afacerilor din China prevalează încă modul de g)ndire colectivă, chiar şi însectoarele în care există întreprinderi private.

G6ăstrarea feţeiG # Gsalvarea aparenţelorG este un concept de bază care trebuie foarte bineînţeles. %n cultura de afaceri din China, reputaţia unei persoane şi poziţia socială se spri2ină peacest concept. Crearea unor momente st)n2enitoare sau pierderea răbdării pot fi dezastruoase înnegocerile de afaceri.

Chinezii sunt foarte entuziaşti în a schimba cărţi de vizită, aşa ca ar fi bine să aveţisuficiente. *siguraţi#vă că pe o parte este scris în engleză, iar pe cealaltă în chineză, de preferatîn dialectul local.

5ncludeţi pe cartea de vizita funcţia pe care o deţineţi, mai ales dacă aveţi puterea de a lua

decizii importante. %n cultura de afaceri chineză, principalul scop în schimbul de cărţi de vizită îlreprezintă aflarea persoanei care are puterea de a decide în grupul dumneavoastră.

9acă firma pe care o reprezentaţi are cea mai îndelungată tradiţie sau este cea mai mare înţară sau deţine unele distincţii prestigioase, este bine ca acestea să fie menţionate pe cartea devizită.

n alt avanta2 îl reprezintă tipărirea cărţilor de vizită cu cerneală aurie. %n cultura chinezăauriul este culoarea care simbolizeaza prestigiul, prosperitatea.

6rezentaţi cartea de vizită cu ambele m)ini şi asiguraţi#vă că este îndreptată cu partea înlimba chineză înspre persoana care o primeşte.

C)nd primiţi o carte de vizită, examinaţi#o cu mare atenţie pentru c)teva momente, dupăcare asezaţi#o cu gri2ă în port#card sau pe masă, l)ngă dumneavoastră> ar fi un gest de extremăimpoliteţe ca atunci c)nd primiţi o carte de vizită să nu o citiţi şi să o îndesaţi imediat în buzunar.

Conform protocolului chinezesc de afaceri se aşteaptă ca oamenii să intre într#o sală înordinea ierarhică. 9e exemplu, chinezii vor presupune că primul străin dintr#o delegaţie careintră în sală este şeful delegaţiei.

9in moment ce ierarhia este at)t de respectată în cultura chineză, este recomandabil ca dindelegaţia dumneavoastră să facă parte şi o persoană mai în v)rstă care să conducă negocierile înnumele dumneavoastră. Chinezii vor face acelaşi lucru.

:e aşteaptă ca numai persoanele în v)rstă din grupul dumneavoastră să vorbească.%ntreruperile de orice fel din partea subordonaţilor poate fi şocantă pentru chinezi.

%n cultura chineză, umilinţa este o virtute. *firmaţiile exagerate sunt privite cu suspiciune

şi, în cele mai multe dintre cazuri, vor fi cercetate cu atenţie.Chinezii nu vă vor refuza niciodata direct. %n schimb, vor folosi expresii ambigue de genulGpoateG, Gnu sunt sigurG, Gmă voi mai g)ndiG sau Gvom vedeaG, care de obicei înseamnă GnuG.

Chinezii au tendinţa de a prelungi negocierile cu mult după termenul sau data oficială determinare a acestora, pentru a c)ştiga noi avanta2e. /ste foarte posibil ca şi în ultima zi a viziteisă încerce să renegocieze totul.

-iţi răbdători, nu vă exteriorizaţi sentimentele şi acceptaţi astfel de înt)rzieri. %n plus, numenţionaţi termene limită. :e presupune că la sf)rşitul unei înt)lniri să fiţi cel care pleacă primul,înaintea partenerilor chinezi. /ste posibil să trebuiască să faceţi c)teva vizite în China pentru avă atinge obiectivele. amenii de afaceri chinezi preferă să stabilească relaţii de durată înainte dea încheia un accord.

Chiar şi după ce semnează contractul, chinezii vor încerca adesea să obţină condiţii mai bune dec)t cele menţionate în contract. (nvitaţia la masă şi desfăşurarea meselor de afaceri



6r)nzul de afaceri începe să se bucure de o popularitate din ce în ce mai mare în China. Cutoate acestea, micul de2un de afaceri încă nu face parte din cultura de afaceri chinezească.

Aanchetele sau dineurile reprezintă cele mai populare ocazii pentru discutarea afacerilor într#un mediu dega2at. %n general, aceste evenimente încep în 2urul orei !+@' # $ şi dureazăaproximativ două ore. :e aşteaptă din partea dumneavoastră să fiţi punctual. 6uteţi totuşi săa2ungeţi mai devreme la banchet cu maximum ( minute B gazdele vor fi acolo.

Aanchetele se desfăşoară de obicei în restaurante şi au grade diferite de /xtravaganţă.*şteptaţi să vi se indice locul pe care veţi sta, întruc)t în China există o etichetă a aşezării, înfuncţie de ierarhie.

%n general, locul de la mi2locul mesei, îndreptat cu faţa către uşă, este rezervat oaspeteluide onoare. ;azda stă imediat în st)nga acestuia. =oţi ceilalţi sunt aşezaţi în ordineadescrescătoare a importanţei. ?embrul cel mai bătr)n al delegaţiei oaspete va sta la mi2loculmesei. ;azda este persoana care va începe să măn)nce şi să bea prima. Numai după aceea,ceilalţi pot începe să măn)nce.

Nu se discută afaceri în timpul mesei. /ste destul de obişnuit în China ca gazda săcomande m)ncare suficientă # spre exemplu, nu ar trebui să surprindă pe nimeni dacă gazdacomandă m)ncare suficientă pentru zece invitaţi, chiar dacă nu are dec)t cinci. 5ar în cazul în

care la sf)rşitul mesei nu există resturi suficiente de m)ncare, atunci se consideră că nu a fost ogazdă bună.

%ntruc)t chinezii consideră că orezul este foarte săţios, acesta se serveşte doar la sf)rşitulmesei. *stfel, dacă doriţi să m)ncaţi orez, aveţi gri2ă să îi cereţi chelnerului 0Gshou 2ieG1 să vi#lservească mai devreme.

Fa masă pot fi servite chiar &' de feluri diferite de m)ncare, aşa că încercaţi să nu m)ncaţifoarte mult dintr#o dată. Cea mai bună politică este să gustaţi c)te puţin din fiecare fel.

* m)nca totul din farfurie şi a o lăsa goală este perceput ca o gravă insultă, întruc)t secrede că nu v#a fost oferită suficientă m)ncare. 6e de altă parte, a lăsa un fel de m)ncare neatinsreprezintă de asemenea o ofensă> chiar dacă ceea ce vedeţi în farfurie nu este chiar foarteîmbietor, încercaţi din politeţe c)teva înghiţituri măcar.

parte importantă a meselor de afaceri în China o reprezintă ritualul ceaiului, cunoscutsub numele de GHum chaG. *cest ritual serveşte stabilirii unui contact înainte de înt)lnire sau întimpul mesei. 9acă nu mai doriţi să beţi, lăsaţi puţin ceai în ceaşcă pentru a indica acest lucru. %ncazul în care vi se serveşte m)ncare ce nu necesită folosirea unor tac)muri, este posibil să vi sedea o a doua ceaşcă de ceai în care să vă spălaţi degetele. /ste total acceptabil să vă întindeţi sausă vă aplecaţi pentru a a2unge la o farfurie sau platou mai îndepărtat. :)mburii şi oasele trebuieaşezate pe masă sau pe o farfurie special destinată acestui scop, dar niciodată în bolul din carem)ncaţi.

:e apreciază foarte mult utilizarea beţişoarelor. 9upă ce aţi m)ncat, aşezaţi beţişoarele pemasă sau pe suportul special.

*şezarea beţişoarelor paralel pe bol se consideră ca fiind un gest aducător de ghinion.%nfigerea beţişoarelor în bolul de orez este considerat nepoliticos, întruc)t în această poziţiestau beţişoarele utilizate în ritualurile religioase chinezeşti.

%ncercaţi să nu scăpaţi din m)na beţişoarele> acest gest este de asemenea Gaducător deghinionG.

C)nd m)ncaţi orez, urmaţi obiceiul chinezesc şi ţineţi bolul aproape de gură. :orbitura şir)g)iala în timpul mesei sunt perfect acceptabile+ sunt văzute ca o dovadă a faptului că apreciaţim)ncarea care v#a fost oferită.

:corpionii, lăcustele, şerpii şi s)ngele sunt considerate drept delicatese. :cobitorile suntoferite de obicei între feluri şi la sf)rşitul mesei. *tunci c)nd folosiţi o scobitoare, acoperiţi#văgura cu m)na rămasă liberă. :tabilirea unei relaţii personale de prietenie 0GguanxiG1 în

desfăşurarea afacerilor este foarte importantă. parte a acestei relaţii o reprezintă participarea lacultura dezvoltată a băuturii, cultură existentă în China.%n general, chinezii îi privesc cu suspiciune pe cei care nu participă la beţiile inevitabile



care se încing în timpul meselor de afaceri. %n plus, cele mai multe înţelegeri de afaceri sestabilesc cu ocazia acestor evenimente sociale.

6e masă sunt aşezate de obicei trei pahare+ unul pentru băutura pe care aţi ales#o 0setoasteaza cu acest pahar1, un pahar pentru vin şi unul pentru un lichior numit GmgotaiG. ;azdaface primul toast, dacă nu doriţi să beţi alcool, este perfect acceptabil să toastaţi cu o băuturărăcoritoare, suc sau apă minerală.

=oasturile au loc pe tot timpul mesei. 9ouă toasturi foarte populare sunt GganbeiG 0G6)nă lafundXG1 şi GLai paHG 0Ggoleşte paharulXG1.neori, chinezii se amuză încerc)nd să testeze abilitatea străinilor 0GloOaiG1, d)ndu#le

acestora alcoolul pe care îl consumă, în special Ger gua toeG, un alcool incolor, dar care poate fifoarte uşor comparat cu cherosenul. *r fi indicat să m)ncaţi înainte să beţi Ger gua toeG.

?asa se apropie de sf)rşit în momentul în care se aduc fructe şi prosoape fierbinţi. Fa scurttimp după aceasta, invitaţii trebuie să se pregătească să plece>

Aacşisul este considerat insultă în China. neori este aşteptat, dar numai în unele hotelurifoarte mari şi numai de către persoanele mai tinere. rmaţi protocolul de afaceri chinezesc şiorganizaţi la r)ndul dumneavoastră un banchet similar> niciodată să nu încercaţi organizarea unui

banchet mai extravagant dec)t cel la care aţi fost invitat.

%n general, chinezilor nu le place să experimenteze noi feluri de m)ncare. Numai în situaţiaîn care a călătorit foarte mult, un om de afaceri chinez poate accepta şi alte feluri de m)ncarediferite celor chinezeşti. /ste mai indicat să invitaţi un chinez la un bun restaurant chinezescdec)t, să zicem, la cel mai recent restaurant francez deschis în Aei2ing. Chinezii vor aprecia acestlucru.

9acă sunteţi gazda unui banchet, ar trebui să a2ungeţi mai devreme cu @' de minute dec)tceilalţi invitaţi. 5nvitaţia acasă este foarte obişnuită în China. Fa intrare vi se poate cere să vădescălţaţi. =rebuie să a2ungeţi la ora la care aţi fost invitat, dar nu prea devreme.

*tunci c)nd invitaţi chinezi la dumneavoastră acasă, evitaţi să le oferiţi br)nză> esteincompatibilă cu m)ncarea chinezească.

nt6lnirea de afaceri %nt)rzierea la o înt)lnire este considerată ca fiind o gravă insultă în cultura de afaceri din

China. Cele mai bune momente pentru stabilirea înt)lnirilor sunt între aprilie şi iunie şi întreseptembrie şi octombrie. 6rogramul de lucru este între ora ! şi ", de luni p)nă s)mbătă. %noraşele mai mari, săptăm)na de lucru este de cinci zile. %n general, magazinele sunt deschisezilnic între $ şi $. =otuşi, cele mai multe magazine sunt deschise p)nă la ora &&.

Cei mai mulţi chinezi sunt în pauză între ora & şi D. 6ractic, totul este inchis în acestinterval de timp.

C)nd vă stabiliţi înt)lnirea trebuie să luaţi în calcul şi sărbătorile care însoţesc Noul *nChinezesc+ toata lumea este în vacanţă.

Cadourile

,inii $enerale6olitica oficială în cultura de afaceri din China interzice oferirea sau primirea cadourilor>acest gest intră în categoria corupţiei şi reprezintă o ilegalitate în această ţară. %n consecinţă,cadoul dumneavoastră ar putea fi respins. %n multe organizaţii, atitudinile relative la acordareasau primirea cadourilor sunt normale. Cu toate acestea, cadoul trebuie dăruit cu discreţie, dupăcum se descrie în cele ce urmează.

9acă doriţi să daţi un cadou unei persoane, atunci trebuie să i#l daţi în particular, în baza prieteniei şi nu a relaţiilor de afaceri care există. Chinezii vor refuza darul de trei ori înainte de a#l accepta, pentru a nu părea lacomi. 5nsistaţi să îl primească. dată cadoul acceptat, exprimaţivă

bucuria şi aprecierea. :e va aştepta din partea dumneavoastră să urmaţi aceeaşi rutina înmomentul în care vi se va oferi un cadou. Cadourile se deschid în particular. Nu oferiţi niciodată

un cadou scump unei persoane anume în prezenţa mai multor persoane. 9ate fiind regulile stricteîmpotriva corupţiei în China, acest gest va crea o stare de disconfort şi eventuale probleme pentru cel care îl primeşte.



:e poate oferi mai degrabă un cadou întregii firme dec)t unei singure persoane. *cest lucru poate fi acceptabil fără prea mari reţineri, at)ta vreme c)t respectaţi următoarele reguli+# negocierile trebuie să fie terminate înainte de oferirea cadourilor># menţionaţi că darul este din partea firmei pe care o reprezentaţi># Cadoul trebuie oferit liderului echipei de negociere># Nu oferiţi un cadou evident prea scump, astfel ca firma chineză să nu se simtă obligată să

răspundă în mod similar># Cadourile nu trebuie împachetate înainte de sosirea în China, întruc)t există posibilitateadespachetării la vamă># 9acă este posibil, împachetaţi cadoul în h)rtie roşie, considerată a fi o culoare norocoasă. ?ai

pot fi folosite şi ambala2e de culoare roz sau galbenă.adouri apreciate

# n cognac superior sau un lichior fin># n stilou deosebit 0dar nu cu cerneală roşie # scrisul cu roşu semnifică ruperea relaţiilor1># Calculatoare de birou># =imbre, dacă cel care le primeşte este colecţionar 0colecţionarea timbrelor este foarterăsp)ndită în China1>

# brichetă deosebită, dacă cel caruia i#o oferiţi este fumător># 9in categoria cadourilor care pot fi oferite unei firme fac parte obiectele lucrate manual saucărţi cu imagini din ţara dumneavoastră. *r fi o idYe bună să veniţi cu mai multe cadouri pentru a

putea oferi şi dumneavoastră unul în cazul în care un chinez vă face primul un cadou>Cadoul de bun#venit îl reprezintă de obicei organizarea unui banchet. :e pot oferi şi

Gcadouri alimentareG, dar nu în situaţia în care sunteţi invitat la masă. Aomboanele şi coşurile cufructe pot fi trimise drept cadouri de mulţumire, după astfel de invitaţii.

Cifra opt este considerată a fi una dintre cele mai norocoase în culturachineză.

adouri nerecomandate

# -oarfecele, cuţitele sau orice alt obiect ascuţit care poate semnifica încetarea prieteniei sauruperea relaţiilor># :andalele de paie, ceasurile, batistele, obiectele oferite în număr de patru, cadourileîmpachetate în alb, negru sau albastru 0toate sunt asociate cu funeraliile> în dialectul cantonez,

pronunţia cifrei patru este foarte similară cu cea a cuv)ntului folosit pentru moarte1> Adresarea

%n China, numele au o ordine diferită celei occidentale. *cestea încep cu numele de familieşi se termină cu prenumele. %ntre nume şi prenume poate exista un spaţiu sau o cratimă, dar celmai adesea sunt scrise legat.

%n momentul în care vă adresaţi cuiva, trebuie menţionată mai înt)i funcţia şi după aceeanumele. 9acă o persoană nu are o funcţie deosebită, se foloseşte G9leG, G9naG, G9soaraG, urmat

de numele de familie.-emeile căsătorite îşi păstrează de obicei numele de fată, nefolosind numele soţului. ?ulţichinezi adoptă un prenume englezesc pentru a oferi posibilitatea nord#americanilor sau celorlalţioccidentali să îl reţină şi să îl folosească cu o mai mare uşurinţă.tilizaţi pe c)t de mult posibilfuncţiile oficiale pentru a vă adresa unui chinez care deţine astfel de funcţii>

Cu excepţia cazului în care sunteţi comunist, nu vă adresaţi unui chinez cu GtovarăşeG.Comportamentul &n pulic

Chinezii obişnuiesc să se aplece puţin pentru a saluta. :tr)nsul m)inii este de asemeneaun gest obişnuit în China> cu toate acestea, aşteptaţi ca partenerul dumneavoastră să iniţieze acestgest. C)nd vizitaţi o şcoală, un teatru sau un loc unde muncesc mai mulţi oameni, este foarte

posibil să fiţi aplaudat, ca semn de bun#venit. Ji dumneavoastră trebuie să le răspundeti prin

acelaşi gest>/vitaţi gesturile largi, teatrale sau o mimică prea expresivă.Chinezii nu gesticulează atunci c)nd vorbesc> gesticularea îi irită. %n special chinezilor în



v)rstă şi care deţin o funcţie deosebită, nu le face plăcere să fie atinşi de către străini. U)mbetulnu este foarte comun în China datorită importanţei reţinerii exprimării emoţiilor>

:unt interzise gesturile de exprimare în public a afecţiunii faţă de o persoană de sex opus. Nu vă introduceţi m)na în gură # este considerat un gest vulgar. *tunci c)nd sunteţi în

public, evitaţi să vă roadeţi unghiile, să vă scobiţi în dinţi sau să faceţi alte gesturi similare. /steacceptat să scuipaţi pe stradă.

7estimentaţia%n cultura de afaceri din China, este recomandabilă purtarea costumelor clasice şi acravatelor în culori reţinute. /ste inadecvată purtarea unor cravate în culori aprinse.

6entru femei se recomandă costumele sau fustele clasice> bluzele sau cămăşile trebuie săaibă gulerul înalt şi să aibă o culoare neutră+ be2, maro etc. %n plus, tocurile pantofilor ar trebui săfie destul de 2oase. :e pot purta totuşi pantofi cu toc înalt, dar numai în ocazii speciale, cum ar fispre exemplu un dineu de gală, o recepţie etc.

Ieanşii sunt acceptabili at)t pentru femei c)t şi pentru bărbaţi.Conversaţia

,inii $enerale

*r fi o idee bună să vă informaţi despre cultura, istoria şi geografia Chinei. ;azdele vor

aprecia acest lucru. 3ăspunsurile negative directe sunt considerate nepoliticoase. %n loc săspuneţi GnuG, folosiţi GpoateG, Gmă voi mai g)ndiG, Gvom vedeaG. 6uteţi fi întrebat foarte directamănunte legate de viaţa dumneavoastră, cum ar fi v)rsta, salariul, situaţia matrimonială. 9acănu doriţi să răspundeţi la astfel de întrebări, răm)neţi politicos şi acordaţi răspunsuri evazive. Nuvă manifestaţi iritarea, întruc)t Gpierderea feţeiG poate avea efecte negative.

%n China, întrebarea G*ţi m)ncatG este asemănătoare cu GCe mai faceţiG. 3ăspunsul ar trebui să fie simplu, Gda, bineG, chiar dacă nu aţi m)ncat.

-aceţi efortul de a învăţa şi utiliza c)teva cuvinte în limba chineză> chinezii vor apreciaacest lucru. 4i se va aprecia şi chiar se va aştepta din partea dumneavoastră orice comentariu

pozitiv la adresa m)ncării care v#a fost oferită>Subiecte recomandate pentru conversaţie

# 6eisa2ele, locurile, monumentele># 4remea, clima şi geografia Chinei># Călătoriile precedente în alte ţări># 6lăcerea cu care vizitaţi China># *rta chinezească.Subiecte nerecomandate

# /vitaţi să vorbiţi despre =aiOan># Nu folosiţi expresii de genul GChina roşieG, GChina uriaşăG şi GChina comunistăG># Nu discutaţi despre 6artidul Comunist.

%. Counicar"a ("r(al! )i non ("r*al! a ţ!rilor anglo+a2on" ;triit"r" ,UA0In/oraţii g"n"ral"/ste foarte posibil ca în cazul în care daţi o carte de vizită, persoana respectivă să nu vi#o

dea pe a ei. Nu trebuie vă simţiţi ofensat # în :*, obiceiurile legate de schimbul cărţii de vizitănu sunt considerate at)t de importante ca în alte culturi de afaceri. Cel care primeşte cartea devizită o va pune cel mai probabil în portofel,

pe care cei mai mulţi bărbaţi îl ţin în buzunarul de la spate al pantalonilor. *cesta este ungest obişnuit şi nu semnifică nici cea mai mică lipsă de respect, după cum se consideră în alteculture.

%n multe cazuri, cărţile de vizită nu se schimbă dec)t atunci c)nd se intenţionează

contactarea ulterioară a unei personae.9e obicei, ritmul de desfăşurare a afacerilor este foarte rapid. Fa o înt)lnire, participanţiivor începe să discute afaceri numai după o scurtă introducere de genul unei conversaţii



preliminare. ?ulţi americani cred că ţara lor este cea mai democrată şi cea mai mare putereeconomică, susţin)nd astfel că modul în care văd ei lucrurile este cel mai GcorectG. *ceastăatitudine conduce adesea la manifestarea unei lipse de interes sau respect pentru alte culture.

*mericanii nu sunt foarte familiari cu unele concepte de genul Gpăstrarea feţeiG sau cu alteamabilităţi şi formalităţi sociale at)t de importante în alte culturi de afaceri.

:* reprezintă o cultură foarte etnocentrică, fiind foarte reticentă la informaţiile care vin

din afară. ?odul de g)ndire tinde să fie analitic, conceptele sunt imediat abstractizate, fiind preferată regula GuniversalăG sau GglobalăG.%n negocieri primează politica firmei, indiferent de persoana care participă la negocieri.

/xistă reguli pentru absolut toate lucrurile, iar experţii se bazează peacestea la toate nivelurile.Conceptul Gtime is moneHG este luat foarte în serios în cultura afacerilor din :*, aşa că

cel mai bine pentru dumneavoastră ar fi să treceţi imediat la subiect.%n :*, banii reprezintă prioritatea numărul unu ce va fi folosită mereu pentru

argumentare. %n plus, americanii nu conştientizează întotdeauna faptul că oamenii de afaceriaparţin)nd altor culturi, sacrifică protocolul sau onoarea naţională pentru a c)ştiga din punct devedere financiar.

6entru argumentare, americanii vor folosi mereu puterea financiară şi poziţia deinvincibilitate pe care le deţin. %n general, în cazul în care deţin aceste poziţii, nu vor pierde preamult timp pentru a stabili un consens. %n foarte multe cazuri, vor concedia imediat pe acea

persoană care ar pune în pericol încheierea unui accord.*mericanii percep negocierile ca pe o modalitate de rezolvare a problemelor prin metoda

Ggive and taLeG, ţin)nd cont de punctele forte ale fiecăreia dintre părţi. 9e foarte multe ori nusunt conştienţi de faptul că cealaltă parte nu poate avea sau adoptă dec)t o singură poziţie.

%n :*, oamenii nu vor ezita să vă dea direct un răspuns negative. amenii de afaceriamericani pot fi foarte direcţi şi nu vor ezita să îşi exprime direct dezacordul faţă dedumneavaoastră. 9eşi iubitori de risc, oamenii de afaceri americani au întotdeauna un planfinanciar pe care îl vor urmări şi respecta. 9e cele mai multe ori, oamenii de afaceri americaniîncearcă să obţină un acord verbal încă de la prima înt)lnire. *mericanii nu apreciază momentelede tăcere în timpul negocierilor. aceştia sunt obişnuiţi să ia decizii rapide şi decisive.6erseverenţa reprezintă o altă caracteristică des înt)lnită la oamenii de afaceri americani> existăînrădăcinată credinţa că întotdeauna poate fi găsită o soluţie. ?ai mult, în situaţia în carenegocierile au intrat într#un impas, vor studia toate opţiunile posibile.

/tica muncii este foarte bine dezvoltată, astfel că ne poate apărea adesea că întreaga viaţă aamericanilor se înv)rte în 2urul profesiei> anxietatea însoţeşte întotdeauna respectarea termenelor şi obţinerea rezultatelor prevăzute.

/vitaţi să discutaţi probleme personale în timpul negocierilor. Consecvenţa este o altăcaracteristică a oamenilor de afaceri americani+ în momentul în care au stabilit o înţelegere, rar

îşi vor mai schimba părerea.Cultura americană este orientată pe termen lung. *ccentul se pune pe inovaţie, înainteatradiţiei.

-emeile sunt tratate în mod egal în :*, dar ele luptă în continuare pentru egalitateasalariilor şi a funcţiilor deţinute. Cultura americană se bazează pe iniţiativele şi reuşiteleindividuale. ?ai mult, americanii pot fi foarte competitive.

%n structura locurilor de muncă există o inevitabilă inegalitate a rolurilor anga2aţilor, dar egalitatea individuală le este garantată prin lege. 9eşi :* reprezintă probabil cea maiindividualistă cultură din lume, orice anga2at poate fi oric)nd înlocuit, la orice loc de muncă, dinorice funcţie pe care o deţine.

%n afara serviciului, americanii sunt foarte neprotocolari şi nu ezită, ci chiar insistă să se

tutuiască. Cu toate acestea, este foarte importantă înţelegerea şi respectarea ierarhieiorganizaţionale, iar un străin ar trebui să cunoască funcţiile şi ierarhia membrilor uneiorganizaţii.



In(itaţia la a+! )i $"+/!)urar"a "+"lor $" a/ac"ri?ic#de2unurile de afaceri fac parte din cultura de afaceri americană şi pot începe de la ora

". %n timpul OeeL#end#urilor, se organizează GbrunchG, considerat de britanici ca fiind ocombinaţie ciudată între mic de2un şi pr)nz, undeva în intervalul orar şi D. neori, acestebrunc)#uri reprezintă ocazii speciale în timpul cărora puteţi discuta afaceri.

%nt)lnirile de afaceri se desfăşoară de obicei la pr)nz, care începe la ora & şi care poate

dura p)nă la ora D. /ste o masă uşoară întruc)t munca va continua după aceasta. :e poatecomanda o băutură alcoolică de genul berii sau vinului. Cina este masa cea mai importantă din zişi poate începe între ora "+@' şi &'. 9acă sunteţi invitat să m)ncaţi la un restaurant, de obicei

plăteşte cel care v#a invitat. =otuşi, dacă sunteţi invitat la masă dar cel care v#a invitat nu se oferăsă plătească, ar fi bine să fiţi pregătit să plătiţi ceea ce aţi comandat. 9acă intenţionaţi să invitaţiun partener sau un coleg american la un restaurant sau un bar, ar fi bine să specificaţi de laînceput că dumneavoastră veţi plăti.

-urculiţa este ţinută în mana dreaptă şi este utilizată pentru a m)nca. Cuţitul este utilizatnumai pentru a tăia m)ncarea. *stfel, pentru a utiliza cuţitul, furculiţa va fi trecută în m)nast)ngă sau este lăsată pe farfurie, după care se trece la loc în m)na dreaptă. Cu toate acestea, este

perfect acceptabil să utilizaţi stilul GcontinentalG, existent şi în 3om)nia, în care furculiţa şi

cuţitul nu se schimbă dintr#o m)nă în alta. 9acă sunteţi invitat la cineva acasă, trebuie să văaşteptaţi ca soţul celei sau soţia celui care v#a invitat să participe în mod activ la discuţii. :predeosebire de multe alte culturi, este perfect acceptabil să refuzaţi o anumită băutură sau fel dem)ncare> în plus, este foarte probabil ca gazda să nu vă GîmpingăG să m)ncaţi c)t mai mult.

?ulte feluri de m)ncare se măn)ncă cu m)na, aşa că ar fi bine dacă aţi urma exemplulcelorlalţi. /ste perfect acceptabil să m)ncaţi în timp ce mergeţi pe stradă. %n :* există omultitudine de GrestauranteG de tip fast#food. :e aşteaptă din partea dumneavoastră să curăţaţimasa după ce aţi terminat de m)ncat.

/ste indicat să sunaţi înainte de a face o vizită unui prieten.ntlnir"a $" a/ac"ri

6entru orice înt)lnire de afaceri este necesară o programare prealabilă. %n :*, se scriemai înt)i luna, după aceea ziua şi la sf)rşit anul. %n general, programul de lucru este de luni p)năvineri, de la !+@' sau $ p)nă la ora " sau !. Cu toate acestea, mulţi lucrează peste program.6unctualitatea este considerată foarte importantă, mai ales în afaceri. %n multe oraşe americanetraficul poate determina înt)rzieri considerabile, aşa că ar fi bine să vă estimaţi cu atenţie timpul

pentru a a2unge la o înt)lnire. 9acă sunteţi sigur că vei înt)rzia, ar fi bine să sunaţi persoana carevă aşteaptă pentru a#i spune că veţi intarsia. *r fi bine să fiţi punctuali şi dacă sunteţi invitat lamasă. /ste permisă sosirea cu o mică înt)rziere atunci c)nd sunteţi invitat la un cocLtail. %naceastă situaţie nu trebuie să sunaţi pentru a spune că veţi înt)rzia, chiar dacă veţi a2unge şi cu @'de minute mai t)rziu. -oarte multe magazine, în care găsiţi ma2oritatea produselor de strictănecesitate, sunt deschise non#stop.

Ca$ouril"* oferi un cadou reprezintă un gest care va fi apreciat, dar care nu este obligatoriu.Cadourile de afaceri se dau după ce s#a încheiat afacerea. %n cele mai multe cazuri, cadourile suntdespachetate imediat şi arătate celor prezenţi. 9acă primiţi un cadou de Crăciun, vi se poate ceresă aşteptaţi să îl deschideţi în ziua de Crăciun. %n ma2oritatea cazurilor, cele mai indicate cadourisunt cele care provin din ţara dumneavoastră. /ste posibil să nu primiţi imediat un cadou înschimbul celui pe care laţi oferit. %n perioada Craciunului există obiceiul schimbului de cadouri.6artenerilor de afaceri le puteţi oferi cadouri care să constea în obiecte pentru birou, un vinsuperior, lichior etc. ?ulte magazine asigură sau oferă servicii de împachetare a cadourilor în

perioada Craciunului. C)nd mergeţi în vizită la cineva acasă nu este necesar să aduceţi un cadou,dar oferirea unuia va fi foarte apreciată. 6uteţi oferi un buchet de flori, un ghiveci cu flori sau o

sticlă de vin.9acă locuiţi la cineva pentru c)teva zile, ar fi foarte indicat să oferiţi un cadou gazdei. Fafel de indicat ar fi un bilet de mulţumire. n alt cadou posibil este o invitaţie la restaurant.



Cadourile pentru femei de genul hainelor sau parfumurilor sunt de obicei inadecvate întruc)t suntconsiderate mult prea personale. :unt apreciate şi cadourile pe care le oferiţi copiilor, dar ar trebui să alegeţi cu gri2ă cadoul, în funcţie de scara de valori a părinţilor. :pre exemplu, unii

părinţi ar putea obiecta dacă le oferiţi copiilor lor un pistol de 2ucărie sau un 2oc video preaviolent.

Adresarea

rdinea numelor este+ prenumele, al doilea prenume şi numele de-amilie. C)nd înt)lniţi pe cineva pentru prima dată, folosiţi o formulă de politeţe urmată denumele de familie, p)nă c)nd vi se va permite să utilizaţi prenumele. %n foarte multe cazuri,americanii vor insista să le folosiţi prenumele aproape imediat> aceasta este mai degrabă o normăculturală dec)t un semn de intimidate.

tilizaţi formule de politeţe de genul G9r.G, G9năG, G9lG sau G9şoarăG, urmate de numelede familie. 9acă nu sunteţi sigur de situaţia civilă a unei femei, utilizaţi G?s.G 0pronunţat ?iz1.9acă unei femei îi displace această formulare, vă va indica cu siguranţă formula pe care o

preferă. 6oreclele sunt des folosite, chiar şi de cei care se situează în poziţii foarte înalte. neorinu vi se va spune care este numele de familie> în această situaţie, utilizaţi prenumele sau porecla.neori poreclele pot proveni din nume reale dar care au fost scurtate. *siguraţi#vă că partenerii

ştiu modul în care vă place să fiţi chemat.Coporta"ntul 4n pu*lic

*r fi o idee foarte bună să exersaţi condusul maşinii înainte de a ieşi în trafic în :* şimai ales în timpul orelor lucrătoare. Jofatul poate reprezenta o provocare extraordinară, mai ales

pentru un străin. -umatul nu este un obicei foarte popular şi face obiectul multor restricţii în celemai multe locuri publice. Cel mai indicat este să cereţi voie înainte de a vă aprinde o ţigară sausă aşteptaţi să vedeţi dacă mai

fumează şi altcineva. *t)t restaurantele c)t şi hotelurile au saloane sau camere pentrufumători şi nefumători.

:tr)ngerea m)inii este un gest foarte obişnuit at)t pentru bărbaţi c)t şi pentru femei, deşi ar trebui să aşteptaţi ca femeia să vă întindă m)na prima.

%n afara membrilor familiei şi a prietenilor apropiaţi, americanii nu prea se anga2ează înîmbrăţişări de salutare sau în alte forme de contact fizic pentru a salute.

9istanţa standard dintre două persoane care vorbesc este de aproximativ E'#"' cm. distanţă inferioară celei amintite poate provoca discomfort. Contactul vizual direct poate creaamericanilor siguranţa că sunteţi sincer, desi acest contact nu ar trebui să fie prea intens. /ste

posibil ca membrii anumitor grupuri etnice să nu vă privească direct în ochi, consider)nd acestlucru ca pe o lipsă de respect. 6entru a indica un anumit lucru se poate folosi degetul arătător,deşi se consideră a fi un gest nepoliticos indicarea unei persoane cu degetul.

/xistă două gesturi clasice pentru a vă exprima acordul+ semnul GKGsau degetul mare ridicat>

Aătutul pe spate poate fi interpretat ca pe un gest de prietenie, tovărăşie. %n momentul încare sunt aşezaţi, americanii tind să fie foarte relaxaţi. neori stau picior peste picior, chiar cuglezna unuia peste genunchiul celuilalt, sau îşi pun picioarele pe un scaun sau pe birou. %n situaţiioficiale sau formale, evitaţi astfel de gesture. C)nd daţi un obiect unei persoane, este acceptabilîn unele cazuri să i#l

aruncaţi sau să i#l daţi cu o singură m)nă. /xistă o varietate de moduri în care puteţi chemaun chelner. 9e exemplu, puteţi să stabiliţi un contact vizual şi să vă ridicaţi spr)ncenele, să faceţiun mic gest sau să mimaţi rostirea a ceea ce doriţi # cafea, apă, nota de plată etc.

7estimentaţia Nu puteţi da greş dacă la prima înt)lnire veţi fi îmbrăcat într#o manieră conservatoare.

9upă aceea puteţi urma exemplul partenerilor americani în ceea ce priveşte îmbrăcămintea. %n

cultura de afaceri americană îmbrăcămintea variază foarte mult. %n unele părţi ale :* # în est înspecial, aproape toată lumea poartăcostume. %n alte zone, cum ar fi în vest spre exemplu, oamenii se îmbrăca mult mai casual .



Cu toate acestea, în cea mai mare parte a :*, oamenii de afaceri poarta o îmbrăcăminteformală. Costumele sau fustele reprezintă îmbrăcămintea standard pentru femei. :e pot purta deasemenea accesoriile>

Con("r+aţia ,inii $enerale

-oarte mulţi americani nu vorbesc dec)t limba engleză. 6entru a demara o conversaţie este

foarte posibil să fiţi întrebat GVhat do Hou doG 0ceea ce semnifică de fapt GCu ce vă ocupaţi şi pentru cine lucraţiG. *ceastă întrebare nu trebuie văzută ca pe o banalitate sau ca pe o aroganţă.Complimentele sunt adesea utilizate şi reprezintă o altă modalitate de a începe o conversaţie.

%n general americanilor le place să r)dă şi să se simtă bine cu oamenii care au simţulumorului. ;lumele sunt adesea apreciate, dar ar fi bine să le utilizaţi cu atenţie. 9e exemplu,glumele etnice, religioase sau care fac referire la anumite categorii sociale ar fi bine să fieevitate. :porturile sunt foarte apreciate în :*, şi în special baseball#ul, fotbalul american şi

basLetball#ul. -otbalul clasic nu a GprinsG dec)t în unele părţi ale ţării> golful este un alt sport preferat, mai ales în r)ndul oamenilor de afaceri.

Subiecte recomandate pentru conversaţii

# 6robleme profesionale>

# :porturi, călătorii, m)ncare, muzică, filme, cărţi.Subiecte nerecomandate

Cu excepţia cazurilor în care cunoaşteţi o persoană foarte bine, ar fi indicat să evitaţidiscutarea unor subiecte de genul religiei, politicii sau a altor subiecte controversate 0cum ar fiavortul, rasism, sexism etc.1.

Nu întrebaţi o femeie care îi este situaţia civilă. =otuşi, dacă o femeie vă oferă în modvoluntar această informaţie, puteţi, din politeţe, să puneţi c)teva întrebări legate de acest subiect.;lume etnice sau religioase sau orice alt fel de glume care ar putea fi privite ca discriminatorii.

Comunicarea Intercul Curs Scris 2014

Documents

Transcript of Comunicarea Intercul Curs Scris 2014