Comunicarea in Masa

7/24/2019 Comunicarea in Masa

1/15

Comunicarea in masa

Viata omului contemporan se caracterizeaza, printre altele, prin bombardamentul informationalzilnic la care estesupus. Prin cantitatea, frecventa sisimplitatea lor, mesajele mass-media ne-audevenit tot atat de familiare ca si hrana, lucrurile din locuinta sauprietenii. Inapoia acestui fluxcontinuu de imagini, sunete si semne functioneaza un sistem socio-profesional a carui

complexitate si anvergura sunt nebanuite publicului largsi care este cuatat mai subtil cu catvizibilitatea produselor sale da iluzia transparentei. Inaugurat in secolul al XV-lea, prin aparitiatiparului, acest sistem a cunoscut o dezvoltare reala in secolul al XIX-lea, pentru ca in ultimulveac al mileniului actual sa aiba un caracter realmente exploziv, adevaratele sale resurse fiindevidentiate abia in ultimii ! de ani, odata cu generalizarea audio-vizualului. Pen tru a-i intelegemecanismele si legitatile care-l guverneaza, numeroase stiinte "clasice#, intre care economia,lingvistica, psihologia, sociologia, istoria si antropologiaculturala, cu ramurile lor moderne cumsunt mar$etingul, semiotica, psiho sociologia, imagologia, etnometodologia etc. si-au conjugateforturile realizand o sinteza care, la capatul unui secol de evolutie, a conturat un camp teoreticnou% acela al stiintelor comunicarii de masa.&. C'(C)P*+ ) C'+(IC/0) ) /1/

2. I(+1*0I/I3/0)/ C'+(IC/0II 1'CI/)4. I5'/C) ) C'+(IC/0) ) /1/6. C/(/+ ) *0/(1I*)0). P+7IC+8. C'(*I(+*+9. 0'+ 1I :+(C*II) /11-)I/ I( 1'CI)*/*)&. C'(C)P*+ ) C'+(IC/0) ) /1/e cele mai multe ori, la nivelul cunoasterii comune, comunicarea de masa este identificata dreptmass-media. eoarece si acest concept de mass-media este mai nou, se impune o definire a sa%"*ermenul medium ;la plural media< este un cuvant de origine latina, transplantat intr-unansamblu anglo-saxon. )l desemneaza in principiu procesele de mediere, mijloacele decomunicare si se traduce, in general, cu expresia comunicatiile de masa ;= mijloace de comunicare? mass-media > mijloace de comunicare pentru un mare

public, un public de masa, inventate si utilizate in civilizatiile moderne si avand dreptcaracteristica esentiala marea lor forta, putere, vasta lor raza de actiune. (u exista nici oindoiala ca trebuie sa se inscrie in aceasta categorie radiodifuziunea si televiziunea ;=


2/15

(otiunea de mass inseamna de fapt un public numeros, dar poate fi inteleasa si ca o amplitudinesociala a mesajului, ca o simultaneitate a receptarii pe o arie larga, ca o standardizare aconsumului de produse culturale si, in acelasi timp ca un nivel scazut de receptivitate. inaceasta perspectiva, conceptul de comunicare de masa este definit in sens unilateral, simplist,creandu-se in mod artificial o despartire intre cultura inalta, a elitelor sociale si cultura de masa,

productia de masa, receptarea de masa, consumul de masa. /cesta este si motivul care ii

determina pe unii teoreticieni sa prefere notiunile de tehnici de difuzare colectiva, canale dedifuzare colectiva.

Caracteristici ale comunicarii de masa&. (u putem defini conceptul de comunicare de masa fara sa tinem cont de faptul ca este vorbadespre un ansamblu de fenomene socio-culturale strans legate de evolutiile in domeniul stiintei sitehnologiei, ceea ce implica unele trasaturi specifice. esi inceputurile comunicarii de masa potfi situate in secolul al XV-lea datorita inventarii tiparului, aceasta este pregnanta in secolul XX,dupa primaconflagratie mondiala, o data cu dezvoltarea mijloacelor tehnice in domeniul audio-vizualului./bia in aceste conditii se poate spune ca ea face posibila transmiterea unui mesaj catre un public

variat si numeros, care il receptioneaza simultan, fiind despartit din punct de vedere spatio-temporal de sursa. )mitatorul, in acest caz, este un profesionist al comunicarii, un jurnalist o"persoana institutionalizata# ;B. 1chramm< sau o organizatie de comunicare, un post de radio,un canal de televiziune, un ziar ;grupuri sociale specializate -? antrepenorii de presa si personalullor


3/15

+n alt cercetator, 0ogers Clausse ;7revFs considerations sur la terminologie et la m@thodologiede la communication


4/15

cadrul acestui proces. +n astfel de tip de comunicare poarta numele de comunicareinterpersonala.D 0elatii indirecte -? comunicarea dintre persoane este mijlocita de un instrument care permitetransferul mesajului de la emitator catre receptor ;sau receptori


5/15

nu in valoare absoluta, ci in valoare relativa, deoarece sporirea continua a numarului debeneficiari a permis, constant, reducerea preturilor. Cu alte cuvinte, cu cat un produs din sferacomunicarii de masa este cunoscut de un public mai numeros, cu atat pretul accesului la produsulrespectiv este mai mic. 0ezultatul unui asemenea fenomen este industrializarea productiei demesaje% standardizarea si tipizarea, producerea dupa principiul lucrului la banda rulanta, evitarea"unicitatii# ;atat de importanta in arta< si aplicarea legilor economiei de piata in definirea valorii

;productia este dictata de consum si nu de criterii de judecata de ordin estetic, filosofic, moraletc.< au condus in cele din urma la eficientizarea creatiei in comunicarea de masa si, implicit, lalargirea fara precedent a formelor si posibilitatilor de acces la informatii si divertisment.0ealizati un eseu in care sa reliefati posibile implicatii etice ale ideilor expuse in citatul de mai

jos%MPana acum aveam trei sfere% a culturii, a informatiei si a comunicarii ;relatii publice, publicitate,communicate de presa, mar$eting politic, mijloace de difuzare a informatiei de intreprindereetc.


6/15

Ce este adevarat si ce este fals aca presa, radioul sau televiziunea spun ca un fapt esteadevarat, el se impune ca adevar=chiar daca este fals. 0eceptorul nu are alte criterii deapreciere, pentru ca nu are o experienta concreta cu privire la eveniment, nu poate sa obtina nisterepere decat confruntand mijloacele de difuzare a informatiei unele cu altele. 1i daca toate spunacelasi lucru, se vede constrins sa admita ca are de-a face cu versiunea corecta a faptelor, nouladevar oficial#.

;Ignacio 0amonet, *irania comunicarii, pp.88-8


7/15

PoHershift -? Puterea in miscare


8/15

interiorul granitelor care pot foarte usor circula catre exterior. Cenzurarea, in Jermania, ainformatiilor din reteaua de baza a cauzat in & serioase agitatii in reteaua internationala deInternet.Internetul este o gazda primitoare% exista site-uri ce protesteaza fata de politicile consideratenedrepte, sau site-uri create de unii pentru a si reprezenta natiunea. Internetul a evoluat enorm,modul in care comunitatile se manifesta prin intermediul acestuia variind de la comic la

dramatic. /stfel, Internetul poate fi deopotriva un imensisneland, o tribuna politica, sau chiar biserica.egatura dintre societatea actuala si Internet este foarte stransa, marturie stand miliardele dedolari ce "navigheaza# de la magazinle on-line catre producatori si ritmul ametitor cu carereteaua se extinde. istractia mondiala continua, pigmentata de nebunii retelelor ;hac$eri


9/15

In opinia autorului mentionat exista trei tipuri de medii%D edii autonome, in care suportul de transmitere poarta in el mesajul. ' parte dintre acestesuporturi nu necesita instalatii tehnice de decodare, anume, cartile, ziarele si revistele, afisele./lte suporturi, cum sunt televizorul, radioul, casetofonul etc. se caracterizeaza prin existentaunor sisteme mai mult sau mai putin sofisticate de decodare, prin care mesajul este transformatdin forma inaccesibila in care a circulat pana la receptor in forme accesibile simturilor si gandirii

umane.D edii de difuzare -? in aceste cazuri, suportul are doar misiunea de a transmite un mesaj, ca deexemplu% releele, cablul, satelitul etc.D edii de comunicare -? aceste suporturi permit realizarea dialogului la distanta% telefonul sau)-mail.' alta caracteristica a mediilor este aceea ca ele pot sa asigure permanenta sau non permanentamesajelor. /ceasta trasatura defineste una dintre deosebirile fundamentale ale presei scrise fatade cea audio-vizuala% in timp ce produsele celei dintai permit contactul prelungit sau reluat cumesajele cuprinse in ele, emisiunile de radio si *V nu permit acest lucru, consumand actulcomunicarii odata cu terminarea transmiterii lor. aca in prima situatie cititorul este activ si are

posibilitatea de a selecta mesajele ;el poate intrerupe lectura, poate relua un pasaj ce i s-a parut

neclar, poate depozita textele ce l-au interesat


10/15

e aceea, termenul de "masificat#, utilizat pentru a caracteriza o asemenea audienta, nu se refera,in primul rand, la cantitatea receptorilor, cum s-ar putea crede, ci indeosebi la diversitatea lor,definita prin "dispersie, anonimitate, lipsa de organizare sociala, inconsistentain compozitie#? intr-un cuvant "un agregat de spectatori, cititori, ascultatori si privitori# ;eniscRuail, ass Communication *heor

Comunicarea in Masa

Documents

Transcript of Comunicarea in Masa