Comunicarea in Familie - Proiect de Activitate

11
COMUNICAREA ÎN FAMILIE Ce înseamnă comunicarea ? - mai mult decât a transmite/schimba mesaje, informaţii (vezi metafora "Hârtia mototolită") → conştientizarea celor două dimensiuni ale comunicării: informativă (schimb de mesaje verbale/nonverbale) performativă: capabilă să motiveze, să convingă, să emoţioneze Evaluăm calitatea comunicării folosind criteriile: 1. claritatea: comunicare clară/neclară 2. directivitatea: comunicare directă/indirectă Comunicarea clară şi directă este cea mai eficientă dintre toate variantele posibile. Aceasta garantează transmiterea optimă a mesajului şi are şansele de a fi cel mai bine înţeleasă de către receptor. Chiar şi în cazul unei funcţionări normale a familiei există variaţii în calitatea comunicării: apar ezitări, tendinţe de mascare, dificultăţi în a-l înţelege pe celălalt, dorinţa de a impune un punct de vedere pe baza afectelor, emoţiilor (manipulare). Părinţii identifică condiţiile unei comunicări eficiente din perspectiva celor două criterii (dialog, conversaţie euristică).

Transcript of Comunicarea in Familie - Proiect de Activitate

COMUNICAREA N FAMILIE

Ce nseamn comunicarea ?- mai mult dect a transmite/schimba mesaje, informaii (vezi metafora "Hrtia mototolit") contientizarea celor dou dimensiuni ale comunicrii: informativ (schimb de mesaje verbale/nonverbale) performativ: capabil s motiveze, s conving, s emoioneze

Evalum calitatea comunicrii folosind criteriile: 1. claritatea: comunicare clar/neclar 2. directivitatea: comunicare direct/indirectComunicarea clar i direct este cea mai eficient dintre toate variantele posibile. Aceasta garanteaz transmiterea optim a mesajului i are ansele de a fi cel mai bine neleas de ctre receptor. Chiar i n cazul unei funcionri normale a familiei exist variaii n calitatea comunicrii: apar ezitri, tendine de mascare, dificulti n a-l nelege pe cellalt, dorina de a impune un punct de vedere pe baza afectelor, emoiilor (manipulare). Prinii identific condiiile unei comunicri eficiente din perspectiva celor dou criterii (dialog, conversaie euristic).

Clarconinut explicit, concordan ntre verbal i nonverbal Neclarconinut vag, confuz, neconcordan ntre verbal i nonverbal (una spune, alta face) Directmesajul "atinge inta", receptor potrivitIndirectmesajul este trnsmis prin intermediarConcluzia analizei figurii de mai sus: Comunicarea eficient este comunicarea asertiv (exprimarea clar i direct a ideilor, sentimentelor, fr a ataca drepturile celuilalt).

Comunicarea asertiv este o modalitate de:- formare i dezvoltare a abilitii de a face fa diverselor situaii de via (de a clarifica problemele)- sensibilizare a copilului cu privire la propriile nevoi n raport cu ale celorlali (de dezvoltare a empatiei)- sprijin pentru copiii care au tendina de a-i lsa pe alii s-i manipuleze, s profite de ei (copiii timizi introvertii pot prezenta acest risc)

Din punct de vedere al coninutului, comunicarea asertiv include dou aspecte eseniale: 1. ascultarea activ- presupune: Contact vizual observ gesturile, expresia feei, emoiile Armonizarea posturii, gesturilor Atenie pentru a nelege (Spui c vrei s...?, Te simi nedreptit) Verificarea corectitudinii nelegerii mesajului, prin ntrebri deschise (Cum te simi? Cum vezi situaia?) Respect (Nu-l forez s-mi mprteasc sentimentele, atept s se calmeze, i ofer timp pentru a decide cnd/ ce vrea s spun)

2. construirea i transmiterea unor mesaje asertive

1. Descriei aciunea, comportamentul celuilalt (fr evaluare) Cnd.... 2. Descriei ceea ce simii dvs. eu simt.... 3. Clarificai efectul asupra propriei viei pentru c... 4. Rezultatul preferat de dvs. (opional) ceea ce a vrea este ca ...

Afirmaii care blocheaz comunicarea

Prinii primesc afirmaiile de mai jos ntr-un tabel pe care trebuie s-l completeze n grupuri de cte 2 persoane. Apoi se prezint, completeaz, discut n grupul extins rspunsurile oferite.Reacia printelui Ce gndete copilul? Ce face copilul? Comunicarea asertiv

Ameninare: Dac nu iei note mari, ai ncurcat-o cu mine! Tata e periculos! Nu e de glumit! Va renuna s mai fac lucruri, de vreme ce acestea nu-i ies perfect.Va ascunde notele mici.Se va nchide n sine. Hai s vedem ce se ntmpl de iei aceste note i s nelegem cum poi s le ndrepi.

Critic: Tu eti de vin pentru c te-ai accidentat! i-am spus de attea ori s nu te mai joci cu... s fii atent!M-am sturat de ceart!! Scade receptivitatea copilului la solicitrile printelui.Indiferen Sunt ngrijorat cnd te joci cu ... pentru c ar putea s te rneasc mai ru data viitoare.

Etichetare:Eti obraznic, nerecunosctor, bleg! Aa sunt eu...Nu sunt in stare/valoros/important Imagine de sine negativScade stima de sine, ncrederea n sineAtribuiri negative cu privire la control, autoeficacitate M supr atunci cnd nu ii cont de sfaturile mele i ajungi s ai neplceri!

IndiferenCopilul: Mami, iar am luat FB la muzic!Mare scofal! Nu puteai s iei FB i la matematic? Cum s o mulumesc pe mama? Poate face orice, ca s atrag atenia mamei. Nu-i apreciaz calitile, reuitele (le va minimaliza, centrndu-se pe ceea ce nu poate s fac) Bravo! M bucur c eti att de talentat! mi amintesc c erai de FB la matematic n clasa a II-a. Ce s-a ntmplat cu matematica n ultimul timp?

Reproul:Dac nu te aveam, puteam face att de multe ...!Dac nu eram eu, erai de mult pe drumuri! Ce vrea de la mine?!? Se nvinovete pentru eecul/insatisfacia printelui. Nu trebuie niciodat folosite aceste afirmaii!Nu copilul a cerut s se nasc!

Umilirea i ridicarea vocii: Eti un nesimit! Strig s aud toi vecinii ce copil ru am !! Prinii nu-s de ncredere... nu trebuie s afle de problemele mele, deoarece te pot face de rs cnd nu te atepi! i pierde ncrederea n printe, se interiorizeaz, refuz comunicarea Evit s ridic tonul atunci cnd vreau s i spun ceea ce nu-mi place. M nfurii/ m enervez atunci cnd te compori de parc nu m-ai auzi!

Construirea i transmiterea mesajului - Aplicaii (prinii ofer individual un rspuns pe post-it-uri)Remarca unui copil Raspunsul asertiv al printelui

1. Nu-mi plac legumele i nu o s le mnnc!

2. Nu vreau s m duc n pat. Este nc devreme!

3. Nu m mbrac cu haina de ploaie. Nimeni din clas nu poart aa ceva!

4. Fac ce vreau! Las-m n pace! Nu m mai bate la cap atta!

Transformai urmtoarele afirmaii ale printelui n mesaje asertive:1. Eti obraznic, faci prea mult glgie!2. Eti lene, nu i-ai fcut nici pn la ora asta temele!!3. Treci imediat n camera ta, nu vreau s te mai vd astzi!4. Nu faci nimic bun! Nici nu tiu de ce te mai rog s faci ceva...5. Iar ai luat o not mic? Treaba ta...6. De cte ori ai ters praful, ai stricat cte ceva. Nu-l mai terge! O fac tot eu i pe asta!7. Eti un nerecunosctor, toat ziua muncesc dup tine...8. Este a treia oar cnd i spun s-i strngi jucriile... O s strng tot eu...

Evaluarea sesiunii

Afirmaii care blocheaz comunicarea

Completai n diade rubricile tabelului oferind rspunsurile potrivite:Reacia printelui Ce gndete copilul? Ce face copilul? Comunicare asertiv

Ameninare: Dac nu iei note mari, ai ncurcat-o cu mine!

Critic: Tu eti de vin pentru c te-ai accidentat! i-am spus de attea ori s nu te mai joci cu... s fii atent!

Etichetare:Eti obraznic, nerecunosctor, bleg!

IndiferenCopilul: Mami, iar am luat FB la muzic!Mare scofal! Nu puteai s iei FB i la matematic?

Reproul:Dac nu te aveam, puteam face att de multe ...!Dac nu eram eu, erai de mult pe drumuri!

Umilirea i ridicarea vocii: Eti un nesimit! Strig s aud toi vecinii ce copil ru am !!

Construirea i transmiterea mesajului - Aplicaii

Remarca unui copil Raspunsul asertiv al printelui

1. Nu-mi plac legumele i nu o s le mnnc!

2. Nu vreau s m duc n pat. Este nc devreme!

3. Nu m mbrac cu haina de ploaie. Nimeni din clas nu poart aa ceva!

4. Fac ce vreau! Las-m n pace! Nu m mai bate la cap atta!

Transformai urmtoarele afirmaii ale printelui n mesaje asertive:1. Eti obraznic, faci prea mult glgie!2. Eti lene, nu i-ai fcut nici pn la ora asta temele!!3. Treci imediat n camera ta, nu vreau s te mai vd astzi!4. Nu faci nimic bun! Nici nu tiu de ce te mai rog s faci ceva...5. Iar ai luat o not mic? Treaba ta...6. De cte ori ai ters praful, ai stricat cte ceva. Nu-l mai terge! O fac tot eu i pe asta!7. Eti un nerecunosctor, toat ziua muncesc dup tine...8. Este a treia oar cnd i spun s-i strngi jucriile... O s strng tot eu...