CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

1

Comunicarea cu familia

Comunicarea cu familia este un ingredient esenţial

în adaptarea copilului la mediul şcolar. De pildă, doar

pentru prima zi de şcoală a copilului este greu să ne

imaginăm că părintele nu îi spune nimic copilului, ci doar

îl duce de mână şi îl lasă acolo. Pregătirea pentru această

zi începe cu mult înainte, încă din anii de grădiniţă. Poate că înainte de

prima zi de şcoală, copilului i se spune la ce să se aştepte, cu cine se va

întâlni, când se vor putea vedea din nou etc. De asemenea, tot înainte de

această dată, părintele va afla multe informaţii despre şcoală, despre modul

în care învăţătoarea se raportează la copii, despre modalitatea prin care va

putea comunica eventualele dificultăţi care vor apărea pe parcurs etc.

Unii copii par să se adapteze atât de bine cerinţelor şcolare, încât

comunicarea părintelui cu şcoala se poate realiza cu minimum de efort.

Totuşi, oricare ar fi situaţia concretă a elevului şi a părintelui, comunicarea

şcoală - părinte este o cerinţă permanentă.

Modalităţi de realizare a comunicării între părinţi şi învăţători

Comunicarea între părinţi şi învăţători se realizează direct, prin

interacţiuni personale sau colective (şedinţele cu părinţii), sau indirectă, prin

intermediul scrisorilor, invitaţiilor, carnetelor elevului etc.

În comunicarea directă este importantă:

-ascultarea activă atât din partea părintelui, cât şi din partea învăţătorului

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

2

-comunicarea dificultăţilor întâmpinate de către elev în clasă. În acest sens,

este indicată exprimarea care să pună accentul pe potenţialul de a găsi o

soluţie, nu pe problemă. De exemplu:

Focalizare pe problema Focalizare pe soluţie

A luat o notă mică Nu a luat notă bună de data aceasta Se simte deprimat Este trist uneori Are probleme cu controlul mâniei Se supără câteodată Este hiperactiv Este energic, are nevoie de focalizare/structură Se izolează Preferă să fie singur Defensiv Îi este teamă de schimbare, se

protejează pe sine Deranjează ora Deocamdată nu ştie să urmeze regulile Anxios Foarte preocupat de anumite lucruri Nemotivat Nu îşi găseşte încă motivaţia pentru a studia Iresponsabil Încă nu reuşeşte să aibă grijă singur

de anumite aspecte

Comunicarea dintre familie şi şcoală se poate realiza nu doar la

iniţiativa învăţătorului, ci şi a părintelui. Aceasta este cu atât mai utilă şi

eficientă, cu cât are loc în scop preventiv, nu doar în momente de criză.

Exemple de întrebări pe care le pot pune părinţii învăţătorilor:

Ce abilităţi sau cunoştinţe sunt aşteptate din partea elevilor în acest

an?

Ce performanţe sunt aşteptate din partea şcolii / învăţătorului

(eventual care sunt diferite de cele cunoscute sau care sunt specifice şi

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

3

altor şcoli)? Ce proiecte sau sarcini vin în întâmpinarea acestor

aşteptări? Cum vor fi informaţi elevii cu privire la aceste aspecte?

Cum vor fi evaluaţi elevii? Ce anume este evaluat si când?

Pe ce criterii sunt acordate calificativele?

În ce mod mă pot implica astfel încât să facilitez progresul academic

al copilului?

Cum pot afla zilnic care este tema de casă a copilului?

Cum pot contribui la efortul învăţătorului pentru a obţine progresul

academic al copilului?

În ce mod vor fi valorificate diferitele stiluri de învăţare ale elevilor?

Ce se intamplă dacă un elev învaţă mai incet şi rămâne în urmă sau,

dimpotrivă, dacă învaţă repede şi se plictiseşte?

Ce sprijin se poate acorda copiilor cu dificultati de învăţare?