5/18/2018 comunicarea asertiva

1/6

Comunicarea este un element fundamental al existentei umane, inca din antichitateinteleptii ocupandu-se de arta retoricii. Communis din latina inseamna a pune de acord, a fi inlegatura cu, a fi in relatie cu

Comunicarea este un proces activ de transmitere si receptionare de informatii. Pentru caaceasta comunicare sa se poata realiza sunt necesare:

ascultarea activa; intelegerea mesajului transmis; interpretarea limajului nonveral; sustinerea conversatiei.

Pentru o comunicare corecta este necesar sa respectam doua reguli de aza:!. transmiterea mesajului clar si concis;". ascultarea activa si intelegerea mesajului pe care celalalt il transmite.

#ar pentru ca aceasta sa fie si eficienta este necesar sa avem un comportament sio comunicare asertiva.

Ce inseamna sa fii asertiv?

Pentru o descriere ampla a comportamentului asertiv am putea spune ca este echidistant fata decei doi poli de comunicare: agresiv si pasiv.$sertivitatea este cea mai eficienta modalitate de solutionare a prolemelor interpersonale.

Comunicarea directa, deschisa si sincera permite receptionarea mesajelor fara locaje sidistorsiuni, ceea ce mentine si imunatateste relatiile cu ceilalti. Capacitatea de a comunica inmod asertiv sentimentele, emotiile si gandurile fara a leza integritatea celorlati, reprezinta unmod eficient de comunicare.

Lange si Jacubowski (1976) sustineau ca asertivitatea implica apararea drepturilor personale

si exprimarea gandurilor, sentimentelor si convingerilor in mod direct, onest si adecvat, ara a

viola drepturile altei persoane!"Comunicarea asertiv% este modalitatea de comunicare prin care individul &'i exprim%

necesit%(ile, dorin(ele, sentimentele 'i preferin(ele &ntr-un mod deschis 'i onest, &ntr-o manier%socialmente adecvat%. $ceast% manier% de comunicare nu poate avea loc atunci c)nd individualeste furios, frustrat, deprimat, anxios. *n cadrul comunic%rii asertive, nu se &ncalc% nici drepturile

personale, nici ale celorlal(i. $cest gen de comunicare, arat% respectul fa(% de sine 'i fa(% deceilal(i, promoveaz% auto dezv%luirea, autocontrolul 'i aprecierea pozitiv% a valorii de sine.

+ace parte din arsenalul ailit%(ilor de comunicare 'i se refer% la capacitatea fiec%ruia dea-'i sus(ine punctul de vedere. ste f%r% &ndoial% o ailitate foarte important% &n contextul

comunic%rii interne 'i al dezvolt%rii organiza(ionale. #nterac(iunea fiec%ruia dintre noi cucontextul organiza(ional presupune intersec(ia drepturilor 'i nevoilor noastre cu drepturile 'inevoile celorla(i memrii ai grupurilor din care facem parte la un moment dat. repturileoric%rui angajat includ at)t drepturile de natur% juridic% c)t 'i pe cele general umane.

Intre acestea din urm se numr:

dreptul de a exprima opinii 'i idei diferite ;

dreptul de a se g)ndi la propriile nevoi;

dreptul de a nu &n(elege;

dreptul de a cere sfatul sau ajutorul celor din jur;

dreptul de a refuza; dreptul de a gre'i; dreptul de a-'i schima opinia; dreptul de a avea succes.

5/18/2018 comunicarea asertiva

2/6

Comportamentul asertiv inhiba anxietateasi reduce depresia, conducand la o

imbunatatire a imaginii de sine.

Ca trasaturi caracteristice, asertivitatea este evidentiata prin:

refuzul cererilor- puterea de a spune nu;

solicitarea favorurilor si formularea de cereri; exprimarea sentimentelor pozitive si negative; initierea, continuarea si incheierea de noi conversatii.

Comportamentul asertiv este intarit si de o serie de elemente non-verale:

contactul vizual o persoan% asertiv% &'i prive'te interlocutorul drept &n ochi. /ipsa

contactului vizual poate transmite mesaje nedorite, de tipul: 0eu nu sunt convins de ceeace spun0 sau 0&mi este foarte fric%0.1;

tonul vocii chiar 'i cel mai asertiv mesaj &'i va pierde din semnifica(ie dac% va fiexprimat cu o voce 'optit% aceasta va da impresia de nesiguran(%1 sau prea tare, fapt carear putea activa comportamentul depresiv al interlocutorului.; m

mimica pentru ca mesajul s% ai% caracter asertiv, mimica treuie s% fie adecvat% 'i

congruent% cu con(inutul mesajului. $stfel, de exemplu, dac% cineva z)me te atuncic)nd afirm% c% ceva &l sup%r%, ofer% interlocutorului o informa(ie amigu%, care altereaz%sensul comunic%rii.1;

postura: pozi(ia corpului unei persoane asertive difer% de la situa(ie la situa(ie. 2otu'i, se

apreciaz% c%, &n majoritatea cazurilor, suiectul treuie s% stea drept: nici prea rigid,pentru c% aceasta exprim% o stare de &ncordare, nici prea relaxat, pentru c% ceilal(i arputea interpreta o astfel de pozi(ie ca fiind lipsit% de respect.

momentul administrrii mesajului: cel mai eficient mesaj asertiv &'i pierde semnifica(ia

dac% este administrat &ntr-un moment nepotrivit. $stfel, de exemplu, nici un 'ef nu var%spunde favorail la o cerere de m%rire a salariului, oric)t de ine formulat% este aceast%,dac% angajatul &l aordeaz% atunci c)nd se preg%te'te s% se prezinte &n fa(a unei comisii decontrol a firmei.

coninutul:chiar dac% toate celelalte condi(ii sunt respectate, mesajul nu-'i atinge scopuldac% este prea agresiv, cu inten(ia de a-l lama pe cel%lalt sau, dimpotriv%, exprimat preatimid 'i &ntr-un mod pasiv. Con(inutul unui mesaj asertiv treuie s% fie precis, descriptiv'i direct.

Stilul de comunicare asertiv este caracterizat printr-o serie de elemente:

ai convingerea ca toate persoanele iti sunt egale; acorzi importanta parerilor si intereselor celorlati; exista o concordanta intre mesajul veral transmis mimica si gestica; mesajele utilizate sunt de genul 3eu cred ca, ma simt; sustinerea privirii interlocutorului.

De foarte multe ori limbajul verbal folosit este agresiv si impunator, iar un artificiu al

vocabularului ne poate imbunatati comunicarea. Expresii de genul eu cred ca!" as dori sa

fac acest lucru!" te deranjeaza daca!#$ pot reprezenta fraze magice in viata de cuplu sau in

relatiile cu colegii etc.

xpresiile verale ale limajului asertiv pot fi insotite de semnale nonverale care neajuta sa transmitem mai usor mesajul. xpresiile faciale relaxate si deschise, contactul vizual,

http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/A/ANXIETATE.html?a=7540/1244776http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/D/DEPRESIE.html?a=7543/1250216http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/D/DEPRESIE.html?a=7543/1250216http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/A/ANXIETATE.html?a=7540/1244776

5/18/2018 comunicarea asertiva

3/6

pozitia corpului dreapta si relaxata, o voce calma si sigura, insotite de un zamet atunci cand estenecesar, pot reprezenta succesul unei comunicari.%omunicarea si comportamentul asertiv cresc stima de sine, aduc respect pentru ceilati si din

partea celorlati.

%e poti face pentru a a avea un comportament si o comunicare asertiva#

exprima-te clar si concis; evita sa fii sarcastic; evita sa faci generalizari; evita sa folosesti etichete; cere feed-ac4; evita comportamentul agresiv; evita reactiile impulsive; evita monopolizarea discutiei; evita sa faci presupuneri; constientizeaza ce tip de comunicare folosesti agresiv, asertiv, pasiv sau agresiv-pasiv1.

Ce este Comunicarea Asertiv? exemplu!

$cas%: a: 3'ti un monstru doitoc, f%r% suflet5 6u te mai suport5, spuse femeia,&ncep)nd s% pl)ng% &n hohotel: 3'ti o nesuferit% care nu 'tie niciodat% ce vrea57a nu a'a.., a a'a..la, la, lahaar nu ai de capul t%u5 8cute'te-m%5, zise partenerul eitr)ntind u'a 'i ie'ind din cas%

/a irou: 9eful: 6u e nimic ine din ce ai f%cut &n proiectul asta5 ac% p)n% la sf)r'ituls%pt%m)nii nu refaci totul, a'a cum treuie, &(i tai "< din salariu5 $ngajatul, cu privirea plecat%&n documentele aruncate pe irou, cu glas pierit, &i r%spunde 'efului : $m &n(eles se simte

nedrept%(it, doar el lucrase c)t considerase de ine, cu mult% aten(ie 'i con'tiinciozitate &nultimele s%pt%m)ni la proiectul respectiv1 se simte trist, furios, neputincios, descurajat,devalorizat, dar &i e dificil s%-'i exprime dezacordul fa(% de atitudinea 'efului etc.

Ce gsii "n comun la ambele cazuri prezentate?

*n primul caz, este prezentat% un anumit tip de comunicare: comunicarea cu agresivitate pe careamii parteneri o exercit% 'i datorit% ei, nu &n pu(ine case reg%sim astfel de situa(ii*n cel de-al doilea caz, oserv%m, din partea 'efului aceea'i comunicare cu agresivitate, pe caream reg%sit-o 'i &n cazul anterior, iar, din partea angajatului, oserv%m, un alt tip de

comunicare: comunicarea cu timiditate $t)t comunicarea cu agresivitate, &nc%rcat% cu emo(ii puternice de furie, revolt%, dispre(,nedreptate, disperare, etc., c)t 'i comunicarea cu timiditate &nc%rcat% cu dezn%dejde, dezam%gire,reprimarea sentimentelor, &nvinov%(ire, etc., sunt modalit%(i de comunicare destructive, at)t

pentru noi, c)t 'i pentru rela(iile noastre5Din fericire, pe l&ng cele dou modalit'i de comunicare defectuoase, mai exist cel

de-al treilea mod de comunicare, care este constructiv, ra'ional, adecvat, care poart

denumirea de (comunicare asertiv$.

eoarece comunicarea asertiv%, nu este cel mai u'or lucru de &nsu'it pentru c%, e nevoiede un control al emo(iilor, ca s% ai disponiilitatea necesar% pentru a comunica asertiv1, apeleaz%

cu &ncredere la un psiholog care s% te &nso(easc% &n drumul t%u &nspre do)ndirea unei comunic%riasertive.

5/18/2018 comunicarea asertiva

4/6

Ca tip de comportament, asertivitatea este un model echilirat &n raport cu stilulagresiv 'i stilul pasiv. Comportamentul pasiv rezult% de oicei dintr-o &ncredere sc%zut% &n

propria persoan%. Persoanele cu comportament pasiv: evit% s%-'i spun% punctul de vedere evit%conflictele, tind s%-'i asume o vin% 'i c)nd nu o au doresc s% mul(umeasc% au un stil preaconciliant. Persoanele cu comportament agresiv au &n general o &ncredere exagerat% &n propria

persoan%, ceea ce conduce con'tient sau &ncon'tient la agresivitate. 8unt 'i cazuri &n care, dinlips% de &ncredere &n sine, un individ poate deveni viclean 'i manipulativ, ceea ce reprezint% unalt tip de agresivitate. $mele manifest%ri au &n comun tendin(a de a &nc%lca drepturile celorla(i.#n contrast cu cele de mai sus, comportamentul asertiv se caracterizeaz% prin echiliru, &ncredere&n sine, onestitate, opinii, sentimente 'i nevoi comunicate cu claritate, respect pentru nevoile 'idrepturile celorlal(i.

Comportamentul asertiv tinde s% evite conflictele printr-o atitudine deschis% 'i argumente.repturile asumate pentru propria persoan% sunt &n echiliru cu drepturile acceptate pentruceilal(i.Abiliti de asertivitate

# Ce nu este asertivitatea

# $u amabil dar nu dezagreabil

# % ne schimbm pentru a&i schimba pe alii

# Ce este arta de a spune nu. =ul(i oameni nu agreeaz% ideea de a le spune altora c% nu pot faceun anumit lucru. 8au se simt oliga(i c)nd colegii le cer o favoare sau se simt su presiune c)ndcineva superior ierarhic le cere ceva. xist% locuri unde a spune 3nu este privit cu dezaproare,iar &n poli(ie, de exemplu, se poate considera o indisciplin%. esigur, sunt situa(ii &n care a spune3nu este o necesitate. xist% &ns% at)ta angoas% &n jurul consecin(elor posiile &nc)t oamenii nuspun nimic, consimt la situa(ii pe care nu le agreeaz% sau se &ncarc% cu sarcini care nu le apar(in.

$sta nu e ine pentru nimeni, dar &n special pentru persoana care se vede &n situa(ia de alucra peste program pentru a-'i termina propriile treuri aia dup% ce le-au f%cut pe ale altora;sau care &'i &nghite resentimentele c)nd 3devine voluntar pentru ceva care nu dore'te s% fac%;sau care se cutremur% la ideea de a fi pu(in mai dur &n rela(ia cu un furnizor sau chiar cu cinevadin suordine.

#atul pe care $l ve%i primi este s& i%i mai degrab& asertivi dec't agresivi, ca i cum

asertivitatea este singura solu%ie de a reolva o situa%ie diicil&" *i nu este" +ac& suntem ataca%i

sau se abuea& de noi atunci un mod agresiv de a lupta cu atacatorul este probabil mai potrivit"

uv'ntul c-eie este potrivit!"

eci agresivitatea poate fi potrivit%, asertivitatea poate fi nepotrivit%, dar exist% o gam% mult mailarg% de op(iuni care pot fi adecvate dec)t aceste dou% tipuri.#at% c)teva exemple de ce li se poate &nt)mpla unora, c)nd ceea ce g)ndesc 'i simt este diferit deceea ce fac.Cei mai mul(i 3neasertivi recunosc c% modelul lor de comportament este s% fie amaili sauascult%tori mult mai mult dec)t ar dori p)n% ajung la un punct &n care numai sunt capaili s% sea(in% 'i atunci izucnesc &n mod dezagreail 'i nepotrivit asupra oricui se nimere'te prin

preajm%.%unt trei feluri "n care poate avea loc explozia.

!. Primul este c)nd furia are loc &n interiorul suiectului 'i r%m)ne neexprimat%.

". Cel de-al doilea este c)nd este exprimat% &n mod inadecvat 'i cineva care nu face partedin conflict - un coleg, o secretar% sau chiar un str%in - devine receptorul.

5/18/2018 comunicarea asertiva

5/6

>. Cel de-al treilea fel love'te chiar persoana surs%, dar este dispropor(ionat fa(% de pic%turacare a umplut paharul aflat% la originea respectivei explozii.$ceasta poate l%sa impresia c% exist% doar dou% tipuri de st%ri sau comportamente pe care

le pot aplica: amabil sau dezagreabil. e fapt exist% o multitudine de comportamente aflate&ntre cele dou% care pot fi intitulate ne-amail sau chiar nedezagreail.

$sertivitatea este privit% adesea ca o form% unic% de comportament: spui nu 'i gata, ceeace e cam dificil dac% nu e'ti &ntr-adev%r asertiv sau pur 'i simplu e'ti prea amail.onceptul de a te airma pe tine $nsu%i a-(i face auzit% vocea, a fi &n(eles, a fi luat &n

seam%, a avea propria cale1 treuie l%rgit pentru a include toate formele de comportament. Poateinclude umorul, supunerea, iresponsailitatea, manipularea, joaca, agresivitatea etc.

P)n% c)nd nu vom putea s% ne alegem acel comportament care ni se pare lier de limit%risau teama de consecin(e nu vom putea fi asertivi indiferent c)t de instrui(i am fi pentru asta. 6evom sim(i cople'i(i &n situa(iile dificile.

) spune nu$

#at% c)teva trucuri care ne pot ajuta s% spunem 3nu:

ac% spunem ceva serios nu treuie s% z)mim. ?)metul d% un mesaj confuz 'i sl%e'teimpactul a ceea ce spunem.

ac% cineva vine la iroul nostru 'i vrem s% p%rem pe faz%, ne ridic%m &n picioare. /a felc)nd vorim la telefon. *n picioare suntem la acela'i nivel 'i creeaz% un avantaj psihologic.ac% cineva st% jos 'i &ncepe s% ne voreasc% despre ce vrea, treuie s% evit%m s% &l &ncuraj%m

prin limajul corpului, cum ar fi &ncuviin(area din cap. 2reuie s% fim c)t mai re(inu(i, s% evit%ms% punem &ntre%ri care ar putea indica un interes din partea noastr% de genul: 3C)nd ai nevoie@sau 3Chiar treuie s% fie gata *n dup%-amiaza asta@1

potrivit s% &ntrerupem pentru a spune ceva de genul: 3*mi pare r%u, te &ntrerup. $poi

putem folosi orice se potrive'te cu situa(ia. ac% l %s%m pe cineva s%-'i termine interven(ia f%r%a-l &ntrerupe, va avea impresia c% suntem interesa(i 'i doritori. 6eprimind nici un r%spuns vacrede c% suntem de acord cu planul lor de a ne face s% facem ce vor ei1.#at% dou% aord%ri posiile:

!. *ndat% ce oserv%m c% cineva vrea s% ne &ncarce cu ceva inima noastr% simte c% vor s% necear% ceva1 treuie s% le ar%t%m c% 'tim: 39tiu ce vrei A vrei s% m% rogi s% termin

propunerea pentru proiectul acela. $' vrea s% te ajut, dar din p%cate nu pot acum.". 9edin(ele sunt o un% ocazie s% ne trezim cu sarcini cu care nu vrem s% ne &nc%rc%m.

8im(im cum ni se preg%te'te. Pentru a evita inevitailul, e ine s% &ncerc%m s% spunemceva de genul: 32reuie s% v% spun tuturor de la &nceput c% nu mai pot include nimic &nagenda mea pentru urm%toarele dou% s%pt%m)ni.

$ceste mici trucuri ne pot ajuta s% ne sim(im mai siguri 'i s% ne adapt%m unui noucomportament. Pentru c% este clar: dac% ceilal(i 'tiu c% pot profita de tine 'i poate s% nu fieinten(ionat, pur 'i simplu e'ti o (int% u'oar%1 e nevoie s% ar%(i cu hot%r)re c% lucrurile se schim%.

A ne schimba noi "n'ine pentru a&i schimba pe alii

=ul(i dorim ca persoana cu care suntem &n conflict sau ne intimideaz% s% se schime.$tunci totul ar fi &n ordine. Cu to(ii am auzit a'a ceva de la un coleg, prieten, partener sau chiarne-am spus noi &n'ine: 3ac% m-ar asculta, nu am avea nici o prolem%, 3ac% nu s-ar mai

pl)nge at)t de lucr%rile mele a' fi mult mai fericit.

()ac*pune &n sarcina altei persoane s% se schime 'i o face r%spunz%toare pentru cum sim(imnoi. +olosind unele dintre uneltele propuse mai sus, putem do)ndi sentimentul de control alsitua(iilor &n loc s% fim o victim% a voin(ei altora.

5/18/2018 comunicarea asertiva

6/6

ste parte a naturii umane s% &i acuz%m pe al(ii c)nd lucrurile merg prost &n via(a noastr%sau c)nd suntem r%ni(i. Benun()nd la scuza (dac*,ne elier%m 'i de nevoia de a-i acuza 'i&nvinov%(i pe al(ii.

ine de asemenea, s% ne g)ndim c% dec)t s% a'tept%m s% se schime al(ii pentru calucrurile s% mearg% ine, avem cu to(ii capacitatea s% lu%m controlul 'i s% le schim%m cum ne

convine nou%.Ceea ce face lucrurile mai simple este c% pentru a ne oi'nui s% spunem mai u'or 3nu, nutreuie s% ne schim%m &ntreaga personalitate pentru a o(ine un rezultat mai un5

67 5$ceasta e la nivel de teorie care o vom relata la edin %, &ns% planul. Ca la &ncepul ne-am

propus s% facem o activitate de introducere, adic% s% facem cuno tin %. *n urma discu iilor pe aza materialului, m-am g&ndist s% le propun militarilor s%

compun% un dialog prin comunicare asertiv% dup% tipurile men ionate anterior apoi s% le analiz%.ac% ave i dumneavoastr% careva activit% i practice sau chiar teorie, v% rog s% ne transmite i i nou%.

=ultumesc 5