Ciontu IoanaPMAV, an II

Analiz reclam video pufuleii Gusto-comunicare mediat-

Comunicarea este unul dintre cei mai vechi termeni, una dintre cele mai vechi aciuni, folosite att de ctre fiinele umane, ct i de ctre celelalte vieuitoare ale pmntului.[footnoteRef:1] [1: Flaviu Clin Rus, Introducere n tiina comunicrii i a relaiilor publice, Iai, Institutul European 2002]

Acest analiz abordeaz dou tipuri principale de comunicare i anume: comunicarea verbal i nonverbal. Reclama pe care o voi analiza este cea de la Gusto, pufuleii de Bicoi care au avut parte de o campanie pentru optimism lansat n 2009 i derulat pe bloguri i la reclamele TV.Acest reclam a strnit mari controverse pe internet. Un numr mare de personae au discutat n contradictoriu pe site-urile de profil, blogurile fiind sunt pline de injurii sau cuvinte de laud. Majoritatea persoanelor i dau cu prerea cu privire la modalitatea de promovare a pufuleilor Gusto. Acest spot a fost interzis s apar la televizor n cadrul zilei i trimis obligatoriu de CNA noaptea dup ora 11. Cert este ca Publicis (agenia de publicitate care a realizat campania Gusto) mpreun cu Cpnescu (Creative Director la Publicis) au reuit s creeze o nebunie i o mare vlv, care, n fond, a nsemnat reclam gratis facut de ctre toi cei care i-au dat cu prerea despre acest subiect.Gusto a ncearcat s devina liderul recunoscut al pieei de pufulei.La fabrica din Baicoi, firma producatoare Phoenix Y livreaz un milion de pungi de pufuleti pe zi. Concurenta este reprezentata n principal de Star Foods, pentru care pufuletii nu reprezint focusul, ci snacksurile. Deci Gusto vrea sa profite de pe urma creterii cererii (probabil asociata i perioadei de criz) i s devin cunoscut.

Definirea publicului int (public care este sau care poate deveni atras de un produs) se face n funcie de cele patru criterii ale segmentrii pieei: demografic, geographic i psihografic.Din punct de vedere demografic, publicul este unul att feminin,ct i masculin alctuit din persoane cu vrste cuprinse ntre 13 i 30 ani, adolesceni, dar i tineri dornici s ronie ceva sios i gustos. n ceea ce privete criteriul geografic, publicul int locuiete n mediul urban i rural, deoarece pufuleii au un pre accesibil pentru toate personale. Criteriul psihografic mparte publicul n funcie de valori, stiluri de via i caracteristici psihice. Conform primului model elaborat de Stanford Research Institute (SRI), publicul int al acestei reclame este fie unul I-me-mine (alctuit din tineri, inventivi, dornici de experiene), fie unul experiential (tineri n cutare de experiene directe, orientai asupra propriei persoane). Modelul elaborat de William Meyers, publicul acestei reclame este alctuit din emulators (tineri cu vrste cuprinse ntre 15 i 20 de ani, uor de impresionat, n cutarea unui loc n lumea adulilor).Tipul de publicitate este unul raional pentru c releva att nevoia publicului int de a gndii pozitiv chiar i in situaii critice.Beneficiul promis de ctre aceti pufuleiste nimic s nu te ngrijoreze, hrnete-i optimismul. Suportul beneficului se regsete n faptul c pufuleii sunt att de gustoi nct te ajut s treci peste orice situaie negativ. Legtura dintre beneficiu i suportul acesteireclame este una raional, fapt resimit i tonul reclamei (unul pozitiv i uor patriotic) Spotul publicitar se mparte n dou planuri: primul ncepe cu un cadru al camerelor de filmat, n care ntlnim primele personaje: cameramanul i reporterul care pun la punct ultimele detalii nainte de interviu. Iar al doilea cadru este unul care prezint casa i familia care este pus ntr-o situaie ciudat (tatl i fiica stau pe canapea, iar brbatul are fa de cine..i ncearc s lmureasc de ce a ajuns s fie ntr-o astfel de ipostaz.) Elementele comunicrii verbale sunt bine evideniate de dialogul ntre brbatul cu fa de cine i reporter , dar i de fiic prin intermediul interviului acordat, chiar dac n mare parte brbatul este cel care justific de ce a ajuns n aceast sitaie. Putem observa c personajele provin din viaa de zi cu zi acest lucru fiind ntrit i de vestimentaia acestora, care demonstreaz faptul c mesajul reclamei se adreseaz tuturor oamenilor de acest gen, ndemnndu-i s cumpere pufuleii gusto pentru o doz n plus de optimism. Prin aceste tip de comunicare i prin gesturile pe care le fac personajele se transmite n mod clar mesajul reclamei i anume c optimismul este hrnit cu ajutorul acestui produs. n completarea mesajului vine coloana sonor pe care spotul publicitar vrea s-l transmit nimic s nu te ngrijoreze, hrnete-i optimismul!. Linia melodic este una compus din voci femine i masculine, antonimice care atrag atenia publicului.n opinia mea, aceti pufulei sunt printre puinele produse care ar mai putea fi vandute n coli, alaturi de banane i citrice. Este un exemplu negativ pentru public, motiv pentru care a fost i interzis de ctre CNA.Exemple comentarii blog: http://www.iqads.ro/articol/9219/chiar-daca-iti-tai-din-greseala-gatul-hraneste-ti-optimismul Ana: Nu-i asa ca ai fost complet revoltat de spotul cu pufuletii? Nu-i asa ca ti-a venit sa-l embedezi imediat pe blog, sa te miri de el randuri intregi si apoi sa dai link tuturor prietenilor? Eu cred ca s-au gandit de la inceput la care ar fi cea mai socanta chestie pe care ar putea-o pune in spot ca sa ajunga viral, pentru ca pufuletii se diferentiaza doar prin cat de cunoscuti sunt de fapt. Si daca asta a fost scopul, cred ca si l-au atins.Florin: Of... as vrea sa spun ca da, din simpatie pentru Publicis, dar... Sincer? M-am gandit la spotul Bud Light cu calaretul fara cap. Nu, nu mi se pare copiat, dar automat ma gandesc la tematica headless-ului in publicitate, ca o sursa de bizarerie, de umor absurd (macar ca intentie). Nu pot evita paralela cu femeia cu cap de tort din ultimul spot Lemarco. Cand vezi doua dintr-astea in acelasi calup, alaturi eventual si de spotul ala pentru Coca-Cola cu oamenii cu cap de cocostarc (in caz ca l-ar reprograma), nimic nu te mai socheaza. Nu e soc, nu e copiuta, e cel mult un trend. Si n-am dat-o nici viral, dar recunosc ca i-am aratat unui coleg pe IQads, la modul "o stii p-asta?"...Ana: Florin, poate suntem noi plictisiti de ad-uri construite cu atentie sa fie socante. Poate vedem noi prea clar mecanismul din spate si ni se pare banal cand stim reteta pe care au folosit-o. Poate tanarul consumator chiar apreciaza genul asta de umor macabru. Adu-ti aminte de succesul pe care l-a avut Scary Movie, ca de-aia a si avut 4 continuari. Poate ca e amuzant cu adevarat si ca ei dau linkul mai departe prietenilor. Ce nu au inteles inca agentiile in Romania e ca "viral" nu e suficient si ca trebuie sa fie si relevant pentru produs clipul cel trasnit, pentru ca degeaba il vede multa lume daca nu tine minte "la ce e" sau daca nu-si aminteste de el cand da peste produs in magazin.

Bibliografie:1. Flaviu Clin Rus, Introducere n tiina comunicrii i a relaiilor publice, Iai, Institutul European 20022. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicare nonverbal: gesturile i postura: cuvintele nu sunt de ajuns, 2005, Bucureti3. Costin Popescu, Introducere n publicitate, note de curs.