COMUNICARECOMUNICARE

Comunicare şi abilităţi socialeComunicare şi abilităţi sociale

ComunicareComunicare

Superiorul direct, Ionescu, vine la subalternul Popescu şi îi spune planul ce Superiorul direct, Ionescu, vine la subalternul Popescu şi îi spune planul ce trebuie realizat pentru săptămâna aflată în derulare. Superiorul poate avea trebuie realizat pentru săptămâna aflată în derulare. Superiorul poate avea impresia că a comunicat cu subalternul său. Acest lucru nu este adevărat. impresia că a comunicat cu subalternul său. Acest lucru nu este adevărat. Superiorul Ionescu numai l-a informat pe subalternul Popescu asupra unui Superiorul Ionescu numai l-a informat pe subalternul Popescu asupra unui aspect al planului de realizat.aspect al planului de realizat.

Dacă superiorul Ionescu l-ar întreba pe subaltern:Dacă superiorul Ionescu l-ar întreba pe subaltern:

1. Comunicarecls. a IX a1. Comunicarecls. a IX a Comunicare – abilitate socială.Comunicare – abilitate socială.Forme de comunicare.Forme de comunicare.Comunicare asertivă. Tehnici de comunicareComunicare asertivă. Tehnici de comunicare

2. Abilităţi sociale2. Abilităţi socialecls.a X acls.a X a

Leadership: calităţile liderilor, dezvoltarea calităţilor Leadership: calităţile liderilor, dezvoltarea calităţilor de liderde lider

nu este o simplă informare

este un dialog care are drept scop obţinerea consensului între doi interlocutori

Ce dificultăţi are în îndeplinirea acestui plan;Ce dificultăţi are în îndeplinirea acestui plan; Cum crede că le-ar putea soluţiona;Cum crede că le-ar putea soluţiona; Ar veni cu măsuri concrete pentru înlăturarea dificultăţilorAr veni cu măsuri concrete pentru înlăturarea dificultăţilor Atunci vom putea spune că cei doi au comunicat.Atunci vom putea spune că cei doi au comunicat.

Exemplu:Exemplu: Ion, fost şef de raion/sală, a fost promovat manager vânzări/manager Ion, fost şef de raion/sală, a fost promovat manager vânzări/manager

aprovizionare. Sosit la serviciu, a doua zi după ce şi-a admirat noul birou, s-a aprovizionare. Sosit la serviciu, a doua zi după ce şi-a admirat noul birou, s-a hotărât să meargă la vechiul loc de muncă pentru a-l îndruma pe cel care a fost hotărât să meargă la vechiul loc de muncă pentru a-l îndruma pe cel care a fost promovat în locul său. După o oră, când s-a întors la birou, a găsit pe fax un mesaj promovat în locul său. După o oră, când s-a întors la birou, a găsit pe fax un mesaj cu următorul conţinut:cu următorul conţinut:

Elementele procesului de comunicare

Emiţătorul

Contextul

Mesajul

Mijlocul de comunicare

Limbajul

Receptorul

Ion, când te întorci, treci pe la mine.Ion, când te întorci, treci pe la mine.Semnat: Director generalSemnat: Director general

Popescu EmilPopescu Emil

Forme de comunicare:Forme de comunicare:

Comunicarea verbalăComunicarea verbală Comunicarea scrisăComunicarea scrisă Comunicarea nonverbalăComunicarea nonverbală

1. Emiţătorul1. Emiţătorul Directorul generalDirectorul general

2. Mesajul2. Mesajul Ion, când te întorci, treci pe la mineIon, când te întorci, treci pe la mine

3. Mijlocul de comunicare3. Mijlocul de comunicare FaxFax

4. Limbajul4. Limbajul Limba română scrisăLimba română scrisă

5. Receptorul5. Receptorul IonIon

6. Contextul6. Contextul În prima zi după ce a fost promovat, Ion în loc să-şi vadă În prima zi după ce a fost promovat, Ion în loc să-şi vadă de problemele sale merge la vechiul loc de muncă pentru de problemele sale merge la vechiul loc de muncă pentru a da îndrumări.a da îndrumări.

11. Comunicarea verbală. Comunicarea verbală Caracteristici:Caracteristici:

Mijloc bidirecţionat de comunicare;Mijloc bidirecţionat de comunicare;Permite emiţătorului să verifice rapid cum a fost primit mesajul de către receptor;Permite emiţătorului să verifice rapid cum a fost primit mesajul de către receptor;Permite modificarea mesajului în funcţie de reacţiile receptorului în sensul repetării, Permite modificarea mesajului în funcţie de reacţiile receptorului în sensul repetării, modificării sau anihilării lui;modificării sau anihilării lui;Facilitează comunicările delicate (critica, concedierea, etc.);Facilitează comunicările delicate (critica, concedierea, etc.);Permite folosirea mai multor moduri de a exprima un mesaj şi chiar alternarea Permite folosirea mai multor moduri de a exprima un mesaj şi chiar alternarea acestora (expunere, dialog, etc.)acestora (expunere, dialog, etc.)

Exemplu:Exemplu:Şeful catedrei de „Comerţ” a transmis prin telefon unui profesor următorul Şeful catedrei de „Comerţ” a transmis prin telefon unui profesor următorul

mesaj: mesaj: Mergi te rog la firma „XZY”, cu care avem un contract de colaborare, joi la Mergi te rog la firma „XZY”, cu care avem un contract de colaborare, joi la ora 1200şi ţine un curs despre „Comunicarea nonverbală”, deoarece cel ce trebuia ora 1200şi ţine un curs despre „Comunicarea nonverbală”, deoarece cel ce trebuia să ţină cursul s-a îmbolnăvit.să ţină cursul s-a îmbolnăvit.

Deoarece interlocutorul nu a acceptat mesajul prea entuziast, emiţătorul Deoarece interlocutorul nu a acceptat mesajul prea entuziast, emiţătorul mai adaugă:mai adaugă:Nu te-aş fi deranjat, dar eşti singurul din catedră care mai poate onora această Nu te-aş fi deranjat, dar eşti singurul din catedră care mai poate onora această sarcină. Nu trebuie să-ţi faci probleme, deoarece cursanţii au un nivel mediu de sarcină. Nu trebuie să-ţi faci probleme, deoarece cursanţii au un nivel mediu de pregătire, în plus onorariul este foarte bun. Accepţi?pregătire, în plus onorariul este foarte bun. Accepţi?

Drept răspuns cadrul didactic confirmă acceptarea sarcinii, măgulit de Drept răspuns cadrul didactic confirmă acceptarea sarcinii, măgulit de încrederea acordată.încrederea acordată.

Concluzie:Concluzie: Emiţătorul a urmărit:Emiţătorul a urmărit: Receptarea corectă a comunicării de către interlocutor;Receptarea corectă a comunicării de către interlocutor; Folosirea celor mai adecvate forme de argumentare;Folosirea celor mai adecvate forme de argumentare; Provocarea la interlocutor a unei stări adecvate pentru desfăşurarea discuţiei;Provocarea la interlocutor a unei stări adecvate pentru desfăşurarea discuţiei; Folosirea strategiilor de motivare (explicaţia, analogia, comparaţia, ilustrarea) Folosirea strategiilor de motivare (explicaţia, analogia, comparaţia, ilustrarea)

care pot amplifica sau clarifica unele reţineri ale receptorului.care pot amplifica sau clarifica unele reţineri ale receptorului.

2. Comunicarea scrisă2. Comunicarea scrisă Reguli:Reguli: Atitudine responsabilă cu privire la conţinutul mesajului şi la potenţialul receptor;Atitudine responsabilă cu privire la conţinutul mesajului şi la potenţialul receptor; Concentrarea asupra ideilor din mesaj înaintea începerii redactării acestuia;Concentrarea asupra ideilor din mesaj înaintea începerii redactării acestuia; Asigurarea unui climat corespunzător conceperii unui mesaj scris;Asigurarea unui climat corespunzător conceperii unui mesaj scris; Elaborarea unui plan de redactarea a mesajului, stabilind dina faza de concepţie:Elaborarea unui plan de redactarea a mesajului, stabilind dina faza de concepţie:

Lungimea textului;Lungimea textului; Modul practic de redactare.Modul practic de redactare.

Redactarea mesajului cu:Redactarea mesajului cu: Claritate;Claritate; Acurateţe;Acurateţe; Concizie;Concizie; Respectarea normelor gramaticale şi de punctuaţie.Respectarea normelor gramaticale şi de punctuaţie.

Găsirea răspunsului la o serie de întrebări ca:Găsirea răspunsului la o serie de întrebări ca: Ce vreau să spun în mesaj?Ce vreau să spun în mesaj? Cui vreau să spun?Cui vreau să spun? Ce responsabilităţi am?Ce responsabilităţi am? Ce se întâmplă dacă receptorul nu înţelege mesajul?Ce se întâmplă dacă receptorul nu înţelege mesajul?

Folosirea unui stil care să reprezinte emiţătorul;Folosirea unui stil care să reprezinte emiţătorul; Utilizarea (dacă este posibil) a:Utilizarea (dacă este posibil) a:

Graficelor;Graficelor; Figurilor;Figurilor; Tabelelor.Tabelelor.

Adoptarea după redactarea mesajului a unei atitudini exigente faţă de Adoptarea după redactarea mesajului a unei atitudini exigente faţă de ideile exprimate şi de stilul utilizat.ideile exprimate şi de stilul utilizat.

3. Comunicarea nonverbală3. Comunicarea nonverbală Elemente:Elemente:

ElementElement ConcretizareConcretizare

1. Limbajul corpului1. Limbajul corpului Expresia feţei, gesturi, poziţia corpuluiExpresia feţei, gesturi, poziţia corpului

2. Limbajul spaţiului2. Limbajul spaţiului Modul în care utilizăm spaţiul personal, Modul în care utilizăm spaţiul personal, social, intim, publicsocial, intim, public

3. Limbajul timpului3. Limbajul timpului A venit la timp sau a întârziat, a alege sau nu să îţi petreci A venit la timp sau a întârziat, a alege sau nu să îţi petreci timpul cu cineva etc.timpul cu cineva etc.

4. Prezenţa personală4. Prezenţa personală Comunică prin vestimentaţie, igienă personală, accesorii Comunică prin vestimentaţie, igienă personală, accesorii vestimentarevestimentare

5. Limbajul tăcerii5. Limbajul tăcerii Aprobare, dezaprobare, păstrarea unei taine, admiraţie, etc.Aprobare, dezaprobare, păstrarea unei taine, admiraţie, etc.

6. Limbajul lucrurilor6. Limbajul lucrurilor Colecţiile, obiectele de uz curent: Colecţiile, obiectele de uz curent: Casa;Casa;Maşina;Maşina;Biblioteca;Biblioteca;Etc.Etc.

7. Limbajul culorilor7. Limbajul culorilor Culorile calde stimulează comunicarea, cele reci o inhibă.Culorile calde stimulează comunicarea, cele reci o inhibă.

8. Limbajul 8. Limbajul paraverbalparaverbal

Calităţile vocii:Calităţile vocii: Ritm;Ritm; Rezonanţă;Rezonanţă; Viteză de vorbire.Viteză de vorbire.Caracteristicile vocale:Caracteristicile vocale: Râs;Râs; Plâns;Plâns; Şoptit;Şoptit; Oftat.Oftat.Parametrii vocaliParametrii vocali:: Intensitate;Intensitate; Înălţime.Înălţime.

Interpretarea gesturilor Interpretarea gesturilor

GestGest InterpretareInterpretare

1. 1. Mângâierea bărbii, sprijinirea capului pe Mângâierea bărbii, sprijinirea capului pe mâini sau un deget pe obraz, un altul sub bărbie, mâini sau un deget pe obraz, un altul sub bărbie, celelalte îndoitecelelalte îndoite

Ezitare, reflectare, evaluareEzitare, reflectare, evaluare

2. 2. Capul sprijinit pe mânăCapul sprijinit pe mână PlictisealăPlictiseală

3. 3. Lăsare pe spate în scaun, mâinile după ceafăLăsare pe spate în scaun, mâinile după ceafă SSuperioritateuperioritate

44. Mâinile adunate cu degetele sprijinite. Mâinile adunate cu degetele sprijinite Încredere în sineÎncredere în sine

5. 5. Palmă peste ceafăPalmă peste ceafă ExasperareExasperare

6. 6. A ţine între buze un braţ al ramei de ochelariA ţine între buze un braţ al ramei de ochelari Câştigare de timpCâştigare de timp

7. 7. Încrucişarea braţelorÎncrucişarea braţelor ApărareApărare

Corelaţia culoare-personalitateCorelaţia culoare-personalitate

CuloareaCuloarea InformaţieInformaţie

1. Roşu1. Roşu Om plin de sentimenteOm plin de sentimente

2. Roz2. Roz Îmi place să iubesc, să fiu iubit şi să am Îmi place să iubesc, să fiu iubit şi să am grijă de alţiigrijă de alţii

3. Portocaliu3. Portocaliu Sunt organizat şi hotărât să-mi realizez Sunt organizat şi hotărât să-mi realizez planurileplanurile

4. Galben4. Galben Doresc să discutămDoresc să discutăm

5. Verde5. Verde Îmi place schimbareaÎmi place schimbarea

6. Bleu6. Bleu Sunt inventivSunt inventiv

7. Bleumarin7. Bleumarin Îmi place să conduc şi să dau ordineÎmi place să conduc şi să dau ordine

8. Negru8. Negru Ştiu foarte bine ce am de făcutŞtiu foarte bine ce am de făcut

Semnificaţia culorilor poate fi diferită pentru alte culturi. De exemplu: în timp ce în Semnificaţia culorilor poate fi diferită pentru alte culturi. De exemplu: în timp ce în Europa negrul este culoarea tristeţii, în China şi Japonia albul înseamnă tristeţe. Europa negrul este culoarea tristeţii, în China şi Japonia albul înseamnă tristeţe. Culorile calde (roşu, portocaliu, galben) favorizează comunicarea iar cele reci (gri, Culorile calde (roşu, portocaliu, galben) favorizează comunicarea iar cele reci (gri, verde, albastru) o inhibă.verde, albastru) o inhibă.

Exerciţii propuse:Exerciţii propuse:1. Lucru individual1. Lucru individual

Completează chestionarul următor alegând ( marchează cu Completează chestionarul următor alegând ( marchează cu XX căsuţa din căsuţa din dreptul afirmaţiei pentru care ai optat) pentru fiecare întrebare afirmaţia care descrie dreptul afirmaţiei pentru care ai optat) pentru fiecare întrebare afirmaţia care descrie cel mai bine abilităţile tale pentru fiecare din domeniile care urmează:cel mai bine abilităţile tale pentru fiecare din domeniile care urmează:

ABILITĂŢI FUNDAMENTALEABILITĂŢI FUNDAMENTALE1. Cât de bine comunici cu ceilalţi?1. Cât de bine comunici cu ceilalţi?

Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea de a asculta şi de a înţelegeAlege varianta care descrie cel mai bine capacitatea de a asculta şi de a înţelegeinstrucţiuni verbale:instrucţiuni verbale: □ □ Am nevoie să mi se spună doar o singură dată cum să fac un anumit lucru;Am nevoie să mi se spună doar o singură dată cum să fac un anumit lucru; □ □ Am nevoie să mi se explice de 2 – 3 ori ceea ce trebuie să fac pentru a fi sigur căAm nevoie să mi se explice de 2 – 3 ori ceea ce trebuie să fac pentru a fi sigur căam înţeles corect;am înţeles corect;

□ □ Îmi îmbunătăţesc cu fiecare zi modul de a înţelege instrucţiunile pe care le Îmi îmbunătăţesc cu fiecare zi modul de a înţelege instrucţiunile pe care le primescprimescverbal.verbal.

Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea ta de a vorbi în grup:Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea ta de a vorbi în grup: □ □ Când vorbesc unui grup, oamenii sunt atenţi la mine;Când vorbesc unui grup, oamenii sunt atenţi la mine;

□ □ Îmi îmbunătăţesc cu fiecare zi modul de a vorbi unui grup;Îmi îmbunătăţesc cu fiecare zi modul de a vorbi unui grup; □ □ Am destule dificultăţi în a vorbi în grup.Am destule dificultăţi în a vorbi în grup.

Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea ta de a scrie, de a redacta:Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea ta de a scrie, de a redacta: □ □ Am dificultăţi gramaticale şi de fonetică;Am dificultăţi gramaticale şi de fonetică;

□ □ Îmi verific întotdeauna singur gramatica şi fonetica;Îmi verific întotdeauna singur gramatica şi fonetica; □ □ Învăţ, pentru a-mi îmbunătăţi abilităţile de redactare.Învăţ, pentru a-mi îmbunătăţi abilităţile de redactare.

Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea de a citi un material:Alege varianta care descrie cel mai bine capacitatea de a citi un material: □ □ Am nevoie să citesc instrucţiunile doar o singură dată pentru a le înţelege;Am nevoie să citesc instrucţiunile doar o singură dată pentru a le înţelege; □ □ Citesc încet şi apoi recitesc pentru a fi sigur că am înţeles;Citesc încet şi apoi recitesc pentru a fi sigur că am înţeles; □ □ Învăţ cum să îmi îmbunătăţesc abilitatea de a înţelege un text.Învăţ cum să îmi îmbunătăţesc abilitatea de a înţelege un text.REFLECTĂ …..şi vezi ce se mai poate schimba:REFLECTĂ …..şi vezi ce se mai poate schimba:

Abilitatea de a scrie, de a redactaAbilitatea de a scrie, de a redacta::Am dificultăţi gramaticale şi de foneticăAm dificultăţi gramaticale şi de fonetică (Ar trebui să foloseşti fiecare (Ar trebui să foloseşti fiecare oportunitate ivită pentru a-ţi dezvolta această abilitat sau să te asiguri că ceea ce ai oportunitate ivită pentru a-ţi dezvolta această abilitat sau să te asiguri că ceea ce ai scris a fost verificat de altcineva înainte de a preda materialul superiorilor sau scris a fost verificat de altcineva înainte de a preda materialul superiorilor sau vreunui angajator);vreunui angajator);Îmi verific întotdeauna gramatica şi foneticaÎmi verific întotdeauna gramatica şi fonetica (Este mai important să recunoşti (Este mai important să recunoşti

nevoia de a te verifica înainte de a preda o lucrare decât să-ţi însuşeşti nevoia de a te verifica înainte de a preda o lucrare decât să-ţi însuşeşti această abilitate, ceea ce ar însemna că este puţin probabil să predai o lucrare fără această abilitate, ceea ce ar însemna că este puţin probabil să predai o lucrare fără greşeli);greşeli);Învăţ pentru a-mi îmbunătăţi abilităţile de redactareÎnvăţ pentru a-mi îmbunătăţi abilităţile de redactare (Eşti pe calea cea bună. Îţi (Eşti pe calea cea bună. Îţi recunoşti nevoia de a-ţi îmbunătăţi această abilitate şi ai început deja să lucrezi recunoşti nevoia de a-ţi îmbunătăţi această abilitate şi ai început deja să lucrezi pentru a o dezvolta).pentru a o dezvolta).

Abilitatea de a citi un material:Abilitatea de a citi un material:

Am nevoie să citesc instrucţiunileAm nevoie să citesc instrucţiunile doar o singură datădoar o singură dată pentru a le pentru a le înţelegeînţelege (Angajatorii preferă ca tu să poţi înţelege şi acţiona rapid la (Angajatorii preferă ca tu să poţi înţelege şi acţiona rapid la primirea unor instrucţiuni în scris);primirea unor instrucţiuni în scris);Citesc încet şi apoi recitescCitesc încet şi apoi recitesc pentru a fi sigur că am înţelespentru a fi sigur că am înţeles ( Foarte ( Foarte bine. Probabil nu înţelegi textul suficient de bine la prima citire, dar îţi bine. Probabil nu înţelegi textul suficient de bine la prima citire, dar îţi manifeşti interesul de a te asigura că ai înţeles foarte bine ceea ce îţi manifeşti interesul de a te asigura că ai înţeles foarte bine ceea ce îţi este transmis în scris);este transmis în scris);Învăţ cum să îmi îmbunătăţesc abilitatea de a înţelege un textÎnvăţ cum să îmi îmbunătăţesc abilitatea de a înţelege un text (Eşti (Eşti pe calea cea bună. Îţi recunoşti nevoia de a-i îmbunătăţi această abilitate pe calea cea bună. Îţi recunoşti nevoia de a-i îmbunătăţi această abilitate şi ai început deja să lucrezi pentru a o dezvolta).şi ai început deja să lucrezi pentru a o dezvolta).SSursa:ursa: Junior Achievement România. Parteneri pentru o zi, ediţia 2003 Junior Achievement România. Parteneri pentru o zi, ediţia 2003

2. Lucru individual2. Lucru individualDoreşti săDoreşti să lucrezi în firma de exerciţiu a clasei. Pentru ocuparea lucrezi în firma de exerciţiu a clasei. Pentru ocuparea postului de manager resurse umane se solicită o serie de abilităţi postului de manager resurse umane se solicită o serie de abilităţi mentale, care se regăsesc în prima coloană a tabelului de mai jos. mentale, care se regăsesc în prima coloană a tabelului de mai jos. Descrieţi abilităţile mentale din cea de a doua coloană, astfel încât să Descrieţi abilităţile mentale din cea de a doua coloană, astfel încât să puteţi ocupa postul vacant. Pentru exemplificare îţi oferim următorul puteţi ocupa postul vacant. Pentru exemplificare îţi oferim următorul model (descrierea abilităţilor mentale pentru abilităţile 1 şi 2):model (descrierea abilităţilor mentale pentru abilităţile 1 şi 2):

Abilităţi mentaleAbilităţi mentale Descrierea abilităţilor mentaleDescrierea abilităţilor mentale

1.1. Abilitatea de a citi, scrie, copia Abilitatea de a citi, scrie, copia Se prezintă anunţuri diferite pe care Se prezintă anunţuri diferite pe care candidatul le citeşte şi le transcriecandidatul le citeşte şi le transcrie

2. 2. Utilizarea aritmeticii simple (+,-,/,*,%)Utilizarea aritmeticii simple (+,-,/,*,%) Se prezintă calcule elementare pe care Se prezintă calcule elementare pe care candidatul trebuie să le rezolvecandidatul trebuie să le rezolve

3. 3. Descrierea unei secvenţe de evenimente Descrierea unei secvenţe de evenimente sub forma unui raportsub forma unui raport

4. 4. Compunere şi prelucrarea unor scrisori Compunere şi prelucrarea unor scrisori nestandardizatenestandardizate

5. 5. Folosirea unui vocabular adecvat în Folosirea unui vocabular adecvat în vederea pregătirii unor scrisori/rapoarte vederea pregătirii unor scrisori/rapoarte standardstandard

6. 6. Analizarea unor date în vederea Analizarea unor date în vederea prezentării rezultatelorprezentării rezultatelor

7. 7. Gândire constructivă şi analitică în Gândire constructivă şi analitică în vederea evaluăriivederea evaluării unor situaţii de muncă şi unor situaţii de muncă şi elaborarea unor soluţii corespunzătoareelaborarea unor soluţii corespunzătoare

8. 8. Rezolvarea de probleme şi a situaţiilor Rezolvarea de probleme şi a situaţiilor complexe la locul de muncăcomplexe la locul de muncă

După modelul de mai sus descrieţi:După modelul de mai sus descrieţi: abilităţi în operarea echipamentelor;abilităţi în operarea echipamentelor; abilităţi în relaţiile interumaneabilităţi în relaţiile interumane pentru ocuparea aceluiaşi post.pentru ocuparea aceluiaşi post.

3. Exerciţiu de lucru în echipă3. Exerciţiu de lucru în echipă Patronul unei firme face o vizită la unul din magazinele sale. Fiind Patronul unei firme face o vizită la unul din magazinele sale. Fiind

nemulţumit de situaţia prezentă, s-a adresat şefului de magazin pe un ton ridicat, în nemulţumit de situaţia prezentă, s-a adresat şefului de magazin pe un ton ridicat, în prezenţa angajaţilor şi a doi şefi ai unor unităţi similare, veniţi în vizită. Patronul a prezenţa angajaţilor şi a doi şefi ai unor unităţi similare, veniţi în vizită. Patronul a spus:spus:

„„Sunt foarte nemulţumit de activitatea pe care o desfăşori. Oamenii nu ştiu la prima Sunt foarte nemulţumit de activitatea pe care o desfăşori. Oamenii nu ştiu la prima oră ce au de făcut, unitatea nu este aprovizionată zilnic, fiecare îşi părăseşte locul de oră ce au de făcut, unitatea nu este aprovizionată zilnic, fiecare îşi părăseşte locul de muncă când doreşte şi îşi rezolvă problemele personale în timpul programului. Să-ţi muncă când doreşte şi îşi rezolvă problemele personale în timpul programului. Să-ţi fie foarte clar, de mâine nu mai lucrezi în această unitate”.fie foarte clar, de mâine nu mai lucrezi în această unitate”.

Patronul a plecat furios trântind uşa. A doua zi şeful de magazin a venit la lucru Patronul a plecat furios trântind uşa. A doua zi şeful de magazin a venit la lucru îndeplinind aceeaşi funcţie timp de două săptămâni. După trei zile, în unitate, circulă îndeplinind aceeaşi funcţie timp de două săptămâni. După trei zile, în unitate, circulă zvonul că a fost angajat un nou şef, dar acesta nu a apărut în realitate. În consecinţă zvonul că a fost angajat un nou şef, dar acesta nu a apărut în realitate. În consecinţă vechiul şef a început să lucreze din ce în ce mai greu cu subordonaţii pierzându-şi vechiul şef a început să lucreze din ce în ce mai greu cu subordonaţii pierzându-şi autoritatea. La sfârşitul celor două săptămâni patronul telefonează şefului de sală şi îi autoritatea. La sfârşitul celor două săptămâni patronul telefonează şefului de sală şi îi comunică rămânerea în funcţie.comunică rămânerea în funcţie.I.I. Precizaţi care dintre regulile privind desfăşurarea unei comunicări eficiente nu au Precizaţi care dintre regulile privind desfăşurarea unei comunicări eficiente nu au fost respectate de patron:fost respectate de patron:

Clarificaţi-vă ideile înainte de a le exprima;Clarificaţi-vă ideile înainte de a le exprima; Examinaţi obiectivul real al fiecărei comunicări;Examinaţi obiectivul real al fiecărei comunicări; Ţineţi seama de întreaga ambianţă fizică şi umană;Ţineţi seama de întreaga ambianţă fizică şi umană; Fiţi atenţi la nuanţele vocii şi la conţinutul mesajului;Fiţi atenţi la nuanţele vocii şi la conţinutul mesajului;

Urmăriţi eficienţa comunicării dumneavoastră;Urmăriţi eficienţa comunicării dumneavoastră; Căutaţi nu numai să fiţi înţeles dar să şi înţelegeţi.Căutaţi nu numai să fiţi înţeles dar să şi înţelegeţi.

Justificaţi răspunsul.Justificaţi răspunsul.II. II. Identificaţi cele şase elemente ale comunicăriiIdentificaţi cele şase elemente ale comunicăriiIII. III. Precizaţi ce mijloc de comunicare a folosit patronulPrecizaţi ce mijloc de comunicare a folosit patronulIV. IV. Analizaţi comunicarea făcută de patron prin telefonAnalizaţi comunicarea făcută de patron prin telefonV. V. Prezentaţi un scenariu scurt în care să arătaţi cum ar trebui să aibă loc Prezentaţi un scenariu scurt în care să arătaţi cum ar trebui să aibă loc comunicarea în situaţia prezentată.comunicarea în situaţia prezentată.

4. Studiu de caz4. Studiu de cazMaistra MariaMaistra Maria încearcă să o determine pe muncitoarea Elena să asambleze 100 de încearcă să o determine pe muncitoarea Elena să asambleze 100 de cămăşi bărbăteşti pe zi în loc de 90. A discutat individual cu Elena această problemă cămăşi bărbăteşti pe zi în loc de 90. A discutat individual cu Elena această problemă şi muncitoarea i-a spus că nu poate. Maria a aflat că Elena doreşte să plece din şi muncitoarea i-a spus că nu poate. Maria a aflat că Elena doreşte să plece din echipa sa şi de aceea i-a propus să mai aibă o discuţie cu aceasta. Ca obiectiv al echipa sa şi de aceea i-a propus să mai aibă o discuţie cu aceasta. Ca obiectiv al întâlnirii Maria îşi propune s-o convingă şi să o stimuleze pe Elena pentru a produce întâlnirii Maria îşi propune s-o convingă şi să o stimuleze pe Elena pentru a produce mai mult. Ca strategie Maria şi-a propus:mai mult. Ca strategie Maria şi-a propus:

Să nu exercite presiuni asupra Elenei;Să nu exercite presiuni asupra Elenei; Să găsească împreună o soluţie;Să găsească împreună o soluţie; Să-i dea câteva exemple pozitive;Să-i dea câteva exemple pozitive; Să-şi asume şi ea câteva responsabilităţi;Să-şi asume şi ea câteva responsabilităţi; Să-i aprecieze rezultatele obţinute până în acel moment.Să-i aprecieze rezultatele obţinute până în acel moment. Maria se gândeşte că dacă va conduce bine discuţia poate va reuşi ş-oMaria se gândeşte că dacă va conduce bine discuţia poate va reuşi ş-o convingă pe Elena. convingă pe Elena. Discuţia dintre cele două este următoarea:Discuţia dintre cele două este următoarea:

M: M: Am auzit că vrei să părăseşti echipa. Îmi pare rău.Am auzit că vrei să părăseşti echipa. Îmi pare rău. E: E: Da.Da. M: M: De ce vrei să pleci?De ce vrei să pleci? E: E: Simt că aşteptaţi de la mine mai mult decât pot.Simt că aşteptaţi de la mine mai mult decât pot. M: M: Eu ştiu sigur că poţi mai mult.Eu ştiu sigur că poţi mai mult. E:E: Am încercat şi am reuşit. Am încercat şi am reuşit. M: M: Uite, tu acum asamblezi 90 de bucăţi. Aş vrea să ajungi la 100 dar nu dintr-o Uite, tu acum asamblezi 90 de bucăţi. Aş vrea să ajungi la 100 dar nu dintr-o

dată. Mai întâi 91, apoi 92….dată. Mai întâi 91, apoi 92…. E: E: Bine, dar fac tot ce pot şi acum.Bine, dar fac tot ce pot şi acum. M: M: Eu ştiu că poţi să faci 91. Asta este tot ce îţi cer, să faci 91.Eu ştiu că poţi să faci 91. Asta este tot ce îţi cer, să faci 91. E: E: Dacă fac 92 va fi în dauna calităţii.Dacă fac 92 va fi în dauna calităţii. M: M: Mă voi ocupa eu de calitate. Ceea ce vreau de la tine este să faci un efort şi să Mă voi ocupa eu de calitate. Ceea ce vreau de la tine este să faci un efort şi să

asamblezi mai mult decât 90 de cămăşi.asamblezi mai mult decât 90 de cămăşi. E: E: Bine, voi face tot posibilul.Bine, voi face tot posibilul. După discuţie, Maria s-a gândit că a reuşit să o convingă pe Elena, dar a După discuţie, Maria s-a gândit că a reuşit să o convingă pe Elena, dar a

aflat că aceasta doreşte să părăsească echipa.aflat că aceasta doreşte să părăsească echipa.Întrebare:Întrebare:

De ce nu a reuşit Maria să o convingă şi să o stimuleze pe Elena, încât aceasta să De ce nu a reuşit Maria să o convingă şi să o stimuleze pe Elena, încât aceasta să accepte cererea sa?accepte cererea sa?

Analizând dialogul dintre cele două angajate prezentaţi greşelile Mariei?Analizând dialogul dintre cele două angajate prezentaţi greşelile Mariei?

5. Lucru în echipă5. Lucru în echipăPentru a intra într-o echipă de negociatori doi candidaţi Dan şi Radu Pentru a intra într-o echipă de negociatori doi candidaţi Dan şi Radu

trebuie să grupeze gesturile şi atitudinile de mai jos în 5 mesaje transmise nonverbal trebuie să grupeze gesturile şi atitudinile de mai jos în 5 mesaje transmise nonverbal în cadrul tratativelor: apărare, evaluare, suspiciune, încredere, nemulţumire.în cadrul tratativelor: apărare, evaluare, suspiciune, încredere, nemulţumire.

Haină deschisăHaină deschisă Se agită pe scaunSe agită pe scaun

Braţe încrucişate pe pieptBraţe încrucişate pe piept Zornăie banii în buzunarZornăie banii în buzunar

Picioare încrucişatePicioare încrucişate Respiraţie scurtăRespiraţie scurtă

Înclinarea capuluiÎnclinarea capului Pumnul strânsPumnul strâns

Frecarea nasuluiFrecarea nasului Trece mâna prin părTrece mâna prin păr

Capul dat pe spateCapul dat pe spate Mâzgăleşte cevaMâzgăleşte ceva

Mângâierea bărbieiMângâierea bărbiei Picioare încrucişatePicioare încrucişate

Mâna la baza nasuluiMâna la baza nasului Capul între mâiniCapul între mâini

Mâinile pe şolduriMâinile pe şolduri Mâna la pieptMâna la piept

Spatele dreptSpatele drept Frecarea palmelorFrecarea palmelor

Mâinile în buzunareMâinile în buzunare

Soluţia oferită de cei doi candidaţi esteSoluţia oferită de cei doi candidaţi este

DanDan RaduRadu

Apărare:Apărare:Braţe încrucişate la piept;Braţe încrucişate la piept;Picioare încrucişate.Picioare încrucişate.

Apărare:Apărare:Haină deschisă;Haină deschisă;Frecarea palmelor.Frecarea palmelor.

Evaluare:Evaluare:Capul dat pe spate;Capul dat pe spate;Mângâierea bărbiei;Mângâierea bărbiei;Mâna la baza nasuluiMâna la baza nasului

Evaluare:Evaluare:Înclinarea capului;Înclinarea capului;Mângâierea bărbiei;Mângâierea bărbiei;Pumnul strâns.Pumnul strâns.

Suspiciune:Suspiciune:Frecarea nasuluiFrecarea nasului

Suspiciune:Suspiciune:Mâna la piept;Mâna la piept;Mâna la baza nasuluiMâna la baza nasului

Încredere:Încredere:Mâinile la spateMâinile la spate

Încredere:Încredere:Mâinile pe şolduri;Mâinile pe şolduri;

Spatele drept;Spatele drept;Mâinile în buzunareMâinile în buzunare

Spatele dreptSpatele drept

Întrebări:Întrebări: 1. 1. Care dintre cei doi candidaţi a răspuns corect?Care dintre cei doi candidaţi a răspuns corect? 2. 2. Câte răspunsuri corecte a dat Dan? Dar Radu?Câte răspunsuri corecte a dat Dan? Dar Radu? 3. 3. Căror mesaje aparţin gesturile neinterpretate de Radu?Căror mesaje aparţin gesturile neinterpretate de Radu?

Comunicare asertivăComunicare asertivă Asertivitatea Asertivitatea este rezultatul unui set de atitudini şi comportamente învăţate care au drept este rezultatul unui set de atitudini şi comportamente învăţate care au drept

consecinţe pe termenconsecinţe pe termen lunglung:: Îmbunătăţirea relaţiilor sociale;Îmbunătăţirea relaţiilor sociale; Dezvoltarea încrederii în sine;Dezvoltarea încrederii în sine; Respectarea drepturilor personale;Respectarea drepturilor personale; Formarea unui stil de viaţă sănătos;Formarea unui stil de viaţă sănătos; Îmbunătăţirea abilităţilor de luare a unor decizii responsabile;Îmbunătăţirea abilităţilor de luare a unor decizii responsabile; Dezvoltarea abilităţilor de management al conflictelor.Dezvoltarea abilităţilor de management al conflictelor. Asertivitatea Asertivitatea – abilitatea de a ne exprima emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca – abilitatea de a ne exprima emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca

drepturile celorlalţi.drepturile celorlalţi.

Nemulţumire:Nemulţumire:Respiraţie scurtă;Respiraţie scurtă;Pumnul strâns;Pumnul strâns;Trece mâna prin păr.Trece mâna prin păr.

Nemulţumire:Nemulţumire:Zornăie bani în buzunarZornăie bani în buzunar Se agită pe scaun.Se agită pe scaun.

Asertivitatea în comunicare Asertivitatea în comunicare – abilitatea de comunicare:– abilitatea de comunicare: Directă;Directă; Deschisă;Deschisă; Onestă.Onestă.

care ne face să:care ne face să: avem încredere în noi;avem încredere în noi; câştigăm respectul prietenilor şi colegilor;câştigăm respectul prietenilor şi colegilor; exprimăm emoţiile şi gândurile într-un mod care ne satisface nevoile şi dorinţele fără exprimăm emoţiile şi gândurile într-un mod care ne satisface nevoile şi dorinţele fără

să deranjăm interlocutorul;să deranjăm interlocutorul; iniţiem, menţinem şi să încheiem o conversaţie într-un mod plăcut;iniţiem, menţinem şi să încheiem o conversaţie într-un mod plăcut; împărtăşim opiniile şi experienţele cu ceilalţi;împărtăşim opiniile şi experienţele cu ceilalţi; exprimăm emoţiile negative fără a stânjeni sau ataca pe celălalt;exprimăm emoţiile negative fără a stânjeni sau ataca pe celălalt; solicităm/refuzăm cereri;solicităm/refuzăm cereri; exprimăm emoţiile pozitive:exprimăm emoţiile pozitive:

bucuria;bucuria; mândria;mândria; afinitatea;afinitatea; atracţia.atracţia.

facem/acceptăm complimente;facem/acceptăm complimente; spunem spunem NUNU fără a ne simţi vinovat/jenat; fără a ne simţi vinovat/jenat; ne dezvoltăm respectul de sine;ne dezvoltăm respectul de sine;

facem faţă presiunii grupului;facem faţă presiunii grupului; exprimăm deschis opiniile personale,exprimăm deschis opiniile personale, recunoaştem responsabilităţile faţă de ceilalţi;recunoaştem responsabilităţile faţă de ceilalţi; respectăm drepturile celorlalţi.respectăm drepturile celorlalţi.

Exerciţii propuse:Exerciţii propuse: 1. Lucru în echipă1. Lucru în echipă

Elevii, împărţiţi pe grupe, vor realiza un proiect cu tema: „A fi asertiv Elevii, împărţiţi pe grupe, vor realiza un proiect cu tema: „A fi asertiv înseamnă…..?”. Fiecare grupă va prezenta proiectul, în care vor fi precizate înseamnă…..?”. Fiecare grupă va prezenta proiectul, în care vor fi precizate modalităţile prin care se îmbunătăţeşte asertivitatea.modalităţile prin care se îmbunătăţeşte asertivitatea.

Ca Ca punct de plecarepunct de plecare se dau se dau următoareleurmătoarele afirmaţiiafirmaţii:: A fi asertiv înseamnă să-ţi conştientizezi punctele tari şi punctele slabe;A fi asertiv înseamnă să-ţi conştientizezi punctele tari şi punctele slabe; A fi asertiv înseamnă să fii onest cu tine însuţi;A fi asertiv înseamnă să fii onest cu tine însuţi; A fi asertiv înseamnă să te respecţi pe tine şi pe ceilalţi;A fi asertiv înseamnă să te respecţi pe tine şi pe ceilalţi; A fi asertiv înseamnă să-ţi dezvolţi stima de sine;A fi asertiv înseamnă să-ţi dezvolţi stima de sine; A fi asertiv înseamnă să ai grijă de tine.A fi asertiv înseamnă să ai grijă de tine.

Model de planificare a unei activităţiModel de planificare a unei activităţi

Tema:Tema: Comunicare asertivăComunicare asertivă

Obiective:Obiective: Identificarea modalităţilor de comunicare asertivăIdentificarea modalităţilor de comunicare asertivăIdentificarea modalităţilor de îmbunătăţire a asertivităţiiIdentificarea modalităţilor de îmbunătăţire a asertivităţii

Resurse Resurse necesare:necesare:

Materiale:Materiale:RetroproiectorRetroproiectorFolii transparente ( cu modalităţile adecvate în care poţi să spui NU Folii transparente ( cu modalităţile adecvate în care poţi să spui NU asertiv, etc.)asertiv, etc.)Fişe de lucru (ex: Consecinţele răspunsurilor pasive, asertive, agresive)Fişe de lucru (ex: Consecinţele răspunsurilor pasive, asertive, agresive)PlanşePlanşeHârtie, instrumente de scrisHârtie, instrumente de scrisTimp:Timp:50 minute50 minute

Desfăşurarea Desfăşurarea activităţii:activităţii:

Exerciţiu de antrenare a grupului de elevi: „Descrie Exerciţiu de antrenare a grupului de elevi: „Descrie comportamentulcomportamentul……”” 5 minute5 minuteIntroducerea temei:Introducerea temei: Exerciţiu/fişă de lucru – „Exprimă ceea ce simţi – Exerciţiu/fişă de lucru – „Exprimă ceea ce simţi – Specifică ceea ce vrei să schimbi”Specifică ceea ce vrei să schimbi” 5 minute5 minuteDiscutarea temei: Se discută semnificaţia cuvintelor„asertivitate”, Discutarea temei: Se discută semnificaţia cuvintelor„asertivitate”, „comunicare asertivă” şi importanţa acestora în obţinerea abilităţilor „comunicare asertivă” şi importanţa acestora în obţinerea abilităţilor de comunicare care ne fac să:de comunicare care ne fac să:

avem încredere în noi;avem încredere în noi;câştigăm respectul prietenilor şi colegilor;câştigăm respectul prietenilor şi colegilor;exprimăm emoţiile şi gândurile într-un mod care ne satisface nevoile exprimăm emoţiile şi gândurile într-un mod care ne satisface nevoile şi dorinţele fără să deranjăm interlocutorul;şi dorinţele fără să deranjăm interlocutorul;iniţiem, menţinem şi să încheiem o conversaţie într-un mod plăcut;iniţiem, menţinem şi să încheiem o conversaţie într-un mod plăcut;împărtăşim opiniile şi experienţele cu ceilalţi;împărtăşim opiniile şi experienţele cu ceilalţi;exprimăm emoţiile negative fără a stânjeni sau ataca pe celălalt;exprimăm emoţiile negative fără a stânjeni sau ataca pe celălalt;solicităm/refuzăm cereri;solicităm/refuzăm cereri;exprimăm emoţiile pozitive;exprimăm emoţiile pozitive;

facem/acceptăm complimente;facem/acceptăm complimente;spunem NU fără a ne simţi vinovat/jenat;spunem NU fără a ne simţi vinovat/jenat;ne dezvoltăm respectul de sine,ne dezvoltăm respectul de sine,facem faţă presiunii grupului;facem faţă presiunii grupului;exprimăm deschis opiniile personale;exprimăm deschis opiniile personale;recunoaştem responsabilităţile faţă de ceilalţi;recunoaştem responsabilităţile faţă de ceilalţi;respectăm drepturile celorlalţi.respectăm drepturile celorlalţi. 10 minute10 minute

Exerciţiu – „Drepturile elevilor”Exerciţiu – „Drepturile elevilor” 3 minute3 minute

Exerciţiu – „Exprimarea asertivă a emoţiilor”Exerciţiu – „Exprimarea asertivă a emoţiilor” 7 minute7 minute

Exerciţiu – „Modalităţi adecvate prin care poţi să spui NU Exerciţiu – „Modalităţi adecvate prin care poţi să spui NU asertiv…”asertiv…”

5 minute5 minuteDiscutarea rezultatelorDiscutarea rezultatelor

15 minute15 minute

Abilităţi sociale:Abilităţi sociale: LeadershipLeadership Leadership – Leadership – reprezintă capacitatea de a determina oamenii să acţioneze.reprezintă capacitatea de a determina oamenii să acţioneze.

Liderii:Liderii: Sunt Sunt capabili săcapabili să îi îi orientezeorienteze pe oameni, creând o viziune pe care o comunică pe oameni, creând o viziune pe care o comunică

acestora;acestora; Inspiră încredereInspiră încredere şi au încredere în ei înşişi; şi au încredere în ei înşişi; Au Au suficientă suficientă experienţă experienţă pentru a privi greşelile drept o altă distragere de la drumul pentru a privi greşelile drept o altă distragere de la drumul

către succes;către succes; ÎiÎi facfac pe oameni pe oameni să se simtăsă se simtă mai mai puternici puternici în preajma loc. Oamenii se simt mai în preajma loc. Oamenii se simt mai

competenţi şi mai încrezători îi ei înşişi, găsind astfel munca mai interesantă şi mai competenţi şi mai încrezători îi ei înşişi, găsind astfel munca mai interesantă şi mai provocatoare.provocatoare.

Evaluarea:Evaluarea: Aprecieri privind participarea grupului la desfăşurarea Aprecieri privind participarea grupului la desfăşurarea activităţii;activităţii;Anunţarea temei viitoare – „Managementul emoţiilor” – Anunţarea temei viitoare – „Managementul emoţiilor” – activitate unde se vor căuta informaţii complete şi corecte activitate unde se vor căuta informaţii complete şi corecte referitoare la diferitele mituri legate de emoţii.referitoare la diferitele mituri legate de emoţii.

Exerciţiu de încheiere, evaluare „Consecinţele răspunsurilor pasive, Exerciţiu de încheiere, evaluare „Consecinţele răspunsurilor pasive, asertive, agresiveasertive, agresive

Calităţile unui lider:Calităţile unui lider:

Competenţe Descriere1. Managementul atenţiei

a atrage oamenii prin crearea unei viziuni;a comunica această viziune celorlalţi;a-i determina pe oameni, prin puterea propriului exemplu, să încerce să îndeplinească împreună această viziune.

2. Managementul semnificaţiei a comunica propria viziune în aşa fel încât

aceştia să înţeleagă:semnificaţia obiectivelor;semnificaţia direcţiilor;semnificaţia aspectelor;

pe care le implică.Integrarea faptelor, conceptelor în

semnificaţii uşor de înţeles.

3. Managementul încrederii capacitatea de a inspira încredere celorlalţi;

capacitatea de a-şi respecta cuvântul dat;capacitatea de a păstra secretul

confidenţelor încredinţate;capacitatea de a menţine sistemul de valori instituit.

4. Managementul propriei persoane

cunoaşterea de sine: puncte tari şi puncte slabe;acţiune în limitele capacităţilor;greşelile nu reprezintă eşecuri.

Exerciţii propuse:Exerciţii propuse:1. 1. Fişă de documentareFişă de documentare

Studiul leadership-ului Studiul leadership-ului este dominat de patru abordări principale:este dominat de patru abordări principale:

Teorii: Abordare:Teoria omului mare unii oameni au fost născuţi pentru a conduce;

liderii apar în momente istorice prielnice (atunci când evenimentele fac posibilă plasarea lor în poziţii de conducere).

Abordarea situaţională cerinţele situaţiei determină cine va conduce.Abordarea liderului carismatic anumiţi oameni sunt înzestraţi cu unele atribute

deosebite, astfel încât ceilalţi îi urmează (conceptul de carismă este legat de atribute de personalitate: farmec, clarviziune, entuziasm, energie, inteligenţă).

Abordarea comportamentală porneşte la de încercarea de a observa:ce fac liderii eficienţi;ce funcţii îndeplinesc ei pentru a asigura atingerea obiectivelor;cum îi motivează pe alţii.

A) A) Prezentaţi avantajele şi dezavantajele fiecărei teorii în parte;Prezentaţi avantajele şi dezavantajele fiecărei teorii în parte;B) B) Exemplificaţi pentru fiecare teorie în parte tipuri de lideri. Justificaţi răspunsul;Exemplificaţi pentru fiecare teorie în parte tipuri de lideri. Justificaţi răspunsul;C) C) Comentaţi următoarea afirmaţie:Comentaţi următoarea afirmaţie: „ „ Dacă poate fi identificat comportamentul care asigură eficienţa în leadership, Dacă poate fi identificat comportamentul care asigură eficienţa în leadership,

atunci acesta poate fi învăţat, iar dacă este nevoie de calităţi înnăscute, atunci atunci acesta poate fi învăţat, iar dacă este nevoie de calităţi înnăscute, atunci vor fi selectaţi oamenii care le posedă, instruirea devenind irelevantă”.vor fi selectaţi oamenii care le posedă, instruirea devenind irelevantă”. Concluzionaţi.Concluzionaţi.

Stiluri de leadership Caracterizare 1. Preocuparea puternică faţă de rezultate şi slaba preocupare pentru oameni

Problema o reprezintă integrarea – preocuparea faţă de rezultate nu trebuie să aibă efect neglijarea oamenilor care trebuie să obţină aceste rezultate

2. Preocuparea puternică faţă de oameni şi slaba preocupare faţă de rezultate

Dezechilibru deoarece este acordată prea multă atenţie oamenilor, în detrimentul activităţilor de producţie.

3. Abordare de compromis O parte a fiecărei dimensiuni este sacrificată pentru păstrarea status quo-ului.

4. Stilul ideal Încurajarea efortului întregii echipe, pentru rezolvarea concomitentă a rezolvării problemelor ridicate de ambele dimensiuni (fiecare membru al echipei este preocupat de ambele dimensiuni, nu doar liderul).

2. Fişă de documentareStiluri de leadership

1. Argumentaţi 1. Argumentaţi alegerea stilului managerial preferat.alegerea stilului managerial preferat.2. Prezentaţi 2. Prezentaţi rolul managerului în cazul stilului „Ideal”.rolul managerului în cazul stilului „Ideal”.3. Prezentaţi dezavantajele 3. Prezentaţi dezavantajele stilului „Abordarea de compromis”.stilului „Abordarea de compromis”.Concluzionaţi.Concluzionaţi.

Model de planificare a unei activităţiModel de planificare a unei activităţi

Tema: Calităţile unui liderObiective: • Identificarea factorilor care contribuie la dezvoltarea abilităţilor

de leadership; Identificarea competenţelor unui lider.

Resurse necesare:

Materiale: Retroproiector Folii transparente ( cu stiluri de leadership, competenţele unui

lider, abordări principale ale leadership-ului etc.) Fişe de lucru (ex: plan de monitorizare în vederea îndeplinirii

sarcinilor) Planşe Hârtie, instrumente de scrisTimp: 50 minute

Desfăşurarea activităţii:

•Exerciţiu de antrenare a grupului de elevi: „Descrie calităţile unui lider cunoscut ” 5 minuteIntroducerea temei: Exerciţiu/fişă de lucru – „ Competenţele unui lider” 5 minute Discutarea temei: Se discută semnificaţia cuvintelor„leadership”, „lider” şi importanţa acestora în obţinerea competenţelor de conducere a grupului . Liderii:sunt capabili să îi orienteze pe oameni, creând o viziune pe care o comunică acestora;inspiră încredere şi au încredere în ei înşişi;au suficientă experienţă pentru a privi greşelile drept o altă distragere de la drumul către succes;îi fac pe oameni să se simtă mai puternici în preajma loc. Oamenii se simt mai competenţi şi mai încrezători îi ei înşişi, găsind astfel munca mai interesantă şi mai provocatoare. 10 minute

Exerciţiu – „Stilul ideal de leadership” 3 minute Exerciţiu – „Joc de rol. Lider de succes” 7 minute Exerciţiu – „Diferenţe între manager -lider ” 5 minuteDiscutarea rezultatelor 15 minute

Evaluarea: Aprecieri privind participarea grupului la desfăşurarea activităţii;Anunţarea temei viitoare – „Familia – stiluri parentale. ” – activitate unde se vor aplica exerciţii pentru identificarea stilului parental .Exerciţiu de încheiere, evaluare „ Roata evaluării”.

PLAN DE MONITORIZARE ÎN VEDEREA ÎNDEPLINIRII PLAN DE MONITORIZARE ÎN VEDEREA ÎNDEPLINIRII SARCINILORSARCINILOR

Prezentarea calităţilor de lider

(teoretic)

Prezentarea unui model de lider

Compararea modelului real cu stilurile de

leadership cunoscute

Diferenţe/Asemănări între manager/lider

Planificarea timpului?

Sarcini îndeplinite/neînde

plinite?

Plan de îmbunătăţire a

activităţii