Comuna Topalu, judeţul CONSTANŢA

Octombrie 2016

MEMORIU DE PREZENTARE

(intocmit cf. Ord. MMP nr.135/2010 si Ord. MMP nr.19/2010)

,,INFIINTARE PLANTATIE MIXTA”

Comuna Topalu, judeţul CONSTANŢA

Memoriu de prezentare - ,,Infiintare plantatie mixta”, comuna Topalu, judetul Constanta

1

CUPRINS

I. Denumirea proiectului

II. Titular

III. Descrierea proiectului

III.1. Date generale (Rezumatul proiectului)

III.2. Justificarea necesitatii proiectului

III.3. Descrierea generala a lucrarilor proiectate

III.4. Elemente specifice caracteristice proiectului propus

III.4.1. Profilul si capacitatile de productie

III.4.2. Caracteristici constructive si functionale

III.4.3. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora

III.4.4. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

III.4.5. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei.

III.4.6. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

III.4.7. Resurse naturale folosite in constructie si functionare. Metode folosite in constructie

III.4.8. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,

refacere şi folosire ulterioară

III.5. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

III.6. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

III.7. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

III.8. Alte autorizaţii cerute pentru proiect

III.9. Localizarea proiectului

III.9.1 Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind

evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la

25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001

III.9.2 Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone

adiacente acestuia

III.9.3. Politici de zonare şi de folosire a terenului

III.9.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare

III.10. Surse de poluare si caracteristicile impactului potenţial

III.10.1 Impactul potential asupra apelor


2

III.10.2 Impactul potential asupra aerului

III.10.3 Zgomot si vibratii

III.10.4 Impactul potential asupra solului si subsolului

III.10.5 Biodiversitatea

III.10.6 Peisajul

III.10.7 Mediul social si economic

III.10.8 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia

poluanţilor în mediu

IV.1. Protecţia calităţii apelor

IV.2. Protecţia aerului

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

IV.5. Protecţia solului şi a subsolului

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative

naţionale care transpun legislaţia comunitară

VII. Lucrări necesare organizării de şantier

VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de

accidente şi/sau la încetarea activităţii

IX. INFORMAŢII PRIVIND ARIIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR

IX.1. Amplasarea proiectului în raport cu aria protejata de interes comunitar

IX.2. Prezenţa si efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar

în zona proiectului

IX.3. Justificarea dacă proiectul propus nu are legătură directă cu (sau nu este necesar)

pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar

IX.4. Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria

protejata de interes comunitar

X. Anexe. Piese desenate


3

MEMORIU DE PREZENTARE

,,INFIINTARE PLANTATIE MIXTA”

I. DENUMIREA PROIECTULUI

,,INFIINTARE PLANTATIE MIXTA”, comuna Topalu, judetul CONSTANTA.

II. TITULAR

Titularul/Beneficiarul investitiei - S.C. EUROFIN CONSULT S.R.L, Bucuresti

Proiectantul general al investitiei – S.C. REEVE ASSET MANAGEMENT S.R.L, Bucuresti.

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1. Date generale

Proiectul pentru care se solicita acordul de mediu cuprinde lucrari specifice pentru

infiintarea unei culturi mixte de pomi fructiferi (cais) si arbusti (zmeur) pe o suprafata de teren

agricol situat in extravilanul comunei Topalu..

III.2. Justificarea necesitatii proiectului

Prin acest proiect se au in vedere urmatoarele obiective:

1. Dezvoltarea unei afaceri private care sa conduca la valorificarea unui intreg sir de oportunitati

de ordin economic si social, cu efecte favorabile in dezvoltarea economiei locale (vor fi

stimulati furnizorii locali de input-uri, servicii, etc.), precum si in cresterea veniturilor la bugetul

local.

2. Valorificarea conditiilor pedo-climatice ale zonei.

3. Adoptarea unei tehnologii de exploatare a livezii de ultima generatie care va avea impact

minim asupra factorilor de mediu.

III.3. Descrierea generala a lucrarilor proiectate

Pe un teren in suprafata totala de 102.500 mp (10,25 ha) proiectul prevede realizarea

urmatoarelor obiective:

- Plantatie mixta cais + zmeur

- Imprejmuire teren

- Put forat (pentru asigurarea necesarului de apa)

- Rezervor pentru inmagazinarea apei

- Platforma tehnica pietruita

- Container metalic prefabricat cu sistem propriu de panouri fotovoltaice

- Hangar utilaje

- Iluminat perimetral (tip LED)


4

III.4. Elemente specifice caracteristice proiectului propus

III.4.1 Profilul si capacitatile de productie

Din totalul suprafetei de teren de 10,25 ha, urmeaza a fi plantata o suprafata de 8,193 ha, din

care 5 ha vor fi plantate cu cais si 3,193 ha vor fi plantate cu zmeur.

Întreaga suprafaţă va fi irigată prin picurare la fiecare plantă, 4.165 bucăţi de cais şi

25.544 bucăţi de zmeur, prin metoda liniilor de picurare, menţinerea parametrilor de irigare şi

fertilizare fiind asigurată de către un computer de proces. Sursa de apa pentru irigatii va fi

asigurata din putul forat realizat de asemenea prin acest proiect.

Restul obiectelor pevazute a fi realizate prin proiect asigura dotarile pentru procesele de

productie si procesele suport .

III.4.2. Caracteristici constructive si functionale

Plantatie mixta — CAIS si ZMEUR

Se va infiinta o plantatie mixta de pomi fructiferi CAIS si arbusti de ZMEUR , respectiv 4.165 bucăţi

de cais şi 25.544 bucăţi de zmeur,

Randurile vor fi dispuse paralele cu directia Nord-Sud. La capetele randuritor se va lasa pana la

imprejmuire o distanta pentru spatii de intoarcere tractoare. De asernenea, pe directia Est-Vest sunt

prevazute doua drumuri cu aceeesi destinatie

Plantatia va fi prevazuta sistem de irigatii prin picurare.

Impreimuire incinta

Imprejmuirea va fi realizata din gard din stalpi din beton armat introdusi mecanizat in pamant, fara

fundatie. Tehnoiogia folosita pentru montarea stalpilor imprejmuirii nu implica fundatie pentru

imprejmuire.

Stalpii vor avea dimensiunile 7,5 cm x 7,5 cm x 250 cm (incastart 50 cm pamant). Stalpii din b.a. vor

fi introdusi in pamant prin batere mecanizata, fara a fi nevoie de fundatie. Intre stalpi. se va monta plasa

metalica zincata, cu ochiuri 50x50 mm, pentru protectie impotriva rozatoarelor. Plasa va fi intinsa cu ajutorul

sarmei metalice proiectate special in acest sens. Imprejmuirea mai este dotata cu doua randuri de sarma

ghimpata. Va avea o lungime totala de 2352 ml si inattimea de 2,50 m.

Put forat

Sursa de apa o va constitul putul forat in incinta care asigura debitul necesar umplerii rezervei de apa

pentru irigare. Din putul forat, apa este pompata prin intermediul pompei submersibile pana la rezervorul de

inmagazinare apa. Putul forat se va executa tinand cont de studiile hidrologice aferente terenului. La

partea inferioara a putului, pe toata inaltimea stratului acvifer se prevad barbacane pentru intrarea apei.

Dupa realizarea putului se executa operatii de decolmatare si deznisipare a putului pana la limpezirea

cornpleta a apei.

Putul forat va avea adâncirnea de 150 m, debit Q = 5,0 l/s si nivel hidrostatic Nh = 25,0 m.


5

Forajul va fi echipat cu o pompa electrică, submersibilă, la care se adaugă accesorii de

siguranţă, rnăsură şi control şi conducta pentru transportul apei de la foraj către

rezervorul de înmagazinare al apei de tip lagună.

Căminul de vizitare va fi reprezentat printr-o cuvă de PVC de tip Valrom cu înălţimea de

2.280 mm şi diametrul de 1.100 mm, pentru a permite montarea şi accesul la acestea.

La ieşirea din puţ se vor monta utilităţile care constau din: vană, clapetă de reţinere şi

apometru, după care urmează conducta de refulare, care va avea o lungime de cca. 10 m.

Rezervor pentru inmagazinarea apei

Inmagazinarea apei se va face intr-un bazin pentru stocarea apei specific pentru sistemele de irigatii,

tip laguna, cu suprafata de 400,00 mp. Volumul rezervorului va fi de 750 mc. Rezervorul va fi izolat cu

membrana hidro si membrana de geotextil. Perimetral se vor executa taluzuri inclInate si imprejmuire

pentru siguranta personalului angajat.

Din rezervorul de înmagazinare de tip lagună, apa va fi dirijată, prin intermediul unei

conducte de tip PVC, cu o lungime de cca. 15 m, până la platforma tehnică pentru

echipamentele de automatizare a sistemului de irigare. De aici, apa este preluata prin

intermediul unui cap control principal ce dirijează apa pentru irigaţii intr-o conducta de tip PVC

PN 10, cu o lungime de cca. 875 m. Apoi, apa este preluată de către 4 capete de control

secundar care dirijeaza apa, prin intermediul unor conducte de tip PVC PN 6 spre liniile de

picurare. Acestea sunt perpendiculare pe conducta PVC PN 6 si echidistante intre ele, in

functie de distanta dintre randurile de pomi, respectiv la 4,0 m sau 2,5 m.

Plantatia mixtă este împărţită în 4 zone distincte ce se suprapun apoi planului de irigaţii;

două pentru cais şi două pentru zmeur, respectiv în 8 sectoare de irigare, astfel:

- Zona 1 cais va avea o suprafaţă de 2,4568 heciare, un număr de 74 rânduri de pomi

plantati la echidistanţe de 3,0 x 4,0 m, respectiv un număr de 2046 pomi.

- Zona 2 cais va avea o suprafaţă de 2,5434 hectare, un număr de 76 rânduri de pomi

plantaţi la echidistanţe de 3,0 x 4,0 m, respectiv un număr de 2119 pomi.

- Zona 1 zmeur va avea o suprafaţă de 1,5621 hectare, un număr de 75 rânduri de arbuşti

plantati la echidistante de 0,50 x 2,50 m, respectiv un număr de 12.496 arbuşti.

- Zona 2 zmeur va avea o suprafaţă de 1,6309 hectare, un număr de 78 rânduri de arbuşti

plantaţi la echidistanţe de 0,50 x 2,50 m, respectiv un număr de 13.048 arbuşti.

Perioada de udare este de 90 - 150 zile/an.

Norma de apă irigat = 60 l/pom/zi

Necesarul de apa:

- zilnic mediu = 74,523 mc/zi

- zilnic maxim = 111,784 mc/zi.

Suprafata pietruita pentru amplasare echipamentelor de automatizare sistem de irigare

Se va realiza o suprafata pietruita in incinta, pentru amplasarea echipamentelor de automatizare a

sistemului de irigare, container, generator, panouri fotovoltaice si stationare utilaje = 435,00 mp.


6

Container metalic prefabricat

Se va amplasa in incinta un container metalic prefabricat, care va fi dotat la partea superioara cu

sistem propriu de panouri fotovoltaice, pentru asigurarea necesarului de energie electrica pentru container.

Caracteristicile tehnice si dotarile pentru container sunt dupa cum urmeaza:

Sistem de iluminat plantatie (10 stalpi)

Se va prevedea un sistem de iluminat pentru plantatie ce va fi constituit din 10 stalpi metalici amplasati

perimetral pe limitele de proprietate. Pe fiecare stalp se vor monta cate doua lampi tip LED. Se vor

monta in total 10 stalpi, repectiv 20 de lampi tip LED.

Hangar stationare utilaje

Se va amplasa in incinta, in vecinatatea accesului, un hangar pentru stationarea utilajelor.

Constructia este pe structura metalica, cu inchideri din tabla ondulata. Montantii constructiei vor fi ancorati in

pamant prin intermediul pichetilor. Tehnologia folosita pentru fixarea constructiei in parnant nu implica

fundatii.

Structura este de tip detasabil si cu caracter temorar.

Caracteristici tehnice:

- Structura din bare de otel galvanizat cu capete si arcade legate intre ele si contravanturi (fixate)

- Utilizabil pentru temperaturi de la -30 grd.C la +70 grd.C

- Distanta intre coloane = 1,5 m

- Suprafata totala = 147 mp.

In incinta hangarului vor fi stationate urmatoarele utilaje/echipamnete care vor fi de asemenea

achizitionate prin proiect:


7

III.4.3. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a

acestora

Executia lucrarilor va implica utilizarea de materii prime specifice activitatilor de constructii usoare:

agregate, nisip, ciment, alte materiale, care vor fi furnizate de societati de profil.

Pentru platforma tehnica s-au calculat cantitatile de materiale necesare din tabelul de mai jos:

Pentru putul forat, s-au calculat prin proiect cantitatile de materiale din tabelul de mai jos:

Combustibilul necesar utilajelor de lucru (motorina) va fi asigurat prin societati de profil (statii de

combustibil), fara a necesita depozite temporare pe amplasament.


8

III.4.4. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Instalatiii electrice

Pentru perioada executiei lucrarilor se va utiliza in organizarea de santier un grup electrogen.

Pentru perioada de exploatare se va alege o solutie de asigurare a energiei din surse proprii.

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a incintei se va realiza de la un put forat prevazut prin acest proiect care va asigura

necesarul de apa pentru o perioada de 7-10 zile.

Se va instala un sistem complet automatizat de irigare a plantatiei. Din putul forat. apa este pompata prin

intermediul pompei submersibile pana la rezervorul de inmagazinare apa pentru irigarea plantatiei. Din

rezervor, prin intermedtul instalatiei automatizate de irigare, se va alimenta reteaua de distribuire a apei

de irigare catre randurile de porni si plante.

Din exploatarea lucrarilor nu rezulta ape tehnologice. Apele pluviale sunt drenate prin rigole in

spatiul din exteriorul incintei.

Instalatii termice

Nu este cazul de instalatii de incalzire.

III.4.5. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuţia investiţiei

Nu sunt necesare activitati speciale de refacere a amplasamentului intrucat nu exista zone

afectate semnificativ de executia lucrarilor.

Activitatile de dezafectare de pe amplasamentul lucrarilor dupa terminarea executiei sunt

urmatoarele:

• Utilajele si orice echipamente mecanice se vor retrage la terminarea lucrarilor, de preferinta

pe masura ce nu mai sunt utilizate, prin grija si raspunderea contractorului.

• Va fi curatat amplasamentul de resturi si pete de carburanti [daca este cazul], precum si alte

resturi metalalice si materiale de constructie.

Solutiile si masurile de dezafectare nu presupun tehnologii, echipamente si conditii de protectie

speciala, ci numai de tipul celor care au fost mentionate cu conditia ca ele sa fie corect realizate,

controlate si receptionate in mod strict de beneficiar.

III.4.6. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Nu este cazul de realizare a noi cai de acces. Se vor utiliza numai caile de acces existente.


9

Accesul la teren se face din drumul de exploatare adiacent laturii de Vest a terenului.

Drumul de exploatare comunica spre partea de Sud cu drumul judetean DJ 223, si spre partea de

Est cu drumui judetean DJ 224.

III.4.7. Resurse naturale folosite in constructie si functionare. Metode folosite in

constructie.

Pentru realizarea lucrarilor prevazute in proiect sunt necesare urmatoarele operatiuni :

- Trasarea lucrarilor conform coordonatelor din planul de situatie

- Realizarea platformei pietruite

- Realizarea forajului, a rezervorului de inmagazinare apa

- Instalarea sistemului de irigatie si conectarea la rezervorul de apa

- Montarea containerului, a imprejmuirii si a stalpilor de iluminat.

Antreprenorul lucrarii va alege tehnologii moderne si cele mai bune practici disponibile in

domeniul constructiilor, cu respectarea conditiilor impuse de legislatia specifica de mediu si

sanatatea si securitatea lucratorilor.

III.4.8. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune,

exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Se propune inceperea realizarii lucrarilor imediat dupa obtinerea autorizatiei de construire,

respectiv in trimestrul IV al anului 2016. Durata executiei lucrarilor este de max.12 luni. Planul de

executie va fi intocmit de catre antreprenorul lucrarilor.

Daca vor exista recomandari suplimentare impuse prin actele de reglementare pentru

fazele de executie a lucrarilor, graficul de esalonare a lucrarilor va fi modificat in functie de aceste

recomandari.

III.5. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Nu este cazul.

III.6. Detalii privind variantele care au fost luate în considerare

Nu exista alte variante luate in calcul.

III.7. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

Nu este cazul.

III.8. Alte autorizaţii cerute pentru proiect

S-a obţinut Certificatului de Urbanism nr. 9 din 27.04.2016 emis de Primaria Topalu.

Avizele solicitate prin Certificatul de Urbanism sunt necesare la obţinerea Autorizaţiei de

Construire.

Din punct de vedere al gospodaririi apelor proiectul a fost reglementat prin Avizul de

gospodarire a apelor nr.24/24.06.2016.

III.9. Localizarea proiectului

TerenuI propus pentru amplasarea investitie, este situat in Comuna Topalu, Judet Constanta,

aflat in proprietatea SC EUROFIN CONSULT SRL .Amplasamentul propus are urmatoarele


10

vecinatati (a se vedea planul de amplasare in zona anexat):

- NORD - IE 100203

- EST - Drum de exploatare

- VEST - Drum de exploatare

- SUD - Proprietate particulara

Coordonatele terenului pentru cele 4 puncte de contur (in sistem Stereografic 1970) sunt:

III.9.1. Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei

privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo

la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001

Nu este cazul

III.9.2. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe

zone adiacente acestuia

Conform Certificatului de Urbanism nr.9 din 27.04.2016, se certifică următoarele:

REGIMUL JURIDIC:

- terenul unde se va infiinta plantatia mixta se afla situat in extravilanul com Topalu, jud

Constanta.

- terenul este proprietatea SC EUROFIN CONSULT SRL in baza contractului de vanzare

cumparare autentificat cu numarul 1082/19.11.2015.

REGIMUL ECONOMIC:

- Destinatia terenurilor: terenuri cu destinatie agricola

- Folosinta actuala a terenurilor: terenuri arabile si drumuri de exploatare agricola.

REGIMUL TEHNIC:

Suprafata de teren care face obiectul proiectului este de 10,25 ha.

Obiectivele investitiei (put forat, suprafata amenajata prin nivelare si pietruire ,rezervor pentru

inmagazinare apa ,container metalic prefabricat, sistem iluminat plantatie, hangar stationare

utilaje, plantatie mixta cais si zmeur si imprejmuire ) se vor arnplasa conform planului se situatie

anexat.

III.9.3. Politici de zonare şi de folosire a terenului

Destinatia terenului este stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului

aprobate.

BILANT TERITORIAL

Suprafata totala teren aferenta proiectului = 10,25 Ha.

Suprafata platforrna pietruita pentru echipamente automatizare sistem de irigare,

generator. container, panouri fotovoltaice si stationare utilaje = 435,00 mp — platforma pietruita la

nivel teren.

Suprafata rezervor pentru inmagazinarea apei = 400,00 mp (750,00 mc) - constructie la

nivel teren.


11

Regim de inaltime: echipamente edilitare subterane si la nivelul terenului.

III.9.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare

Nu au existat variante de amplasament.

III.10. Surse de poluare si caracteristicile impactului potenţial

Pe perioada de executie a lucrarilor impactul potential este nesemnificativ, localizat in timp

si in spatiu, numai la amplasamentul destinat lucrarilor de constructii/amenajare (cca. 1000 mp) si

pe perioada derularii acestora (cca. 6 -12 luni).

Pentru durata functionarii obiectivului, impactul asupra mediului va fi unul pozitiv, rezultat

din valorificarea eficienta a potentialului pedo climatic al terenului, cu utilizarea de tehnologii

moderne de exploatare a livezii de pomi fructiferi.

Este important de subliniat faptul ca plantatiile pomicole au si rolul de combatere a

eroziunii solului si de conservare a resurselor biologice ale acestuia.

III.10. 1. Impactul potential asupra apelor

Date hidrogeologice

Zona proiectului este amplasată în bazinul hidrografic al fluviului Dunarea sectorul C.

Calarasi-Brăila, bazinul sau inferior. Perimetrul este situat în regiunea Dobrogei de Sud cu

expunere estică şi debite reduse, tipul de regim este de platforma estică, tipul de alimentare este

platformic, remarcându-se predominarea râurilor cu scurgere temporară.

Apele subterane freatice sunt reprezentate, în special prin acumulări în depozitele de terasă din

apropierea albiei minore a raurilor si pâraielor, sau in depozitele deluviale de pe versanti si/sau

proluvial-coluviale prezente la baza pantelor si care sunt marcate de izvoare, colectate mai apoi

de către pâraiele principale şi afluenţii din zonă.

Apele subterane de adâncime provin în general din apele vadoase şi în acest caz, pe arealul

formaţiunii sisturilor verzi, apar în general, pe planele de foliatie, sistuozitate sau favorizate de

energia de relief şi evident de contextul litologic si prezenta unor elemente tectonice de tipul

faliilor.

Morfologia terenului asigură o scurgere medie a apelor meteorice, care sunt drenate de către

cursurile de apă ce străbat perimetrul. Condiţii de înmagazinare a apelor s-au creat şi în unele

zone de inflexiune ale formaţiunilor litologice, la contactul dintre diferitele petrotipuri, precum şi pe

zonele de fracturi sau falii.

Apele de suprafata – cel mai apropiat corp de apa de suprafata este fluviul Dunarea.

Impactul asupra apelor in perioada de executie a lucrarilor

In perioada de executie a obiectivului propus principalele surse de poluare pentru ape sunt

reprezentate de:

- organizarea de santier,

- traficul utilajelor si mijloacelor de transport,

- lucrarile de realizare a obiectelor construite – platforma petruita, rzervor inmagazinare apa,

put forat.


12

Impactul asupra apelor subterane se manifesta printr-o posibila poluare fizica sau chimica.

Probabilitatea de aparitie si amplitudinea impactului este mica in ceea ce priveste poluarea

generata de organizarea de santier si de executia lucrarilor de constructii, intrucat durata de timp

si suprafetele afectate realizarii obiectelor construite sunt foarte reduse, lucarile de constructii au

o complexitate redusa si au fost prevazute masuri adecvate de limitare a impactului.

Nu se prevad subtraversari sau supratraversari ale cursurilor de apa.

Nu se vor evacua ape uzate de pe amplasament in ape de suprafata sau in subteran,deci nu

va exista impact asupra calitatii apelor generate de astfel de actiuni.

Impactul asupra apelor in perioada de exploatare

Avand in vedere specificul activitatilor desfasurate, in timpul perioadei de exploatare nu va

exista impact asupra corpurilor de apa subterana. Sursa de apa va fi exploatata in conformitate cu

prevederile avizului de gospodarire a apelor si cu respectarea conditiilor impuse prin acesta.

Metoda irigarii cu picatura este o tehnologie moderna care asigura utilizarea rationala a

resursei de apa si previne epuizarea resursei.

Poate fi luata in considerare o poluare chimica cu substante folosite in activitatile agricole

(fertilizatori, produse de protectia plantelor), dar avand in vedere cantitatile utilizate, dotarile

prevazute prin proiect si respectarea regulilor de buna practica agricola consideram ca impactul

potential are o probabilitate mica de aparitie.

III.10. 2. Impactul potential asupra aerului

Surse si poluanti generati

Pe perioada de execuţie a lucrărilor, sursele de poluare a aerului vor fi diferenţiate funcţie

de specificul lucrărilor, şi anume vor fi constituite din:

- emisii de praf din activitatea desfăşurată în cadrul organizării de şantier, pe

amplasamentul lucrarilor precum şi de traficul pe drumurile de acces la amplasament

- emisii de poluanti de la utilajele utilizate.

Emisiile din timpul desfăşurării lucrarilor sunt asociate în principal cu manevrarea şi

transportul unor materiale, curăţarea terenului, lucrările de excavatie si nivelare, etc. Emisiile de

praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, funcţie de operaţiile specifice, condiţiile

meteorologice dominante, modul de transport al materialelor.

Principalii poluanţi care se emană în atmosferă de la motoare sunt monoxidul de carbon,

plumbul, oxidul de azot, praf, dioxidul de carbon şi hidrocarburile. Toate acestea vor aduce un

aport de poluanţi ai aerului în zona lucrărilor, ca şi pe căile de acces.

În timpul exploatării obiectivului se apreciază încetarea surselor de poluare a aerului.

Impactul asupra aerului

Emisia de poluanti pe durata executiei lucrarilor va fi limitata în timp pentru un

amplasament dat. Tinand cont de anvergura investitiei si conditiile de dispersie din zona

(caracteristice Dobrogei) se poate prognoza ca nu vor exista influente majore, cuantificabile, in

ceea ce priveste calitatea aerului in zona.


13

Amplitudinea impactului generat de emisiile de noxe este redusa, pentru ca se va impune

constructorului sa utilizeze utilaje nepoluante, cu emisii reduse de poluanti gazosi si cu un control

riguros al starii tehnice a tuturor echipamentelor de lucru.

Datorita numarului mic si complexitatii reduse a lucrarilor de constructie, estimam un

impact redus asupra aerului, limitat in timp si spatiu.

Pentru perioada de exploatare a obiectivului, impactul asupra aerului va fi inexistent.

III.10.3. Zgomot si vibratii

Surse de zgomot si vibratii

In perioada de executie a lucrarilor sursele de zgomot si vibratii sunt localizate astfel:

- In zona de lucru zgomotul este produs de functionarea utilajelor specifice lucrarilor

(sapaturi, forari etc) la care se adauga aprovizionarea cu materiale.

- pe trasele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor

care transporta materiale necesare executiei lucrarii.

Conditiile de propagare depind in primul rand de natura utilajelor, dar si de factori externi

suplimentari (absorbtia undelor acustice/vibratiilor de catre sol, cladiri sau vegetatia existenta,

viteza si directia vantului, topografia terenului s.a). Intensitatea emisiei fonice scade proportional

cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de denivelare a terenului, cu gradul de ocupare a

terenului cu vegetatie si cu starea atmosferica.

In faza de operare activitatea desfasurata nu constituie sursa de poluare sonora.

Impactul potential

Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor, se estimează că în şantier vor

exista nivele de zgomot de până la 85 dB (A) pentru anumite intervale de timp.

De asemenea nivelul de zgomot se va incadra in limitele stabilite prin Ordinul 10009/1988

si Ordinul 536/1997, iar valorile limita de expunere la zgomot vor fi in concordanta cu cele

prevazute de HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la

expunerea la zgomot.

Valorile limita de expunere la vibratii vor fi cele prevazute de HG 1876/2005 privind

cerintele minime de securitate si sanatate la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii.

Având în vedere acest lucru s-a estimat ca impactul produs de sursele de zgomot şi vibraţii

va fi nesemnificativ.

III.10.4. Impactul potential asupra solului si subsolului

Surse si poluanti generati

Problema poluarii solului se poate pune in zona organizarii de santier si in zona de executie a

lucrarilor (platforma, rezervor, put forat, etc), dar suprafata ocupata definitiv este relativ redusa si

nu constituie o diminuare semnificativa a fondului funciar.

Sursele potentiale de poluare in perioada de executie sunt:

- pulberi sedimentabile antrenate in timpul lucrarilor de excavatie sau datorita traficului de

utilaje pe drumurile de exploatare,


14

- traficul utilajelor grele care genereaza poluanti gazosi (monoxid de carbon, plumb, oxid de

azot, praf, dioxidul de carbon) care prin intermediul mediilor de dispersie se pot depune pe

suprafata solului;

- pierderi accidentale de carburanţi, uleiuri, ciment sau alte materiale poluante, în timpul

manipulării sau stocării acestora.

In perioada de exploatare sursele potenţiale de poluare ale solului si subsolului sunt

nesemnificative.

Impactul produs asupra solului si subsolului

În perioada de executie poate sa apara un impact fizic asupra solului rezultat din efectuarea

lucrarilor specifice realizarii investiei.

Insa, pulberile antrenate urmare a circulatiei autovehiculelor pe drumurile de exploatare, cat si

a utilajelor agricole pe terenurile din jur (daca se desfasoara lucrari agricole in perioada activitatii

de amenajare a obiectivului) au aceeasi structura ca solul din care provin, deci reprezinta un

factor de poluare redus pentru sol (si cu influenta mai mare asupra factorului de mediu aer decat

pentru sol).

De asemenea poate aparea o poluare chimica datorata depozitarilor si/sau deversarilor

necontrolate de de carburanti, uleiuri, deseuri, etc. dar cantitatile, frecventa si probabilitatea de

aparitie sunt insa foarte reduse avand in vedere dimensiunea proiectului si complexitatea redusa

a lucrarilor prevazute.

In perioada de functionare a obiectivului nu se vor inregistra presiuni suplimentare asupra

calitatii factorului de mediu sol din zona amplasamentului.

III.10.5. Biodiversitatea

Terenul studiat are folosinta de teren agricol si este caracterizat de agroecosisteme. Pentru

Dobrogea este caracteristica astazi prezenta vegetatiei de cultura pe cea mai mare parte a

teritoriului (peste 80% din suprafata). Din vegetatia naturala s-au pastrat doar o parte din paduri si

o mica parte din pajisti. Ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupa

suprafete extinse in centrul si sudul regiunii.

Impactul asupra ariei naturale protejate din vecinatatea proiectului, respectiv situl Natura 2000

ROSPA 0002 – Allah Bair Capidava va avea un nivel nesemnificativ. Se va detalia in capitolul IX.

III.10.6. Peisajul

Executarea lucrarilor in santier (sapaturi, lucrari de montaj, etc) vor cauza impacturi vizuale

sau disconfort numai pentru o perioada limitata aferenta lucrarilor, dar amplasamentul se afla la

mare distanta de zona locuita, si nu va afecta practic locuitorii zonei.

Masurile de diminuare a impactului negativ nu sunt necesare in acest caz.

Se vor lua masuri adecvate de informare asupra tuturor activitatilor planificate catre populatie,

incluzand scopul, perioada de timp si intinderea lucrarilor.

III.10.7. Mediul social si economic

Din punct de vedere social realizarea investitiei prezintă efecte pozitive asupra calităţii


15

vieţii locuitorilor din zona localitatii, prin:

- dezvoltarea economiei locale (vor fi stimulati furnizorii locali de input-uri, servicii, etc.),

- cresterea veniturilor la bugetul local,

- asigurarea de locuri de munca din rândul populaţiei pe perioada derulării lucrărilor de

construcţii din proiect si pentru exploatarea obiectivului.

III.10.8.Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

Nu este cazul

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor

în mediu

IV.1. Protecţia calităţii apelor

Pentru prevenirea si controlul poluarii apelor in perioada de constructie se vor lua

urmatoarele masuri:

- antreprenorul va realiza organizarea de şantier corespunzătoare din punct de vedere al

facilitaţilor şi al protecţiei factorilor de mediu prin ocuparea unor suprafete cat mai mici de teren;

- se vor respecta conditiile impuse prin studiul hidrogeologic preliminar si avizul de gospodarire a

apelor in ceea ce priveste lucrarile de executie a forajului si a rezervorului de inmagazinare;

- antreprenorul va asigura intretinerea corespunzatoare a utilajelor pentru efectuarea lucrarilor in

vederea eliminarii scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibili.

Pentru perioada de functionare a obiectivului se vor lua urmatoarele masuri:

- Respectarea autorizatiei de gospodarire a apelor

- Implementarea codului de bune practici agricole privind prevenirea poluarii cu nitrati din

surse agricole si utilizarea substantelor de protectie a plantelor.

IV.2. Protecţia aerului

In vederea protectiei aerului in perioada de constructie se vor respecta urmatoarele masuri:

- contractorul va utiliza utilaje tehnologice moderne, nepoluante, cu emisii reduse de noxe,

verificate si inspectate periodic;

- activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic;

- adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport la calitatea suprafetei de rulare (drumuri de

exploatare).

Pentru perioada de functionare a obiectivului, in vederea protectiei aerului nu sunt necesare

masuri speciale.

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate

nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, nu sunt necesare amenajari speciale, dar se

impune respectarea unor masuri de protectie impotriva zgomotului si anume:

- contractorul va asigura folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase,

- contractorul va asigura intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de

transport, utilajelor de constructie, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.


16

In perioada de exploatare nu sunt necesare masuri speciale.

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Sursele de radiaţii sunt nesemnificative in perioada de executie a lucrarilor. Nu sunt

necesare masuri de protectie impotriva radiatiilor.

IV.5. Protecţia solului şi a subsolului

Masurile şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului in perioada de executie:

- Activitatea se va desfasura strict in zona avizata prin actele de reglementare obtinute

pentru investitie.

- Se vor utiliza cu prioritate caile de acces existente, astfel incat sa se minimizeze tasarea

altor suprafete.

- Se va interzice efectuarea de interventii la mijloacele de transport si echipamente la locul

lucrarii pentru a evita scapari accidentale de produs petrolier (combustibil, uleiuri).

- Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va realiza doar in statii de

distributie carburanti;

- Antreprenorul va asigura colectarea selectiva a deseurilor rezultate si evacuarea lor de pe

amplasament in functie de natura lor pentru eliminare sau valorificare catre societati

autorizate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile legislatiei in vigoare;

- Suprafetele afectate temporar de realizarea lucrarilor vor fi reabilitate si redate circuitului

initial.

Masuri pentru protecţia solului şi a subsolului in perioada de operare:

- Se va aplica un regim controlat de fertilizare si tratamente fito-sanitare.

- Se vor implementa masurile de buna practica agricola.

- Se va asigura gestionarea deseurilor rezultate conform prevederilor legale.

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Se va detalia in capitolul IX.

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

În zona în care se va realiza investiţia nu sunt semnalate valori arheologice, istorice,

culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de realizarea proiectului.

Toate masurile definite pentru protectia aerului, protectia impotriva zgomotului sunt masuri

cu efecte si in cazul protectiei asezarilor umane, zonele rezidentiala fiind insa la distante destul de

mari de zona propusa pentru implementarea proiectului.

IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate pe durata executiei lucrarilor

Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o evidenta lunara

a gestiunii deseurilor, respectiv a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si

depozitarii definitive a deseurilor.

Deşeurile rezultate din activitatea de execuţie a investiţiei sunt reprezentate prin:


17

Deşeuri menajere

Cod 20 03 01 deseuri municipale amestecate

Aceste deseuri vor fi in cantitati reduse si nu prezinta un pericol pentru mediu sau pentru

sanatatea oamenilor. Ele pot constitui o sursa de degradare a peisajului doar printr-o gospodarire

neadecvata.

Deşeuri tehnologice si deseurile din constructii pot fi:

Cod 01 03 01 sol vegetal

Cod 17 02 01 deseuri de lemn

Cod 17 04 07 deseuri amestecuri metalice

Cod 17 05 04 pamant, pietre si materiale din excavatii

Modul de gospodărire a deşeurilor

Pentru toate deseurile generate se va realiza sortarea la locul de producere si depozitarea

temporara in incinta .

Deşeuri menajere

Deseurile menajere generate in locatia santierului vor fi colectate si evacuate in conditii

sigure; se vor depozita intr-o pubela la locul de lucru si vor fi transportate la baza societatii la

sfarsitul zilei de lucru; vor fi predate pe baza de contract catre serviciul de salubrizare al localitatii

Topalu.

Deşeuri tehnologice si deseurile din constructii

Colectarea deseurilor valorificabile se va face selectiv si vor fi predate pe baza de contract

la societati specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu

prevederile legale.

Deseurile solide rezultate din constructii (material excavat, pamant, pietre, etc) vor fi

depozitate astfel incat sa nu conduca la ocuparea unor suprafete de teren suplimentare. Dupa ce

se vor folosi la umpluturi, cantitatile ramase se vor elimina la un depozit de deseuri inerte sau

poate fi utilizat ca adaos in locatiile indicate de primaria localitatii.

Solul vegetal va fi manevrat si depozitat separat astfel incat sa poata fi folosit la acoperire

si revegetare in incinta fermei.

.

· Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate pe durata functionarii obiectivului

- deseuri vegetale (cod 02 01 03) rezultate in urma lucrarilor de intretinere ale plantatiei;

acestea pot fi utilizate pentru obtinerea compostului.

- namoluri de la limpezirea apei (cod 19 09 02) - se poate depune in rezervorul de

inmagazinare a apei; cantitatea nu este semnificativa, fiind vorba de o apa subterana. Se

evacueaza numai cu ocazia unor lucrari de revizie/reparatie, cand se goleste complet rezervorul.

Daca cantitatea este relevanta, se depoziteaza in containere sau pe o platforma in vederea uscarii.

Daca depunerea este nesemnificativa, se va realiza o diluare cu apa de clatire si se va evacua prin

rigolele de pluvial. Depozitul este format prin sedimentare mecanica, are de regula un continut

mineral ridicat (de provenienta telurica) si este inert chimic si biologic.

- deseuri de ambalaje - (cod 15 01 02 - ambalaje de materiale plastice). Ambalajele golite

(saci de polietilena sau bidoane plastic) sunt refolosite in scop propriu de catre personalul fermei

dupa spalare prealabila. Cantitatile sunt nerelevante.


18

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Substante si preparate chimice periculoase utilizate si modul de gospodarire a acestora in

perioada de executie

In organizarea de şantier nu vor exista depozite de carburanţi, alimentarea utilajelor şi a

autovehiculelor se va realiza la staţiile de combustibil din zonă.

Se va impune ca operatiile de schimb ulei, inlocuire acumulatori/baterii, schimb anvelope sa se

faca in unitati specializate tip service auto.

Substante si preparate chimice periculoase utilizate si modul de gospodarire a acestora in

perioada de functionare a obiectivului

Substantele periculoase utilizate in general in agricultura se regasesc in continutul urmatoarelor

produse/grupe de produse:

- biocide si produse de protectie a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide,

nematocide),

- regulatori de crestere,

- azotatii si fosfatii din ingrasaminte

- alte produse utilizate pentru dezinfectie, dezinsectie, deratizare si decontaminare in ferma.

Fermierii au obligatia sa respecte prevederile si normele tehnice privind depozitarea,

manipularea si utilizarea produselor ce contin substante periculoase, astfel cum sunt

prevazute de legislatia specifica in domeniul gestionarii substantelor periculoase si a

produselor de protectie a plantelor utilizate in agricultura.

In cazul proiectului de fata se propune aplicarea îngrăşămintelor cu apa de irigare (fertirigare),

procedeu care constă în dizolvarea anticipată a îngrăşămintelor solubile (care pot conţine diferite

elemente nutritive) şi administrarea lor cu apa de irigare prin picurare sau microaspersiune.

Aceasta tehnologie presupune un consum mai mic de resurse si o eficienta sporita a

tratamentului de fertilizare.

Pentru protectia impotriva bolilor si daunatorilor se vor aplica scheme de tratament cu continut

minim de produse chimice si cu eficacitate mare asupra culturilor.

IV. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Pentru perioada executiei lucrarilor antreprenorul va avea urmatoarele obligatii de

monitorizare a factorilor de mediu:

- se vor monitoriza cantitatile de deseuri rezultate din activitatile desfasurate pe santier - se

va tine evidenta gestiunii deseurilor conform HG 856/2002

Pe durata exploatarii obiectivului:

- se vor monitoriza cantitatile de deseuri rezultate din procesul de productie– se va tine

evidenta gestiunii deseurilor conform HG 856/2002.

- Se va tine evidenta substantelor chimice periculoase utilizate , inclusiv a deseurilor de

ambalaje contaminate rezultate.


19

- factorii de mediu monitorizati, frecventa si modul de valorificare a rezultatelor vor fi reglementate

prin autorizatia de mediu.

VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative

naţionale care transpun legislaţia comunitară

Nu este cazul.

VII. Lucrări necesare organizării de şantier

Pe perioada de execuţie va exista o organizare de şantier adecvata şi vor fi impuse masurile

adecvate pentru prevenirea si minimizarea impactului asupra mediului.

Organizarea de şantier va utiliza cu prioritate containere relocabile pentru personal şi pentru

depozitarea materialelor cu volum redus. Trasarea şi amplasarea obiectelor se va realiza în

conformitate cu prevederile proiectului tehnic şi a normelor în vigoare.

Asigurarea energiei electrice se va realiza prin utilizarea unui grup electrogen mobil, de

şantier.

Asigurarea apei potabile – recipienti de apa plata/minerala imbuteliata.

Asigurare apa pentru uz menajer – cisterna apa / apa din putul forat in incinta.

Se vor lua urmatoarele masuri pentru perioada de executie:

- amenajarea de locatii speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deşeurilor

- verificarea periodica a utilajelor si mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de

emisii de monoxid de carbon şi a altor gaze de eşapament şi punerea în funcţiune numai dupa

remedierea eventualelor defecţiuni.

- nu vor exista depozitari de combustibil in organizarea de santier.

- se va impune parcarea corespunzatoare a utilajelor si vehiculelor (pe platforma pietruita, in

masura in care acest lucru este posibil)

- colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si evacuarea in

functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate.

VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de

accidente şi/sau la încetarea activităţii

Întrucât nu există zone şi factori de mediu afectaţi nu s-au prevăzut lucrări de reconstrucţie

ecologică.

Toate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintelui de santier, iar dupa

terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru refacerea zonei si redarea in

circuitul natural, cum ar fi:

- demonatarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santier;

- colectarea, valorificarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate din

activitatea de executie;

- refacerea amplasamentului in zona drumurilor de acces, tehnologice si a altor terenuri

ocupate temporar prin lucrari de nivelarea terenului,

- decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau alte substante

periculoase – daca este cazul.


20

IX. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

Arii de interes comunitar

Reteaua ecologica europeana Natura 2000 reprezinta principalul instrument al Uniunii

Europene pentru conservarea biodiversitatii si a naturii si este formata din: situri de importanta

comunitara (SCI) si arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite

conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea habitatelor naturale si a

faunei si florei salbatice) si arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas, SPA)

– constituite conform Directivei Pasari (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea

pasarilor salbatice).

În legislatia româneasca cele doua Directive sunt transpuse prin OUG nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Principalul obiectiv ale implementarii acestor directive în legislatia nationala îl constituie

identificarea, mentinerea si refacerea arealelor cheie pentru protejarea speciilor de fauna si flora

salbatica, precum si coridoarele de legatura dintre acestea, care fac posibila migratia si schimbul

între populatiile diferitelor habitate.

Lista siturilor de interes comunitar (SCI) a fost stabilita prin Ordinul nr. 1964/2007 privind

declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 în România iar lista ariilor de protectie speciala avifaunistica (SPA) prin HG

nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a

retelei ecologice europene Natura în România. Siturile de interes comunitar, dupa recunoasterea

statutului lor de catre Comisia Europeana devin arii speciale de conservare (SAC) si se declara

prin Hotarâre a Guvernului.

IX.1. Descrierea succinta a proiectului si amplasarea în raport cu aria protejata de

interes comunitar

Proiectul de fata pentru care se solicita acordul de mediu cuprinde lucrari pentru infiintarea

unei plantatii mixte de pomi fructiferi (cais) si arbusti fructiferi (zmeur).

Zona de amplasare a proiectului o reprezinta o suprafata de 10,25 ha situata in extravilanul

comunei Topalu, proprietatea SC EUROFIN CONSULT SRL.

Pe acest teren proiectul prevede realizarea urmatoarelor obiective:

- Plantatie mixta cais + zmeur

- Imprejmuire teren

- Put forat (pentru asigurarea necesarului de apa)

- Rezervor pentru inmagazinarea apei

- Platforma tehnica pietruita

- Container metalic prefabricat cu sistem propriu de panouri fotovoltaice

- Hangar utilaje

- Iluminat perimetral (tip LED)

Din totalul suprafetei de teren de 10,25 ha, urmeaza a fi plantata o suprafata de 8,193 ha, din

care 5 ha vor fi plantate cu cais si 3,193 ha vor fi plantate cu zmeur. Întreaga suprafaţă va fi

irigată prin picurare la fiecare plantă, 4.165 bucăţi de cais şi 25.544 bucăţi de zmeur, prin metoda


21

liniilor de picurare, menţinerea parametrilor de irigare şi fertilizare fiind asigurată de către un

computer de proces. Sursa de apa pentru irigatii va fi asigurata din putul forat realizat de

asemenea prin acest proiect.

Amplasamentul lucrarilor se afla la cca 40 m de limita sitului Natura 2000 ROSPA 0002

– Allah Bair – Capidava.

Coordonatele stereo 70 ale obiectivului proiectat, precum si formularul standard al sitului sunt

anexate la prezenta.

ROSPA0002 – Allah Bair - Capidava

(sursa: http://natura2000.eea.europa.eu/)

Date privind aria naturala protejata ROSPA0002 – Allah Bair – Capidava

Suprafaţa (ha) = 11.645.

Coordonatele sitului: Longitudine: 28.0107888, Latitudine: 44.0058166.

Recunoaştere conform legislaţiei comunitare/naţionale: ROSPA 0002 Allah Bair – Capidava este declarat sit de importanţă comunitară prin HG 1284 din 24/10/2007 modificată prin H.G. nr. 971 din 05/10/2011.

Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia. Rezervaţia Naturală Dealul Allah Bair cu o suprafaţă de 10 ha (Legea 5/2000), se află în fond forestier de stat, teritoriul acesteia fiind înscris în descrierea parcelară a Amenajamentului Silvic în vigoare pentru O.S. Hârşova. Restul teritoriului sitului de aproximativ 80 % este reprezentat proprietate de stat, privată şi individuală.

http://natura2000.eea.europa.eu/


22

Referitor la suprafata deţinută pe judeţe, în Constanţa avem localităţile Crucea (27%), Seimeni (16%), Siliştea (1%), Topalu (24%) iar în judeţul Ialomiţa comunele Borduşani (5%) si Făcăeni (7%).

Caracteristici generale ale sitului

Situl se afla in bioregiunea stepica, cuprinzând la est zona cea mai înalta din Dobrogea Centrala reprezentata de Dealul Alah Bair (Baltagesti si La Cazemata) si zonele mai joase din vest si sud vest inclusiv ostroavele Dunarii din dreptul localitatilor Topalu, Capidava si Dunarea. Relieful este larg ondulat dupa cutele calcarelor sarmatiene. Zona are un climat arid, cu temperaturi medii mari (10-11 grade C), temperaturi ridicate vara, precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; iarna bate frecvent Crivatul. Suprafata continental desemnata ca Arie de Protectie Speciala Avifaunistica cuprinde un mozaic de habitate dominat de zone arabile si pajisti stepice între care se intercaleaza plantatii de foioase si conifere(Pinus nigra austriaca) dar si paduri de sleau.

Partea estica a sitului cuprinde cursul Dunarii si ostroavele care sunt acoperite în cea mai mare parte de plantatii de plop si salcie. Pe suprafete mai mici se regasesc si zavoaie naturale de plop si salcie. Deosebit de importante pentru cuibaritul hranirea si odihna pasarilor acvatice sunt si ostroavele nude ce apar la nivele mici ale Dunarii.

Cod Clase habitate Acoperire (%)

N06 Râuri, lacuri 8.07

N07 Mlastini, turbarii 1.42

N12 Culturi (teren arabil) 43.55

N14 Pasuni 13.35

N15 Alte terenuri arabile 4.37

N16 Paduri de foioase 18.03

N19 Paduri de amestec 1.13

N21 Vii si livezi 1.60

N23 Alte terenuri artificiale (localitati, mine) 1.35

N26 Habitate de paduri (paduri în tranzitie) 7.13

Total acoperire 100.00

Se observa ca cea mai mare parte din arie, cca 48 %, o reprezinta terenul arabil (43.55 + 4.37 =

47.92 %).


23

IX.2. Prezenţa si efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes

comunitar în zona proiectului

Pe teritoriul ROSPA 0002 Allah Bair – Capidava au fost inventariate: - 31 de specii de păsări din anexa 1 a Directivei Păsări, - 72 de alte specii migratoare, listate în anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn), - 4 specii periclitate la nivel global. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Falco vespertinus, Milvus migrans, Bubo bubo, Buteo rufinus, Circus pygargus şi alte specii stepice. De asemenea

Falco vespertinus Milvus migrans Buteo rufinus ROSPA 0002 Allah Bair – Capidava este o arie importanta în perioada de migratie pentru rapitoare. În zona sitului se găsesc o serie de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC (43 specii): Tadorna ferruginea, Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Burhinus oedicnemus, Calandrella brachydactyla, Caprimulgus europaeus, Circus macrourus, Coracias garrulous, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Lanius collurio, Lanius minor, Larus minutes, Lullula arborea, Oenanthe pleschanka, Picus canus, Buteo rufinus, Botaurus stellaris, Bubo bubo, Emberiza hortulana, Milvus migrans, Dendrocopos syriacus, Falco vespertinus, Chlidonias hybridus, Phalacrocorax pygmeus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus pygargus, Aquila pomarina, Pernis apivorus, Hieraaetus pennatus, Pelecanus onocrotalus, Anthus campestris, Sylvia nisoria, Melanocorypha calandra, Haliaeetus albicilla, Circus cyaneus, Chlidonias niger, Sterna hirundo. Managementul sitului Custodele ariei naturale protejate este DRECTIA SILVICA CONSTANTA. Elaborarea Planului de management pentru ariile naturale protejate vizate de contractul de

custodie s-a realizat în cadrul proiectului „Servicii pentru elaborarea Planurilor de management

integrat pentru cele 37 de arii naturale protejate aflate în custodia Direcţiei Silvice Constanţa”

Lotul I, beneficiarul fiind Asociația Română pentru Dezvoltare Durabilă – Constanța (ARDDC).

Finanţarea s-a realizat prin intermediul Programului Operaţional Mediu - Axa prioritară 4

„Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”.


24

Planul de management elaborat de către o echipă formată din mai mulţi specialişti din diverse

domenii a fost aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 1252/30.06.2016.

Planul de management este elaborat pentru un numar de 15 arii naturale protejate aflate in

custodia Direcţiei Silvice Constanţa si a fost conceput în vederea definirii principalelor direcţii de

acţiune, astfel încât, pe termen lung, să se poată realiza principalele obiective ale ariilor naturale

protejate. Regulamentul ariilor naturale protejate se află în anexa la Planul de management.

IX.3 Justificarea dacă proiectul propus nu are legătură directă cu (sau nu este necesar)

pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar

PROIECTUL PROPUS NU ARE LEGATURA DIRECTA CU, NICI NU ESTE NECESAR

PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVARII ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR ROSPA0002.

IX.4. Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria

protejata de interes comunitar

In identificarea si evaluarea impactului proiectului asupra speciilor si habitatelor din vecinatatea

amplasamentului lucrarilor propuse s-au avut in vedere urmatoarele criterii:

Afectarea integritatii sitului;

Posibila afectare a speciilor tinta din sit in faza de constructie si in faza de operare a

proiectului, avand in vedere vulnerabilitatile sitului;

Posibila afectare a parametrilor cantitativi si calitativi ai speciilor tinta, avand in vedere

cerintele ecologice ale speciilor tinta relevante pentru posibilul impact al proiectului.

Avand in vedere lucrarile proiectului, posibilul impact direct asupra ariei naturale

protejate este doar unul temporar, manifestat in etapa de executie, si poate fi apreciat ca

nesemnificativ.

Lucrarile ocupa suprafete reduse si nu genereaza emisii semnificative, astfel incat estimam ca

nu vor fi afectate habitatele de interes comunitar, la nivelul speciilor de interes comunitar putand fi

creat un disconfort temporar numai pe perioada de executie care este foarte scurta (maxim 6 luni

din cele 12 estimate ca perioada totala de implementare a proiectului).

In perioada de operare, pentru obiectivul proiectat se vor realiza doar operatii de exploatare a

plantaiei pomicole, activitati care deja se desfasoara pe cea mai mare parte din suprafata ariei

protejate din vecinatatea amplasamentului obiectivului.

In faza de operare proiectul propus nu afecteaza speciile tinta din situl Natura 2000 si

parametrii cantitativi si calitativi ai speciilor tinta, avand in vedere cerintele ecologice ale

acestora si vulnerabilitatile.

Avand in vedere totusi amplasarea lucrarilor propuse in vecinatatea sitului Natura 2000,

recomandam o serie de masuri pentru perioada de constructie, astfel:


25

organizarea de santier va fi amplasata astfel incat depozitarea materialelor necesare si a

deseurilor rezultate sa nu afecteze aria protejata de interes comunitar;

suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul

necesar;

constructorul va intocmi un Plan de management de mediu si va monitoriza realizarea

masurilor din Plan si respectarea conditiilor de realizare a investitiilor, prevazute de legislatia in

vigoare si de actele de reglementare

se va intocmi un plan de instruire a angajatilor cu privire la aspectele de mediu: conditiile

generale de protectia mediului, gestionarea deseurilor, modul de actiune in caz de poluare

accidentala, protejarea zonelor verzi din jurul organizarii de santier sau de la punctele de lucru,

intretinerea utilajelor, curatenia pe santier, etc.

se recomanda ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel incat sa evite efectuarea a doua

sau mai multe lucrari cu caracter diferit in acelasi timp, pentru prevenirea cumularii mai multor

surse generatoare de zgomot;

toate transporturile necesare pe perioada de amenajare, constructie si functionare sa fie

gestionate cat mai eficient astfel incat sa se reduca la minim numarul lor. In acest sens, se

recomanda ca materialele, echipamentele si utilajele necesare sa fie astfel combinate incat sa se

asigure transportul lor cu un minim de transporturi pentru a minimiza impactul asupra zonelor

tranzitate, iar viteza de deplasare a acestora sa fie cat mai redusa, astfel incat sa genereze un

minim de pulberi si sa aiba un deranj cat mai mic asupra biodiversitatii locale.

X. Anexe. Piese desenate

ANEXE

1. Certificat de urbanism nr. 9/27.04.2016 eliberat de Primaria Topalu

2. Aviz de gospodarire a apelor nr.24/24.06.2016 emis de A.B.A.D.L

3. Formular standard ROSPA 0002

4. Inventar de coordonate Stereo 70

PARTEA DESENATA.

1. Plan de incadrare in zona

2. Plan de situatie cu amplasarea obiectivelor proiectate

Aprobat,

Beneficiar

SC EUROFIN CONSULT SRL

Razvan Chiru

Intocmit,

Specialist Protectia Mediului

Dr. ing. Angela Pana

Comuna Topalu, judeţul CONSTANŢA

Documents

Transcript of Comuna Topalu, judeţul CONSTANŢA