comuna Gârbovi, judetul Ialomiţa - apmil-old.anpm.roapmil-old.anpm.ro/files/APM...

RAPORT DE MEDIU

pentru PUZ Construire fermă de porci,

comuna Gârbovi, judetul Ialomiţa

Titular: SC Ferma Siliştea SRL

2014

RAPORT DE MEDIU

pentru PUZ Construire fermă de porci,

comuna Gârbovi, judetul Ialomiţa

Titular: SC Ferma Siliştea SRL

ELABORATOR: ing. Alexandru Daniel Popescu

Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306

RAPORT de MEDIU Construire fermă de porci

SC FERMA SILIŞTEA SRL – Gârbovi, Ialomiţa

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE ............................................................................................ 4

1.1. INFORMATII GENERALE ................................................................................ 5

1.2. CONTINUTUL RAPORTULUI DE MEDIU ....................................................... 5

CAPITOLUL 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI ...................................................................... 8

2.1. INTRODUCERE ................................................................................................ 8

2.2. CONTINUTUL PLANULUI .............................................................................. 8

2.2.1 CONTINUTUL PLANULUI URBANISTIC ZONAL “CONSTRUIRE FERMA DE PORCI”........ 9

2.3. OBIECTIVELE PUZ ............................................................................................. 16

2.4. LEGATURA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME .......................................... 17

2.4.1. PLANURI URBANISTICE GENERALE ALE LOCALITATILOR DIN ARIA DE INTERES A PUZ ............................................................................................................................... 17

2.4.2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A INDUSTRIEI ALIMENTARE ..................................... 18

CAPITOLUL 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI ....................................................................................................... 20

3.1. CADRUL NATURAL, MONUMENTE ALE NATURII SI ISTORICE, VALORI

ALE PATRIMONIULUI CULTURAL, ISTORIC SI NATURAL .............................. 20

3.1.1. RELIEFUL SI GEOMORFOLOGIA .......................................................................... 20

3.1.2. CLIMA ............................................................................................................ 20

3.1.3. FLORA SI FAUNA ............................................................................................. 24

3.1.4. SOLUL ............................................................................................................ 25

3.1.5. HIDROLOGIA SI HIDROGEOLOGIA ..................................................................... 26

3.1.6 MONUMENTE ALE NATURII SI ISTORICE, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL, ISTORIC SI NATURAL ................................................................................................. 28

3.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI

SOCIALA IN SITUATIA ACTUALA ..................................................................... 28

3.2.1. CALITATEA APEI.............................................................................................. 29

3.2.2. CALITATEA AERULUI ....................................................................................... 29

3.2.3. SITUATIA ECONOMICA SI SOCIALA, STAREA DE SANATATE .................................. 30

3.3. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A

SITUATIEI ECONOMICE SI SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII

PLANULUI PROPUS ............................................................................................. 31

3.3.1. EVOLUTIA PROBABILA A MEDIULUI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

............................................................................................................................... 31

3.3.2. EVOLUTIA PROBABILA A SITUATIEI ECONOMICE SI SOCIALE SI A STARII DE SANATATE

A POPULATIEI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI ................................................ 31



2

CAPITOLUL 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ............................................ 32

CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLAN ...................................................................... 35

5.1. INTRODUCERE .............................................................................................. 35

5.2. OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI ............................................ 35

CAPITOLUL 6. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ................................................... 41

6.1. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE

MEDIU RELEVANTI PENTRU PLAN ................................................................... 41

6.2. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE CUMULATE CU ALTE PLANURI DIN

ZONA ........................................................................................................................ 0

6.3. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE TRANSFRONTIERA ..................... 2

6.3. ANALIZA RISCURILOR ................................................................................... 2

CAPITOLUL 7. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ............... 3

7.1. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR ......................................... 3

7.2. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA AERULUI ........................................ 4

7.3. MĂSURI PENTRU PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR ..................... 5

7.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI SI SUBSOLULUI ................... 5

CAPITOLUL 8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR ................................ 6

8.1. ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE” ......................................... 6

8.2. ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PLANULUI ................................. 6

8.2.1. ALEGEREA AMPLASAMENTULUI FERMEI .............................................................. 7

8.2.2. ALTERNATIVE PRIVIND PROCESELE TEHNOLOGICE ............................................... 7

8.2.3. ALTERNATIVE PRIVIND DATA INCEPERII ACTIVITATILOR ....................................... 7

8.2.4. ALTERNATIVE DE TRATARE ŞI DEPOZITARE A DEJECTIILOR..................................... 7

8.2.5. ALTERNATIVE DE TRATARE MECANICA A DEJECTIILOR .......................................... 9

8.2.6. ALTERNATIVE PRIVIND ALTE FACILITATI LEGATE DE ACTIVITATILE PROPUSE .......... 9

CAPITOLUL 9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI 11

9.1. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER ............................ 12

9.2. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DE SUPRAFATA SI

SUBTERANE ......................................................................................................... 12

9.3. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN RETEAUA DE

CANALIZARE ...................................................................................................... 12

9.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR .................................... 12

9.5. MONITORIZAREA ALTOR ELEMENTE ALE PROCESULUI TEHNOLOGIC ............................................................................................................................... 13



3

CAPITOLUL 10. REZUMATUL FARA CARACTER TEHNIC ............. 14

10.1. INFORMATII GENERALE ............................................................................ 14

10.2. DESCRIEREA PLANULUI............................................................................. 15

10.3. ALTERNATIVE STUDIATE .......................................................................... 20

10.4. EVALUAREA IMPACTULUI ........................................................................ 20

CAPITOLUL 11. CONCLUZII ...................................................................... 21

ANEXA NR. 1 - MODELAREA DISPERSIEI POLUANTILOR ATMOSFERICI PROVENITI DIN ACTIVITATEA FERMELOR IN ZONA COMUNEI GÎRBOVI, JUDETUL IALOMIŢA ........................... 23



4

1. INTRODUCERE Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru planul urbanistic

zonal “Construire ferma de porci” in comuna Garbovi, judetul Ialomita. Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele H.G. nr.

1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

In conformitate cu cerintele H.G. nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare

a evaluarii de mediu pentru PUZ “ Construire ferma de porci” a cuprins urmatoarele etape:

• pregatirea primei versiuni a planului; • notificarea de catre titular a Agentiei pentru Protectia Mediului Ialomita si

informarea publicului; • etapa de incadrare realizata de Agentia pentru Protectia Mediului Ialomita; • etapa de definitivare a planului si de realizare a raportului de mediu. Intrucat amplasamentul studiat se afla in extravilanul comunei Garbovi si nu

sunt reglementari de urbanism privind realizarea de constructii in aceasta zona, a fost necesara intocmirea unui plan urbanistic zonal prin care sa se studieze posibilitatile de amplasare a constructiilor, cailor de acces, dotarea cu utilitati si a tuturor conditiilor de functionare in scopul solicitat.

Documentatia PUZ a fost elaborata de S.C. Activ Service S.R.L. Buzau. Prezentul Raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra

mediului. Se urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii planului. S-au determinat obiectivele de mediu relevante pentru activitate (cresterea si reproductia pocilor), raportate la obiectivele specifice ale PUZ.

S-au analizat alternativele propuse de titularul de plan, folosind criteriile

recomandate in anexa 1 la H.G. nr. 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale

impactului asupra mediului pentru PUZ.



5

Prin Raportul de mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUZ, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

1.1. INFORMATII GENERALE

TITULAR PLAN: SC Ferma Siliştea SRL Sediu social: oras Pantelimon, sos. Cernica, nr. 75-22, vila nr. 22, jud. Ilfov Activitatea principala: Cresterea porcinelor - Cod CAEN 0146 Cod Unic de Inregistrare: 26752929 Tel./fax: 0213695790

Persoana de contact: ICHIM Dana - Denis – administrator.

AUTOR RAPORT DE MEDIU: Popescu Alexandru – Daniel, Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului; Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306 Telefon: 0723 168 004

DENUMIRE PLAN: Construire ferma de porci, comuna Garbovi, judetul Ialomita. Conform anexei nr. 1 a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, activitatea

fermei se va incadra la punctul 6.6.c): Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de 750 de locuri pentru scroafe.

1.2. CONTINUTUL RAPORTULUI DE MEDIU

In cele ce urmeaza sunt descrise succint aspectele care au fost abordate in

fiecare capitol al Raportului de mediu pentru planul urbanistic zonal “Construire ferma de porci”.

Continutul Raportului de mediu pentru PUZ a fost stabilit in conformitate cu

cerintele Anexei nr. 2 la H.G. nr. 1076/2004, intregul proces de evaluare si de elaborare a Raportului de mediu fiind efectuat in acord cu cerintele H.G. nr. 1076/2004 si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

Mai jos se prezinta, in sinteza, continuturile capitolelor 2 – 11 din cuprinsul

prezentului Raport de mediu.



6

Capitolul 2: Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului

In acest capitol sunt prezentate obiectivele principale ale planului „Construire ferma de porci”, ce face obiectul PUZ. De asemenea, este prezentata o sinteza a continutului acestui plan urbanistic zonal, inclusiv a propunerilor de dezvoltare zonala si a regulamentului local de urbanism. De asemenea, sunt prezentate relatia PUZ cu alte planuri, precum si aspectele legislative specifice.

Capitolul 3: Aspectele relevante ale starii actuale a mediului In acest capitol este prezentata starea actuala a mediului natural si construit

din zona avuta in vedere de PUZ, pe factori de mediu, cu focalizare pe dezvoltarea zonei cu functionalitati industriale stabilite prin PUZ si relatia cu patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic din Garbovi si din zonele adiacente. Au fost luati in considerare acei factori de mediu care pot fi influentati, pozitiv sau negativ, de prevederile PUZ. De asemenea, este analizata evolutia probabila a mediului in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUZ.

Capitolul 4: Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata

semnificativ In acest capitol au fost identificate caracteristicile de mediu ale zonei si

problemele de mediu relevante pentru zona PUZ, pe baza datelor referitoare la starea actuala a mediului.

Capitolul 5: Obiectivele de protectia mediului relevante pentru plan In acest capitol sunt prezentate obiectivele de protectia mediului identificate

pentru diferiti factori de mediu, relevante pentru PUZ, in acord cu legislatia si strategiile nationale si ale Uniunii Europene. S-au stabilit tintele pentru atingerea acestor obiective, precum si indicatorii care vor servi pentru monitorizarea si cuantificarea actiunilor pentru protectia mediului si ale efectelor planului asupra calitatii mediului.

Capitolul 6: Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului In acest capitol sunt prezentate, pentru fiecare factor/aspect de mediu,

formele de impact potential al prevederilor planului. Se precizeaza ca rezultatele evaluarii efectelor semnificative asupra mediului ale prevederilor planului ce face obiectul PUZ se refera la impactul rezidual, adica la acele efecte inca sesizabile dupa aplicarea masurilor de prevenire si de reducere a impactului. De asemenea, au fost evaluate efectele potentiale semnificative in context transfrontiera.

Capitolul 7. Masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si

compensarea impactului In acest capitol sunt prezentate, pentru fiecare factor/aspect de mediu

masurile specifice pentru prevenirea si reducerea impactului. Capitolul 8: Evaluarea alternativelor In acest capitol sunt prezentate si evaluate, din punct de vedere al impactului

asupra mediului, alternativele pentru implementarea planului de construire a fermei de crestere si reproductie a porcilor. S-au avut in vedere diferitele alternative



7

privind: data inceperii activitatilor, capacitatea de productie, amplasarea diferitelor componente si suprafata ocupata, tehnologiile de procesare, depozitarea deseurilor, transportul, inchiderea activitatilor si reabilitarea mediului. De asemenea, a fost analizata „alternativa zero”.

Capitolul 9: Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale

implementarii planului In acest capitol sunt prezentate propunerile pentru programul de

monitorizare a implementarii prevederilor PUZ privind prevenirea, reducerea sau eliminarea poluarii mediului si de monitorizare a efectelor planului asupra mediului. Sunt stabilite seturi de indicatori necesari pentru programul de monitorizare.

Capitolul 10: Rezumat fara caracter tehnic In acest capitol este prezentata o sinteza a principalelor elemente ale

Raportului de mediu, sinteza care sa faciliteze publicului interesat cunoasterea celor mai importante aspecte propuse de plan, a masurilor prevazute de acesta pentru atingerea obiectivelor de mediu, precum si a rezultatelor evaluarii de mediu.

Capitolul 11: Concluzii In acest capitol sunt prezentate concluziile la evaluarea de mediu a planului

„Construire ferma de porci” – PUZ.



8

CAPITOLUL 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

2.1. INTRODUCERE

Planul urbanistic zonal “Construire ferma de porci”, Comuna Garbovi, judet

Ialomita apartine S.C. FERMA SILIŞTEA S.R.L., societate ce are sediul social in oras Pantelimon, sos. Cernica, nr. 75-9, etaj 1, jud. Ilfov.

PUZ elaborat prevede, pentru arealul considerat, urmatoarele functiuni: hala pentru cresterea porcilor, zona de depozitare dejectii, cai de comunicatie, zona de echipare tehnico – edilitara si zona de protectie sanitara.

Planul “Construire ferma de porci”, Comuna Garbovi, Judet Ialomita prevede dezvoltarea si extinderea unei noi ramuri in agricultura in vecinatatea comunei Garbovi, judetul Ialomita, precum si o serie de alte obiective legate de dezvoltarea sociala si economica a zonei, de protectia mediului si de dezvoltarea infrastructurii. Planul urbanistic zonal include atat obiectivele propriu-zise ale planului, cat si regulamentul de urbanism pentru amplasarea facilitatilor necesare desfasurarii activitatilor industriale.

Constructiile se vor amplasa pe terenul aflat in proprietate, conform Contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 430/25.04.2012 in suprafata de 40 665 m2, situat in comuna Garbovi, judetul Ialomita, fiind inconjurat de terenuri cu folosinta agricola.

Terenul pe care se propune construirea fermei de crestere si reproductie a porcilor este situat in extravilan, conform Cetificatului de Urbanism nr. 3/07.03.2014.

Amplasamentul fermei de crestere a porcilor este situat in extravilanul localitatii Gîrbovi, Tarla 390/1/1, Parcela 9, Lot 1, la nord-est de satul Garbovi, la o distanta de cca. 3000 m fata de localitate.

In prezent amplasamentul respectiv este liber de constructii. Scopul intocmirii PUZ este pentru scoaterea din circuitul agricol al acestui

teren şi introducerea in intravilan pentru realizarea obiectivului de investitii „Construire ferma de porci”.

2.2. CONTINUTUL PLANULUI

Planul urbanistic zonal „Construire ferma de porci”, reglementeaza

amplasarea si operarea obiectivelor: hala de crestere a porcilor, filtrul sanitar, lagunele pentru depozitarea temporara a dejectiilor lichide, platforma pentru depozitarea dejectiilor solide, gospodaria de apa, reteaua de alimentare cu apa, canalizare, electricitate si caile de acces.



9

2.2.1 Continutul planului urbanistic zonal “Construire ferma de porci”

Capacitatea fermei va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru vieri,

150 locuri pentru scrofite de inlocuire si 5120 locuri pentru tineret. Efectivul de scroafe matca va fi de 1250 capete.

Tabel 1. Repartizarea locurilor in hala

Nr. sectiune Categorie animale

Nr. si tipul boxelor Nr. locuri

1. Gestatie Individuala

Vieri 10 boxe individuale

10

Scroafe 420 boxe individuale

420

Scrofite de inlocuire

15 boxe comune de 10 locuri 150

2. Gestatie Grup Scroafe 56 boxe comune de 10 locuri 14 boxe comune de 6 locuri

644

3. Maternitate Scroafe 12 compartimente cu cate 28 boxe

individuale 336

4. Tineret Purcei 8 compartimente cu cate 40 boxe

comune de 16 locuri fiecare 5120

Total locuri scroafe 1400

Tabelul nr. 2: Situatia efectivelor de animale

Categoria Numar locuri Numar mediu de animale

Scroafe 1400 1250

Scrofiţe de inlocuire 150 150

Vieri 10 10

Tineret 5120 4000

Planul general cuprinde obiectivele ce asigura desfasurarea activitatii din

cadrul fermei, astfel: - Hala pentru cresterea porcilor; - Filtru sanitar; - Spatiu necropsie; - Camera de utilitati; - 2 lagune pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la

separarea dejectiilor, avand impreuna o capacitate totala de stocare de 10 800 m3 ;

- Platforma pentru depozitarea fractiei solide a dejectiilor cu o capacitate de 500 m3 ;

- Separator dejectii ; - 2 statii de pompare a dejectiilor ; - Bazin betonat vidanjabil pentru apa uzata menajera, V = 30 m3; - 6 silozuri pentru depozitarea furajelor; - Gospodarie de apa (foraj, pompe);



10

- Platforma pentru generatorul diesel de rezerva; - Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate; - Siloz pentru depozitarea peletilor de lemn, cu o capacitate de 25 tone; - Cai de acces; - Imprejmuiri si porti.

Activitati desfasurate in cadrul obiectivului Ferma are ca obiectiv reproductia porcilor la nivelul cerintelor sanitar –

veterinare si de mediu nationale si ale UE .

In cadrul incintei se vor realiza urmatoarele obiective: Hala de crestere si reproductie a porcilor va fi construita in concordanta cu

cerintele sanitar – veterinare si de mediu, nationale si ale U.E, cu respectarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile. Hala de crestere si reproductie a porcilor va fi o constructie parter avand o structura formata din stalpi, grinzi, fundatii si placa de baza din beton armat si compartimentari usoare din panouri material plastic montati pe structura metalica si invelitoare din panouri metalice tristrat cu miez din poliuretan de 6 cm grosime; inchideri exterioare din zidarie de BCA cu 5 cm polistiren expandat / extrudat si tencuiala; tamplarie din proflle PVC culoare alba si geam termopan.

Caracteristicile geometrice ale cladirii sunt :

Lungime: 158,8 m;

Latime: 55,6 m

Suprafata = 8572 m2. Capacitatea halei de productie va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri

pentru vieri, 150 locuri pentru scrofite de inlocuire si 5120 locuri pentru tineret. Efectivul de scroafe matca va fi de 1250 capete.

Hala pentru cresterea porcilor va fi impartita in 4 sectiuni : 1. Gestatie individuala; 2. Gestatie in grup; 3. Maternitate; 4. Tineret. Hala va fi prevazuta cu un sistem de colectare a dejectiilor sub pardoseala cu

gratare. Dejectiile vor fi evacuate ori de cate ori este necesar in canalizarea exterioara.

Filtrul sanitar va fi o constructie parter avand o strudura realizata din stalpi, grinzi, fundatii si placa de baza din beton armat si compartjmentarj usoare din gips carton; inchideri exterioare din zidarie BCA cu termozolatie 5 cm polistiren expandat si tencuiala; invelitoare din panouri tristrat 6 cm grosime; tamplarie din profile PVC culoare alba sigeam temopan. Filtrul sanitar va fi prevazut cu vestiare si grupuri sanitare pentru 14 angajati. Agentul termic (apa calda) necesar pentru inclazire se va realiza de centrala termica pe peleti care asigura si incalzirea halei de productie. Apele uzate menajere vor fi colectate intr-un bazin etans, vidanjabil (V = 30 m3).

Cladirea Necropsie va fi o constructie parter avand o structura realizata din stalpi, grinzi, fundatii si placa de baza din beton armat si compartimentari usoare din



11

gips carton; inchideri exterioare din zidarie BCA cu termoizolatie 5 cm polistiren expandat si tencuiala; invelitoare din panouri tristrat 6 cm grosime; tamplarie din profile PVC culoare alba si geam termopan.

Camera de utilitati va fi o constructie parter avand o strudura realizata din stalpi, grinzl, fundatii si placa de baza din beton armat si compartimentari usoare din gips carton; inchideri exterioare din zidarie BCA cu termoizolatie 5 cm polistiren expandat si tencuiala; invelitoare din panouri tristrat 6 cm grosime; tamplarie din profile PVC culoare alba sigeam termopan. In aceasta camera va fi montata centrala termica care va asigura incalzirea halei si filtrului sanitar si rezervoare din material plastic pentru stocarea apei.

Pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la separarea

dejectiilor vor fi construite 2 lagune cu radierul si peretii impermeabilizati, avand fiecare o capacitate de stocare de 5400 m3 fiecare, suficient pentru depozitarea dejectiilor pe o perioada de 6 luni.

Fractia solida a dejectiilor va fi depozitata temporar in vederea fermentarii pe o platforma betonata, cu o capacitate de 500 m3, prejazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului.

Gospodaria de apa va fi compusa din: - un foraj de medie adâncime, având următoarele caracteristici tehnice

prognozate: H = 70-80 m, Q cap.= 2,5 - 3,5 l/s, Nhs = - 4,0 m la -6,0 m şi Nhd = -8,5 m la -15,0 m;

- electropompă submersibilă cu următorii parametrii propuşi: Q = 6,0 - 8,0 mc/h, H = 30 - 50 mCA şi P = 1,1- 4,5 kw;

Distributia apei la consumatori (hala si filtrul sanitar) se va face prin intermediul unei retele de conducte de PP.

In cadrul proiectului se vor achizitiona si monta echipamente moderne,

specifice tehnologiei de reproductie a porcilor. Hala de crestere a porcilor va fi echipata cu :

- sisteme de boxare - instalatii de climatizare (incalzire) ; - instalatii de iluminat artificial ; - instalatii de ventilare ; - instalatii automate de furajare ; - instalatii de adapare.

Tehnologia de crestere a porcilor va fi condusa de un calculator care

controleaza toate operatiile din hala: - ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor); - umiditatea, incalzirea si racirea aerului; - sistemul de hranire; - perioada de iluminare; - alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc.



12

Instalatia de furajare consta din 6 silozuri amplasate in exteriorul halei pentru depozitarea furajelor si sistemul de distributie al furajelor in interiorul halei.

Instalatia de adapare din interiorul halei de productie contine o linie de adapare automata pe fiecare sectiune.

Ventilatia se realizeaza prin intermediul unor fante de admisie si a ventilatoarelor exhaustoare. Incalzirea spatiilor (hala de productie si filtrul sanitar) se va asigura cu o centrala termica de 700 kW care utilizeaza peleti de lemn.

Agentul termic necesar pentru incalzirea halei de productie se va asigura de o centrala termica pe peleti de lemn, iar in Maternitate compartimentele pentru purcei vor fi prevazute cu lampi cu infrarosu.

Microclimatul va fi condus de un sistem automat (calculator) pe fiecare sectiune.

Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva umiditatii.

Separatorul de dejectii reprezintă prima treapta de tratare a dejecţiilor evacuate din ferma de porci. El separa particulele solide, cu marime mai mare de 0,5-1 mm, de fracţia lichida in care se afla in suspensie sau in amestec.

Separarea lichidului de solid se face cu ajutorul unui snec ce se rotesc in interiorul unei site cilindrice prevăzuta cu fante de dimensiuni mici.

Umiditatea fracţiei solide poate fi reglata prin poziţia clapetelor de evacuare a fracţiei solide cu ajutorul unor tije cu contragreutati. Ea poate fi reglata intre 25-35% functie de scopul in care va fi utilizata fractia solida.

Separatorul poale lucra cu lichide vascoase cu continut de apa de peste 20% sau cu lichide in care continutul de materii solide este de mai putin de 1%.

Pentru dejectiile provenite din ferma, trecerea prin acest separator face ca materiile in suspensie sa fie separate in proportie de 77%. Totodata, materia organica continuta in dejectii este separata in proporţie de 81%, iar amoniacul, azotul, fosforul si potasiul se reduc cu mai mult de 15%.

Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:

procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se bazeaza pe procesele metabolice

activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: - adapostire si curatarea adaposturilor - colectarea, transferul si procesarea dejectiilor si a apelor uzate - administrarea hranei - administrarea apei de baut - asistenta medicala de specialitate

activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor lichide si solide

Fluxul tehnologic prevede inseminarea scroafelor, cresterea purceilor pana la greutatea de 25 si la final livrarea purceilor catre fermele de ingrasare a porcilor. Popularea fermei va începe cu scrofiţe la greutatea de 90-120 kg din rasele şi metişii stabiliţi şi a vierilor.



13

Calculul privind popularea conform cu fluxul tehnologic are la bază mărimea grupei de montă şi durata de formare a grupei stabilite . Calitatea scrofiţelor şi a vierilor ce se vor cumpara vor fi stabilite prin metodele clasice, pe baza documentelor de testare. Animale cumpărate vor fi ţinute în carantină pentru o perioadă stabilită prin reglementările ANSV şi ale DSV Ialomiţa, timp în care li se vor preleva probe de sange şi vor fi vaccinate conform programelor strategice.

Ferma de reproducţie va avea un efectiv matcă de 1250 de scroafe şi un număr de aproximativ 10 de vieri.

Scroafele si scrofitele inseminate vor fi tinute in boxe individuale pana la aproximativ 35 de zile de gestatie dupa care, vor fi mutate in boxe comune pana la aproximativ 105 - 115 zile de gestatie. Cu 5 - 10 zile inainte de data estimata a fatarii femelele se vor muta in maternitate unde vor sta pana aproximativ 28 de zile dupa fatare cand vor fi intarcate si mutate boxele de asteptare monta in vederea insamantarii. Dupa scoaterea scroafelor purcei raman pe loc pentru 1 - 2 zile dupa care vor fi trasferati in cresa. Tineretul intarcat va fi transferat in cresa, unde intretinerea acestuia se va face in compartimente si boxe special amenajate, care vor fi astfel dimensionate incat sa poata prelua in totalitate, pe serii de productie, purcei intarcati din maternitate, asigurand in acelasi timp livrarea tineretului la varsta de 37 de zile si o greutate corporala de 25-30 kg catre ingrasatorii. Ca si la maternitate, in cresa, unitatea functionala este compartimentul, popularea si depopularea lui facandu-se dupa principiul totul plin, totul gol.

Ciclul de productie cuprinde urmatoarele etape: - monta - 6 zile - gestatie individuala - 35 zile - gestatie grup – 80 zile - maternitate – 28 zile - tineret – 37 zile

Ferma va fi dotata cu un laborator ultramodern de testare a spermei si

preparare a dozelor de material seminal necesare insanatarii scroafelor si scrofitelor ce manifesta estrusul.

Procesele operationale din cadrul fermei de porci pot fi impartite in secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza:

- populare cu animale (scrofite si vieri la 95 kg) aduse din alte ferme si instalarea acestora in hala; - inseminarea scroafelor si cresterea purceilor pana la greutatea de livrare la ingrasatorii; - activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor: - adapostire, constand dintr-o hala cu diverse destinatii, cu pardoseala acoperita complet sau partial cu gratare, sisteme de colecare a dejectiilor, ventilatie naturala si artificiala;



14

- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcare in buncare aplasate la fiecare hala si administrare din buncare, prin reteua de distributie, la fiecare boxa; - alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare cu suzete; - curatarea adaposturilor, prin spalarea periodica a boxelor cu apa sub presiune, respectiv cu masini de curatat la sfarsitul fiecarui ciclu de productie; aceasta secventa include colectarea si evacuarea dejectiilor, in amestec cu apa de spalare, din hala catre reteaua de canalizare exterioara; - managementul dejectiilor si celorlalte tipuri de deseuri; - asistenta veterinara de specialitate.

Figura 1. Schema generala a activitatilor

Animalele sunt crescute in adaposturi moderne, in care se mentine un

microclimat corespunzator, care sa asigure un spor maxim de greutate intr-un timp minim.

Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii de exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze ce se desfasoara intr-o anumita ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o gama de utilaje mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat. Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor, a utilajelor din dotare, a adaposturilor si a fortei de munca, in scopul realizarii unei productii ritmice, constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs.

Dotarea cu echipament tehnologic si instalatii moderne va asigura realizarea

unei productii performante atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, in conditiile diminuarii impactului asupra mediului inconjurator.

Pentru igienizarea spatiilor depopulate se vor folosi echipamente de spalare

cu jet sub presiune, realizandu-se deopotriva eficienta optima a igienizarii si economii in alimentarea cu apa. Pentru crearea vidului sanitar se vor folosi solutii biodegradabile.

Conform celor prezentate anterior, dejectiile care se aduna sub pardoseala halei, se evacueaza in canalizarea exterioara intr-un camin colector. Din acest colector, dejectiile sunt preluate in instalatia de separare mecanica.

Adaposturi

de animale

Descarcare sau

incarcare

animale

Depozitare

temporara

cadavre

Procesare

externa

Depozitare

hrana in

buncare

Distributie

hrana

Transport

hrana

Colectare

dejectii

Raspandire pe

camp Procesare

dejectii



15

Separarea mecanica a dejectiilor este descrisa in BREF ILF capitolul 2.6.1 şi este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.9.1).

Separarea mecanica este folosita la unele ferme de porci pentru a separa dejectiile intr-o fractie solida (cca.10% din volum ) si una lichida (cca.90% din volum). Aceasta se face printr-un gratar din /cu sirme trapezoidale care vibreaza sau trece de sus/jos si care produce 8-10% materie solida. Separatoarele care preseaza si trec slamul pe banda din material textil sau prin gratarele din otel inox perforate, produc elemente solide de la 18-30%. Alte tehnici care se aplica pentru separare sunt sedimentarea, centrifugarea sau membranarea. In general, fractia lichida produsa prin separare mecanica se manipuleaza mai usor in timpul stocarii dejectiile brute.

Beneficiile realizate de separarea mecanica depind de tratamentul ulterior al

fracţiunii solide şi lichide. Procentajul de materie solidă ar trebui să fie cât mai mic posibil, în fracţiunea lichidă şi cât mai mare în fracţiunea solidă. Aplicarea unui floculant poate îmbunătăţi separarea realizată prin folosirea unei prese sau a unei centrifuge. O dată cu separarea fracţiunii solide se realizează şi separarea nutrienţilor.

Pentru a mari valoarea fractiei solide aceasta se depoziteaza pe o platforma betonata cu o capacitate de 500 mc pentru compostare. Pentru a reduce continutul de azot din fractia lichida, aceasta se depoziteaza in 2 lagune pentru tratarea anaeroba (volum total de 10 800 mc).

Circulatia in incinta In incinta va exista o retea de drumuri si platforme care asigura accesul

mijloacelor de transport pentru aprovizionarea cu furaje si pentru livrarea porcilor catre abator dupa terminarea perioadei de crestere.

Mijloacele de transport la intrarea si iesirea din incinta vor trece printr-un dezinfector rutier care asigura securitatea biologica a fermei.

Accesul personalului se va face prin filtrul sanitar din cadrul corpului social-administrativ.

Ferma va fi imprejmuite cu gard din plasa de sarma pe stalpi metalici de 2 m

inaltime. Pentru protejarea obiectivelor din incinta, aceasta va fi imprejmuita. Accesul

in incinta unitatii se va realiza doar cu aprobarea conducerii societatii. In timpul noptii, siguranta se realizeaza cu paznici. Unitatea este iluminata pe timpul noptii.

Programul de functionare si numar de angajati

Personalul fermei lucreaza intr-un singur schimb de lucru astfel:

luni – vineri: 8 ore/zi de la 7:00 la 16:00 (cu o ora pauza de masa);.

sambata si duminica: 2-3 ore/zi, cu recuperarea timpului lucrat, prin rotatie in zilele lucratoare.

Numarul total de angajati ai unitatii va fi de 14 persoane.



16

2.3. OBIECTIVELE PUZ Principalul obiectiv ale planului urbanistic zonal “Construire ferma de

porci”, comuna Garbovi, judet Ialomita consta in crearea cadrului legal din punct de vedere al planificarii urbanistice, pentru realizarea unei ferme de cresterea si reproductia porcilor in comuna Garbovi, judet Ialomita, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistica a zonei industriale pentru implementarea planului, in corelatie cu zonele adiacente si luand in considerare prevederile PUG comuna Garbovi, judet Ialomita.

PUZ “Construire ferma de porci”, comuna Garbovi, judet Ialomita stabileste

zonificarea functionala a unitatilor teritoriale ale zonei si reglementarile aferente, precum si bilantul teritorial si indicii urbanistici asociati.

De asemenea, PUZ stabileste reglementarile cu privire la monumentele naturale din zona planului, la infrastructura rutiera, la echiparea edilitara si la obiectivele de utilitate publica.

Procentul de ocupare al terenului POTmax = 21,62%, iar coeficientul de

utilizare al terenului CUTmax = 0,22.

Investitia are ca obiectiv construirea unei ferme pentru cresterea intensiva a porcilor la nivelul cerintelor sanitar – veterinare si de mediu nationale si ale UE .

De asemenea, se are in vedere asigurarea cresterii intensive a porcilor in concordanta cu normele UE, prin utilizarea tehnologiei corespunzatoare si dotarea cu instalatii si echipamente de hranire, climatizare, adapare, evacuare dejectii in concordanta cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – BAT.

S.C. FERMA SILISTEA S.R.L. isi propune ca, printr-un program coordonat

de investitii, sa realizeze o ferma de crestere si reproductie a porcilor moderna, dotata cu echipamente tehnologice moderne care sa asigure exprimarea potentialului biologic al animalelor.

In acest sens, titularul isi propune urmatoarele obiective:

realizarea conditiilor de crestere si organizarea fluxului tehnologic;

dotarea cu echipamente tehnologice moderne, care sa asigure exprimarea potentialului biologic al animalelor;

asigurarea tuturor conditiilor de microclimat, furajare, adapare, ventilatie si evacuare dejectii.

Obiectul investitiei este urmatorul: - construirea de hale in vederea realizarii conditiilor de microclimat,

furajare, adapare, evacuare dejectii; - realizarea unor spatii de depozitare a furajelor (silozuri); - construirea unor bataluri şi platforme betonate pentru depozitarea

temporara a dejectiilor; - asigurarea serviciilor conexe cresterii porcilor



17

Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii de exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze ce se desfasoara intr-o anumita ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o gama de utilaje mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat. Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor, a utilajelor din dotare, a adaposturilor si a fortei de munca, in scopul realizarii unei productii ritmice, constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs.

Oportunitatea realizarii investitiei are in vedere urmatoarele argumente: - existenta in proprietate a unui teren amplasat la o distanta optima fata de

localitate; - crearea unor locuri de munca intr-o zona cu rata a somajului ridicata; - existenta unei cereri ridicate de carne de porc pe piata locala şi nationala; - oportunitatea realizarii unei ferme model de crestere a porcilor; - posibilitatea realizarii unui flux de productie al carnii de porc, cu circuit

inchis şi asigurarea managementului necesar, in vederea obtinerii de produse competitive;

- societatea indeplineste criteriile de eligibilitate pentru a accesa fonduri FEADR;

- oportunitatea realizarii de noi investitii in zona. Realizarea obiectivului de mai sus este justificata din urmatoarele puncte de

vedere:

se realizeaza o capacitate noua de crestere a porcilor;

se creaza noi locuri de munca in sectorul productiv;

contribuie la dezvoltarea economica a localitatii, cu cresterea numarului de unitati productive, cu randament ridicat, cu impact la populatie;

Regimul de lucru al unitatii: 24 ore/zi, cu exceptia perioadelor de

curatenie, dezinfectie si vid sanitar. Valoarea estimata a lucrarilor este de 2.500.000 EURO, si va include

constructia halelor si a infrastructurii necesare desfasurarii activitatii de crestere intensiva a porcilor, precum si achizitia de utilaje necesare.

Perioada de executie: 8 luni de la obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor necesare inceperii constructiei.

2.4. LEGATURA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

2.4.1. Planuri urbanistice generale ale localitatilor din aria de interes a PUZ

Arealul pe care este propusa implementarea PUZ include teritoriul ce

apartine unitati administrative comuna Garbovi, judet Ialomita. In vederea asigurarii cadrului legal de realizare a planului „Construire ferma

de porci” este necesara includerea acestuia in planul urbanistic general, in vederea aprobarii de catre autoritatile administratiei publice locale si de alte autoritati responsabile.



18

Planul prevede dezvoltarea zonei din Comuna Garbovi, Judet Ialomita. Planul reglementeaza din punct de vedere legal regulile de baza privind

autorizarea noilor constructii. Zona studiata in plan are o suprafata de 45000 mp, din care 40655 mp

suprafata terenului beneficiarului. Conform Certificatului de urbanism nr. 3/07.03.2014 emis de Primaria Comunei Garbovi, categoria de fololosinta a terenului este “teren arabil”.


Amplasamentul are urmatoarele vecinatati: - la nord: drum de exploatare, teren agricol; - la est: drum de exploatare,teren agricol. - la sud: teren agricol; - la vest: SC Porci Plus SRL – ferma de porci.

Ferma de crestere si reproductie a porcilor din comuna Garbovi, judetul Ialomita se va realiza in constructie noua.

Folosinta actuala a terenului: in prezent, terenul este de folosinta agricola, liber de constructii.

Echiparea edilitara va include: - alimentare cu apa potabila in sistem centralizat – in scop igienico-sanitar,

pentru adaparea porcilor si pentru curatarea halei la sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj de alimentare propriu.

- alimentare cu energie electrica – Sursa: din reteaua existenta in zona, printr-un post de transformare.

- retea de canalizare care colecteaza dejectiile si apele rezultate de la spalarea si dezinfectia halei la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;

- bazin betonat vidanjabil pentru colectare apelor uzate menajere de la filtrul sanitar;

- alimentare cu energie termica proprie, prin centrala termica utilizand peleti de lemn;

- retele de telecomunicatii; - managementul deseurilor: colectare controlata, pe tipuri de deseuri,

depozitate temporar pe platforme betonate; deseurile menajere depozitate in pubele ecologice si evacuate ritmic pe baza de contract de unitatea de salubritate publica din zona. Dejectiile care sunt evacuate din hala sunt procesate intr-o instalatie de separare. Faza lichida este depozitata in lagune pentru o fermentare anaeroba, iar faza solida este depozitata temporar pe o platforma betonata amenajata special. Dupa fermentare, dejectiile sunt preluate de agricultorii din zona, pentru a fi utilizate ca ingrasamant natural.

2.4.2. Strategia de dezvoltare a industriei alimentare

Pentru industria alimentara nu exista o strategie bine definita. Pana la

aderarea Romaniei in U.E. a existat Programul SAPARD. Dupa aderare, pentru dezvoltarea segmentului alimentar exista Fondurile Europene Alocate Dezvoltarii Rurale (FEADR), finantate pe perioada 2007 ÷ 2013.



19

Planul „Construire ferma de porci”, comuna Garbovi, judet Ialomita

beneficiaza de finantare FEADR si se incadreaza in Planul de dezvoltare rurala 2007 ÷ 2013 si in masurile prevazute a dezvolta prin acest program si anume:

• imbunatatirea prelucrarii si marketingul produselor agricole; • cresterea valorii adaugate a produselor alimentare. • asigurarea protectiei mediului la standarde europene; Planul „Construire ferma de porci”, comuna Garbovi, judet Ialomita se

incadreaza in setul de politici si instrumente ce vor fi puse in miscare pentru realizarea obiectivelor din Planul de dezvoltare rurala 2007 ÷ 2013, strategia Guvernului isi propune:

• dezvoltarea rurala a Romaniei, avand la baza Liniile Directoare Strategice de Dezvoltare Rurala a Uniunii Europene.

De asemenea, sa indeplinesc masurile prioritare prevazute in Planul National de Dezvoltare Rurala si anume:

• utilizarea serviciilor de consiliere si consultanta (114); • modernizarea exploatatiilor agricole (121); • cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere (123); • sprijin pentru zonele defavorizate (211, 212); • plati de Agro – mediu (214); • sprijin pentru difersificarea catre activitati non – agricole si dezvoltarea de

micro – intreprinderi (312); • renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea si imbunatatirea mostenirii

rurale (322).

Conform strategiei, in ferma de crestere si reproductie a porcilor din comuna Garbovi vor activa in jur de 14 salariati; la capitolul de concluzii al strategiei, in randul efectelor asteptate sunt inscrise:

• asigurarea protectiei sociale pentru un numar de 14 salariati; • crearea pe termen scurt a circa 50 locuri de munca, pe termen limitat (1 an),

reprezentand ocupatii specifice executarii de lucrarilor de infrastructura. Luand in considerare obiectivele strategiei, se apreciaza ca planul

„Construire ferma de porci”, comuna Garbovi, judet Ialomita va asigura atingerea acestora in zona Garbovi.



20

CAPITOLUL 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

3.1. CADRUL NATURAL, MONUMENTE ALE NATURII SI ISTORICE, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL, ISTORIC SI NATURAL

3.1.1. Relieful si geomorfologia

Judeţul Ialomiţa unde este amplasat obiectivul analizat se situează în partea

de E a Câmpiei Române. Teritoriul judeţului face parte din Platforma Valahă, partea coborâtă a

Plaltformei Moesice. Se compune dintr-un fundament foarte vechi (soclul), constituit din cristalin, peste care se aşează o cuvertură sedimentară. Soclul este afectat de falii, între care mai principală este cea prelungită din Dobrogea. Soclul cristalin a funcţionat, în timpul paleozoicului şi mezozoicului, ca o platformă labilă subsidentă, peste care s-au acumulat sedimente cu grosimi foarte mari.

Primele cicluri de sedimentare constituite în special din calcare formează aşa numitul fundament al Platformei Valahe.

Unitatea îşi pierde labilitatea după cretacic şi se exodează, când peste sedimente se creează un relief variat.

Începând cu sarmaţianul, Platforma Valahă se scufundă, se depun noi strate, discordante faţă de cele anterioare.

Urmează sarmaţianul (gresii calcaroase, nisipuri argiloase, marne) şi toată seria plinocenului cu depozite mai mult detritice (nisipuri, argile), psamito-pelitice în pontian (nisipuri şi marne). Cuaternarul are grosimi de cca. 100 m sub Ialomiţa şi se compune de jos în sus din: strate de Frăţeşti, împărţite în trei orizonturi prin două fâşii de argilă (formând şi trei orizonturi de apă de adâncime).

Zona Ion Ghica corespunde pleistocenului superior şi se caracterizează prin depozite loessoide, nisipuri şi pietrişuri.

Relieful de câmpie, cu altitudine în jurul valorii de 55 m uşor denivelat de crovuri, padine sau dune de nisip, prezenţa depozitelor loessoide se reflectă în succesiune de la E la V a solurilor zonale.

În zona predomină cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale şi chiar soluri brun-roşcate pe suprafeţe reduse, formate pe loess.

Fertilitatea ridicată a cernoziomurilor şi a solurilor aluviale care formează 95 % din suprafaţa fondului funciar au determinat folosirea pe scară largă a solurilor la producerea de cereale.

3.1.2. Clima

Judeţul Ialomiţa are clima continentală, regimul climatic este omogen pe

întreg cuprinsul judeţului din cauza marii uniformităţi a reliefului de câmpie. Se



21

caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii nu prea abundente, care cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire, care provoacă discontinuităţi repetate stratului de zăpadă.

Temperatura medie anuală depăşeşte valoarea de 11 °C, media lunii cea mai caldă fiind de 23°C (iulie), iar cea mai rece -2,2°C (ianuarie).

Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 98,2 zile/an. Precipitaţiile medii anuale însumează 478 mm/an, cantitatea medie lunară

maximă fiind în iunie (63,7 mm), iar cea minimă în februarie (20,7 mm). Zăpada prezintă grosimi medii de 8 cm. (mai ales în ianuarie - februarie),

durata medie a stratului de zăpadă fiind de 36,5 zile. Vânturile locale includ Crivăţul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau

uneori dinspre est spre vest) şi Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest şi aduce vara aer uscat şi cald şi iarna conduce la ridicarea temperaturii.

Iarna circulatia atmosferica este mai intensa, iar contrastul termic al diferitelor mase de aer este mai mare. De aceea temperatura aerului prezinta diferentieri diurne importante fata de celelalte anotimpuri. Cele mai mici variatii de la o zi la alta se observa de obicei vara.

Temperatura aerului (oC)

Valorile medii anuale ale temperaturii aerului prezinta caracteristici de interes general din punct de vedere hidrologic.

Temperatura maxima absoluta se înregistreaza în lunile iulie-august. Temperatura minima absoluta se produce de obicei în lunile decembrie-ianuarie.

Temperaturile aerului in perioada calda a anului intensifica procesul de evapotranspiratie, influentand scurgerea de apa.

Tabel nr. 3. Temperatura medie a aerului

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)*

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

1901-2000

-2,2° -0,2° 4,4° 10,9° 15,9° 19,4° 21,4° 21,9° 17,4° 11,2° 5,1° 0,4° 10,7°

2005 1,7° -1,3° 4,1° 10,6° 17,4° 19,0° 22,4° 22,0° 18,3° 11,9° 4,8° 1,6° 11,0°

Maxima şi minima absolută lunară în perioada 1901-2000

Anul 1936 1990 1947 1909;1947 1950 1908 2000 1951 1946 1952 1963 1989

Maxima 18,4° 22,2° 27,9° 31,5° 37,3° 38,5° 39,8° 39,7° 37,0° 35,3° 25,0° 21,6°

Anul 1942 1929 1901 1944 1915 1973 1902 1939 1977 1988 1975 1902

Minima -

29,6° -

25,0° -

17,0° -5,3° -2,0° 4,6° 7,5° 5,4° -2,0° -8,0°

-17,6°

-23,0°

Regimul precipitatiilor Acesta este determinat de factori generali, ca circulatia maselor de aer, dar si

locali, precum pozitia geografica, unitatile de relief vecine, altitudinea reliefului, orientarea principalelor culmi si vai, înclinarea versantilor, gradul de împadurire etc.

http://ro.wikipedia.org/wiki/2005






























22

Precipitaţiile anuale sunt de 500 mm şi zăpada, iarna, poate ajunge până la 30 cm.

În medie, lunile cu caderi de precipitatii mai frecvente si mai însemnate

cantitativ, sunt aprilie - iunie, cu un al doilea maxim in octombrie-noiembrie, acest lucru fiind datorat îndeosebi activitatii ciclonale. În luna iunie se înregistreaza în medie cele mai mari cantitati 60-140 mm lunar , iar minime de cantitati lunare de precipitatii se înregistreaza în luna februarie , 20- 40 mm lunar.

Exceptional, cad cantitati anuale abundente de precipitatii (în anii ploiosi) , asa cum a fost în anii 1972, 1975 si 2005, datorita activitatii mai intense a ciclonilor, mai ales a celor de origine mediteraneeana care, ajunsi deasupra Marii Negre, sufera o întoarcere spre partea de SE a tarii noastre (cicloni retrograzi) si a fronturilor reci de origine atlantica.

Astfel, în 24 de ore pot sa cada cantitati însemnate de precipitatii. Cele mai mari cantitati maxime de precipitatii in 24 de ore , cad în lunile iunie - august, iar cele mai mici în februarie - aprilie si octombrie.

Prima bruma se înregistreaza în prima decadã a lunii noiembrie. Ultima brumã cade în luna martie.

În zilele geroase de iarnã apare chiciura. Zilele cu ceatã sunt frecvente în lunile de toamnã si iarnã. Vara se înregistreazã 20 de zile tropicale, datoritã prezentei aerului de origine tropicalã din Africa de Nord.

Regimul vanturilor Regimul eolian este predominant estic. Iarna se face simtit Crivăţul care

provoaca troienirea zapezii. Se mai înregistreza, în cursul anului, vânturi precum Austrul si Băltăreţul. Tabel 4. Viteza si frecventa vantului la Statia meteo Urziceni

Frecventa medie a vantului (%)

N NE E SE S SV V NV

13,4 17,9 9,1 1,0 3,8 19,4 24,3 11,1

Viteza medie a vantului (m/s)

2.3 3.1 3.1 2.6 2.8 2.9 2.6 2.3

Conditii de transport şi difuzie a poluantilor

Din datele preluate de la statia meteo Urziceni a rezultat ca frecventa cea mai pronuntata au inregistrat-o vanturile din directia V, peste 24%. Vanturile din directia SE au frecventa cea mai mica 1% pe an.

Viteza medie anuala este de 2,71 m/s. Vanturile din directiile E si NE au viteze medii cele mai mari de 3,1 m/s, iar cele din directiile N si NV au vitezele cele mai mici, si anume de 2,3 m/s. Vanturile dominante sunt pe directiile V, SV, NE.



23

Figura 4. Roza vanturilor

0

5

10

15

20

25

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Evapotranspiratia

Tabel 5. Evapotranspiratia potentiala şi reala medie lunara şi anuala

Evapotranspiratia potentiala medie lunara şi anuala

I II III IV V VI VII VII IX X XII XII An

0 0 16 50 95 121 142 127 83 45 14 0 693

Evapotranspiratia reala medie lunara şi anuala

0 0 16 50 95 121 97 53 41 45 14 0 532

Excedentul şi eficitul de apa din sol fata de evaporatia potentiala

Excedent de apa

10 31 15 0 0 0 0 0 0 56

Deficit de apa

45 74 42 161

Figura 5: Deficitul şi excedentul de apa in sol

-200

-150

-100

-50

0

50

100

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An An

Din figura 5 se poate vedea ca lunile cu evaporatie mare, mai – septembrie,

sunt cele in care şi temperaturile inregistreaza valori maxime. In aceleasi luni şi precipitatiile inregistreaza insa valori mari. Cu toate acestea, deficitul de umiditate se inergistreaza incepand cu luna martie şi pana in luna decembrie.



24

Tectonica si seismicitatea zonei Din punct de vedere al seismicitatii, amplasamentul se incadreaza conform

SR 11100/1 – 93 in microzona teritoriala de intensitate 8,1 pe scara MKS pentru perioada de revenire de 50 ani, iar coeficientul seismic este conform Normativ P100 – 1/2004 pentru zona de calcul “B“, Ks = 0,25 si o perioada de colt de 1,6 sec.

Intreg sistem este calculat sa reziste la cutremur. In zona studiata nu sunt alunecari de teren.

3.1.3. Flora si fauna

Formatiile vegetale pe care le intalnim apartin zonei de silvostepa care ocupa

marea majoritate a teritoriului comunei Garbovi, unde padurea a fost defrisata pe suprafete intinse pentru a fi inlocuita cu folosinte agricole.

Vegetatia spontana relativ bine pastrata intr-un tinut de campie, isi pierde in mare masura caracterul spontan, se ruderalizeaza, pe unele portiuni de teren aparand modificari ireversibile, determinate de schimbarile petrecute in mediul fizic de activitatea umana sau de conditiile intens create de insasi comunitatea de plante.

In vegetatia naturala de silvostepa predomina unele grupari cu Poa bulbosa (firuta cu bulbi), Bothriochloa ischaemum (barboasa), Artemisia austriaca (pelinita de stepa), Cynodon dactylon (pir gros), Bromus squarrosus (obsiga), Festuca valesiaca (paius), Agropyrum cristatum (pir crestat) si Stipa capillata (negara).

In cadrul silvostepei, vegetatia lemnoasa este reprezentata prin Quercus pedunculiflora (stejarul brumariu), Quercus pubescens (stejar pufos), Quercus robur (stejarul pedunculat), alaturi de care se mai intalnesc si alte specii – Tilia tomentosa (teiul alb), Acer campestre (jugastrul), Fraxinus excelsior (frasinul), Carpinus betulus (carpenul) si Corylus avellana (alunul).

In lunca, vegetatia lemnoasa insoteste ca niste fasii azonale fundul vailor si este reprezentata prin specii higrofile, de mlastina (salcia, arinul, salcamul si plopul) , care a fost si ea supusa unei intense modificari antropice prin extinderea agriculturii fiind inlocuita cu plante de cultura.

Vegetatia ierboasa din lunca e diferentiata in functie de regimul de umiditate al solului pe care creste.

Privita cronologic, vegetatia de pe teritoriul comunei Garbovi a suferit mari schimbari sub actiunea omului, care a redus treptat padurile pentru extinderea terenurilor agricole.

Dintr-un invelis aproape continuu padurile au fost taiate si reduse numai la cateva palcuri rare si inegal raspandite.

Procesul acesta de stepizare antropica se poate urmari prin compararea diferitelor harti cu caracter istoric si isi face simtita influenta mai ales in timpul anilor secetosi, cand extinderea irigatiilor devine o necesitate de prim ordin.

Fauna salbatica a zonei studiate este reprezentata de elemente tipice adaptate

agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele de camp, ariciul,



25

nevastuica, soarecele de camp, vulpea, dihorul, iar in ape : vidra si numerosi pesti din specii precum crapul si carasul.

Dintre pasari amintim prepelita, potarnichia, fazanul, uliul, barza, starcul si rata salbatica ce cuibaresc primavara prin lanurile de grau aflate in apropierea apelor.

Fauna padurilor de campie este alcatuita din exemplare de caprior, cerb, jder de copac, mistret, viezure, veverite, cainele enot sau mangutul (Nyctereutes procynoides ussuriensis Matschie), ciocanitoare, bufnite, porumbel gulerat, sticleti, fazani, melci.

Fauna luncilor si lacurilor este reprezentata de vidra (lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes), becatina comuna, lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.

In zona amplasamentului studiat nu exista declarate arii pentru protectie

avifaunistica, conform HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

3.1.4. Solul

Tipuri si caracteristici ale solului Solurile, in general zonale, variaza intre solurile balane si cernoziomuri

levigate moderate. Cele mai raspandite sunt cernoziomurile si cernoziomurile carbonatice. Urmeaza apoi solurile aluviale pe luncile Dunarii si Ialomite si, in sfarsit, cernoziomurile freatice si umede si cernoziomurile levigate slab si moderat.

Relieful de campie, cu altitudini intre 20 m si 90 m, usori denivelate de

crovuri, padine sau dune de nisip, prezenta depozitelor leossoide si a unui climat cu un pronuntat caracter continental se reflecta clar in succesiunea de la E la V a solurilor zonale.

Crovurile, raspandite in campiile leossoide, interfluaviale, prezinta cernoziomuri cambice mult mai adanc levigate de carbonati decat cele de pe relieful plan.

Majoritatea solurilor de pe interfluvii au textura mijlocie si insusiri fizice relativ bune. Solurile aluviale (si aluviunile), cu diferite grade texturi si grade de gleizare, salinizare si alcalinizare, ocupa suprafete importante in luncile Dunarii si Ialomitei, in care suprafete apreciabile ocupate cu malstini si lacuri au fost desecate in ultimii ani. Suprafete destul de mari ocupa si solurile salinizate, intalnite in luncile Ialomitei si Dunarii, indeosebi la N de confluenta cu Buzau, in jurul lacurilor sarate si pe vaile deschise spre lacuri.

Clasificarea tipurilor de folosinta a terenurilor Evaluarile actuale privind utilizarea terenului sunt limitate la o descriere

generala care se refera la impactul suferit de anumite zone in raport cu potentialul productiv al acestora si cu pierderea resurselor pedologice. Astfel de evaluari nu iau in considerare impactul provocat de distrugerea solului asupra veniturilor agricultorilor particulari.

Topografia si geologia regiunii determina in mare masura tipul predominant de agricultura si de utilizare a fondului forestier.



26

Tipurile de sol cele mai intalnite in zona amplasamentului sunt solurile brun –

roscate. Solurile brun – roscate se caracterizeaza prin: - Continut de humus redus (3 – 9%); - Tasare usoara; - Porozitate redusa; - Profil gros de peste 2 m, de tipul A - AB – B – C - D; - Orizontul A este relativ afanat cu o structura grauntoasa; - Orizontul AB are o structura alunara; - Orizontul B este galbui, in baza are o structura prismatica si este argilos; - Orizontul C prezinta carbonati sub forma de concretiuni, pete sau

vinisoare.

Nu au fost efectuate investigatii asupra calitatii solului de pe amplasament. Avand in vedere utilizarea anterioara a terenului, se presupune cu solul de pe amplasament nu este poluat.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales este prezentata in tabelul urmator:

Tabel nr. 6. Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului Suprafata (ha)

Inainte de punerea in

aplicare a planului Dupa punerea in

aplicare a planului Recultivata

In agricultura – teren arabil - zootehnie

40 655 mp -

- 40 655 mp

- -

3.1.5. Hidrologia si hidrogeologia

Hidrologia Judeţul Ialomiţa cuprinde două colectoare hidrografice principale: fluviul

Dunărea şi râul Ialomiţa. Alături de acestea mai trebuie menţionate şi râurile Prahova, Sărata şi cele care alcătuiesc reţeaua autohtonă, râuri tipice de şes, cu văile presărate de iazuri cum sunt Fundata şi Strachina, aflate în locurile cu acelaşi nume şi izvoarele Mostiştei.

Reţeaua hidrografică a judeţului Ialomiţa cuprinde : • ape curgătoare : Dunărea veche (75 km.), Braţul Borcea (48 km.), Ialomiţa

(175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.); • limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16

km2), Şcheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sărăţuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătruneşti, Hagieşti, şi altele.

• lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ; • lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ; • lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).



27

Reţeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi

de 2 – 7 m în lunci şi 5 – 30 m în cea mai mare parte a judeţului. Au fost identificate resurse de apă termală în zonele Amara şi Giurgeni, cu o

temperatură de 400C. Densitatea medie a reţelei hidrografice este una din cele mai scăzute din ţară,

cca. 0,1 km/km2. Debitele medii multianuale specifice de apă sunt foarte scăzute, variind între 3 l/s/km2 în zona de NV a judeţului şi sub 0,5 l/s/km2 în partea de E şi S a acestuia. Debitele multianuale de aluviuni transportate sunt nesemnificative comparativ cu cele în suspensie.

Râul Ialomiţa are o suprafaţă de bazin hidrografic de 2160 km2 şi o lungime de 178 km. Debitul mediu multinaţional la intrarea în judeţ este de cca. 14,5 m2/s aportul principal fiind al râului Prahova şi al râului Sărata. Debitul mediu lunar maxim se înregistrează, în majoritatea anilor, în luna aprilie, iar cel minim în luna septembrie când valorile scurse reprezintă în medie 13 – 14 % şi respectiv 4 -5 % din volumul anual.

Bazinul hidrografic Ialomita are o suprafata de receptie de 10350 km2 si o

lungime de 417 km, reprezentand 4.34 % din teritoriul tarii. Altitudinea medie variaza intre 327 m in zona muntoasa şi 42 m in zona de confluenta. Panta medie a bazinului este de 15 ‰. O caracteristica a bazinului hidrografic este forma alungita, cu o lăţime medie de cca. 60 km. Bazinul are 142 afluenţi codificaţi. Densitatea hidrografica a bazinului Ialomita este de 0.30 km/kmp.

In aval, Ialomita este insotita pe partea stanga de o serie de cursuri care se termina in limane fluviale anastomozate, fara scurgere spre Ialomita. Drept consecinta se remarca o usoara scadere a debitului Ialomitei pe sectorul inferior.

In zona amplasamentului nu exista ape de suprafata. Cea mai apropiata apa curgatoare este raul Ialomita care curge la circa 13 km.

Hidrogeologia Din punct de vedere geologic, se intalnesc de jos in sus, stratele de Fratesti

situate situate la aproximativ 20,0 m pana la 80,0 m, impartite pe trei orizonturi din doua fasii de argila, peste care sta complexul marnos, gros de 10 ÷ 50 m, urmeaza loessurile vechi, loessurile mai moi, peste care se gasesc nisipurile eoliene şi formatiunile noi de aluviuni.

Soclul cristalin a functionat, in perioada paleozoicului si mezozoicului, ca o paltforma labila subsidenta, peste care s-au acumulat sedimente cu grosimi foarte mari. Sedimentele depuse in intervalul paleozoic – cretacic sunt constituite mai ales din calcare si impreuna cu soclul formeaza asa numitul fundament al Platformei Valahe.

O schita a coloanei litologice din zona este prezenta in figura nr. 3. În zona localităţii Garbovi pânza de apă freatică este cantonată la o adâncime

cuprinsă între 5 – 15 m.



28

Figura 3. Structura coloanei litologice in zona amplasamentului

Acviferul freatic de campie (7 ÷ 15 m), acviferul freatic de ses aluvionar (15 ÷

25 m) si complexul acvifer de adancime (25 ÷ 65 m). Necesarul de apa (debit de exploatare) este de 2,5 l/s. Nu a fost investigata calitatea apei freatice de pe amplasament.

3.1.6 Monumente ale naturii si istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric si natural

Monumente naturale In zona nu exista monumente geologice protejate, care sa fie mentionate in

lista monumentelor naturii din Legea nr. 5/2000. Situri arheologice In zona nu exista situri arheologice care sa fie inscris in Lista Monumentelor

Istorice (L.M.I.) si care sa faca parte din Planului de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a III-a, Zone Protejate (P.A.T.N./III), ca valoare de patrimoniu cultural de interes national.

Monumente istorice In zona nu exista obiective care sa faca parte din patrimoniul zonelor

protejate declarate de Ministerul Culturii si Cultelor.

3.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI SOCIALA IN SITUATIA ACTUALA

Calitatea factorilor de mediu in situatia actuala a fost stabilita pe baza

studiilor privind conditiile initiale din zona planului. In subcapitolele urmatoare vor fi prezentate principalele rezultate cu privire la starea si la calitatea factorilor de mediu din zona viitarei investitii si din perimetrele exterioare acesteia care pot fi afectate de implementarea planului.



29

3.2.1. Calitatea apei

In zona propusa pentru implementarea planului, calitatea apei subterane este

posibil a fi afectata de doua categorii majore de factori de stres fizici si chimici: • tipul de mineralizatie al zonei; • folosirea fertilizantilor in agricultura.

Nu a fost investigata calitatea apei freatice de pe amplasament.

3.2.2. Calitatea aerului

Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatile

antropice actuale şi de fenomenele naturale precum eroziunea solului. Principala cale de acces in comuna Garbovi este drumul judetean DJ 203B

Urziceni - Pogoanele. Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele care se

deplaseaza in zona. Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specifice perimetrelor

localitatilor, si anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri lemnoase, deseuri agricole) in sisteme casnice de incalzire si de preparare a hranei, cresterea animalelor in gospodariile individuale si culturile de vegetale.

Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi de azot

(NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compusi organici volatili si condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – substante cu potential cancerigen), metale grele.

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc

nivelurile initiale (de fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor aferente planului si care vor continua sa afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viata a planului, sunt reprezentate de arderea lemnului sau a altor combustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati comerciale sau institutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale.

Nu exista studii privind calitatea aerului in zona comunei Garbovi, judetul

Ialomita. Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de

aproximativ 3000 m fata de cea mai apropiata zona locuita si ca in zona comunei Perieti, judetul Ialomita nu se desfasoara o activitate industriala semnificativa, se poate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului nu este poluat decat de sursele naturale, temporare.

In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 348/2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 3 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si



30

clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Ramania, comuna Garbovi este incadrata astfel:

Lista 3. – Zonele unde nivelul concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita

Sublista 3.1. – Zonele unde nivelul concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar se situeaza intre acesta si pragul superior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2), pulberi in suspensie (PM10);

Sublista 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de azot si oxizi de azot

(NO2/NOX), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6).

Astfel, prin modelarea matematica a dispersiei poluantilor atmosferici, concentratiile poluantilor amosferici in zona comunei Garbovi este prezentata in tabelul nr. 7. Tabelul 7: Calitatea aerului in zona comunei Garbovi

SO2 NO2 NOX PM10 Pb CO C6H6

Maxima orara μg/m3

70 – 140 50 – 100 - - - - -

Maxima zilnica μg/m3

75 – 125 - - 40 - 45 - - -

Medie anuala μg/m3

8 - 12 12 – 26 13 – 19,5 27,5 - 30 0,016 – 0,018

- 0,13 – 0,30

Maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

mg/m3 - - - - -

1,23 – 1,42

-

Distributia spatiala a concentratiilor de poluanti este variabila fiind in stransa

corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor si conditiile topoclimatice.

3.2.3. Situatia economica si sociala, starea de sanatate

In Garbovi nu exista activitati industriale, iar ca urmare mijloacele de trai

sunt asigurate de activitati agricole la scara mica sau de pensii. Activitatile agricole joaca un rol important pentru cei din comunitate.

Productia din culturile agricole este reprezentata de culturile de grau si

porumb, precum si culturi de pomi fructiferi si nutreturi pentru animale. Accesul la masini agricole este drastic limitat datorita costurilor ridicate ale

acestora. Muncile agricole se fac manual, iar transportul cu carute cu cai. La Garbovi nu exista o infrastructura aferenta turismului. Conditiile de trai sunt modeste. Sistemele de management al mediului

(deseuri, ape uzate, alimentare cu apa) sunt slab dezvoltate sau inexistente. Incalzirea



31

locuintelor se realizeaza cu sobe cu lemne si cu carbuni, ceea ce conduce la afectarea importanta a calitatii aerului in sezonul rece. Locuitorii nu-si pot permite utilizarea energiei electrice pentru incalzire sau pentru prepararea hranei.

Populatia este imbatranita, fiind formata in principal din batrani. Exista o

tendinta de depopulare a localitatii, tendinta observata la nivel regional. Populatia prezinta un nivel semnificativ de saracie si lipsa capacitatii

financiare de a incepe afaceri. Capacitatea financiara a administratiei publice locale este redusa.

Nu exista studii privind conditii de referinta pentru starea de sanatate a

populatiei din zona, care sa releve starea de sanatate a locuitorilor.

3.3. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SI SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

3.3.1. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii planului propus

Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural liber de orice construictie nu a relevat existenta unor probleme istorice de poluare si de degradare ale mediului.

In cazul in care planul nu se va implementa, acest teren va fi supus eroziunii eoliene si intemperiilor, reprezentand o sursa de poluare a mediului cu praf.

3.3.2. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a populatiei in cazul neimplementarii planului

Dupa cum s-a precizat, situatia economica si sociala a comunitatii este

precara. Se apreciaza ca, in cazul neimplementarii planului, plan ce reprezinta o investitie majora, aceasta situatie va continua sa evolueze negativ din urmatoarele motive:

• disparitia unor locurilor de munca preconizate in plan, cat si cele preconizate din realizarea infrastructurii;

• disparitia oportunitatilor pentru dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice, sociale, comerciale, de servicii in comunitatile din zona;

• disparitia oportunitatilor pentru imbunatatirea si diversificarea calificarii membrilor comunitatilor;

• disparitia oportunitatilor pentru cresterea veniturilor din taxe si impozite la bugetele locale.



32

CAPITOLUL 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

Pe baza analizei starii actuale a mediului au fost identificate aspectele

caracteristice si problemele relevante de mediu pentru zona planului „Construire ferma de porci”.

Conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva

2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe, sunt:

• biodiversitatea; • populatia; • sanatatea umana; • fauna; • flora; • solul/utilizarea terenului; • apa; • aerul; • factorii climatici; • valorile materiale; • patrimoniul cultural; • patrimoniul arhitectonic si arheologic; • peisajul. Pentru planul urbanistic zonal analizat s-a stabilit adaugarea, la lista de mai

sus, a inca trei aspecte: • managementul deseurilor; • zgomotul si vibratiile; • infrastructura rutiera/transportul. Problemele de mediu actuale relevante pentru zona PUZ au fost identificate

pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitara a tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona Garbovi sunt prezentate in tabelul nr. 8.

In tabelul nr. 9 din capitolul 5 sunt prezentate obiectivele, tintele şi indicatorii

privind reducerea impactului social si de mediu.



33

Tabel 8. Probleme de mediu actuale pentru zona Garbovi

Factor/aspect de mediu Probleme actuale de mediu Populatia Populatie imbatranita, formata in special din batrani

Depopularea zonei, rata ridicata a somajului Nivel semnificativ de saracie, lipsa capacitatii financiare de a incepe afaceri Populatie calificata mai ales pentru agricultura Conditii de trai modeste Infrastructura edilitara si de mediu slab dezvoltata sau absenta Agricultura se practica rudimentar Principala activitate practicata este agricultura, nefiind dezvoltate semnificativ alte activitati economice Lipsa de atractivitate pentru investitii datorita izolarii zonei, precum si datorita problemelor mentionate mai sus

Managementul deseurilor

In zona nu exista facilitati pentru managementul corespunzator al deseurilor menajere si al deseurilor industriale. Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor pentru judetul Ialomita realizeaza o diagnoza corecta a practicilor si tehnicilor utilizate in gestiunea deseurilor municipale si industriale la nivelul judetului, dar nu propune masuri concrete privind eliminarea efectelor negative ale managementului neconform al deseurilor. Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor si Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor pentru Regiunea 2 Est nu au inclus in prognoza viitoarelor fluxuri de deseuri si deseurile generate ca urmare a implementarii planului.

Apa Apele de suprafata si subterane din straturile freatice pot fi contaminate cu azot amoniacal, sulfati, detergenti si pot prezenta un grad ridicat de aciditate, ca urmare a activitatilor si lucrarilor ce se vor dezvolta in zona.

Aerul Principalele surse de poluanti atmosferici din zona studiata si din jurul acesteia sunt reprezentate de incalzirea rezidentiala (aproape exclusiv cu lemne si cu carbuni) din localitati, de traficul rutier din interiorul si din exteriorul localitatilor si de amplasamentul ce se va realiza. Nivelurile concentratiilor in aerul ambiental al poluantilor principali (NOx, NH3, SO2, particule, CO) se afla, in general, sub valorile limita legale. Suprafetele neamenajate ale terenurilor agricole sunt supuse eroziunii eoliene, constituind surse de praf ale caror rate de emisie pot deveni importante in conditii de vant moderat sau puternic si in lipsa precipitatiilor.

Zgomotul si vibratiile Prin realizarea investitiei, principala sursa de zgomot si de vibratii din zona va fi reprezentata de traficul rutier. Dupa realizarea investitiei, valorile de trafic nu vor inregistra cresteri semnificative. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier se incadreaza in valorile limita pentru protectia populatiei. Vibratiile induse de trafic sunt imperceptibile, deoarece activitatea va fi deservita de mijloace de transport de tonaj redus.

Biodiversitatea, flora si fauna

Perimetrul se gaseste intr-o zona lipsita de interes major din punct de vedere al biodiversitatii. Vegetatia este complet antropomorfizata, cu prezente singulare pentru unele specii primare tipice. Structura peisajului si a ecosistemelor a fost influentata de activitatile antropice, numarul habitatelor de interes din punct de vedere al conservarii fiind astfel foarte scazut. Este extrem de dificil a se identifica zone ce si-au pastrat o oarecare integritate naturala, unde sa se mai regaseasca echilibre naturale functionale.



34

Factor/aspect de mediu Probleme actuale de mediu

Agricultura intensiva practicata a dus la eliminarea in totalitate a ecosistemelor naturale deschise, care se pastreaza in cea mai mare parte sub forma unor agrosisteme, intre care, valoroase din punct de vedere al biodiversitatii raman fanetele secundare. Zona planului poate reprezenta un exemplu clasic al interactiunii factorilor naturali cu cei atropici ce si-au pus amprenta in mod pregnant, datorita unui proces de lunga durata, ce continua de secole sa imbrace forme deosebit de agresive prin coroborarea practicilor agricole cu cele industriale.

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic

In zona nu exista situri arheologice care sa fie inscris in Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.) si care sa faca parte din Planului de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a III-a, Zone Protejate (P.A.T.N./III), ca valoare de patrimoniu cultural de interes national.

Sanatatea umana Nu exista studii privind conditii de referinta pentru starea de sanatate a populatiei din zona, care sa releve starea de sanatate a locuitorilor.

Infrastructura rutiera/Transportul

Conditiile de circulatie pe drumurile (drum judetean, drumuri comunale si drumuri de exploatare) aflate pe teritoriul administrativ al comunei Garbovi sunt mediocre, ca urmare a starii avansate de uzura a sistemului rutier, a elementelor geometrice necorespunzatoare atat in plan, cat si in profil longitudinal si in profil transversal si a lipsei lucrarilor periodice de intretinere. Drumul judetean si un drum comunal sunt asfaltate, celelalte fiind partial pietruite sau din pamant. Infrastructura rutiera actuala nu corespunde necesitatilor planului, ceea ce a condus la propuneri privind modernizarea circulatiei, incluse in PUZ analizat.

Peisajul Agricultura intensiva a generat o serie de efecte negative asupra peisajului.

Solul/Utilizarea terenului

Zona este caracterizata de eroziunea solului.

Utilizarea terenurilor Relieful de campie este propice productiei agricole, dar activitatile sunt realizate manual, iar transportul este efectuat cel mai adesea de vehicule cu tractiune animala. Se utilizeaza ingrasaminte chimice. In prezent exista suprafete de teren agricole nefolosite.

Valorile materiale Resursele materiale ale zonei constau in primul rand in productia agricola.

Factorii climatici Clima este specifica zonelor de campiei, cu veri lungi si cu ierni scurte, cu umezeala relativa a aerului ridicata si cu cantitati de precipitatii scazute. Datorita acestor conditii, fenomenul de desertificare este semnificativ. Nu exista studii de specialitate cu privire la evolutia factorilor climatici in zona, dar se poate afirma ca fenomenul de incalzire a climei care este evidentiat la nivel global, continental si national se manifesta intr-o anumita masura si in zona analizata. In zona se emit gaze cu efect de sera, generate in principal de arderea combustibililor solizi.



35

CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLAN

5.1. INTRODUCERE

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in

determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea performantelor planului „Construire ferma de porci”, in raport cu un set de obiective pentru protectia mediului.

Se precizeaza ca un obiectiv reprezinta un angajament, definit mai mult sau mai putin general, a ceea ce se doreste a se obtine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare actiuni concrete care, in conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite tinte.

Pentru masurarea progreselor in implementarea actiunilor, deci in realizarea

tintelor, precum si, in final, in atingerea obiectivelor se utilizeaza indicatori, indicatorii reprezentand de fapt acele elemente care permit monitorizarea si cuantificarea rezultatelor unui plan.

In capitolul de fata se prezinta obiectivele de mediu, tintele si indicatorii pentru planul analizat.

5.2. OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in

Capitolul 4 si stabiliti in conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE. De asemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Ialomita si, respectiv, prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 3 Sud.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra carora planul „Construire ferma de porci” poate avea un impact semnificativ.

In cazul planului „Construire ferma de porci”, tintele constituite, de fapt,

prevederi privind reducerea impactului social si de mediu. Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de

reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate.



36

Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului.

Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare.

In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele specifice, tintele si indicatorii

pentru cei treisprezece factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu.



37

Tabel 9. Obiective, tinte si indicatori

Factor/aspect de mediu

Obiective specifice de mediu Tinte Indicatori

Populatia Cresterea numarului de locuri de munca pentru populatia din zona Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a zonei

Achizitionarea de terenuri si de bunuri de la populatia in conditii reciproc avantajoase Construirea, impreuna cu autoritatile locale, pe amplasament a tuturor dotarilor si a infrastructurii moderne necesare Politica de anagajari cu prioritate pentru populatia locala Masuri si initiative pentru cresterea economica a zonei: stimularea afacerilor, cofinantarea de proiecte Crearea unui centru de excelenta in industria alimentara, etc.

Numar locuri de munca create/angajari in cadrul planului si a realizarii infrastructurii Responsabilitatea sociala a investitorului Programe de instruire organizate de investitor Nivelul impozitelor si redeventelor platite de investitor Numar unitati economice/comerciale nou aparute in zona Modificari ale pietii imobiliare Modificari ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente Sume castigate si cheltuite in comunitate Pret si cost de trai in comunitate Facilitati de invatamant post-liceal, solicitanti, cursuri, discipline de instruire


Reducerea degradarii solului prin diminuarea suprafetelor necultivate Diminuarea poluarii solului si a apelor prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere si tehnologice Colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor industriale si a deseurilor asimilabil menajere in conformitate cu prevederile legale

Implementarea prevederilor privind gestionarea deseurilor, atat a deseuri industriale cat si a deseurilor menajere, care iau in considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului in conditiile respectarii legislatiei in vigoare.

Cantitati de deseuri pe tipuri Compozitie deseuri pe tipuri Documente de raportare Documente de expeditie si facturi emise de operatorii de deseuri pentru deseurile transportate in afara amplasamentului zonei industriale

Apa Eliminarea poluarii apelor de suprafata datorata evacuarii apelor uzate tehnologice si a apelor pluviale Eliminarea poluarii apelor subterane si a apei potabile

Implementarea masurilor BAT privind adaparea, curatenia şi gestiunea deseurilor.

Indicatori specifici de calitate a apelor care sa permita: compararea cu conditiile initiale si identificarea tendintelor de evolutie, monitorizarea performantelor planului, verificarea eficientei masurilor de prevenire/diminuare, imbunatatirea sistemelor de management al mediului



38



Aerul Respectarea valorilor limita legale pentru concentratiile de poluanti la emisie (surse stationare dirijate, surse mobile) Respectarea valorilor limita la emisie stabilite de autoritatea competenta de mediu pentru instalatiile IPPC Reducerea emisiilor de poluanti de la sursele nedirijate astfel incat nivelurile de poluare in zonele cu receptori sensibili (populatie, flora, ecosisteme) sa respecte valorile limita legale.

Utilizarea masurilor BAT in ceea ce priveste adapostirea, hranirea şi managementul dejectiilor.

Indicatori specifici de calitate a aerului care sa permita: compararea cu conditiile initiale si identificarea tendintelor de evolutie, monitorizarea performantelor planului, verificarea eficientei masurilor de prevenire/diminuare, imbunatatirea sistemelor de management al mediului

Zgomotul si vibratiile

Respectarea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonica Protejarea receptorilor sensibili la vibratii

Utilizarea mijloacelor de transport de tonaj redus.

Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibratii la receptori


Conservarea, protectia, refacerea si reabilitarea ecologica Protejarea speciilor si habitatelor rare Monitorizarea habitatelor si speciilor salbatice Promovarea eticii de administrare

Implementarea prevederilor planului de management al activitatii

Modificari ale suprafetelor habitatelor si speciilor: cartare anuala (distributia habitatelor, structura vegetatiei), monitorizarea speciilor faunei salbatice Coridoare de vegetatie plantate Zone de protectie a mediului amenajate Parcele de habitat protejat


Protejarea si conservarea patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic Protejarea monumentelor naturale

Implementarea prevederilor planului de management al activitatii

Actiuni din cadrul Planului de management al patrimoniului cultural implementate

Sanatatea umana Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei

Implementarea prevederilor planurilor de management social si de mediu

Infrastructura comunitatii Serviciile medicale: accesul populatiei la serviciile medicale, numar de vizite, rata mortalitatii/morbiditatii Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot, vibratii, sol)



39



Infrastructura rutiera/Transport

Asigurarea desfasurarii traficului in interiorul si in exteriorul zonei industriale in conditii de siguranta Modernizarea infrastructurii rutiere existente Reducerea emisiilor de poluanti generate de traficul rutier

Implementarea prevederilor planului urbanistic zonal cu privire la modernizarea infrastructurii rutiere din exteriorul zonei industriale, precum si la realizarea drumurilor de acces si tehnologice din interiorul zonei Utilizarea de vehicule cu emisii reduse de poluanti

Componenta noii infrastructuri rutiere din zona Indicatori cu privire la starea drumurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor si pentru interventie referitoare la transportul materialelor Livrari de carburanti/combustibili si de substante chimice Trasee de transport al carburantilor/combustibililor, al substantelor chimice si al deseurilor Transportatori selectati, clauze contractuale si responsabilitati ale acestora cu privire la sanatate si mediu

Peisajul Mentinerea, in masura posibilului, a trasaturilor de continuitate a formei terenului si minimizarea schimbarilor topografice Organizarea sistemelor de spatii verzi si constructii astfel incat sa se realizeze continuitatea cu peisajul natural si sa se creeze ansambluri cat mai estetice

Implementarea prevederilor Planului de inchidere si reabilitare a mediului Actiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului in etapele de constructie si de operare (infiintarea de perdele vegetale).

Tipuri si numar de actiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului in etapele de constructie, operare si dezafectare Tipuri si numar de actiuni pentru refacerea mediului in etapa de inchidere Parametri specifici pentru etapa de inchidere, cu privire la stabilitatea fizica a constructiilor, depozitelor, bazinelor vidanjabile si bazinului de decantare, precum si cu privire la stabilitatea biologica a tuturor amplasamentelor


Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor de decopertare, excavare, construire asociate relizarii infrastructurii Diminuarea poluarii solului prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor tehnologice Reducerea poluarii solului din activitati de productie si activitatile conexe

Limitarea stricta a suprafetelor decopertate si a celor de depozitare Implementarea prevederilor privind gospodarirea apei si control al eroziunii (care include: colectarea si epurarea apelor uzate tehnologice si apelor pluviale) Implementarea prevederilor privind managementul deseurilor

Indicatori specifici pentru starea terenurilor si pentru calitatea solului



40



Valorile materiale Utilizarea unor tehnologii performante Utilizarea, in cea mai mare masura posibila, a resurselor materiale locale (lemn, agregate, etc.) in vederea reducerii costurilor si a impactului asupra mediului generat de transport Protejarea proprietatii

Implementarea prevederilor planului cu privire la tehnologiile propuse Implementarea prevederilor planului cu privire la aprovizionarea cu materiale in cele trei etape: constructie, operare, inchidere/reabilitare

Tipuri si cantitati de materiale locale utilizate

Factorii climatici Reducerea emisiilor de CO2 de la sursele stationare si mobile

Implementarea prevederilor planului cu privire la utilizarea de peleti de lemn drept combustibil pentru sursele stationare de ardere, precum si cu privire la utilizarea de echipamente mobile si vehicule dotate cu motoare cu emisii reduse de poluanti

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de sera pe tipuri de surse



41

CAPITOLUL 6. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de

planul „Construire ferma de porci” a fost efectuata pentru fiecare dintre cei treisprezece factori de mediu relevanti pentru plan, a fost efectuata predictia impactului potential generat de activitatile planului, au fost aplicate masurile de prevenire/diminuare prevazute prin plan si s-a evaluat in final impactul rezidual, luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite.

Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma unor matrici, elaborate pentru

fiecare dintre cei/cele treisprezece factori/aspecte de mediu. Fiecare matrice include formele de impact potential principale, specifice acelui factor de mediu, generate de activitatile planului, masurile de prevenire/reducere a impactului si categoria de impact in care se incadreaza impactul rezidual.

De asemenea, a fost elaborata o matrice pentru evaluarea efectelor

cumulative ale poluantilor/factorilor de stress, precum si a interactiunilor dintre doi sau mai multi factori de mediu ca urmare a implementarii planului.

Totodata, a fost evaluat impactul potential transfrontiera al activitatilor de

crestere a porcilor. Au fost analizate aspectele referitoare la riscurile legate de planul urbanistic

zonal.

6.1. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU RELEVANTI PENTRU PLAN

In tabelele alaturate sunt prezentate rezultatele evaluarii de mediu pentru

planul “ Construire ferma de porci”.



42

Tabel nr. 10. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Populatia”

Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Etapa / durata exercitare

impact Categorie impact

Pierderea proprietatii Tranzactii reciproc avantajoase, oferire solutii alternative (stramutare, relocare), cu asigurarea bugetului necesar

Perioada de constructie şi functionare; termen: permanent

Negativ nesemnificativ

Reducerea accesului la servicii a populatiei locale, scaderea calitatii serviciilor locale sau concurenta asupra serviciilor ca urmare a afluxului predominant de muncitori si someri din alte zone

Politica de angajari cu prioritate pentru populatia locala


Pozitiv semnificativ

Imbunatatirea serviciilor locale prin cresterea cererii de acces si de calitate a serviciilor din partea muncitorilor, cresterea puterii de cumparare care determina investitii noi

Nu sunt necesare masuri de diminuare Perioada de constructie şi functionare; termen: permanent


Cresterea diversitatii si revitalizarii culturale si sociale, aparitia de noi energii si initiative ca urmare a afluxului de muncitori din alte zone, integrarea acestora in comunitate



Risc de tulburari si conflict cultural cu localnicii ca urmare a afluxului de muncitori din alte zone.

Politica de angajari cu prioritate pentru populatia locala Cod de comportare pentru angajati Politica de sanatate si instruire si constientizare probleme sanatate Risc de tulburari si conflict cultural cu localnicii ca urmare a afluxului de muncitori din alte zone.


Neutru

Imbunatatirea veniturilor si ridicarea nivelului de trai, imbunatatirea oportunitatilor de dezvoltare personala si familiala, inclusiv a confortului, educatiei, agrementului si investitiilor viitoare prin intinerirea, imbunatatirea si diversificarea pietei muncii



Cresterea oportunitatilor de utilizare a sanselor de angajare, dezvoltarea de intreprinderi proprii, suplinirea lipsurilor de servicii prin educarea adultilor, instruire profesionala, instruire la locul de munca





43



Imbunatatirea infrastructurii de baza si comune si imbunatatirea sanatatii asociata acestora, imbunatatirea stimulentelor de acces sau de stabilire in zona, imbunatatirea posibilitatilor de dezvoltare a turismului datorita cresterii confortului prin renovarea sau construirea unei noi infrastructuri si a serviciilor pentru managementul deseurilor, alimentarea cu apa potabila si cu energie electrica, canalizare, transport.



Revigorarea si revitalizarea culturala, introducerea unei noi dinamici culturale ca urmare a expunerii la alte culturi, determinata de afluxul de persoane straine de zona (romani sau cetateni straini)



Stres si posibile stari conflictuale ca urmare a schimbarilor, incertitudinilor si negocierilor. Resentimente, neincredere, teama de nou si de alte culturi sau de persoane straine.

Politica de angajari cu prioritate pentru populatia locala.



Cresterea bunastarii proprietarilor/operatorilor locali, oportunutati de lichidare a activelor sau de transformare a activelor tangibile in bunuri intangibile, posibilitatea de a investi in oportunitati altfel inaccesibile localnicilor ca urmare a cresterii cererii de servicii locale, de infrastructura, inclusiv de case, terenuri, alte resurse si proprietati locale



Constructia sau operarea planului va restrictiona temporar sau va intrerupe permanent accesul, la terenuri pe care se practica agricultura

Identificarea tuturor cailor de acces utilizate de comunitate in prezent si implementarea solutiilor alternative


Neutru

Facilitarea accesului in zona a persoanelor, inclusiv a turistilor, promovarea zonei pentru dezvoltare ceea ce va conduce la dezvoltare socioeconomica durabila, prin imbunatatirea infrastructurii rutiere



Imbunatatirea bugetelor autoritatilor locale prin cresterea veniturilor din impozite, determinand cresterea posibilititilor de dezvoltare a serviciilor civice locale

Dezvoltarea capacitatii administratiei locale de a planifica si a utiliza adecvat mai multe resurse Cooperarea cu administratia locala pentru elaborarea si cofinantarea de proiecte



Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea de locuri de munca ca urmare a prezentei unui instrument major de investitii





44



Cresterea activitatii economice locale dupa inceperea etapei de constructie, etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata de o anumita restrangere a acesteia dupa finalizarea etapei de constructie

Dezvoltarea IMM pentru imbunatatirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea descresterii activitatii economice care ar urma finalizarii etapei de constructie



Tabel nr. 11. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Managementul deseurilor”

Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Etapa / durata exercitare impact

Categorie impact

Afectarea calitatii apelor subterane/de suprafata si a calitatii solului prin depozitarea necontrolata a deseurilor

Proiectarea, construirea si operarea sistemului de gestionare a deseurilor in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile

Perioada de constructie, functionare şi inchidere; termen: scurt

Neutru

Riscuri de accident legate de bataluri: pierderi de ape uzate la transport sau prin deversari peste capacitatea de stocare, ruperea acestora.

Proiectare si construire in conformitate cu standardele nationale si internationale, Plan de pregatire pentru situatii de urgenta si deversari accidentale

Perioada de functionare; termen: scurt

Neutru

Impact transfrontiera asupra calitatii apelor in cazul deversarilor sistemelor de decantare

Nu este cazul - Negativ nesemnificativ

Afectarea calitatii apelor si a solului ca urmare a apelor pluviale in zona depozitelor

Colectarea apelor din perimetrele depozitelor Perioada de functionare; termen: permanent

Neutru

Afectarea calitatii solului si subsolului ca urmare a gestionarii deseurilor industriale, de constructie/demolare si asimilabil menajere

Managementul acestor tipuri de deseuri in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare


Neutru

Tabel nr. 12. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Apa”


Categorie impact

Afectarea calitatii apei prin depozitarea deseurilor menajere si a altor tipuri de deseuri in cursuri de apa

Plan de management al deseurilor Evitarea depozitarii necontrolata a deseurilor pe amplasament



Afectarea calitatii apelor prin evacuarea de sedimente poluate, in special prin antrenarea de precipitatii

Utilizarea de celor mai bune practici de management pe portiunile perturbate





45


Categorie impact

Impact asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice Colectarea separata a apelor pluviale si folosirea acestora la intretinerea spatiului verde din incinta fermei

Perioada de functionare; termen: permanent

Pozitiv nesemnificativ

Poluarea apelor de suprafata si subterane cu ape uzate Proiectarea, realizarea şi utilizarea sistemului de management al dejectiilor in concordanta cu reglementarile nationale şi prevederile BREF.



Evacuari potentiale de sedimente poluate in receptori, odata cu apa de precipitatii in perioada de inchidere/post-inchidere

Refacerea vegetatiei pentru a preveni eroziunea solului, mentinerea sistemului de control si monitorizare a procesului de eroziune pana la stabilizarea amplasamentului

Perioada de inchidere; termen: scurt


Reducerea aportului de apa subterana in apele de suprafata in perioada de inchidere/post-inchidere

Mentinerea instalatiilor de colectare atat cat este necesar

Perioada de inchidere; termen: scurt


Tabel nr. 13. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Aer”



Poluarea aerului cu particule, NH3, NOx, CO, precum si cu SO2 si cu poluanti toxici generati de arderea combustibililor in instalatii de incalzire

Actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati Utilizarea de combustibili cu continut redus de sulf Utilizarea de peleti de lemn pentru instalatiile de incalzire

Perioada de constructie, functionare şi inchidere; termen: permanent


Emisii de amoniac şi hidrogen sulfurat din hale şi ca urmare a operatiilor de gestionare a dejectiilor

Utilizarea masurilor BAT privind adapostirea, hranirea şi gestiunea deseurilor



Emisii de componente odorizante din hale şi ca urmare a operatiilor de gestionare a dejectiilor

Utilizarea masurilor BAT privind adapostirea, hranirea şi gestiunea deseurilor



Tabel nr. 14. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Zgomot si vibratii”



46



Afectarea receptorilor sensibili (populatie, monumente istorice, alte constructii) din ariile invecinate zonei prin niveluri de zgomot peste limitele admise si/sau prin vibratii

Amplasarea optima a drumurilor de transport/acces si a altor facilitati Monitorizarea zgomotului si vibratiilor ambientale si initierea de actiuni de corectare acolo unde este necesar Achizitionarea unor echipamente care sa indeplineasca cerintele Directivei 2000/14/CE Echiparea vehiculelor si utilajelor mobile cu scuturi izolatoare si absorbante pentru zgomot Administrarea corespunzatoare a parcului de vehicule si de utilaje pentru a se utiliza un numar minim Planificarea/decalarea livrarilor importante in cursul zilei Limitarea vitezei de trafic



Tabel nr. 15. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Biodiversitate, flora si fauna”



Modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament si a categoriilor de folosinta

Replantari si reintroducerea unor forme asemanatoare de folosinta a terenurilor, acolo unde va fi posibil in perioada de inchidere/reabilitare Reacoperirea completa cu vegetatie in etapa de inchidere/reabilitare a amplasamentului, cu specii autohtone, in scopul refacerii comunitatilor de plante si a modelelor naturale


Negativ in etapele de constructie si operare

Tabel nr. 16. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic”



Afectarea potentiala a patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic

Protocol pentru descoperiri intamplatoare, in scopul protejarii, conservarii si valorificarii acestora


Pozitiv nesemnificativ

Tabel nr. 17. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Sanatatea umana”



47



Afectarea sanatatii umane ca urmare a activitatilor din cadrul planului

Implementarea masurilor pentru reducerea poluarii aerului, a nivelurilor de zgomot si vibratii si a celor privind prevenirea si combaterea situatiilor de urgenta Monitorizarea calitatii aerului in localitatile potential afectate de plan si oprirea activitatilor in cazurile in care apare probabilitatea de depasire a valorilor limita


Neutru Pozitiv

Tabel nr. 18. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Infrastructura rutiera/Transporturi”



Modernizarea infrastructurii rutiere existente, cu crsterea gradului de siguranta a circulatiei si construirea de drumuri de acces si de transport tehnologic care sa nu afecteze comunitatile

Nu sunt necesare masuri de diminuare Perioada de constructie, functionare şi inchidere; termen: permanent


Poluarea accidentala cu deseuri municipale sau tehnologice ca urmare a accidentelor

Evaluare si selectare servicii de buna reputatie pentru transport deseuri Planificarea strategica, programarea si modificarea traseelor de transport al deseurilor pentru evitarea drumurilor care traverseaza localitati si pentru evitarea traficului intens Protocoale de comunicare cu soferii de circulatie Consultarea autoritatilor locale cu privire la programul si practicile de transport ale deseurilor, precum si la trasee alternative si alte masuri de minimizare posibile


Neutru

Tabel nr. 19. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Peisajul”



Modificarea peisajului la scara locala prin Proiectare arhitectonica adecvata integrarii noilor Perioada de constructie, Negativ



48



modificarea permanenta a geomorfologiei reliefului

structuri topografice in mediul inconjurator, conform recomandarilor standardelor in vigoare

functionare şi inchidere; termen: permanent

nesemnificativ

Modificarea peisajului la scara locala prin modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat in etapele de constructie si de operare, modificarea raportului dintre categoriile de folosinta a terenului si a valorii estetice a peisajului in toate etapele planului, impactul asupra zonelor protejate in etapa de constructie

Reacoperirea completa cu vegetatie in etapa de inchidere/reabilitare a amplasamentului, cu specii autohtone, in scopul refacerii comunitatilor de plante si a modelelor naturale Masuri specifice de atenuare a impactului vizual in toate etapele planului

Perioada de constructie, functionare; termen: permanent


Tabel nr. 20. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Solul/Utilizarea terenului”



Poluarea potentiala prin scurgeri de reactivi chimici sau produse petroliere

Amenajarea de spatii betonate izolate, prevazute cu sisteme de colectare a scurgerilor accidentale Depozitarea substantelor chimice/carburantilor pe cat posibil in spatii acoperite, dotate cu cuve de retentie Gestionarea corespunzatoare a substantelor chimice si a carburantilor, inclusiv a deseurilor periculoase


Neutru

Poluarea potentiala generata de depozitarea deseurilor periculoase

Amenajarea unui depozit temporar asigurat de deseuri periculoase, prevazut cu spatii separate, bazine de retentie, sisteme de drenare care sa impiedice amestecul de materiale incompatibile si sa capteze eventualele scurgeri; deseurile vor fi depozitate in recipiente adecvate.


Neutru

Poluarea potentiala generata de colectarea si eliminarea deseurilor municipale

Colectare in containere si eliminare la un depozit autorizat Perioada de constructie, functionare şi inchidere; termen: permanent

Neutru

Poluarea generata de depunerea prafului si a particulelor incarcate cu metale emise in gazele de esapament, ca urmare a functionarii vehiculelor si utilajelor mobile

Utilizarea de vehicule si de utilaje mobile dotate cu motoare care sa respecte cele mai stricte standarde de emisie Program de intretinere curenta a vehiculelor si a utilajelor mobile Implementarea programului de control al prafului de pe arterele de trafic (stropire, aplicare substante chimice stabilizatoare)


Neutru

Pierderea potentialului de utilizare a terenului ca urmare a amenajarilor industriale

Depozitarea solului vegetal decopertat si utilizarea acestuia pentru reabilitarea amplasamentului Reabilitarea intregului amplasament prin acoperire cu sol si


Neutru



49



revegetare, in scopul redarii in folosinta initiala sau in alte scopuri

Tabel nr. 21. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Valori materiale”



Cresterea costurilor si a impactului asupra mediului ca urmare a achizitionarii si transportului de materiale

Utilizarea in cea mai mare masura posibila a materialelor locale (lemn, agregate), reducandu-se atat costurile, cat si impactul asupra mediului ca urmare a transportului


Pozitiv

Tabel nr. 22. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Factori climatici”

Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Etapa / durata

exercitare impact Categorie impact

Contributie la schimbarile climatice prin emisii de gaze cu efect de sera

Utilizarea drept combustibil a peletilor de lemn, instalarea de cazane de mare randament pentru producerea agentului termic, in vederea reducerii consumului de combustibil, utilizarea de vehicule si de utilaje mobile dotate cu motoare cu emisii reduse de poluanti

Perioada de functionare; termen: lung


Tabel nr. 23. Impact cumulat si interactiuni


Efecte cumulate ale prevederilor planului Factor/aspect de mediu cu care interactioneaza Comentarii privind interactiunile potentiale

Populatia Principalele forme de impact sunt asociate imbunatatirii conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung. Implementarea planului si a masurilor incluse in planurile de

Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Valorile

Implementarea planului va determina modificari in utilizarea terenului din zona Achizitionarea de terenuri



50



management social si de mediu va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

materiale


Principalele forme de impact sunt asociate modificarii utilizarii terenurilor, poluarii potentiale a apelor (inclusiv transfrontiera) si a solului. Respectarea masurilor din Planul de management al deseurilor, din Planul de interventie in caz de avarie/accident si de combatere a poluarii si din Planul de dezvoltare durabila pentru comunitate va determina un impact cumulat neutru asupra calitatii apelor si solului. Modificarea utilizarii terenurilor din zona va genera un impact

negativ in etapele de constructie si de operare, care va fi atenuat semnificativ in etapa post-inchidere ca urmare a reabilitarii mediului si reintroducerii terenurilor in circuitul natural.

Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Peisajul, Valorile materiale

Depozitarea deseurilor generate de activitatile desfasurate va determina modificari in utilizarea terenului din zona, modificarea reliefului, achizitionarea de terenuri in conditii reciproc avantajoase

Apa Impactul cumulat este determinat de evacuarile de ape uzate epurate si de ape pluviale. In conditiile implementarii Planului de gospodarire a apei si de control al eroziunii si al altor planuri care asigura mentinerea calitatii apei in limitele legale, impactul cumulat va fi neutru. Colectarea si epurarea apelor uzate asociate lucrarilor si managementul corespunzator al tuturor tipurilor de deseuri va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calitatii apelor de suprafata si subterane. Impactul general cumulat poate fi apreciat ca pozitiv.

Biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana

Calitatea apei este esentiala pentru flora si fauna acvatica. Implementarea prevederilor privind gospodarirea apelor din zona industriala, inclusiv a apelor uzate generate de activitatea desfasurata va determina imbunatatirea semnificativa a calitatii apelor de suprafata si subterane fata de situatia actuala, permitand dezvoltarea vietii acvatice in cursurile de apa. Calitatea apei subterane este importanta pentru sanatate asociate lucrarilor si managementul corespunzator al tuturor tipurilor de deseuri va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calitatii apelor de suprafata si subterane.



51



Aerul Impactul cumulat asupra calitatii aerului al surselor de poluanti atmosferici se va situa cu mult sub valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili, in conditiile in care se vor implementa masurile prevazute in Planul de management al calitatii aerului. Impactul cumulat este apreciat, totusi, ca negativ nesemnificativ, deoarece aduce un aport foarte mic la impurificarea aerului din perimetrele cu receptori sensibili din vecinatatea zonei industriale.

Dezvoltarea in zona a unor proiecte similare, biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana, Peisajul, Solul/Utilizarea terenului, Infrastructura rutiera/Transportul, Factorii climatici

Emisiile de poluanti atmosferici, respectiv, calitatea aerului reprezinta elemente importante atat la nivel local, in ceea ce priveste protectia sanatatii umane, a vegetatiei si a ecosistemelor, cat si la nivel global, in ceea ce priveste schimbarile climatice. Emisiile de praf si de alti poluanti, specifice activitatilor pot influenta calitatea aerului, precum si a solului (prin depunere). Totusi, avand in vedere distanta mare fata de zona locuita precum si amplasarea fermelor fata de directia predominanta a vantului, dezvoltatea activitatilor de crestere a animalelor nu va avea un impact semnificativ asupra calitatii aerului. Emisiile de poluanti specifice traficului rutier sunt dependente de starea tehnica a infrastructurii. Acestea determina cresterea nivelurilor de poluare a aerului in vecinatatea arterelor de trafic. Prin implementarea masurilor de prevenire/reducere a poluarii aerului, receptorii sensibili nu vor fi afectati.


Impactul cumulat al activitatilor desfasurate asupra nivelurilor de zgomot si vibratii se va situa sub valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili, in conditiile in care se vor implementa masurile prevazute in Planul de management pentru zgomot si vibratii. Impactul cumulat este apreciat, totusi, ca negativ

nesemnificativ, deoarece activitatile ce se vor desfasura vor aduce un aport la nivelurile de zgomot si vibratii din perimetre cu receptori sensibili din vecinatatea zonei industriale.

Sanatatea umana, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Infrastructura rutiera/Transportul

Nivelurile de zgomot si de vibratii pot afecta sanatatea umana si/sau starea constructiilor atunci cand se depasesc anumite limite. Nivelurile de zgomot si de vibratii generate de traficul rutier sunt dependente de starea tehnica a infrastructurii. Activitatile de transport determina cresterea nivelurilor de zgomot si de vibratii in vecinatatea arterelor de trafic. Prin implementarea masurilor de prevenire/reducere a nivelurilor de zgomot si de vibratii, receptorii sensibili nu vor fi afectati.


Impactul cumulat al activitatilor desfasurate asupra biodiversitatii va consta in modificari si pierderi de habitate, acesta fiind apreciat ca negativ

Peisajul, Solul/Utilizarea terenului

Modificarea si pierderea de habitate influenteaza peisajul si utilizarea terenului pentru etapele de constructie si de operare. Implementarea prevederilor Planului de management al biodiversitatii va determina atenuarea efectelor negative. Aplicarea masurilor de infiintare a retelei ecologice compensatorii si a celor de renaturare a zonei dupa inchiderea activitatilor va determina refacerea si diversificarea habitatelor, cu impact pozitiv asupra biodiversitatii.



52




Impactul cumulat este considerat ca fiind pozitiv semnificativ. Populatia, Peisajul Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic poate avea influente cu efecte economice asupra comunitatii. De asemenea, acest patrimoniu are semnificatie pentru caracteristicile peisajului din zona si din imprejurimi.

Sanatatea umana

Impactul cumulat este considerat pozitiv semnificativ. Populatia, Apa, Aerul, Zgomotul si vibratiile

Sanatatea umana este influentata de conditiile de viata, de calitatea apei, a aerului, a nivelurilor de zgomot si vibratii. Considerentele specifice sunt descrise mai sus .

Infrastructura rutiera/ Transportul

Impactul cumulat asociat infrastructurii rutiere este considerat pozitiv semnificativ. Impactul cumulat asociat transporturilor este apreciat ca fiind neutru.

Populatia, Apa, Aerul, Zgomotul si vibratiile, Sanatatea umana, Solul/Utilizarea terenului, Factorii climatici

Infrastructura rutiera si conditiile de circulatie influenteaza viata din cadrul comunitatilor, calitatea aerului, nivelurile de zgomot si de vibratii si prin intermediul acestora, sanatatea umana. Traficul rutier genereaza o serie de poluanti atmosferici care includ si gaze cu efect de sera. Transportul de materiale si in special de substante toxice si periculoase poate afecta sanatatea umana sau mediul (apa, aerul, solul) ca urmare a unor eventuale accidente de circulatie soldate cu pierderi de substante.

Peisajul Singura forma de impact apreciata ca negativa semnificativa, la scara locala, este asociata modificarii definitive a reliefului. Implementarea masurilor din Planul de inchedere a zonei va conduce la atenuarea impactului la scara locala si regionala. Intre utilizarea terenurilor si peisaj exista o relatie stransa zonei este apreciat ca fiind negativ nesemnificativ.

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Biodiversitatea, flora si fauna, Solul/Utilizarea terenului, Populatia

Peisajul unei zone include si patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic de care dispune aceasta. Biodiversitatea, flora si fauna sunt influentate direct de elementele naturale ale peisajului, acestea fiind componente esentiale ale habitatelor. Intre utilizarea terenurilor si peisaj exista o relatie stransa de interdependenta. Impactul asupra peisajului poate genera unele forme de impact asupra comunitatilor din vecinatate.


Impactul cumulat privind solul si utilizarea terenului este apreciat ca neutru prin implementarea masurilor prevazute in: Planul de management pentru deseuri, Planul de reabilitare si inchidere a zonei, Planul de management pentru calitatea aerului, Planul de gospodarire a apei si control al eroziunii, Planul de pregatire pentru situatii de urgenta si poluari accidentale

Populatia, Biodiversitatea, flora si fauna, Peisajul, Valorile materiale

Impactul asupra calitatii solului si modificarile privind folosintele terenului pot determina diferite forme de impact asupra comunitatilor si a valorilor materiale (afectarea proprietatilor), precum si asupra biodiversitatii (modificari si pierderi de habitate). Masurile de reabilitare a mediului dupa inchiderea activitatilor vor determina reintroducerea unor forme asemanatoare de folosinte



53



Valori materiale Impactul cumulat privind valorile materiale este apreciat ca pozitiv.

Populatia, Solul/Utilizarea terenului

Impactul asupra valorilor materiale poate genera forme de impact asupra comunitatilor si asupra utilizarii terenului. Masurile prevazute de plan cu privire la achizitionarea proprietatilor in conditii reciproc avantajoase, precum si la utilizarea resurselor locale vor avea efecte benefice asupra comunitatilor. Vor fi puse in valoare resurse locale neutilizate pana in prezent (agregate).

Factori climatici Impactul cumulat asupra climei este determinat de emisiile de gaze cu efect de sera generate de surse de ardere stationare si mobile care, dupa inchidere si reabilitare vor disparea. Impactul este apreciat negativ nesemnificativ.

Aerul, Infrastructura rutiera/Transportul

Factorii care influenteaza clima interactioneaza cu aerul si cu transportul datorita emisiilor asociate surselor stationare de ardere de la uzina de procesare si transportului minereului si al altor materiale.

RAPORT de MEDIU

Construire fermă de porci


0

6.2. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE CUMULATE CU ALTE PLANURI DIN ZONA

In zona comunei Garbovi, judetul Ialomita sunt initializate si aflate in diferite stadii de implementare mai multe planuri de infiintare a unor ferme de crestere a porcilor.

Evaluarea efectelor potentiale cumulate asupra mediului generate de PUZ de construire a unor ferme de crestere a animalelor in comuna, a fost efectuata pentru fiecare dintre cei treisprezece factori de mediu relevanti:

• populatia; • managementul deseurilor; • apa; • aerul; • zgomotul si vibratiile; • biodiversitatea, fauna si flora; • patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic; • sanatatea umana; • infrastructura rutiera/transportul. • peisajul; • solul/utilizarea terenului; • valorile materiale; • factorii climatici. Tabel nr. 24. Impact cumulat si interactiuni

Factor de mediu Efecte cumulate ale prevederilor planurilor

Populatia Principalele forme de impact sunt asociate imbunatatirii conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung.

Implementarea planurilor si a masurilor incluse in planurile de management social si de mediu va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.


Principalele forme de impact sunt asociate modificarii utilizarii terenurilor, poluarii potentiale a apelor (inclusiv transfrontiera) si a solului.

Respectarea masurilor din Planul de management al deseurilor, va determina un impact cumulat neutru asupra calitatii apelor si solului.

Utilizarea dejectiilor fermentate la fertilizarea terenurilor agricole in baza studiilor agrochimice si cu respectarea planurilor de fertilizare, va induce un impact pozitiv asupra solului.

RAPORT de MEDIU



1


Apa Impactul cumulat este determinat de evacuarile de ape uzate menajere si de ape pluviale, precum si de managementul dejectiilor.

Colectarea si epurarea apelor uzate asociate lucrarilor si managementul corespunzator al tuturor tipurilor de deseuri va determina un impact cumulat negativ nesemnificativ asupra calitatii apelor de suprafata si subterane.

Aerul Impactul cumulat asupra calitatii aerului al surselor de poluanti atmosferici se va situa cu mult sub valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili, in conditiile in care se vor implementa masurile prevazute.

Conform evaluarilor prezentate in Anexa nr. 1, impactul cumulat este apreciat, totusi, ca negativ nesemnificativ, deoarece aduce un aport foarte mic la impurificarea aerului din perimetrele cu receptori sensibili din vecinatatea zonei industriale.


Impactul cumulat al activitatilor desfasurate asupra nivelurilor de zgomot si vibratii se va situa sub valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili si este apreciat, ca negativ nesemnificativ, deoarece activitatile ce se vor desfasura vor aduce un aport foarte scazut la nivelurile de zgomot si vibratii, iar perimetre cu receptori sensibili sunt situate la distante mari.

Biodiversitate, flora si fauna

Impactul cumulat al activitatilor desfasurate asupra biodiversitatii va consta in modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament si a categoriilor de folosinta a terenurilor, acesta fiind apreciat ca negativ.

Magnitudinea impactului este totusi scazuta avand in vedere suprafata mica a fiecarui amplasament.


Implementarea planurilor, nu va duce la modificarea condiţiilor etnice şi culturale locale.

Sanatatea umana Avand in vedere ca impactul cumulat asupra aerului, apei si solului este nesemnificativ, se apreciaza ca implementarea planurilor nu va avea impact asupra sanatatii umane.

Infrastructura rutiera/ Transportul

Impactul cumulat asociat infrastructurii rutiere este considerat pozitiv

semnificativ.

Impactul cumulat asociat transporturilor este apreciat ca fiind neutru.

Peisajul Singura forma de impact asupra peisajului este asociata modificarii definitive a peisajului.

Avand in vedere ca fermele vor fi construite la distanta mai mare de 1 km fata de zonele locuite si fata de caile de comunicatie, impactul asupra peisajului va fi negativ nesemnificativ.

RAPORT de MEDIU



2



Impactul cumulat privind solul si utilizarea terenului este apreciat ca neutru prin implementarea planurilor. Modificarea utilizarii terenurilor din zona va genera un impact negativ in etapele de constructie si de

operare, care va fi atenuat in etapa post-inchidere ca urmare a reabilitarii mediului si reintroducerii terenurilor in circuitul natural. De asemenea utilizarea dejectiilor fermentate la fertilizarea terenurilor agricole va avea un impact pozitiv semnificativ.

Valori materiale Impactul cumulat privind valorile materiale este apreciat ca pozitiv.

Factori climatici Impactul cumulat asupra climei este determinat de emisiile de gaze cu efect de sera generate de surse de ardere stationare si mobile care, dupa inchidere si reabilitare vor disparea. Impactul este apreciat negativ

nesemnificativ.

6.3. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE TRANSFRONTIERA Luand in considerare amplasamentul obiectivului, implicit distantele fata de

cea mai apropiata granita, nivelul emisiilor poluante rezultate din desfasurarea procesului tehnologic in ferma de crestere şi ingrasare a porcilor, se apreciaza ca obiectivul nu va avea un efect transfrontalier.

6.3. ANALIZA RISCURILOR In aceasta faza de realizare a planului se poate pune in evidenta prezenta

unor eventuale riscuri datorate desfasurarii activitatilor in ferma de crestere şi ingrasare a porcilor. Acestea sunt datorate folosirii drept combustibil a peletilor de lemn (risc de incendiu) si a folosirii substantelor dezinfectante (risc asupra sanatatii personalului din ferma, a populatiei si a factorilor de mediu).

Se are in vedere ca in fazele urmatoare de proiectare si intocmire a

documentatiei de mediu sa se aprofundeze aceste aspecte. Masurile de preintampinare a unor efecte nedorite se vor lua inca din faza de

proiectare.

RAPORT de MEDIU



3

CAPITOLUL 7. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

7.1. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR

Masurile luate prin proiectare pentru protectia factorului de mediu apa, vor fi prezentate in functie de sursa de emisie a poluantului.

Apele uzate rezultate de la spalarea si dezinfectia halei de crestere la sfarsitul fiecarui ciclu de productie sunt evacuate printr-o retea de canalizare in doua lagune cu un volum de 5400 m3 fiecare.

Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar sunt colectate separat, intr-un bazin betonat vidanjabil. Periodic, aceste ape sunt transportate pentru tratare pe baza de contract intr-o statie de epurare.

Este necesar ca utilajle de exploatare şi mijloacele de transport atat in etapa de

construire, cea de functionare cat si in etapa de dezafectare: sa fie verificate tehnic şi să nu prezinte defecţiuni prin care să aibă

loc scurgeri de motorină, uleiuri etc. alimentarea cu motorină şi schimbul de ulei se va face în locuri

special amenajate (garaje, ateliere). reparaţiile se vor executa în ateliere speciale; spalarea autovehiculelor se va face în spălătorii special amenajate, cu

conditii speciale de protecţie şi colectare a apelor; orice utilaj sau autovehicul care nu prezintă siguranţă în exploatare

din punct de vedere al protecţiei mediului va fi oprit sa lucreze; mecanicii de utilaje şi soferii vor fi instruiti în acest sens.

Batalurile pentru depozitarea fractiei lichide

Toata baza depozitului va fi etansata, astfel:

Etansarea bazei depozitului cu straturi minerale (argila) si sintetice (geocompozit sau trisoplast, geomembrana, geotextil);

Diguri perimetrale;

Canal de garda; In acest fel exfiltratiile din depozit la nivelul terenului şi care ar putea ajunge

in apa de suprafata sunt practic excluse. Chiar daca are loc un accident punctiform datorat unei suduri imperfecte a geomembranei sau gauririi acesteia din diverse motive, dejectiile lichide care se scurg şi trec de etansarea secundara, intalnesc etansarea de baza. In plus, la trecerea prin acest strat, lichidul sufera o epurare naturala din punct de vedere biologic datorita fixarii ionilor pe particulele de argila.

RAPORT de MEDIU



4

Activitatea umana

In fapt, ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring şi eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare. In etapele de construire, functionare şi dezafectare se vor lua masuri speciale pentru ca:

Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului sa fie depozitate in containere speciale amplasate in locuri protejate;

Toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie a mediului pe care trebuie sa le respecte şi vor fi informati cu privire la masurile coercitive ce vor fi luate in caz de accidente ecologice datorate neglijentei.

7.2. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA AERULUI

Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant si influenta

acestora poate fi din cauza:

Proiectarea si constructia cladirilor (hale);

Formula furajelor (nivelul de proteine);

Sistemul de adapare;

Sistemul de gestionare a dejectiilor;

Numarul de porci. Protectia aerului se realizeaza prin amplasarea fermei intr-o zona care respecta

zona de protectie sanitara fata de asezarile umane, unde factorul de mediu aer nu va fi afectat.

Ferma va fi amplasata in extravilanul localitatii, la o distanta de 3000 m fata de cea mai apropiata zona locuita (distanta minima recomandata de Ordinul 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei este de 1000 m).

Măsurile de minimizare a emisiilor de poluanţi în atmosferă vor consta în: Aplicarea tehnicilor BAT;

proiectarea sistemului de adapostire conduce la reducerea emisiilor de amoniac fata de sistemul de referinta cu 25% pentru Hala Gestatie si Hala Tineret (BREF ILF, tabelul 4.21 si 4.23) si cu 52% pentru Hala Maternitate (BREF ILF, tabelul 4.22);

hranirea in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului (BREF ILF sectiunile 5.2.1 si 4.2.2);

Acoperirea batalurilor cu un strat de paie tocate pentru reducerea emisiilor (BREF ILF, sectiunea 5.2.5).

Buna gospodarire a dejectiilor; Infiintarea unei perdele vegetale perimetrale;

RAPORT de MEDIU



5

Dotarea centralelor termice cu arzatoare moderne cu continut redus de poluanti;

Controlul traficului auto în interiorul amplasamentului; Întreţinerea drumurilor de acces.

7.3. MĂSURI PENTRU PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

Pentru mentinerea unui microclimat optim in hala se face aerisirea cu

ventilatoare actionate de motoare electrice care introduc aer proaspat şi evacueaza aerul incarcat cu emisii, rezultat din activitatea de crestere a porcilor.

Nivelul de zgomot nu depaseste valoarea de 30 dB(A). Nu sunt necesare amenajari speciale impotriva zgomotelor şi vibratiilor. În perioadele de construire, exploatare şi dezafectare, singurele măsuri de

reducere a zgomotelor şi vibraţiilor sunt cele legate: de buna funcţionare a utilajelor folosite pe amplasament; optimizarea tuturor activităţilor desfăşurate în incinta fermei.

7.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI SI SUBSOLULUI

Solul este factorul de mediu care preia si transmite majoritatea poluantilor

emanati in mediul inconjurator. Activitatea ce se desfasoara in hala pentru cresterea poarcilor nu are impact

direct asupra solului. Ea influenteaza solul in mod indirect prin intermediul altor factori de mediu si in special prin intermediul particulelor in suspensie care, fiind mai grele decat aerul, se depun pe sol.

Forma sub care poate fi afectat direct solul in etapele de construire, functionare si ezafectare este depozitarea pe suprafata solului a deseurilor.

Pentru eliminarea acestui pericol, in perioada de exploatare, dejectiile sunt evacuate periodic din hala prin intermediul unei retele de canalizare etanse, procesate si folosite in agricultura ca fertilizant. Cantitatea de nutrienti aplicata va fi stabilita pe baza unui studiu pedologic. Integritatea canalizarii si gospodariei de dejectii va fi verificata periodic.

Deseurile menajere vor fi depozitate temporar in containere speciale si preluate de firme specializate.

Cadavrele se depoziteaza temporar in containere speciale si eliminate prin intermediul firmelor specializate.

RAPORT de MEDIU



6

CAPITOLUL 8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

8.1. ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE” Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata de

care se compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale planului „Construire ferma de porci”.

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt: • pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca (estimate la 20 ÷ 50

angajari directe in etapa de preconstructie si in etapa de constructie, 14 in etapa de operare, la care se adauga angajari suplimentare indirecte);

• pierderea investitiilor efectuate pana in prezent, avand ca rezultat pierderea interesului investitorilor privati, bancilor comerciale si al institutiilor internationale de finantare cu privire la proiectele de dezvoltare industriala viitoare in regiune si in Romania;

• pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne, conforme reglementarilor.

Cea mai favorabila situatie pentru zona Garbovi ar fi: • sa dispuna de solide oportunitati economice si de locuri de munca; • impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se va

dezvolta si de celelalte dezvoltari economice majore sa fie minim; • sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remedierea aparitiei

unor poluarii. Pentru a realiza aceasta (si a preveni impactul socio – economic negativ

generat de neimplementarea planului) este necesara o resursa economica viabila, capabila sa genereze oportunitati pentru locuri de munca in numar semnificativ si suficiente venituri pentru a permite rezolvarea problemelor de mediu.

8.2. ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PLANULUI

In vederea selectarii celei mai bune alternative de dezvoltare a activitatior

din punct de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:

• alegerea amplasamentului fermei; • alternative privind procesele tehnologice; • data inceperii activitatilor; • modalitati de tratare şi depozitare a dejectiilor; • alte facilitati legate de activitatile desfasurate.

RAPORT de MEDIU



7

8.2.1. Alegerea amplasamentului fermei

Amplasarea obiectivelor Configuratiile spatiilor de productie au fost optimizate printr-o evaluare

detaliata a geologiei, geometriei si geomerfologie zonei. Amplasarea fermei Amplasamentul fermei a fost selectat astfel incat sa se optimizeze distanta

fata de cea mai apropiata localitate. De asemenea au fost analizati factorii climatici ai zonei (directie şi viteza a vantului)

Amplasarea lagunelor şi a platformelor de depozitare a dejectiilor In ceea ce priveste sistemul de canalizare si procesele de tratare s-a ales o

singura varianta, ca fiind cea mai viabila. In zona nu exista retea de canalizare.

8.2.2. Alternative privind procesele tehnologice

Tehnologii adoptate Exista urmatoarele considerente pentru care s-a ales tehnologia: • construirea de hale in vederea realizarii condiţiilor de microclimat,

furajare, adăpare, evacuare asternut; • realizarea unor spaţii de depozitare materie primă (silozuri); • respectarea BAT-urilor referitoare la conditiile de adapostire, furajare,

adapare, colectare, tratare şi evacuare a dejectiilor; • asigurarea serviciilor conexe producţiei de porci.

8.2.3. Alternative privind data inceperii activitatilor

Cele doua alternative sunt: • inceperea cat mai curand a activitatilor, imediat dupa obtinerea tuturor

documentelor de reglementare necesare; • intarzierea inceperii activitatilor. Evaluarea comparativa a celor doua alternative conduce la concluzia ca

alternativa intarzierii nu este viabila deoarece aceasta ar conduce la intarzierea realizarii beneficiilor sociale si economice pentru comunitate.

8.2.4. Alternative de tratare şi depozitare a dejectiilor

Au fost analizate trei alternative BAT posibile pentru depozitarea/tratarea

dejectiilor. Stocarea dejectiilor in lagune / rezervoare (tratare prin fermentare anaeroba). Depozitarea dejectiilor in lagune / rezervoare supraterane (precedata sau nu

de separarea mecanica), este o metoda BAT, care serveste atat pentru stocarea apelor uzate pana in momentul utilizarii la fertirigatii cat si ca metoda de tratare biologica a

RAPORT de MEDIU



8

dejectiilor (BREF ILF Sectiunea 2.6.5). Se considera ca durata necesara pentru fermentarea anaeroba a dejectiilor este 7- 8 luni in conditii de clima continentala. (BREF ILF Sectiunea 3.3.1). BAT este sa se asigure capacitatea necesara pentru stocarea dejectiilor pana la aplicarea acestora pe camp (BREF ILF Sectiunea 5.2.5).

Tratarea dejectiilor pe amplasament prin Statie de epurare Metoda de tratare a dejectiilor de la porci in statie de epurare se poate aplica

atat pentru instalatii noi cat si pentru cele existente; aceasta este BAT in anumite conditii (BREF ILF, Sectiunea 4.9.3):

- existenta suprafetei de teren necesara pentru statia de tratare, platformele de namol si iazurile biologice;

- disponibilitatea de fonduri de investitie si exploatare (BREF ILF mentioneaza un cost de exploatare si intretinere de 6,1 EUR/ tona de dejectii; acest cost include rata de amortizare a investitiei de 7% pe o perioada de 7 ani, avand valoarea de 3,6 EUR/ tona de dejectii);

- dejectii cu un continut ridicat de apa (BREF ILF, Sectiunea 4.9.3 mentioneaza ca aplicarea acestei tehnici se limiteaza la tratarea dejectiilor de la scroafe cu un continut de materie uscata de cel mult 6%, deoarece in general, ingrasatoriile produc o cantitate mai mare de dejectii solide);

- un numar de animale (scroafe) mai mare de 500; - asigurarea unui control riguros al procesului, mai ales in zonele cu ierni

friguroase unde este dificil de realizat temperatura necesara pentru o activitate biologica suficienta; in asemenea cazuri poate creste nivelul de amoniac inhiband astfel nitrificarea.

Tratarea dejectiilor pe amplasament prin separare mecanica cu urmatorul

flux tehnologic: - separarea fractiei solide prin sitare; - bazin de colectare a fractiei lichide; - folosirea fractiei solide şi a fractiei lichide ca ingrasamant in agricultura. Separarea mecanica este utilizata in fermele de porci pentru a separa fractia

solida (cca. 10% volum) de cea lichida (90%). In general, fractia lichida astfel separata este mai usor de stocat, transportat si aplicat la tratamente pe sol decat dejectiile neseparate. Aceasta fractie se poate aplica direct la fertirigatii sau poate fi tratata in continuare. De asemenea, fractia solida obtinuta este mai usor de transportat si se utilizeaza dupa compostare sau uscare (BREF ILF, sectiunile 2.6.1 si 4.9.1).

Se pot folosi diverse instalatii de separare mecanica. Majoritatea functioneaza in sistem inchis ceea ce face ca emisiile de amoniac in aer in timpul separarii mecanice sa fie neglijabile. Printr-un singur procedeu (asa numitul „straw filter”) se pierde in aer sub forma de amoniac cca. 45 % din azotul continut in dejectiile intrate in instalatie. A fost selectata aceasta metoda de tratare/depozitare a dejectiilor datorita timpului redus pentru fermentarea fractiei lichide şi spatiului redus pentru depozitarea fractiei solide.

RAPORT de MEDIU



9

8.2.5. Alternative de tratare mecanica a dejectiilor

Beneficiile realizate de separarea mecanica a dejectiilor depind de tratamentul

ulterior al fracţiunii solide şi lichide. Deoarece odată cu separarea fracţiunii solide se realizează şi separarea nutrienţilor (azotul, fosforul si potasiul), procentajul de materie solidă ar trebui să fie cât mai mic posibil în fracţiunea lichidă şi cât mai mare în fracţiunea solidă. Aplicarea unui floculant poate îmbunătăţi separarea realizată prin tehnica folosirii unei prese sau a unei centrifuge.

Tehnicile care se pot aplica pentru separarea mecanica a dejectiilor sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 25: Rezultatele tehnicilor de separare mecanică a dejecţiilor

Tehnica Tipul

dejecţiilor

Procentajul în fracţiunea solidă

Masă Substanta

uscata N P2O5 K2O

Sedimentare Scroafă 28 68 44 90 28

Presa cu surub (Press-auger)

Porc gras 13 35 11 15 53

Filtru cu paie (Straw-filter)

Scroafă 11 79 23 >90 5

Centrifugă Porc gras 13 47 21 70 13

Centrifugă + floculant

Porc gras 24 71 35 85 24

Presa cilindrica (Roll press)

Porc gras 33 83 47 90 30

S-a ales presa cilintrica datorita eficientei mari in separarea fractiei solide

si implicit a nutrientilor.

8.2.6. Alternative privind alte facilitati legate de activitatile propuse

Asigurarea facilitatilor Au fost evaluate urmatoarele alternative: • materii prime asigurate din zonele limitrofe, la preţuri avantajoase • achiziţie de purcei pentru crestere, la preţ convenabil; • posibilitatea desfăşurării activităţii pe toată perioada anului. Ultima alternativa a fost evaluata ca fiind optima, inclusiv din punct de

vedere al impactului asupra mediului. Depozitarea deseurilor municipale In arealul in care se afla amplasamentul zonei industriale nu exista un

depozit autorizat pentru deseuri municipale. Singura alternativa viabila identificata este colectarea si transportul

deseurilor la depozitul autorizat in zona.

RAPORT de MEDIU



10

Alimentarea cu apa proaspata Au fost identificata si evaluata o singura alternativa: realizarea unui put de

medie adancime. In zona nu exista retea de alimentare cu apa.

Gospodarirea apelor Obiectivele de gospodarirea apelor necesar a fi atinse sunt: • asigurarea unei cantitati de apa suficiente pentru operatiile tehologice, cu

minimizarea cererii de apa bruta; • mentinerea separarii intre apele curate si cele poluate; Alimentarea cu energie electrica Au fost identificate si evaluate trei alternative: • construirea unei centrale electrice proprii; • obtinerea de energie electrica din reteaua de distributie din zona. Din considerente economice si de mediu, cea mai buna alternativa este

obtinerea de energie electrica din reteaua de distributie din zona, cu prevederea unui post de transformare.

RAPORT de MEDIU



11

CAPITOLUL 9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI

Se vor raporta anual cantitatile de emisii care depasesc valorile prag prevazute in HG nr. 140 din 6 februarie 2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE. Planul este in acord cu standardele nationale, iar investitia va fi in acord cu standardele sanitar – veterinare, de igiena si bunastare a animalelor si de mediu ale UE. Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatii se va realiza prin controale periodice efectuate de reprezentantii autoritatilor de mediu si de sanatate publica.

Sistemul de automonitorizare in faza de exploatare are doua componente principale :

monitorizarea tehnologica ; monitorizarea factorilor de mediu in zona de influenta. Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii de

functionare a : utilajelor si autovehiculelor ; sistemului de colectare a apelor uzate ; drumurilor din incinta. Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in conditiile proiectate

ale tuturor echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilor de accidente care pot avea efecte negative pentru mediu si sanatatea oamenilor

Se vor monitoriza urmatorii parametrii tehnologici:

- Numarul de animale; - Cresterea in greutate; - Consumul de hrana; - Compozitia hranei, cu evidentierea continutului de proteina cruda si fosfor; - Consumul de apa; - Consumul de energie electrica; - Cantitatea de deseuri produsa. Titularul activitatii va raporta autoritatii teritoriale pentru protectia mediului rezultatul actvitatii de automonitorizare.

RAPORT de MEDIU



12

9.1. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER

Pe baza factorilor de emisie corespunzatori sistemului de adapostire si

continutului de proteina cruda si fosfor in furaje, se vor estima emisiile semnificative

de poluanti in aer (amoniac, protoxid de azot si metan). Tinand seama de cele prezentate pana in prezent, activitatea din ferma ar putea

contribui la poluarea mediului ambiant prin emisiile de poluanti in aer. Contributia este redusa: concentratiile poluantilor in aer sunt sub valorile limita prevazute de legislatia in vigoare, iar distanta fata de zone locuite este suficient de mare. In aceste conditii, se considera ca nu este necesara instituirea unui program de monitorizare a calitatii aerului la limita incintei fermei.

9.2. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DE SUPRAFATA SI SUBTERANE

Monitorizarea calitatii apei freatice se va realiza anual, prin prelevarea de

probe de apa din doua foraje amplasate unul amonte şi unul aval de lagunele pentru depozitarea fractiei lichide a dejectiilor.

Se va monitoriza concentratia indicatorilor fizico – chimici (pH, oxidabilitate, CBO5, materii in suspensie, amoniu) atat la inceputul activitatii cat si pe parcursul desfasurarii acesteia, conform unui program prestabilit.

Valorile concentratiilor inregistrate inainte de punerea in functiune a fermei vor constitui valori de referinta privind calitatea apei freatice din zona amplasamentului.

9.3. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN RETEAUA DE CANALIZARE

Inainte de vidanjare se va monitoriza concentratia indicatorilor din apele

uzate menajere. Frecventa monitorizarii si compararea rezultatelor se va face cu respactarea clauzelor prevazute in contractul de vidanjare si/sau NTPA – 002/2005.

9.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR

Se vor inregistra si raporta cantitatile anuale de deseuri inclusiv cantitatile de

dejectii. O data pe an, se va face analiza chimica a dejectiilor fermentate inainte de

livrarea la terti. Se va institui un registru de evidenta: cantitati de dejectii livrate la terti, data

livrarii, numele beneficiarului, destinatia dejectiilor

RAPORT de MEDIU



13

Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp nu este in responsabilitatea fermei.

Se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, sub semnatura, obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.

9.5. MONITORIZAREA ALTOR ELEMENTE ALE PROCESULUI TEHNOLOGIC

Se vor tine inregistrari si evidente curente privind: a) numarul /efectivul de animale se inregistreaza la fiecare data de

intrare/iesire b) greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data de iesire c) cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la fiecare data de intrare;

consumul lunar se determina prin calcul; d) reteta nutretului combinat este pastrata la sediul fermei; e) gospodaria de apa va fi dotata cu debitmetru pentru inregistrarea

consumului de apa; f) consumul lunar de energie; g) cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii); h) integritatea retelei de canalizare exterioare, a caminelor de vizitare si a

batalelor.

RAPORT de MEDIU



14

CAPITOLUL 10. REZUMATUL FARA CARACTER TEHNIC

10.1. INFORMATII GENERALE Localizare Complexul zootehnic Ferma Silistea este amplasat in extravilanul comunei

Garbovi, judetul Ialomita. Comuna Garbovi este situata in partea de nord - vest a judetului Ialomita.


Amplasamentul are urmatoarele vecinatati: - la nord: drum de exploatare, teren agricol; - la est: drum de exploatare,teren agricol. - la sud: teren agricol; - la vest: SC Porci Plus SRL – ferma de porci. Terenul (S = 40665 m2) pe care se va amplasa investitia este proprietatea SC

Ferma Silistea SRL, conform Contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 430/25.04.2012.

Categoria de activitate (IPPC) si operatorul Profilul fermei apartinand SC Ferma Silistea SRL va fi de crestere si reproductie a porcilor.

Capacitatea fermei va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru vieri, 150 locuri pentru scrofite de inlocuire si 5120 locuri pentru tineret. Efectivul de scroafe matca va fi de 1250 capete.

Conform anexei nr. 1 a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, activitatea fermei se va incadra la punctul 6.6.c):

Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de 750 de locuri pentru scroafe.

Operatorul activitatilor din ferma zootehnica este S.C FERMA SILISTEA

SRL

RAPORT de MEDIU



15

10.2. DESCRIEREA PLANULUI

Planul general cuprinde obiectivele ce asigura desfasurarea activitatii din cadrul fermei, astfel:

- Hala pentru cresterea porcilor; - Filtru sanitar; - Spatiu necropsie; - Camera de utilitati; - 2 lagune pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la

separarea dejectiilor, avand impreuna o capacitate totala de stocare de 10 800 m3 ;

- Platforma pentru depozitarea fractiei solide a dejectiilor cu o capacitate de 500 m3 ;

- Separator dejectii ; - 2 statii de pompare a dejectiilor ; - Bazin betonat vidanjabil pentru apa uzata menajera, V = 30 m3; - 6 silozuri pentru depozitarea furajelor; - Gospodarie de apa (foraj, pompe); - Platforma pentru generatorul diesel de rezerva; - Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate; - Siloz pentru depozitarea peletilor de lemn, cu o capacitate de 25 tone; - Cai de acces; - Imprejmuiri si porti.

Activitati desfasurate in cadrul obiectivului Ferma are ca obiectiv reproductia porcilor la nivelul cerintelor sanitar –

veterinare si de mediu nationale si ale UE .

In cadrul incintei se vor realiza urmatoarele obiective:

Hala pentru cresterea porcilor va fi impartita in 4 sectiuni :

1. Gestatie individuala; 2. Gestatie in grup; 3. Maternitate; 4. Tineret. Hala va fi prevazuta cu un sistem de colectare a dejectiilor sub pardoseala cu

gratare. Dejectiile vor fi evacuate ori de cate ori este necesar in canalizarea exterioara.

Materiile prime folosite sunt: - Nutreturi combinate - Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar - Apa.

RAPORT de MEDIU



16

Alte materiale: - dezinfectante: materiale cu destinatie pentru uz veterinar care pot contine

chimicale potential toxice si periculoase, in sensul OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, cu modificarile şi completarile ulterioare; acestea vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile inscrise in fisele de securitate corespunzatoare

- medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe baza prescriptiei medicului epizootolog

Resurse folosite: - Apa – in scop igienico-sanitar, pentru adaparea porcilor si pentru curatarea halei de crestere la sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj de alimentare propriu. - Energie electrica – Sursa: din reteaua existenta in zona, printr-un post de transformare. - Peleti de lemn – pentru inclazirea spatiilor de lucru. Asistenta veterinara va fi asigurata de catre medicul epizootolog. Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele BAT (cele mai bune

tehnici disponibile) si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentru protectia mediului.

Tehnici de management Organizare: se estimeaza un numar de 14 locuri de munca; conform practicii

curente, in ferma vor fi angajate persoane pentru urmatoarele functiuni: Sef ferma, Mecanici intretinere hala, Ingrijitoare hale.

Activitatea de protectie a mediului este in competenta compartimentului tehnic si a celui de protectia muncii la nivelul firmei. Cerintele legislatiei de mediu sunt bine cunoscute, conducerea companiei fiind preocupata sa asigure dotarea si functionarea tuturor instalatiilor IPPC pe care le are in exploatare in conditiile protejarii mediului ca intreg, astfel incat sa se respecte toate cerintele legislatiei nationale. Se intentioneaza implementarea Sistemului de Management de Mediu conform ISO 14001.

Vor fi utilizate toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in ce

priveste consumul biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si igienizarea halei de crestere. Sistemul de adapare a animalelor este mecanizat evitandu-se risipa de apa. Spalarea halei de crestere se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu de productie, dupa colectarea dejectiilor si evacuarea acestora in exteriorul halei, folosind masina de spalat cu apa sub presiune si cu consum redus de apa.

Sistemul de adapostire folosit consta intr-o hala comparimentate in boxe specifice fiecarei varste si fiecarui ciclu biologic. Sistemele de adapostire sunt BAT, fiind descrise in sectiunile 4.6.1.1 (pentru Gestatie si Tineret) si 4.6.2.2 (pentru Maternitate) a BREF ILF.

RAPORT de MEDIU



17

Repartizarea in hala a numarului de animale este urmatoarea:

Nr. sectiune Categorie animale

Nr. si tipul boxelor Nr. locuri

1. Gestatie Individuala

Vieri 10 boxe individuale

10

Scroafe 420 boxe individuale

420

Scrofite de inlocuire

15 boxe comune de 10 locuri 150

2. Gestatie Grup Scroafe 56 boxe comune de 10 locuri 14 boxe comune de 6 locuri

644

3. Maternitate Scroafe 12 compartimente cu cate 28 boxe

individuale 336

4. Tineret Purcei 8 compartimente cu cate 40 boxe

comune de 16 locuri fiecare 5120

Total locuri scroafe 1400

Ventilatia se realizeaza prin intermediul unor fante de admisie si a

ventilatoarelor exhaustoare. Agentul termic necesar pentru incalzirea halei de crestere si filtrului sanitar

se va asigura de o centrala termica pe peleti de lemn, iar in Maternitate compartimentele pentru purcei vor fi prevazute cu lampi cu infrarosu.

Microclimatul va fi condus de un sistem automat (calculator) pe fiecare sectiune.

Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie

impotriva umiditatii.

Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza pentru curatarea generala si dezinfectarea halei de crestere; se parcurg urmatoarele faze:

- se evacueaza dejectiile colectate sub pardoseala - hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala) se degreseaza cu solutie detergenta, se

inmoaie, se spala cu masina automata cu jet de apa sub presiune si dezinfectant;

- se usuca hala; - se dezinfecteaza;

Tehnici de nutritie Furajarea porcilor se face cu furaje speciale furnizate. Se aplica furajarea dupa

retete diferentiate pe faze de productie şi ciclu biologic. Fiecare hala este prevazuta cu un buncar pentru furaje amplasat in exterior.

Din buncarul mare, furajul este preluat automat de un snec transportor carcasat care deverseaza in hranitoarele aflate in interiorul halei.

RAPORT de MEDIU



18

Instalatia de furajare consta din 6 silozuri amplasate in exteriorul halei pentru depozitarea furajelor si sistemul de distributie al furajelor in interiorul halei.

Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje cat si cantitatea zilnica de hrana administrata sunt conforme cu cerintele BAT.

Instalatia de adapare din interiorul halei de productie contine o linie de

adapare automata pe fiecare sectiune. Managementul dejectiilor Dejectiile care se aduna sub pardoseala halei, se evacueaza in canalizarea

exterioara intr-un camin colector. Din acest colector, dejectiile sunt preluate in instalatia de separare mecanica. Cele doua fractii se depoziteaza separat temporar in lagune şi respectiv pe platforme betonate. Dupa compostare, dejectiile se valorifica in agricultura ca fertilizant.

Hala de crestere a porcilor se spala cu masina sub presiune folosind apa la temperatura naturala si dezinfectanti. Apele rezultate de la spalarea halei sunt colectate in canalizarea fermei urmand acelasi proces ca şi dejectiile.

Apele menajere rezultate de la filtrul sanitar sunt colectate intr-o fosa betonata vidanjabila.

Se folosesc tehnici BAT atat pentru procesarea cat şi pentru modul de tratare al dejectiilor.

Cantitatea de nutrienti care poate fi aplicata pe terenurile agricole va fi stabilita pe baza unui studiu pedologic.

Controlul emisiilor Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac si gaz metan in

atmosfera, care rezulta din procesele metabolice si din dejectii. Sursele de emisii in atmosfera sunt hala de productie si sistemul de management al dejectiilor.

Emisiile de azot se pot minimiza doar prin respectarea cerintelor BAT pentru adapostirea porcilor in hale, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/ transferul/ stocarea si eliminarea dejectiilor.

Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentru adapostirea si furajarea porcilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand astfel ca atat productia de azot si fosfor cat si emisiile de amoniac din hale sunt cele mai mici posibile. Celelalte emisii in atmosfera (bioxid de sulf, bioxid de azot, hidrogen sulfurat, pulberi) sunt in cantitati nesemnificative.

Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali. Eventualele emisii necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol

(potentialele exfiltratii din sistemul de canalizare) sunt foarte mici si nu prezinta risc de poluare.

Mirosuri Mirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi minime

in conditiile in care si emisiile de amoniac sunt reduse. Emisiile secundare de hidrogen sulfurat genereaza de asemenea mirosuri dar, in conditiile respectarii

RAPORT de MEDIU



19

cerintelor BAT de adapostire a animalelor, cum este cazul fermei, aceste emisii sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halei de crestere.

Distanta fata de cele mai apropiate zone locuite este mult mai mare decat cea recomandata de Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997.

Deseuri Pe langa dejectiile solide si lichide, principalele deseuri periculoase sunt cele

sanitar veterinare: ambalaje de la vaccinuri si cadavre de porci. Acestea se elimina in afara fermei conform normelor sanitar-veterinare.

Energie Energia electrica si termica se va folosi eficient, in conformitate cu cerintele

BAT.

Accidente Masurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv

a celor de colectare, transport si eliminare a dejectiilor, asigura prevenirea accidentelor de tip industrial.

Zgomot Nivelul zgomotului va fi redus. Se vor avea in vedere respectarea

recomandarilor BAT (privind transportul si descarcarea hranei, incarcarea animalelor trimise la sacrificare, manipularea dejectiilor, instalarea si functionarea ventilatoarelor, functionarea celorlalte utilaje) pentru reducerea zgomotului specific precum si mentinerea acestuia in limitele acceptate.

Monitorizare; Raportare Monitorizarea va fi de asemenea in conformare cu cerintele BREF. Se vor

mentine urmatoarele inregistrari si evidente curente: a) numarul/ efectivul de animale la fiecare data de intrare/iesire b) greutatea corporala la fiecare data de iesire c) cantitatile de furaj intrate; consumul lunar se determina prin calcul; d) cantitatea de cadavre de porci.

Reteta nutretului combinat va fi pastrata la sediul companiei. Hala de crestere a porcilor va fi dotata cu apometru fiind posibila organizarea

sistemului de evidente. In scopul conformarii cu alte cerinte ale legislatiei nationale (referitoare la

prevenirea poluarii apelor cu nitrati din surse agricole), se vor mai intreprinde o serie de actiuni dintre care se mentioneaza: - pastrarea unei evidente stricte a cantitatilor de dejectii livrate la terti pentru a fi

folosite ca material fertilizant, si a datelor de livrare; - stipularea unor clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, sub

semnatura, obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.

Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniac, protoxid de azot si metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin

RAPORT de MEDIU



20

calcul conform celor prezentate in sectiunea nr. 6 la acest document. Raportarile anuale pentru Registrul poluantilor emisi si transferati vor arata ca nu se produc depasiri ale valorilor prag prevazute in HG 140/2008.

Scoaterea din functiune Activitatea desfasurata nu este de natura sa conduca la poluarea chimica a

amplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu vor exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.

Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor. In acest scop s-au identificat elementele constituente ale Planului de inchidere a instalatiei.

Reglementarile privind protectia habitatelor Pe amplasament si in imprejurimile acestuia nu exista specii de plante sau

animale protejate.

10.3. ALTERNATIVE STUDIATE

Tehnicile utilizate au fost alese dintre alternativele care asigura cel mai mare

beneficiu pentru mediu, fara antrenarea unor costuri excesive.

10.4. EVALUAREA IMPACTULUI

Singurul impact potential semnificativ este cel asupra calitatii aerului si se

datoreaza in special emisiei de amoniac din hala de productie si din tratarea dejectiilor. Pe langa efecte asupra sanatatii receptorilor umani, amoniacul conduce si la producerea mirosurilor neplacute.

RAPORT de MEDIU



21

CAPITOLUL 11. CONCLUZII Concluziile care se desprind ca urmare a celor prezentate in acest Raport de

mediu, se pot structura astfel: 1. Obiectivele studiate din cadrul unitatii, au ca profil de activitate cresterea

si reproductia porcilor. 2. In unitate se vor respecta procesele tehnologice de crestere si ingrasare a

porcilor ce vor asigura realizarea in conditii economice corespunzatoare a produselor, in conformitate cu normele si standardele in vigoare.

3. Produsele sunt valorificate integral. Deseurile menajere sunt preluate

periodic pe baza de contract de unitatea de salubritate comunala. Dejectiile, dupa tratare, se folosesc in agricultura ca ingrasamant natural .

4. Utilitatile sunt asigurate prin contracte incheiate cu furnizorii de energie

electrica, Apele Romane. 5. Concentratiile de poluanti se incadreaza sub valorile limita admisibile

prevazute in normativele in vigoare, respectiv STAS 12574/1997 si Ordin nr. 592/2002.

6. Impactul unitatii analizate asupra poluarii fonice este nesemnificativ. Se

apreciaza ca nivelul sonor in jurul perimetrului se inscrie in prevederile STAS 10.009/1988.

In concluzie, se apreciaza ca planul „Construire ferma de porci” in comuna Gârbovi, judetul Ialomita este in concordanta cu legislatia in vigoare, iar impactul asupra mediului este redus pe plan local si fara consecinte in context transfrontiera.

RAPORT de MEDIU



22

Bibliografie:

- Industrial pollution – N. Irving Sax, SUA, 1980; - Epurarea apelor uzate – M. Negulescu, 1968; - Evacuarea si epurarea apelor uzate din industria alimentara – Ion

Teodorescu, Radu Antoniu , 1979 - Air Pollution Modelling, Zannetti, P. - Von Nostrand Reinhold, New York,

1990; - TA Luft. Technische Anleitung zur Reinhaltung der Luft, Hansmann, K.-

Verlag C.H. Beck, 1987 - CORINAIR 2009 - Combustibili. Teoria arderii – I. Cernica, UTM, 2008 - Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) – Reference Document

on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, 2003;

- IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories, volume 4: Agriculture, Forestry and Other Land Use

RAPORT de MEDIU



23

Anexa nr. 1

MODELAREA DISPERSIEI POLUANTILOR ATMOSFERICI PROVENITI DIN ACTIVITATEA FERMELOR IN ZONA COMUNEI GÎRBOVI, JUDETUL IALOMIŢA

RAPORT de MEDIU



24

CUPRINS

1. CONSIDERATII GENERALE ................................................................................... 25

2. DESCRIEREA MODELULUI................................................................ 25

3. APLICATIE PENTRU FERMELE DE CRESTEREA ANIMALELOR, COMUNA GARBOVI ................................................. 27

3.1 POLUANTI ANALIZATI ......................................................................................... 27 3.2 GRILA DE CALCUL ............................................................................................... 27 3.3 DATE PRIVIND CANTITATILE DE POLUANTI EMISE .............................................. 27 3.4 DATE PRIVIND PUNCTELE DE EMISIE ................................................................... 27 3.5 DATE PRIVIND PARAMETRII METEOROLOGICI ..................................................... 27 3.6 REZULTATE .......................................................................................................... 28

RAPORT de MEDIU



25

1. CONSIDERATII GENERALE Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor fermelor care exista sau se vor construi in zona comunei Garbovi s-a efectuat prin modelarea matematică a câmpurilor de concentraţii. Evaluarea nivelurilor de concentraţii s-a efectuat prin raportarea la valorile limită prevăzute de reglementările în vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS 12574/1987 care prevede valori maxime admisibile (CMA) pentru amoniac in zone rezidentiale. 2. DESCRIEREA MODELULUI Modelele matematice folosite pentru dispersia polauntilor atmosferici sunt folosite pentru estimarea concentraţiilor de poluant pe termen lung sau scurt de mediere. Aceste modele sunt aplicabile pentru surse continue punctiforme sau de suprafaţă si se bazeaza pe presupunerea că distribuţia spaţială a concentraţiilor este dată de formula gaussiană a penei: Modelul CLIMATOLOGIC Martin şi Tikvart.

Concentraţia medie CA într-un receptor aflat la distanţa de o sursă de suprafaţă şi la înălţimea z este de sol este dată de relaţia:

A

0 kk

l=1 m=1

l mC = 16

q (k,l,m)S( ,z;u ,P ) d

1

16 8 7

( )

unde: k = indice pentru sectorul direcţiei vântului;

qk() = Q(,)d pentru sectorul k;

Q(,) = emisia în unitatea de timp a sursei de suprafaţă;

= distanţa de receptor pentru o sursă de suprafaţă infinitezimală;

= unghiul în coordonate polare centrat pe receptor; l = indice pentru clasa de viteză a vântului; m = indice pentru clasa de stabilitate;

(k,l,m) = funcţia de frecvenţă a stărilor meteorologice;

S(,z;Ul,Pm) = funcţia care defineşte dispersia; z = înălţimea receptorului deasupra solului; ul = viteza vântului reprezentativă; Pm= clasa de stabilitate.

Pentru surse punctiforme, concentraţia medie CP datorită a “n” surse, este dată de relaţia:

n

mlnnn

1=m1=l

N

1=n

P

)P,uz;, S(G m)l,,k(

2

16 = C

78

unde: kn = sectorul de vânt pentru a n-a sursă;

RAPORT de MEDIU



26

Gn = emisia pentru sursa n;

n = distanţa de receptor a sursei n.

Dacă receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 şi forma funcţiei S(,z;ul,Pm) va fi:

dacă z() < 0,8 L şi

2

2

1expexp

z1/2ll

ml

hh

Tu

0.692-

Lu

1 = )P,u,0;S(

dacă z() > 0,8 L

unde: z() = funcţie de dispersie verticală; h = înălţimea sursei; Δh = supraînălţarea penei de poluant, calculată cu relaţiile lui Briggs; L = înălţimea de amestec; T1/2 = timpul de înjumătăţire a poluantului. Posibilitatea dispariţiei poluantului prin procese fizice sau chimice este dată de expresia:

exp (-0,692ρ/ul T1/2 ) Sursele de suprafata sunt considerate un numar n de surse punctiforme. Concentraţia totală pentru o perioadă de mediere este suma concentraţiilor datorate tuturor surselor pentru acea perioadă. Datele de intrare cuprind informaţii privind: grila de calcul; datele de emisie; parametrii meteorologici.

Grila de calcul - Modelul permite calculul concentraţiei medii a poluantului în orice punct aflat la anumite distanţe de sursa/surse, prin luarea în considerare a contribuţiei tuturor surselor. Ca urmare, este posibil să se calculeze concentraţiile pe o arie în jurul sursei. În acest scop, se limitează aria de interes, iar pe suprafaţa ei se fixează o grilă, de regulă pătratică, ale cărei noduri constituie receptorii. Numărul de noduri şi pasul grilei se aleg în funcţie de caracteristicile sursei, ale ariei de interes şi ale problematicii la care trebuie să se răspundă. Grila va avea o origine şi un sistem de coordonate cu axa OX spre est şi axa OY spre nord, în funcţie de care se stabilesc coordonatele surselor şi ale nodurilor.

Tu

0.692-

hh

)(u2

2 = )P,u,0;S(

1/2lzzl

ml

exp

2

1exp

2

RAPORT de MEDIU



27

Datele de emisie cuprind caracteristicile surselor: concentraţiile noxelor evacuate, înălţime geometrică, diametrul sau suprafaţa de emisie, viteza şi temperatura de evacuare a poluanţilor. Parametrii meteorologici se introduc sub forma funcţiei de frecvenţă F(k,l,m) a tripletului direcţia vântului, clasa de viteză a vântului şi clasa de stabilitate, stabilită pe şiruri lungi de date (plurianuale). De exemplu, dacă se lucrează pe 16 sectoare de vânt, 8 clase de viteză şi 7 clase de stabilitate, tabelul de valori ale funcţiei de frecvenţă cuprinde 896 de intrări.

3. APLICATIE PENTRU FERMELE DE CRESTEREA PORCILOR, COMUNA GARBOVI 3.1 POLUANTI ANALIZATI Principalii poluanti atmosferici specifici activitatii de crestere a porcilor, care se emit in cantitati semnificative sunt: amoniacul, metanul si protoxidul de azot. Singurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3), deoarece legislatia nationala nu prevede limite de concentratie in imisie pentru ceilalti poluanti atmosferici. 3.2 GRILA DE CALCUL S-a utilizat o grilă cu dimensiunile 10 km x 10 km cu pasul de 100 m. 3.3 DATE PRIVIND CANTITATILE DE POLUANTI EMISE Cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 au fost calculate emisiile de amoniac provenite din hale si din managementul dejectiilor (depozitare, separare si compostare) pentru toate fermele de porci existente sau care se vor construi in zona comunei Garbovi, judetul Ialomita. Tabelul nr. 1: Valoarea emisiei de amoniac din fermele din zona comunei Garbovi, judetul Ialomita

Ferma Tipul fermei Valoarea emisiei de NH3

[kg/an] [kg/h]

SC Porci Plus SRL Crestere si reproductie porci

23 674 2,702

SC Ferma Silistea SRL Crestere si reproductie porci

20 822 2,377

SC Fatrom – Aditivi Furajeri SRL Crestere vieri 295 0,034

3.4 DATE PRIVIND PUNCTELE DE EMISIE Au fost considerate ca puncte de emisie ventilatoarele (exhaustoare) amplasate in peretii halelor. 3.5 DATE PRIVIND PARAMETRII METEOROLOGICI S-au utilizat datele meteorologice plurianuale provenite de la Staţia Meteorologică Urziceni. Valorile concentratiilor maxime in imisie calculate reprezinta cele mai mari concentratii care pot aparea, in cele mai defavorabile conditii

meteorologice.

RAPORT de MEDIU



28

3.6 REZULTATE Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraţiile maxime de poluanţi la nivelul solului (inclusiv distanţa faţă de sursa/limita amplasamentului) se prezintă comparativ cu valorile limită conform legislatiei de mediu in vigoare în tabelul nr. 2 şi sub forma unor harţi de izoconcentraţii in figura nr. 1. Tabelul nr. 2: Comparatie intre concentratiile maxime si valorile limita - Intervale de mediere lungi (24 ore)

Zona locuita Coordonate relative

Concentraţia maxima

[g/m3]

Valoare limită1)

[g/m3] Observaţii

- 5300 x 5000 28,31 100 < VL

NE satulGarbovi 2000 x 4000 0,45 100

< VL

Centrul satului Garbovi 750 x 3500 0,26 < VL

Analiza rezultatelor obţinute în urma modelării matematice a dispersiei poluanţilor în atmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentraţiile de poluanţi în atmosferă (imisii), prevăzute de legislaţia în vigoare pune în evidenţă faptul că nivelurile de concentraţii în aerul ambiental generate de fermele de crestere a animalelor care se vor construi in zona comunei Garbovi, judetul Ialomita se vor situa mult sub valorile limită. Concentratia maxima de amoniac in aer calculata este de 28,31 μg/m3 (de aproximativ 3,5 ori mai mica decat valoarea limita (100 μg/m3) stabilita de STAS 12574/87 pentru perioada de mediere de 24 ore) si va fi intalnita in punctul de coordonate 5300 x 5000, in NE extravilanului comunei Garbovi. Unii oameni pot detecta concentratii amoniac in aer mai mici de 5 ppm (3,48 mg/m3). In medie insa, valoarea e undeva la 17 ppm in aer (11,82 mg/m3). Prin urmare, concentratia maxima calculata (0,02831 mg/m3) este mult sub limita de perceptibila de om si prin urmare fermele nu vor genera factori de disconfort pentru populatie.

1) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87



29

Figura nr. 1: Harta curbelor de izoconcentratii pentru amoniac [μg/m3]

0

4

8

12

16

20

24

1 km

comuna Gârbovi, judetul Ialomiţa - apmil-old.anpm.roapmil-old.anpm.ro/files/APM...

Documents

Transcript of comuna Gârbovi, judetul Ialomiţa - apmil-old.anpm.roapmil-old.anpm.ro/files/APM...