Cap. 3 Perspective teoretice pentru practica asistentei socialeTeoria sistemelor ecologice

Teoria sistemelor ecologice ofera cadrul conceptual care schimba atentia de pe relatia cauza- efect (mediul cauzeaza un anumit comportament al persoanei, sau persoana influenteaza mediul intr-un anumit mod?) asupra persoanei sau situatiei ca un intreg interrelational. Persoana este observata ca si parte a situatiei, contextului vietii sale; persoana si contextul sunt un intreg in care fiecare parte este interconectata cu toate celelalte parti printr-un proces complex in care fiecare element este si cauza si efect. Doi autori- Gitterman & Germain au dezvoltat un model pentru planificarea interventiei si a evaluarii bazat pe teoria sistemelor ecologice. Ideea lor centrala este bazata pe intelegerea functiilor date de interactiunea mediului si a persoanei intr-un sistem ecologic, pentru a evalua ceea ce au identificat drept probleme de viata, ce trai: 1. probleme si nevoi de trecere sau tranzitie; 2. probleme si nevoi ce tin de mediu si 3. probleme de adaptare interpersonala in familii si grupuri.Un sistem este definit de obicei ca un intreg, o unitate formata din oameni si interactiuni, inclusiv relatiile dintre ei. Fiecare persoana din sistem este legata de cel putin cateva persoane din sistem, intr-un mod mai mult sau mai putin stabil, intr-o anumita perioada de timp si spatiu.Unul dintre cele mai importante concepte din teoria sistemelor , pentru practicieni, este conceptul sistemului deschis. Conform teoriei sistemelor, sistemele inchise nu interactioneaza cu alte sisteme; nu accepta impulsuri, energii de de la altii, dar nici nu transmit nimic catre acestia. Cand sistemele sunt inchise, se spune ca au o calitate numita entropy= entropie. Sistemele inchise, in timp tind spre o scadere a diferentelor dintre elementele componente, se umiformizeaza si se produce astfel o decadere a organizarii si a functionarii efective. Toate sistemele trebuie sa fie deschise spre exterior, spre comunicarea cu alte sisteme pentru a putea cresta si pentru a se dezvolta.

Obstacole n calea politicii familiale

Exista obstacole si riscuri in legiferarea politicilor familiei.(Kahn, 1980)Primul este problema costurilor.In al doilea rand, exista diferente de valori. Preferintele si alegerile difera in functie de clasa sociala, rasa, grup etnic, religie, sex, varsta s.a.m.dIn al treilea rand, diferitele acceptiuni in legatura cu rolul guvernului pot explica de asemenea, dificultatile in implementarea unor politici a familiei, in special. Astfel, sprijinul pt un rol activ al guvernului e asociat adesea cu un sprijin mai puternic a politicilor familiei, in timp ce convingerea ca piata sau sectorul privat poate face mai mult tinde sa fie asociat cu cei care sprijina guvernarea minimalista si politici ale familiei mai putin generoase si mai putin redistributive.In al 4-lea rand si legat de dezbatrea despre rolul guvernului, exista unii care se tem ca dezvoltarea politicilor familiei si programele aferente pot duce la subminarea familiei.

Lipsa de activitate este, de asemenea, o politicaFiindca problemele si nevoile familiiei vor continua sa existe, intrebarile si propunerile vor persista.

Competen i control

Robert White (1960, 1963) a completat teoriile deja existente sustinand ca indivizii sunt motivati inca din copilarie sa interactioneze activ cu mediul nu numai ca rezultat al nevoii de satisfacerea unor trebuinte ca foamea, setea sau sex dar si ca raspuns la nevoia de a explora lumea si a aduce experiente noi si stimuli in interiorul sistemuluyi personalitatii.White a numit acest motiv- efectanta, aduica un impuls general al ego-ului de a stapani mediul.cand indivizii stapanesc o experienta noua in acord cu standardele lor si cu acordul lumii reale numita competenta de catre White, ei detin motivatia innascuta de a incerca alte sarcini si ami complexe.White a numit aceasta forta motivationala un impuls spre control.-White sustine ca drept rezultat al experientelor de competenta, indivizii reusesc sa simta un sens al maiestriei-o convingere ca cineva poate schimba mediul daca obtine cunostinte despre cum poate face asta si prin folosirea unor abilitati efective.Aceste concepte, ca si cel deneajutorare invatata au o semnificatie uriasa pt asistentii sociali deoarece vin in sprijinul ideii ca, prin oferirea unui mediu benign, indivizii cauta in mod activ sa detina controlul propriilor vieti si sa se bucure de experiente noi.Eul se considera a fi ofiterul executiv al personalitatii, ocupandu-se de impul;surile primite de la id si cu semnalele morale ale Superego-ului si nu in ultimul rand cu realitatile mediului.Din conceptele de eu , competenta s-au dezvoltat importante lucrari despre motivatie. Sentimentul de control asupra reactiilor interne sau asupra evenimentelor externe relevante apare a fi o forta semnificativa in motivarea comportamentului uman (Liberman, 1978)Facultatea de Asistenta Sociala Universitatii din Chicago preocupata sa determine ce factori influernteaza folosirea efectiva de catre clienti a serviciilor sociale au decis sa investigheze daca motivatia , capacitatea sau oportunitatea clientului erau punctele cheie in rezolvarea problemelor.Ei au definit motivatia ca ceva ce e de dorit de o persoana si masura in care e dorit acel ceva.In acord cu principiile psihologiei Eu-lui, ei au descoperit ca fortele motivatiei erau speranta ca pot atinge scopurile si disconfortul ca nu le atinsesera inca.( French, 1952 )Oamenii nu vor dori schimbarea doar daca vor vedea ca acea schimbare duce la atingerea propriilor scopuri, si nu la realizarea scopurilor asistentului social si totodata, ca ei au un rol semnificativ in atingerea scopurilor.

Valori poteniale ale teoriei sistemelorCateva valori potentiale ale teoriei sistemelor ca un cadru organizator pentru cunostintele muncii sociale sunt urmatoarele: 1. Teoria sistemelor iti permite sa intri in legatura cu mult mai multe cunostinte decat modelul analitic oferindu-ti posibilitatea sa iti ordonezi marea cantitate de informatii din diferitele discipline din care munca sociala trebuie sa se inspire.Si colectarea si ordonarea informatiilor sunt cele care dau structura la tot ce are legatura cu procesul de munca sociala. 2. Conceptele referitoare la sisteme si la dezvoltarea lor, la functie si structura sunt aplicabile in mod egal categoriilor de clienti ajutati de asistentii sociali, de la individ la societate. 3. Teoria sistemelor ofera un cadru pentru a castiga apreciere din partea intregului sir de elemente care suporta probleme sociale, incluzand unitatile sociale implicate, relatiile lor interioare si implicatiile schimbarii uneia ca si cum le afecteaza pe toate. 4. Teoria sistemelor muta atentia de la caracteristicile pe care indivizii le poseda sau de la mediul lor de viata la tranzactia dintre sisteme schimband elementul de avantaj al colectorului de date si concentrandu-se pe procesul de comunicare ce are loc.Munca sociala se lupta de mult sa vada indivizii si mediile lor ca un tot unitar. 5. Teoria sistemelor vede oamenii ca sisteme active de personalitati, capabile de comportament autoimpus si astfel capabile sa contribuie si sa-si modifice comportamentul sau chiar sa creeze noi medii.Adaptarea mediului este la fel de mult o proprietate a sistemelor umane cum este si tendinta de a fi afectati de catre mediu sau adaptati mediului. Aceste concepte neaga tendinta de a vedea tulburarile ca fiind patologice si muta asistentul social in timpul prezent al sistemului. 6. Conceptul de sisteme ca scopuri combinat cu conceptele de echifinalitate si multifinalitate schimba radical perspectiva ambelor cauze si posibilitatile de schimbare.Sprijina grijile asistentului social cu autodeterminare si cu participarea clientului in procesul de schimbare si accentueaza necesitatea de a afla si lua in considerare scopurile clientului in planificarea interventiei. 7. Utilizarea teoriei sistemelor aduce scopul sistemului in centrul consideratiilor asistentului social producand pe mai departe griji in legatura cu autodeterminarea si cu necesitatea de a lega feedback-ul professional de scopul clientului. 8. Daca un sistem deschis de viata cere tranzactii constante cu alte sisteme si cu mediile lor pentru dezvoltarea lor progresiva, devine evident ca o functie majora a asistentilor sociali devine provizia si sustinerea unor asemenea oportunitati de schimb reciproc pentru toata populatia. 9. Cunoscand ceea ce teoria sistemelor ne spune despre sistemele inchise, asistentii sociali trebuie sa fie preocupati din ce in ce mai mult in ceea ce priveste populatia si directionarea sistemelor spre izolare, cu problemele din societatea noastra care au drept rezultat izolarea si cu populatia izolata actuala. 10. Daca schimbarea si tensiunea sunt esentiale in sistemele deschise, asistentii sociali trebuie sa-si orienteze atentia spre motivele pentru care schimbarile propuse pot fi refuzate si motivele pentru care asemenea schimbari devin insuportabile pentru un sistem.Aceasta accentueaza pe mai departe principiul de a intalni clientii unde sunt si cu autodeterminare.Aceasta indeparteaza ideea ca tensiunea sau conflictul sunt patologice. 11. Conceptul de limita a sistemului ne ofera o noua modalitate de a observa sistemele cu care lucram.Ne spune sa impunem o anumita grija, prudenta si o analiza a sistemelor sanatoase si sa fim preocupati de buna functionare a sistemelor care sunt prea deschise sau prea inchise.Se adreseaza preocuparilor asistentilor sociali fata de drepturile clientilor si admite faptul ca acestia trebuie sa fie preocupati de modalitatile prin care ei si serviciile lor depasesc limitele unui sistem social. 12. Recunoasterea ca schimbarea intr-o parte a sistemului poate afecta adesea intreg sistemul inseamna ca trebuie sa fii tot mai constient de impactul interventiei la limita tranzactiilor clientilor.Pe deasupra, se refera la faptul ca nu este necesar sa schimbi intreg sistemul pentru a aduce o schimbare importanta dar ca punctul de interventie trebuie sa fie ales cu grija.Largeste conceptul elementelor in care poate fi inscris un sistem, ofera unul cu mai multe cai de inscriere efectiva si poate face interventia mai simpla.13. Perspectiva sistemelor numeste agentia ca un sistem social si plaseaza asistentul si clientul in acelasi domeniu tranzactional.Asistentii sociali reprezinta un sistem social si sunt implicati ca si parti componente ale unei retele a unui sistem social. Viziuni asupra familieiBiroul de recensamant SUA impreuna cu organizatiile nationale si internationale care se ocupa cu strangerea de date definesc familia in termini similari: doi sau mai multi oameni intre care exista legaturi de sange, de casatorie sau adoptie si care traiesc impreuna. ; cu alte cuvinte, familia asa cum este ea vazuta in ziua de azi in SUA este o familie unita.Acelasi lucru este adevarat in general si pentru familiile din Marea Britanie si din Europa Occidentala.Aceasta generalizare nu neaga importanta retelelor formate din legaturi de rudenie, aceste retele au fost importante din punct de vedere istoric si inca mai sunt.

Perspective teoretice. Viziunea istoricSchimbarile sociale au dezbracat familia de functiile traditionale astfel incat istoria modernizarii familiei poate fi descrisa ca o poveste a pierderii functiilor sale cum ar fi cea de scoala, de biserica, de institutie de corectie, de spital si de atelier si ca o crestere a organizatiilor formale si birotice care au preluat aceste functii. O exemplificare importanta si foarte interesanta a schimbarii acestor functii a fost trecerea responsabilitatii pentru educatia copiilor de la familie catre scoli iar mai apoi dezvoltarea invatamantului public si obligatoriu.Separaraea dintre casa si locul de munca cauzata de industrializare a fost inceputul eroziunii autoritatilor parentale asupra tinerilor. Pe langa separarea fizica a parintilor de copii noile tehnologii, noile tipate de recrutare a muncii si schimbarile in organizarea muncii a facut posibil pentru tineri ca ei insisi sa isi gaseasca un loc de munca, astfel dandu-le o independenta economica fata de parinti si de asemenea o distanta fizica.Pe la mijlocul secolului 19-lea tinerii au inceput sa fie vazuti din ce in ce mai mult ca o problema de natura sociala si ca un pericol social. Parintii nu mai aveau puterea economica asuptra copiilor lor pe care o avusesera in anii precedenti..asa cum Smelser si halpern au explicat numarul scolilor a crescut intr-o periaoda, tiparele vechi de familie si controlul comunitatii asupra tinerilor s-au dovedit insuficiente.

Schimbarea familiei vzut ca un proces continuuUnii istorici au sugerat ca o mare parte din valva din ultimii ani facuta pe tema mortii familiei a avut loc nu din cauza fricii de ce s-ar putea intampla cu familiile ci din cauza incapacitatii societatii de a se adapta la schimbari, astfel, multe dintre curentele care au fost anuntate cu privire la familia contemporana sunt doar o parte a unui process continuu. Printer acestea este declinul continuu al fertilitatii si al nasterilor, chiar si tiparul current al casatoriei la o varsta mai inaintata nu este unic: acest tipar a existat de asemenea si in alte timpuri.In afirmarea ac ceea ce s-a intamplat cu familia si ceea ce se intampla in continuare cu aceasta unitate sociala de baza, este important sa nu folosim anii 1950 ca si baza de comparatie.Conceptul de diversitate si diferent:La un alt nivel de conceptualizare, teoria sistemelor si psihologia eului puncteaza importanta diversitatii in dezvoltarea continua a sistemelor umane. Fr stimularea diferenei, sistemele umane nu s-ar dezvolta. Oricum, notiunea de asteptari standardizate si sentimentele si valorile atasate lor din teoria rolurilor, constructul de steady state stat uniform din teoria sistemelor, formularea homeostaza din teoria psihanalitica toate opun o anumita rezistenta la schimbare, diversitate si diferenta. Definitiile patologie si sanatate se pare ca s-au dezvoltat numai din asteptarile grupurilor dominante din societate privind rolul comportamentelor si sentimentele si intelesurile atasate acestor comportamente.Este necesar sa punem la indoiala conceptele de normalitate si patologie in relatie cu cunostintele despre ceea ce constituie deposedarile distructive si tranzactiile sis a nu le masuram impotriva modelelor de rol din societatea dominanta. De asemenea este necesar sa recunoastem ca problemele de functionare a sistemului se nasc adesea din conflicte privind asteptarile de rol, care apoi conduc la esec si conflict in performanta rolului.Astfel asistentii sociali trebuie sa devina sensibili la daunele provocate grupurilor minoritare sau altor grupuri care traiesc diferit, cand sunt supusi in mod constant confruntarii cu asteptari de rol prin tranzactiile lor necesare au sisteme din grupurile dominante ale societatii care se bat cap in cap cu propriile lor notiuni privind asteptarile de rol.Este important ca asistentii sociali sa aiba cunostinte extinse despre(dezvoltarea) cum se dezvolta culturile, despre cum au conturat oportunitatile si deprivarile de-a lungul timpului cultura unui popor si cum o anumita cultura devine o parte a sistemelor umane cu care tranzactioneaza.

Feed-back-ul:O caracteristica de baza care subliniaza scopul, mecanismele de cautare a scopului sunt acelea ale feedback-ului.Prin feedback se intelege o retea de comunicare care produce actiune raspunzand unei alimentatii de informatie si include rezultatele propiei sale actiuni in noua informatie prin care se modifica comportamentul sau ulterior( Deutsch, 1968, p. 390 ).

Schimbarea i stabilitateaDatorita deschiderii sistemelor umane si interactiunea elementelor inlauntrul hotarelor sale, este imposibil de gandit la asemenea sisteme ca statice. Sunt intr-un constant proces de schimbare si miscare.. Si asemenea miscari in sistemul uman reprezinta incercarea sistemului de a actiona in scopuri directionate.Sistemele umane se straduiesc pentru sporirea si elaborarea ordinii interne si pentru ordonarea si selectarea stimulilor exteriori acceptati dincolo de hotarul sistemului in asa fel incat miscarea intentionata catre un scop selectat este mentinuta. Conceptul neajutorarii cultivate Conceptul neajutorarii cultivate , desi nu formal este o parte din egoul psihologiei, se potriveste cu conceptele lui White despre competente si ajutor in intelegerea clientilor nemotivati si apatici. Pentru a recapitula, dovada experimentala indica, ca neajutorarea cultivata se dezvolta cand esti obiectiv sau crezi in a fi incapabil sa controlezi efectul evenimentului. Aceasta tulburare cognitiva da sporire aspectelor motivationale si emotionale a neajutorarii cultivate. Daca o persoana se crede a fi incapabil sa controleze efectele evenimentlor vietii si esueaza in avedea ca aceste actiuni fac o diferente, este mai putin motivat sa incerce. Bazat pe observatia ca subiectii neajutorati renunta sa mai raspunda si indura pasiv trauma chiar si sub conditii controlabile Seligman si restul. (Seligman,1974, pp.83- 107; 1975, pp.54-55) lupta ca manifestarea emotionala a neajutorarii cultivate sa nu mai fie o despresie reactiva.