Comportamentul Antisocial Și Delincvența Juvenilă

7/23/2019 Comportamentul Antisocial Și Delincvența Juvenilă

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-antisocial-i-delincvena-juvenila 1/7

Comportamentul antisocial i delincven a juvenilăș ț

Ce-i influen ează pe tineri să participe la acte de violen ă sau la alte acteț ț

antisociale – ori să se ab ină de la acestea? Prin ce procese se dezvoltă tendin eleț ț

antisociale? Cum se amplifică comportamentele prblematice, devenind delincven ăț

cronică? Ce stabile te daca un delincvent juvenil va deveni, la vârsta adultă,ș

infractor înrăit? La baza multor comportamente antisociale se poate afla ointerac iune între factorii de risc din mediu i factorii de risc genetici sau biologiciț ș

!an "oozen, #airc$ild, %noe& i 'arold, ())*+ș

Cum se ajunge la delincven ăț : factori genetici i neurologiciș

Comportamentul antisocial tinde să se transmită în familie nalizele efectuateasupra multor studii au conc$is că genele influen ează .)-/)0 din varia iaț ț

comportamentului social la nivelul unei popula ii i 1)-1/0 din varia iaț ș ț

antisocialită ii agresive 2$ee i 3aldman, ())(ț ș 4 5ac&ett, 6rueger, 7acono iș

8c"ue, ())/+ 9eficien ele neurobiologice, mai ales în acele regiuni ale creierului care regleazăț

reac iile la stres, pot e:plica, în parte, de ce unii copii devin antisociali Ca urmareț

a acestor deficien e neurologice, care pot rezulta în urma interac iunii dintreț ț

factorii genetici sau temperamentul dificil i mediul de via ă timpuriu advers,ș ț

copiii ar putea să nu recep ioneze sau să nu dea asultare semnalelor normale deț

avertizare pentru a se ab ine de la comportamentul impulsiv sau nesăbuit vanț

"oozen et al, ())*+

C%;5 <(-< Cercetarea în ac iuneț

;pidemia de violen ă în rândul tinerilor ț

La () aprilie <===, doi elevi ai liceului Columbine din ora ul Littleton, statul Colorado, i-auș ș

omorât <( colegi i un profesor, înainte să se împu te mortal La <1 aprilie ())*, un student de laș ș

!irgina 5ec$ în vârstă de (> ani a omorât >( de oameni înainte de a se împu ca – atacul cu armăș

dezlăn uit cu cele mai multe victime în istoria % @n ultimii <) ani, atacurile cu armă auț

curmat via a a <AA de elevi i profesori din lumea întreagp i au rănit peste <)) de persoaneț ș ș

Pearson ;ducation, ())*+ 9e fapt, în ciuda publicită ii intense de care beneficiază crimele în coli, ele sunt rare,ț ș

reprezentând doar <0 din omuciderile în rândul tinerilor de vârstă colară 8ajoritatea acestorș

omucideri presupune doar un singur uciga i o singură victimă 8ai mult c$iar, în ciuda valuluiș ș

de atacuri cu armă în coli din <=== încoace, rata omuciderilor asociate cu colile a scăzut, înș ș

ansamblu, între <==( i ()) 8odzeles&i et al, ())A+ș 9in păcate însă victimele din aceste cazuri intens mediatizate alcătuiesc doar o mică parte dinnumărul celor afecta i de violen a în rândul tinerilor @n ())/, peste *(<ț ț ))) de tineri cu vârstăîntre <) i (. de ani au fost trata i la sec iile de urgen e, cu leziuni cauzate de violen ă C9C,ș ț ț ț ț



())*+ @n acel an, în %tatele nite, persoanele cu vârstă sub (/ de ani au alcătuit ..,/0 dintotalul persoanelor arestate pentru infrac iuni violente i />,=0 din totalul persoanelor arestateț ș

pentru infrac iuni împotriva proprietă ii #B7, ())*+ț ț

Ce cauzează aceste comportamente distructive? 7nfluen ele care i-ar putea împinge pe tineri laț

acte violente sunt numeroase

• 7maturitatea creierului adolescentului, îndeosebi a core:ului prefrontal, esen ial pentruț

ra ionare i pentru reprimarea impulsurilorț ș

• ccesul facil la arme într-o cultură care roman ează jocul cu arme de focț D 3einberger,

())<, p(+• Presiunea bandelor de la coală EC;%, ())>ș F Gout$ !iolenceD, ())<+• n mediu familial caracterizat de respingere, coerci ie sau $aos în copilărie, care tinde săț

determine la copii comportamente agresive Hstilitatea pe care le-o trezesc altora leamplifică propria agresivitate 7maginea de sine negativă îi împiedică să ob ină reu ite laț ș

coală sau să- i dezvolte alte interese, constructiveș ș 4 i, în general, se asociază cu al ii de-oș ț

seamă care le întăresc atitudinile i comportamentele antisociale %taub, <==1+ș

• 5raiul în cartiere instabile, citadine, cu pu ină implicare i sprijin din partea comunită iiț ș ț

5olan et al, ())>+ – de i elevii unei coli de suburbie proveni i din clasa de mijloc nuș ș ț

sunt imuni• #aptul de a fi fost martorii sau victimele violen ei în cartier ori e:punerea la violen a dinț ț

mass-media Broo&meIer, 'enric$ i %c$Jab-%tone, ())/ș 4 Pearce, Kones, %c$Jab-%tonei 2uc$&in, ())>+ș

CINCI MITURI DESRE !I"#EN $ #$ TINERIȚ

Mit Realitate

Cei mai mul i viitori infractori pot fiț

identifica i în prima copilărieț

Copiii cu tulburări de conduită sau cucomportament necontrolat nu devin neapăratadolescen i violen iț ț

5inerii afro-americani i $ispanici au oș

probabilitate mai mare decât cei de altă etniede a se implica în acte violente

9e i ratele arestărilor diferă, autodeclara iileș ț

sugerează că rasa i etnia nu au aproape delocș

efect asupra propor iei totale de comportamentț

violent nefatal

H nouă rasă de super-prădătoriD care a ajunsla adolescen ă în anii <==), tinde să facă %ț

o ară i mai violentă decât este în prezentț ș

Eu e:istă nici o dovadă că tinerii implica i înț perioada de apogeu a anilor <==) au fost maiviolen i sau mai cruzi decât tinerii din aniiț

anterioriKudecarea infractorilor tineri în tribunale dure

pentru adul i scade probabilitatea ca ace tia săț ș

comită i alte infrac iuni violente, decât tineriiș ț

judeca i în tribunale pentru delincven iț ț

juvenili

7nfractorii juvenili judeca i în tribunale pentruț

adul i au o rată semnificativ mai ridicată aț

recidivelor i, mai târziu, a infrac iunilorș ț

penale

Cei mai mul i tineri violen i vor ajunge să fieț ț

aresta i pentru infrac iuni violenteț ț

Cei mai mul i tineri implica i înț ț

comportamente violente nu vor fi niciodatăaresta i pentru o infrac iune violentăț ț



Psi$ologii indică unele posibile semnale de avertisment dolescen ii cuț

probabilitate de a comite acte violente refuză adesea să- i asculte părin ii iș ț ș

profesorii, ignoră sentimentele i drepturile altora, se poartă urât cu oamenii, seș

bazează pe violen ă sau amenin ări ca să- i rezolve problemele i au convingereaț ț ș ș

că via a i-a nedreptă it ;i tind să ob ină rezultate slabe la coală, să absenteze de laț ț ț șore sau c$iar să c$iulească cu zilele, să rămână repeten i, să fie e:matricula i sau săț ț

abandoneze coala, să fie victimele tiranizării, să consume alcool, in$alante iMsauș ș

alte droguri, să se implice de timpuriu în activită i se:uale, să intre în bande, să seț

bată, să fure sau să distrugă bunurile altora socia ia de Psi$ologie mericană iț ș

cademia mericană de Pediatrie NPO, <==14 2esnic& et al, <==*4 %mit$-6$uriet al, ()).4 Gout$ !iolenceD, ())<+

Cum se ajunge la delincven ăț : interac iunea %ntre influen eleț ț

e&ercitate de familie' e cei de(o seamă i de o comunitateș

Cercetătorii au indentificat două tipuri de comportament antisocialF tipul cu

debut timpuriu, care apare în jurul vârstei de << ani i tinde să ducă la delincven aș ț

juvenilă cronică în adolescen ă, i un tip mai u or,ț ș ș cu debut tardiv, care apare după pubertate i tinde să apară temporar, ca reac ie la sc$imbările aduse de adolescen ăFș ț ț

nepotrivirea între maturitatea biologică i cea socială, dorin a tot mai mare deș ț

autonomie i de diminuarea supraveg$erii de către adul i dolescen ii cu debutș ț ț

tardiv au tendin a de a comite delicte relativ minore %c$ulenberg i arett, ())1ț ș + 5ipul de comportament antisocial cu debut timpuriu este influen at, a a cumț ș

sugera teoria lui Bronfenbrenner, de factori afla i în interac iune, care merg de laț ț

influen ele din microsistem, cum ar fi ostilitatea între părinte i copil, practicile deț ș

parentaj proaste i comportamentul deviant al celor de-o seamă, până la influen eleș ț

din macrosistem, cum ar fi structura comunită ii i sprijinul social din cartierț ș

Bue$ler, ())14 5olan, "orman-%mit$ i 'enrI, ())>+ ceastă re ea de influen eș ț ț

aflate în interac iune începe să se easă de timpuriu în copilărieț ț

Comportamentul antisocial cu debut tardiv apare, de regulă, la adolescen i cuț

mediu familial normal @n sc$imb, se poate ca părin ii copiilor care devinț

antisociali la modul cronic să nu fi întărit comportamentul pozitiv în copilăria micăi să fi pedepsit cu asprime sau inconsecvent – sau i una, i alta – comportamentulș ș ș

gre it Coie i 9odge, <==A4 %nIder, Cramer, fran& i Patterson, ())/+ %e poateș ș ș

ca, de-a lungul anilor, ace ti părin i să nu se fi implicat îndeaproape i în modș ț ș

pozitiv în via a copiilor lor "2 Patterson, 9eBarIs$e i 2amseI, <=A=+ Copiii ar ț ș

putea ob ine recompense pentru purtarea antisocialăț F când fac prostii, ar putea să

atragă aten ia sau să li se facă pe plac ceste tipare negative timpurii desc$id caleaț

influen elor negative ale celor de-o seamă, care promovează i întărescț ș

comportamentul antisocial Collins et al, ()))4 BB BroJn, 8ounts, Lamborn iș



%teinberg, <==>+ La începutul adelescen ei poate e:ista deja ostilitate fă i ă între părinte i copilț ț ș ș

Când criticile constante, coerci ia mânioasă sau comportamentul grosolan,ț

necooperant caracterizează interac iunile dintre părinte i copil, copilul tinde săț ș

manifeste probleme de comportament agresiv, care înrăută esc rela ia dintre părinteț ț

i copil Bue$ler, ())1+ Parentajul lipsit de eficacitate poate lăsa fra ii mai miciș ț

sub influen a puternică a unui frate mai mare cu comportament deviant, mai alesț

dacă e:istă diferen e mici de vârstă între fra i %nIder, Ban& i Burrastion, ())/+ț ț ș

legerea unor amici antisociali este influen ată în principal de factori din mediuț

7ervolino et al, ())(+ 5inerii gravitează spre al ii care au fost crescu i la fel ca eiț ț

i cu care se aseamănă în privin a rezultatelor colare, a gradului de adaptare i aș ț ș ș

tendin elor prosociale sau antisociale Collins et al, ()))ț 4 BBBroJn et al, <==>+La fel ca în copilărie, adolescen ii antisociali tind să aibă prieteni antisociali, iarț

comportamentul lor antisocial se amplifică atunci când se întovără esc 9is$ion,ș

8cCord i Poulin, <===ș 4 'artup i %tevens, <===ș 4 !itaro, 5remblaI, 6err, Pagani iș

Bu&oJs&i, <==*+ #elul în care adolescen ii antisociali vorbesc, râd sau zâmbescț

batjocoritor când vine vorba despre încălcarea regulilor i dau din cap atot tiitorș ș

între ei pare să constituie un fel de instruire în materie de devian ăț D 9is$on et al,<===+ ce ti copii-problemă continuă să cauzeze un parentaj lipsit de eficien ăș ț

Care preconizează comportament delincvent i asocierea cu grupuri de amiciș

devian i sau cu bande %imons, C$ao, Conger i ;lder, ())<ț ș 4 5olan et al, ())>+ Parentajul autoritar îi poate ajuta pe tineri să internalizeze standarde care îi pot

face imuni la influen ele negative din partea celor de-o seamp i desc$i i laț ș ș

influen ele pozitive Collins et al, ()))ț 4 8ounts i %teinberg, <==/+ Parentajulș

îmbunătă it în timpul adolescen ei poate reduce delincven a, prin descurajareaț ț ț

întovără irii cu tineri cu comportament deviant %imons et al, ())<+ dolescen iiș ț

ai căror părin i tiu unde se află ace tia i ce fac au o probabilitate ai redusă de a seț ș ș ș

implica în acte de delincven ă Laird, Pettit, Bates i 9odge, ())>+ sau de a seț ș

întovără i cu tineri de-o seamă cu comportament deviant LloId i nt$onI, ())>+ș ș

%itua ia economică a familiei poate să influen eze apari ia comportamentelorț ț ț

antisociale Priva iunile economice prelungite pot submina parentajul sănătos, prinț

faptul că privează familia de capital social Copiii săraci au o probabilitate maimare de a comite acte antisociale, comparativ cu al i copii, iar cei a căror familieț

este permanent săracă tind să devină mai antisociali cu timpul 7nvers, când familiascapă de sărăcie cât timp copilul este încă mic, acesta nu are o probabilitate maimare de apari ie a problemelor de comportament decât un copil a cărui familie nu aț

fost niciodată săracă 8acmillan, 8c8orris i 6ruttsc$nitt, ()).+ș

Hrganizarea socială slabă a cartierului într-p comunitate dezavantajată poate

influen a delincven a prin intermediul efectelor sale asupra comportamentului deț ț

parentaj i a comportamentului deviant al tinerilor de-o seamă C$ung i %teinberg,ș ș

())1+ Eficacitatea colectivă – for a legăturilor sociale dintr-un cartier i măsura înț ș



care locuitorii lui î i monitorizează sau supraveg$ează reciproc copiii – poateș

influen a rezultatele într-o direc ie pozitivă %ampson, <==*+ Combina ia întreț ț ț

parentajul afectuos, implicat i eficacitatea colectivă îi poate descuraja peș

adolescen i în privin a întovără irii cu tineri cu comportament deviant BrodI et alț ț ș

())<+

erspective pe termen lung

8area majoritate a tinerilor la care apare delincven a juvenilă nu se transformă înț

adul i infractori 6osterman, "ra$am, 'aJ&ins, Catalano i 'erren&o$l, ())<ț ș 48offitt, <==>+ 9elincven a atinge apogeul în jurul vârstei de </ ani i apoi seț ș

reduce, pe măsură ce majoritatea adolescen ilor i familiile lor se împacă cu nevoiaț ș

tinerilor de a- i afirma independen a 5otu i, cei care nu văd alternative pozitiveș ț ș

sau care provin din familii disfunc ionale au o probabilitate mai mare de a adoptaț

unstil de via ă antisocial permanent ;lliott, <==>ț 4 %c$ulenberg i arett, ())1+șdolescen ii cu cea mai mare probabilitate de rămâne la o conduită violentă suntț

băie ii asupra cărora s-au e:ercitat influen e antisociale timpurii dolescen ii cuț ț ț

cea mai mică probabilitate de a face acest lucru sunt băie ii i fetele care au avutț ș

rezultate colare foarte bune de mici i fetele care au prezentat o dezvoltareș ș

prosocială timpurie 6osterman et al ())<+ @ntrucât caracterul adolescen ilorț

continuă să se modeleze, numero i psi$ologi ai dezvoltării deplâng tendin a actualăș ț

de a transfera infractorii juvenili din sistemul tribunalelor pentru minori, care

urmăre te reabilitarea, în tribunalele penale, unde pot fi judeca i i condamna i caș ț ș țadul i %teinberg, ()))4 %teinberg i %cott, ())>+ț ș

revenirea i tratarea delincven eiș ț

@ntrucât delincven a juvenilă î i are rădăcinile în copilăria timpurie, tot atunci arț ș

trebui să se facă i demersurile preventive ce atacă multiplii factori care pot duce laș

delincven ă dolescen ii care au participat la anumite programe de interven ie înț ț ț

prima copilărie au o probabilitate mai redusă de a- i crea probleme, comparativ cuș

tinerii de-o seamă cu ei care sunt la fel de defavoriza i Gos$i&aJa, <==.ț 4 igler,5aussig i Blac&, <==(ș + Programele eficace sunt acelea care îi vizează pe copiii cugrad ridicat de risc din mediul urban i durează cel pu in doi ani, în primii cinci aniș ț

de via ă a copilului ;le îi influen ează pe copii în mod direct prin îngrijira de tipț ț

grădini ă sau educa ia de calitate superioară, i totodată indirect, oferind familieiț ț ș

ajutor i sprijin adaptat la nevoile acesteia Berrueta-Clement, %c$Jein$art,ș

Barnett i ;pstein, <=A/4 Berrueta-Clement, %c$Jein$art, Barnett i 3ei&art, <=A*4ș ș

%c$Jein$art et al <==>4 %eitz, <==)4 Gos$i&aJa, <==.4 igler et al <==(+

ceste programe ac ionează asupra mezosistemului desc$id de Bronfenbrenner,ț

infleun ând interac iunile dintre căminul familial i coală sau centrul de îngrijire aț ț ș ș

copiilor 9e asemenea, programele merg cu un pas mai departe, la e:osistem,



creând re ele de sprijin ale părin ilor i punând-i pe părin i în legătură cu serviciiț ț ș ț

comunitare, cum ar fi îngrijirea prenatală i postnatală i consilierea educa ională iș ș ț ș

voca ională Gos$i&aJa, <==.4 igler et al, <==(+ 9atorită abordării pe multipleț

planuri, aceste interven ii au un impact asupra mai multor factori de risc timpurii aiț

delincven eiț

n astfel de program este cel al Centrelor pentru copii i părin i din C$icago, unș ț

program pentru pre colari defavoriza i, care se derulează în colile publice dinș ț ș

C$icago i care oferă servicii de urmărire până la vârsta de = ani Participan iiș ț

studia i la vârsta de () ani aveau rezultate educa ionale i sociale mai bune iț ț ș ș

arestări mai pu ine ca minori, fa ă de grupul de compara ie, care beneficiase deț ț ț

interven ii timpurii mai pu in e:tensive 2eInolds et al ())<+ț ț

Hdată ce copiii intră în adolescen ă, mai ales în cartierele sărace, cunț

infrac ionalitate foarte ridicată, interven iile trebuie să se a:eze pe depistareaț ț

adolescen ilor cu probleme i pe prevenirea i pe prevenirea recrutării în bandeț ș ș

5olan et al, ())>+ Programele de succes îmbunătă esc abilită ile de parentajț ț

printr-o mai bună monitorizare i gestionare a comportamentului i un sprijinș ș

social mai bun în cartier Programele cum sunt centrele de întrunire pentru adolescen i i taberele de varăț ș

pentru tineri cu tulburări de comportament pot fi contraproductive, deoarece adunălaolaltă grupuri de tineri cu comportament deviant, care tind să- i întăreascăș

reciproc înclina ia spre devian ă Programele mai eficace – grupurile de cerceta i,ț ț ș

sporturile i activită ile organizate de biserică – îi integrează pe tinerii cuș ț

comportament deviant în popula ia generală a celor cu conduită normalăț

ctivită ile structurate, supraveg$eate de adul i sau cele organizate de coală dupăț ț ș

orele de curs, în serile de la sfâr itul săptămânii i vara, când este cel mai probabilș ș

ca adolescen ii să nu aibă ocupa ie i să aibă necazuri, pot reduce contactulț ț ș

acestora cu mediile care încurajează comportamentul antisocial 9odge, 9is$ion iș

Lansford, ())1+ -i determina pe adolescen i să se implice, în timpul liber, înț

actovită i constructive sau în programe de formare a aptitudinilor de muncă poateț

aducebeneficii pe termen lung Participarea la activită i e:tra colate organizate deț ș

coli reduc rata abandonului colar i cea a arestărilor pentru delicte penale înș ș ș

rândul baie ilor i al fetelor cu grad ridicat de risc 8a$oneI, ()))+ț ș

9in fericire, marea majoritate a adolescen ilor nu ajunge să aibă probleme graveț

Cei care prezintă comportamente perturbate pot – i ar trebui – să fie ajuta i Cuș ț

dragoste, îndrumări i sprijin, adolescen ii pot să evite riscurile, să- i e:tindăș ț ș

însu irile pozitive i să- i e:ploreze posibilită ile pe măsură ce se apropie de via aș ș ș ț ț

adultă

%c$imbările normale survenite în dezvoltare în anii de la începutul vie ii suntțsemne evidente i spectaculoase ale cre terii %ugarul care stă întins în pătu devineș ș ț

un copil activ i dornic să e:ploreze, la vârsta învă ării mersului Copilul micș ț



pătrunde în lumea colii i în cea a societă ii i se implică intens în eleș ș ț ș

dolescentulm, cu un nou corp i o nouă con tiin ă de sine, se pregăte te pentruș ș ț ș

intrarea în vârsta adultă Cre terea i dezvoltarea nu se opresc brusc după adolescen ă Hamenii seș ș ț

sc$imbă în multe privin e în prima tinere e, la vârsta mijlocie i la vârsta a treiaț ț ș

Comportamentul Antisocial Și Delincvența Juvenilă

Documents

Transcript of Comportamentul Antisocial Și Delincvența Juvenilă