comportamente dependente

7/18/2019 comportamente dependente

http://slidepdf.com/reader/full/comportamente-dependente-56d6a11c8e190 1/17

Psihologia sănătăţii Tatiana Turchină

TABACISMUL ŞI SĂNĂTATEA

1. Motive ale consumului de tutunCea mai mare parte a fumătorilor încep la adolescenţă, la o vîrstă cînd boala şi moartea par mult preîndepărtate pentru a li se acorda vreo importanţă.

Motive de iniţiere invocate de adolescenţi:- pentru a se „integra în grupul prietenilor!- pentru a demonstra că este „adult !- suport împotriva timidităţii!- un mod de a se simţi mai dega"at în societate,- un simbol al independenţei!- un simbol al „eroului !- pentru a schimba imaginea,- pentru rela#are!- în loc de plictiseală!- din plăcere!- toţi prietenii fumea$ă.

Motive de menţinere invocate de fumător i:- îmbunătăţeşte performanţele intelectuale!- rela#ea$ă!- menţine greutatea la limitele normale!- din obişnuinţă!

2. Tutunul. Compo i!ia "umului de tutun%umul de tutun conţine, pe lîngă ma"oritatea componenţilor din tutun şi a celor care apar ca urmarefabricării sale, compuşi care iau naştere în momentul arderii ţigării, aşa numiţi produşi de transformare

&e disting trei tipuri de curente ale fumului de ţigară:- curentul primar, inhalat direct de fumător!- curentul secundar, re$ultînd din arderea spontană a ţigării între inhalaţii!- curentul terţiar, fracţie a curentului primar, e#halată de fumător.

%umătorul este e#pus la cele trei, iar antura"ul său, la ultimele două.%umul de tutun este un amestec de ga$e şi particule cu o compo$iţie comple#ă. &e aprecia$ă că fumul de tutun se găsesc circa '((( de substanţe reparti$ate în două fa$e:

- fa$a de particule, care repre$intă )(* din fumul de tutun!- fa$a ga$oasă, care repre$intă +(* din fumul de tutun şi are între componentele ei ga$ele de

aer: a$otul, o#igenul şi argonul peste (* , apoi dio#idul de carbon şi ga$ele provenite dinardere compuşi ai carbonului, compuşi ai a$otului şi compuşi ai suflului şi din celelalt procese ce au loc în ţigara aprinsă.

/n to#icitatea fumului de tutun intervin patru elemente fundamentale:a. Nicotina 0 un alcaloid natural, are efect nociv asupra organismului: o do$ă de 1( mg într-o

administrare unică este mortală. /n cantitate mică are efect stimulant, care devine, din contră,deprimant prin creşterea do$elor. 2icotina este un drog care induce , ca şi alte substanţe psihoactive, obişnuinţă şi dependenţă. 3ceastă farmaco-dependenţă e#plică parţial dificultăţile pe care le întîmpină fumătorii la abandonarea fumatului. Cînd o persoană fumea$ă, nicotina dinţigară este inhalată prin fum, absorbită în plămîni, ea acţionea$ă asupra sistemului nervos,asupra sistemului neuromuscular, a aparatului respirator, aparatului cardiovascular, a celuigastrointestinal, determinînd o serie de efecte, cum sunt: tremurături, convulsii la concentraţi

)




mari de nicotină, creşterea frecvenţei cardiace, a tensiunii arteriale, vasoconstricţie perifericăscăderea apetitului. etc

b. Oxidul de carbon 0 are efecte imediate, deoarece creea$ă cu hemoglobina un compus stabil,carbo#ihemoglobina, compus care este impropriu transportului o#igenului. 3re şi efect aterogen 0 de unde şi gravitatea tabacismului pentru bolnavii coronarieni şi arteritici, favori$ea$ă producerea infarctului şi accidentelor cerebrale.

c. Produse iritante 0 aparţin ambelor fa$e ale fumului de tutun. 4fectul lor iritant reduce sau chiardistruge mecanismul mucocilar de apărare al mucoasei respiratorii, împiedicînd eliminarea particuleleor străine a"unse la acest nivel. 5lămînii suferă o iritare cronică şi devin vulnerabili lafecţiuni ca bronşita „tusea fumătorului . 6upă o iritare constantă a celulelor mucoasei, lnivelul ei apar celule canceroase.

d. Substanţe cancerigene 0 sunt aşa-numitele „gudroane .

#. E"ectele "umatului asup$a o$%anismului4fectele nicotinei asupra organismului:- creşterea ratei pulsului şi a respiraţiei!- încetinirea activităţii musculare şi a refle#elor!- forţea$ă organismul să consume mai mult o#igen, cea ce face mai dificilă funcţionarea inimii- creşte probabilitatea de a se forma „dopuri în sînge 0 ceea ce poate duce la infarct miocardic4fectele asupra creierului:- tulburări ale atenţiei!- dificultăţi de învăţare!- modificări ale dispo$iţiei afective!- încetinirea reacţiilor.Cînd o persoană fumea$ă, nicotina...- a"unge rapid în sînge prin plămîni!- a"unge la creier în sec. 6e la inhalare!

- a"unge în alte organe 0 rinichi, pancreas, ficat.&. Consecin!ele ta'acismului

Consecinţele patologice ale fumatului sunt variate şi depind da mai mulţi factori, cum ar fi:- tipul de fumat ţigară cu filtru, pipă, ţigară fără filtru !- cantitatea $ilnică de tutun!- profun$imea inhalării fumului de tutun!- vîrsta la care a debutat fumatul!- durata fumatului nr. de ani !- factori de risc asociaţi: poluarea urbană, factori somatici, factori genetici etc.Consecinţele nocive:- 7olile aparatului respirator: bronşita cronică, emfi$emul pulmonar, astmul bronţic,tuberculo$a pulmonară, pneumonie!- 7olile cardiovasculare: cardiopatia ischemică, accidente vasculare cerebrale, anevrism aortic,

aterosclero$ă, hipertensiune arterială!- Cancer locali$at la plămîn, cavitatea bucală, laringe, esofag, rinichi, ve$ică urinară, stomac

pancreas, colul uterin!- Consecinţe ale tabacismului matern asupra fătului şi nou-născutului: hipotrofia fătului,

pre$entaţia pelviană a fătului la naştere!, comploicaţii ale sarcinii, morbiditate infantilănaştere prematură, sindromul alcoolic al fătului, subponderabilitatea fătului la naştere, retardmental, delicvenţă "uvenilă, dificultăţi şcolare.

(. Metode )i mi*loace de com'ate$e a ta'acismului8otive individuale pentru renunţare:- sănătatea!

9




- intenţia de a se elibera de viciu!- necesitatea de a corespunde cerinţelor profesionale sau stării civile!- incomoditatea pe care o creea$ă prin miros!- influenţa negativă asupra copiilor!7eneficiile renunţării la fumat relevante pentru elevi:- ei dobîndi o formă fi$ică mai bună, prin creşterea re$istenţei organismului!- ;espiraţia, părul, hainele tale nu vor mai emana mirosul neplăcut de tutun!- 6antura şi degetele tale nu vor mai fi îngălbenite!- ei economisi $ilnic o sumă importantă de bani pe care poţi să-i foloseşti în alte scopuri!- 4viţi riscul contactării unor boli grave, adesea incurabile, precum şi sensibilitatea la bolile

infecţioase!- /ţi vei prelungi durata vieţii.&trategii la nivel social: legislative, economice, educative, programe antitabagice.Tehnici de psihoterapie individuală: autosugestie, sfaturi în cadrul relaţiei medic-pacient, tehnicimaginative, hipno$ă!Tehnici de psihoterapie de grup8etode aversive obiectiv 0 crearea repulsiei faţă de fumat .

<




+,- U,ILE ŞI +E/EN+EN0A +E +,- U,I

+$o%ul este o substanţă a cărei utili$are creea$ă dependenţă fi$ică şi psihică şi tulburări grave aleactivităţii mintale, percepţiei şi comportamentului.+$o%ul este substanţa solidă, lichidă sau ga$oasă care, introdusă în organism, modifică imagineaasupra propriei persoane şi asupra realităţii încon"urătoare.

Clasi"ica$ea d$o%u$ilo$) . 6upă modul de obţinere, drogurile se clasifică în:

- naturale opiumul, morfina , cocaina, cannabisul- semisintetice heroina, =sd-ul, codeina- sintetice anfetaminele, metadona, mialgin

9 . 6upă modul de acţiune a drogurilor aspra sistemului nervos central:- stimulente cofeina, amfetamine, cocaina, stimulative ale dispo$iţiei 0 accelerea$ă funcţionar

&2C, producînd alertă şi e#citabilitate- depresive morfina , opiumul- perturbatoare psilocina, cannabisul, mescalina

< . 6upă efectul acţiunii:- stupefiante morfina , cocaina , T>C-ul- halucinogene sau psihodisleptice ?&6, mescalina, haşiş, mari"uana 0 produc tulburări a

funcţionării intelectuale, inducînd o stare pseudopsihotică cu ilu$ii şi halucinaţii.- droguri derelaxare tranchili$ante, barbiturice, sedative, ben$odia$epine, neuroleptice 0

încetinesc activitatea &2C, produc o stare de rela#are şi induc somnul.

%actori care duc la consumul de droguri:a. factori socio-culturali:

- căutarea unei plăceri insolite prin transgregarea interdicţiei şi gustul riscului!- apartenenţa la un grup favorabil utili$ării drogului!- căutarea unei spiritualităţi în i$olarea de lume!- un mod de a protesta!- precaritate, i$olare socială, neintegrare, trăirea e#clusiv în pre$ent.

b. factorii individuali:- intoleranţă la frustrare!- nevoia imperioasă de satisfacţie!- agresivitate patologică!- inadaptare!- relaţii părinte-copil perturbate!- tulburări psihopatologice de gravitate variabilă!

- curio$itatea!- re$olvarea problemelor!- formarea unei imagini sociale!- presiunea grupului!- o stimă de sine scă$ută!- un răspuns la singurătate.

8odele ale consumatorilor de droguri:- Consum ex erimental 0 se manifestă curio$itatea individului, dorinţa unei noi e#perienţe!- Consum recreaţional 0 drogul este folosit în mod voluntar, în general într-un grup, dar

individul nu e încă dependent de drog, poate opta pentru renunţare!- Consum circumstanţial 0 individul este motivat de căutarea efectelor noi, anticipate, pentrure$olvarea unor situaţii sau probleme stresante amfetamina folosită de studenţi în perioad

e#amenelor sau de către şoferi de cursă lungă !

'




- Consum intensiv 0 utili$area drogului este $ilnică şi este motivată de probleme personale sausituaţii foarte stresante ori de dorinţa de a menţine un anumit nivel al echilibrului psihic sau a performanţei. ?ipseşte capacitatea de totală detaşare a individului faţă de drog.

- Consum com ulsiv 0 frecvenţa ridicată a utili$ării drogului, un mare interes şi un înalt grad dedependenţă psihică şi fi$ică faţă de drog. ?a aceşti indivi$i drogul domină e#istenţa şi e#cludealte preocupări sociale.

+ependenta este o formă de consum voluntar, abu$iv, periodic sau cronic a substanţelor dependogene,fără a avea la ba$ă o motivaţie medicală, spre deosebire de farmaco-dependenţele aşa-$ise clasicelegitime, care sunt prin originea lor întotdeauna terapeutice, în ca$ul dependenţei legitimede$integrarea personalităţii consumatorului este efectul şi nu cau$a consumului de droguri.6in punct de vedere farmacologic, conform definiţiei date de @rgani$aţia 8ondiala a &ănătăţii, prindependenţă trebuie să se înţeleagă „starea psihica sau fi$ica ce re$ulta din interacţiunea unui organismcu un medicament caracteri$ata prin modificări de comportament si alte reacţii, însoţite întotdeauna dnevoie de a lua substanţa in mod continuu sau periodic pentru a nu-i simţi efectele sale psihice si uneo pentru a evita suferinţele. &tarea de dependenta este însoţită sau nu de T@?4;32T3A.

!e endenţa sihică sau psihologică poate fi dedusa cu uşurinţa din definiţia generală, constBnd intr-ostare psihica, particulara, manifestata prin dorinţa imperioasa si ire$istibila a subiectului de a continuutili$area drogului si de a înlătura disconfortul psihic. &e întBlneşte in toate ca$urile de dependenţă, anumite particularităţi, cum este normal, pentru fiecare drog in parte, putBnd fi însoţită ori nu ddependenta fi$ica si toleranta. 5sihodependenţa se recunoaşte in primul rBnd după atitudineconsumatorilor care continuă să folosească drogul, deşi sunt in deplina cunoştinţa ca acest lucru ledăunea$ă sănătăţii, situaţiei familiale si sociale si le impune numeroase eforturi de natura material pentru obţinerea lui.

!e endenta fi"ica sau adicţia, este tot re$ultatul administrării îndelungate a unui drog. 4a se manifestade îndată la reducerea marcata a do$elor, la întreruperea completa a administrării sau la amBnareacesteia peste limitele suportabile ale organismului, situaţii ce vor genera o serie de tulburări fi$iccare, în ansamblul lor, îmbracă aspectul sindromului specific to#icomanilor cunoscut sub numele dsindrom de abstinenta &4 ;3 .

Sevra#ul in ceea ce priveşte anumite droguri, este nespus de greu de suportat de organism si, in aceastasituaţie, pentru a-i înlătura efectele neplăcute, consumatorul recurge la o noua administrare. 8odul demanifestare a dependentei fi$ice, respectiv al sindromului de sevra", diferă si el, în funcţie de drog atBin ceea ce priveşte natura simptoamelor, cBt si intensitatea acestora. 3stfel, ea este moderata sau poatsa lipsească la formele de dependenta cerute de celelalte droguri.

&e poate vorbi si despre o dependenta naturală, deci care nu a fost dobBndită in mod voit sau acciden pe parcursul vieţii individului. 3ceasta dependenta survine odată cu naşterea copilului, în ca$ul in carmama sa este to#icomana.

$oleranţa 0 e#primă faptul că organismul se obişnuieşte cu o substanţă şi necesită mărirea do$ei pentrua obţine aceleaşi efecte.

Convingeri ale adolescenţilor faţă de droguri care cresc riscul implicării lor în consumul desubstanţe:- Consumul unui drog o singură dată nu are efecte negative.

- 3dolescenţii, tinerii nu pot deveni dependenţi.- Consumul de alcool sau droguri îţi re$olvă problemele.- 6rogul te face să comunici mai uşor.

D




- 6rogul te face să te simţi liberE- 2umai indivi$ii slabi a"ung să devină dependenţi de droguri.- 6rogurile sunt oferite numai de străini.

6epistarea consumatorilor de droguri: %ndicii care ot indica consumul:

- schimbarea bruscă a comportamentului- treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de laagresiune la linişte şi chiar delăsare!

- pierderea apetitului alimentar, ochi in"ectaţi!- pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobbF-uri, sporturi, prieteni!- stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală e#cesivă fără o cau$ă aparentă!- cheltuieli e#cesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă!- pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte!- schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor „prieteni , folosire

unui argou diferit de cel anterior.

4fecte ale consumului de droguria. $ulburări sihosomatice:- astenie!- depresie, suspiciune!- stări de agitaţie!- modificări de somn şi de memorie!- lentoare intelectuală!- de$orientare spaţio-temporală!- amenoree!

- impotenţă şi frigiditate!- nou-născut bolnav!- halucinaţii!- sensibilitate la infecţii!- aritmie!- reacţii hetero sau autoagresive!- le$iuni definitive ale creierului etc.

b. &fecte sihosociale:- apatie!- plictiseală!- pierderea motivaţiilor!- accidente de circulaţie şi profesionale- lipsa oricărui scop!- evitarea celorlalţi!- deteriorarea relaţiilor sociale!

- eşec profesional şi social!- malnutriţie!- sărăcie!- conflicte!- comportament „sociopatic !- sinucidere!- comportament se#ual impulsiv etc.

5revenţia consumului de droguri:

- =nformaţii despre consecinţele de sănătate şi sociale ale consumului de droguri!- %ormarea unor valori şi atitudini po$itive faţă de un stil de viaţă sănătos!- 6iscutarea şi anali$area rolului influenţei grupului în consumul de droguri!- 6e$voltarea deprinderilor de management al situaţiilor de cri$ă prin învăţarea unor strategii

de coping adaptative!- 6e$voltarea deprinderilor de management al conflictelor şi luare de deci$ii responsabile!- 6iscutarea modului în care drogurile controlea$ă gîndirea, sentimentele, comportamentul!- 6esfăşurarea de activităţi de recreiere sănătoase.&trategii folosite:- strategii educaţionale 0 prin care populaţia poate fi informată şi educată cu privire la

pericolele folosirii drogurilor!- strategii automat protective 0 vi$ea$ă controlul variabilelor din mediu e#: distrugere

recoltelor de mari"uana !- strategii coercive 0 vi$ea$ă folosirea legii sau a altor forme de control social.

1




ALC--LUL ŞI +E/EN+EN0A +E ALC--L

6eşi alcoolul a apărut iniţial din motive practice înlocuirea apei de băut impure, oficierea unoceremonii religioase etc. utili$area lui s-a schimbat ulterior. @amenii au început să producă diferitipuri de alcool, iar consumul de alcool a devenit parte din cultura europeană. Gtili$area lui a dus însadesea la abu$. =ndiferent dacă este sub formă de bere, vin sau lichior, băuturile alcoolice sunsubstanţe chimice care afectea$ă activitatea mentală, emoţională şi comportamentală.Alcoolul este und$o% pute$nic. 6eoarece băuturile alcoolice sunt atBt de comune şi accesibile în cultura noastră, uitămcă alcoolul este un drog cu efecte similare drogurilor inter$ise.

=niţierea comportamentului de a consuma alcool se reali$ea$ă prin învăţare socială 0 copiii şadolescenţii învaţă, privind la cei maturi, că a consuma alcool este ceva plăcut, oamenii care beau sunveseli, rBd şi se simt bine. Curio$itatea şi dorinţa de a imita adulţii îi determină pe mulţi copii să încersă consume la rBndul lor alcool. 3lcoolul devine astfel un risc din ce în ce mai mare pentru că poate facceptat şi încura"at de către cei din antura" şi cel puţin temporar îi poate face să pară şi să se simtă mmari. Consumul de alcool devine deci un comportament format pe ba$a învăţării sociale. /nvăţaresocială a consumului de alcool presupune următoarele dimensiuni:

• 'nvăţarea acestui comportament se reali$ea$ă prin observarea comportamentelor unor persoaneimportante pentru copil sau adolescent, cum ar fi membrii familiei, prietenii, celebrităţi, model personale.()* bea este ceva interesant+ te face să te simţi bine+ să fii vesel,

• 'nvăţarea socială presupune şi formarea unor atitudini po$itive faţă de efectele alcoolului!adolescenţii învaţă astfel că a consuma alcool face parte dintr-un proces natural în urma căruiadevii mai Hsociabil şi mai HmaturA.

• 3dolescenţii continuă să consume alcool mai ales datorităinfluenţei gru ului. /n această etapăse consolidea$ă comportamentul lor de consum de alcool. Ca şi consecinţe ale acestora,adolescenţii tind să considere că relaţiile sociale sunt facilitate şi favori$ate de acestcomportament prin faptul că alcoolul îi determină să devină mai volubili şi mai lipsiţi deinhibiţii. Gn alt mecanism al consumului de alcool este utili$area acestuia pentru re$olvareasituaţiilor de cri$ă pentru care tBnărul nu şi-a de$voltat abilităţile necesare.

Cau ele alcoolosmului

Cau e e$editata$e

In sens di$ect alcoolismul nu este e$edita$, dar toti care stiu ca a e#istat o problema de alcoolism infamilia lor, ar trebui sa aborde$e alcoolul cu aceeasi vigilenta pe care o are un diabetic ereditar fata de$ahar.

=n mod sigur alcoolismul nu se mosteneste atat de evident ca si culoarea albastra a ochilor sau anumite boli ereditare. 4ste insa cunoscut faptul ca in unele familii ca$urile de alcoolism sunt mai dese.Conform unui studiu american, copiii din familiile de alcoolici au un risc de patru ori mai mare de adevenii dependenti de alcool. &e pare ca unii oameni reactionea$a diferit fata de alcool in comparatie altii si ca aceasta sensibilitate poate fi transmisa ereditar asa cum au aratat unele studii facute pegemeni, studii e#tinse asupra mai multor rase umane.

6e asemenea putem vorbi si de asa numitamosteni$e sociala, adica de anumite procese de invatarecare probabil nu sunt constienti$ate vreodata. Copiii din familiile de alcoolici sunt e#pusi unor conditi pe care ei le considera a fi normale, iar o persoana din afara poate avea impresia ca nu il afectea$a.3parentele insala.

Gnele cercetari arata ca fiii alcoolicilor pot suporta in general mai mult alcool decat alte persoane,inainte de a simti un efect clar sau de a manifesta modificari de comportament.

6easemenea, se pare ca in familiile din care au provenit alcoolici mamele suferisera de depresii intr-omasura mai mare.

Con"o$m uno$ studii ce$cetato$ii ame$icani sustin ca adultii ca$e au pa$inti alcoolici se deose'esc




de ceilati p$in u$matoa$ele ca$acte$istici:

2u stiu ce inseamna comportament normal si se orientea$a dupa altii. 3u dificultati in a urmarii un plan de la inceput pana la sfarsit. 8int si in situatii in care ar fi la fel de simplu sa spuna adevarul. &e "udeca pe ei insisi fara mena"amente. 3u dificultati in a se deconecta. cand toate merg bine o vreme ma cuprinde nelinistea &e iau foarte in serios. 3u dificultati in relatii intime. frica de a fi parasit 8anifesta sure#citare fata de modificari ale mediului, atunci cand nu le pot controla. Cauta meru apreciere si confirmare. &e considera deosebiti fata de alti oameni. &unt fie e#trem de constiinciosi, fie lipsiti de responsabilitate. &unt deosebit de credinciosi si loiali, chiar si atunci cand este evident ca loialitatea lor nu este

meritata. &unt impulsivi. 3u tendinta de a se incurca in actiuni fara a fi anali$ate in prealabil alternativele si

consecintele.

Aceasta nu inseamna insa ca toti copiii de alcoolici vo$ deveni la $andul lo$ dependenti.Cau e o$%anice

2u e#ista o anumita cau$a organica responsabila de instalarea alcoolismului si mai ales nu e#ista oalergie la alcool care sa declanse$e dependenta de"a de la cea mai mica do$a.

Mai pe$iclitate sunt pe$soanele ca$e $eactionea a po itiv "ata de e"ectele alcoolului "a$a a $esimtiu$ma$i neplacute.

;e$ultatele unor studii arata ca persoanele care au din nastere o cantitate mai$edusa de endo$"ina,

substanta de tipul morfinei sinteti$ata de organism si care influentea$a dispo$itia, reactionea$a po$itivfata de alcool si de aceea il aprecia$a mai mult.

Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in functiune la nivelul ficatului a unuimecanism suplimentar de cataboli$are a alcoolului si anumesistemul mic$o onal de o3ida$e aetanolului &@84 care va prelua pana la doua treimi din cataboli$area cantitatii crescute de alcool.3stfel alcoolicii pot metaboli$a si suporta cantitati mai mari de alcool. 6ar &@84 este declansat, chiarsi dupa perioade lungi de intrerupere a consumului, de cantitati mici de alcool, declansindu-se o dorint puternica de a ingera mai multa bautura. 3ceasta impiedica revenirea la consumul controlat.

@ alta e#plicatie relevata de cercetari recente ar fi faptul ca in anumite etape ale metaboli$ariialcoolului, re$ulta asa numitiip$odusi de condensa$edintre acetaldehida si adrenalina sau dopamina,care actionea$a la nivel cerebral asupra acelorasi receptori ca si opiaceele. 5artile cerebrale asupracarora acestea actionea$a infuentea$a dispo$itia si starea de confort psihic - inca un indiciu important pentru semnificatia sentimentelor in procesul de instalare al dependentei de alcool.

3bu$ul cronic de alcool poate reduce cu pana la D(* concentratiaendo$"inelo$, care sunt atat denecesare pentru instalarea unei stari generale tonice. 3cest lucru poate fi o e#plicatie pentru dorinta puternica de a consuma inlocuitorul alcool, intrandu-se de fapt intr-un cerc vicios.

Cau e psi4ice

2u e#ista trasaturi universal valabile, dar din acest punct de vedere anumiteca$acte$istici sunt mai des

intalnite la persoanele dependente de alcool:Tendinta de a evita problemele indiferent de capacitatea reala de a le re$olva. 2esiguranta de sine si inhibitie.

I




6ependenta de ceilalti.Capacitate redusa de a se stapani, de a suporta neplaceri sau de a astepta o recompensa tole$anta

$edusa la "$ust$a$e.3utostapanire e#agerata si refulare a sentimentelor.6ificultati in satisfacerea nevoii de atasament si de apropiere.3desea o proasta dispo$itie si o stare de confort psihic redus.

+a$ aceste t$asatu$i pot "i la "el de 'ine si consecinteale consumului a'u iv de alcool.

=n multe ca$uri, dependenta are la ba$aautomedicatia ne$eusita a %olu$ilo$ su"letesti. ?a femei seintalnesc des rani psihice din cau$a unor abu$uri se#uale sau unor agresiuni.%recventa dependentilor este mai mare printre cei care provin din orfelinate sau din familiide$organi$ate. 6ar ranile sufletesti nu sunt o conditie necesara sau suficienta pentru instalareadependentei.

&e pare insa ca, in multe ca$uri, nu insusirile de persoalitate il fac pe om mai vulnerabil la consumul dalcool, ci intreaga atitudine "ata de viata a fiecaruia dintre noi. @ trasatura deosebit de pregnanta laaceste persoane este faptul ca stau in asteptarea a ceva mai bun. %ie ca speranta lor este reala sau nu, ecred ca viata lor trebuie sa fie o continua ascensiune. 6ar in realitate viata decurge dupa o sinusoidamai mult sau mai putin pronuntata, iar dispo$itia este o suita de urcusuri si coborasuri intr-o alternantacontinua. 3lcoolicul incearca sa nivele$e aceasta sinuo$itate a vietii pe cale chimica sau pe cat posibilchiar sa-i riduce nivelul. 5e termenlung, efectul este e#act invers.

Cau e p$o"esionale

4#ista diferente considerabile intre frecventa cu care alcoolismul apare in cadrul diferitelor grupe profesionale. Cei care au asa numitele meserii alcoolice adicap$oducato$ii si dist$i'ui$o$ii de bauturi

alcoolice sunt deosebit de periclitati.6e asemenea sunt periclitati anga"atii in constructii, anga"atii in transporturi in special in transporturimaritime, dar si liberii profesionisti fara program de lucru clar definit, precum si meseriile cu multarutina si fara program de lucru clar definit si meseriile cu multa rutina si fara supervi$are tehnica.

&-a constatat casolicitatea si sup$asolicita$ea la locul de munca este adesea biruita cu a"utorulalcoolului.

4ste foarte important sa ai o pregatire de specialitate si sa dispui de un loc de munca ce-ti corespunde seste sigur.Soma*ul este un factor de stres cu risc foarte mare.

?a femei un grup de risc este cel al sotiilor fara servici, mai ales cand conditia lor economica si socialaeste buna.

Cau e educative

5arintii care nu au avut nici un rol sau doar unul neinsemnat in evolutia dependentei de alcool acopilului lor sunt chinuiti de indoieli si de sentimente de vinovatie. Gnii cred ca l-au rasfatat prea multca au sufocat copilul cu prea multa dragoste si caldura sufleteasca, altii cred ca au fost prea severi, preareci, ca i-au ingaduit prea putina libertate si l-au respins prea tare. 6aunatoare este si educatia in carecopilul este supraingri"it si nu este lasat sa devina independent.%iecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element in construirea $iduluinumit dependenta.

6e regula nu se va gasi un raspuns simplu de genul cau$a-efect. 6e aceea aceste indoieli si temeri isi aurostul lor atata vreme cat a"uta la intelegerea si re$olvarea problemei.

8ai simplu este raspunsul in acele ca$uri in care unul dintre parinti este alcoolic, cand cea mai

+




importanta influenta este probabil aceea ca fiul sau fiica nu a invatat de la parinti cum sa biruie o problema in mod corect. 6esi tanarul a trait e#perienta negativa a alcoolismului parintelui sau poate prelua el insusi e#emplul acestuia pentru a-si re$olva propriile probleme, o invatare dupa model.

Cau e con"lictuale

%iecare conflict in familie sau la locul de munca poate fi declansant pentru abu$ul de alcool. 6ar siconsumul ridicat de alcool este la randul sau cau$a pentru dificultati familiale si probleme profesionaleastfel incat conflictele cresc si se complica. 6evine din ce in ce mai puternica dorinta de a evita acesteconflicte si astfel putem constata cum se inchide acest cerc vicios, care dupa un timp nu mai poate firupt decat cu foarte mult efort.

3nali$and mai indeaproape situatia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependenta, ci modulcum este el abordat, cel in cau$a putand sa-l re$olve sau sa-l evite.In acest sens nu con"lictul estep$o'lema ci modul de a'o$da$e. Gn lucru e cert alcoolul nu a"uta la evitarea conflictelor.

Cau e sociale

3titudinea publicului larg fata de alcool si implicit fata de alcoolic este echivoca. =n timp ce alcooliculeste dispretuit ca fiind betiv, sunt admirati toti cei care la un chef reusesc sa bea cat mai mult.Consumul temporar e#cesiv de alcool, de e#emplu cu oca$ia diferitelor sarbatri, este considerat unsemn al barbatiei. Gn barbat adevarat este cel care suporta cat mai mult alcool si, dimpotriva, cel ce nu bea de loc sau putin este considerat slab sau spargator de chef.

5rin aceasta larga acceptanta fata de alcool, opinia publica spri"ina consumul de alcool si promovea$ainvoluntar pericolul instalarii alcoolismului. &ocietatea minimali$and consumul crescut de alccol ila"uta de fapt pe cel amenintat de a deveni alcoolic sa se amageasca multa vreme ca pericolul in care seafla nu este atat de mare.

E"ectele alcoolului4#istă două tipuri de efecte ale consumului de băuturi alcoolice:efectele de scurtă durată şiefectele e termen lung . 4fectele imediate ale consumului de alcool sunt o uşoară rela#are, inhibiţii maireduse şi reacţii mai lente. Cu cBt este consumat mai mult alcool, cu atBt acesta va produce mai mulmodificări la nivel cognitiv, emoţional şi comportamental. Consumul de alcool în cantităţi mari şi pe perioadă îndelungată poate duce la tulburări somatice şi psihologice grave. 3lcoolul este o substanţătoxică+care are ca şi consecinţe: ciro$a, boli cardiace, ulcer, cancer, boli psihice, afecţiuni fatale alecreierului pentru identificarea de către elevi a efectelor alcoolului asupra organismului, utili$aţi fişa din ane#e .

Gna dintre cele mai grave consecinţe ale consumului de alcool este alcoolismul. @rgani$aţia8ondială a &ănătăţii considerăalcoolismul o 'oal5. 4ste o boală cronică, progresivă şi potenţial fatală prin consumul necontrolat de alcool.Alcoolismul nu este o p$o'lem5 de imo$alitate sau de ca$acte$sla' . 3lcoolicii sunt persoane bolnave care au nevoie de spri"in şi tratament. 4#istă o serie de instituţiişi asociaţii care au ca obiectiv recuperarea tinerilor şi adulţilor dependenţi de alcool. Gnul dintre programele cu eficienţă ridicată în recuperare de$voltat şi în ţara noastră este cel al 3sociaţiei3lcoolicilor 3nonimi 33 ce oferă materiale informative şi servicii de consiliere şi terapie pentru persoanele dependente adolescenţi şi adulţi şi pentru familiile acestora.

E"ectele consumului de alcool asup$a tine$ilo$). 3bu$ul de alcool este cau$a celor mai multeaccidente de ma ină în care sunt implicaţi tinerii. @treime din accidentele mortale sunt legate de consumul de alcool. /n plus, mii de persoane sunt rănitgrav în fiecare an. /n ID* din ca$uri, conducătorii implicaţi în accidente au consumat oca$ional alcool.9. Consumul de alcool, chiar şi în cantităţi moderate creşte foarte mult riscul de a aveara orturi sexuale ne rote#ate. 8esa"ul transmis tinerilor trebuie să fie: Hn singur ra ort sexual ne rote#at te oate contamina cu virusul /%0 (S%!*, sau cu alte boli cu transmitere sexuală.1

)(




<. Consumul de alcool duce laviolenţă i agresivitate. &ub influenţa consumului de alcool poţiinterpreta greşit o remarcă sau un gest, ceea ce poate duce la comportamente agresive şi violenţă.

/$even!ia consumului de alcoolare ca şi componente:• informaţii privind consecinţele sociale şi de sănătate de scurtă şi de lungă durată ale consumulu

de alcool!• formarea unor valori şi atitudini po$itive faţă de un stil de viaţă sănătos!• discutarea şi anali$area rolului influenţei grupului, a familiei şi a mass-mediei în formarea ş

menţinerea atitudinilor faţă de alcool!• discutarea modului în care alcoolul poate diminua performanţele şcolare, profesionale etc.• de$voltarea deprinderilor de asertivitate şi de a face faţă presiunii grupului deprinderea de

spune 2G !• de$voltarea abilităţilor de luare a deci$iilor, de gBndire critică şi de management al stresului.• desfăşurarea de activităţi de recreere sănătoase, cum sunt: sportul, mu$ica, artele plastice,

activităţi de club, voluntariatul.

))




+E/EN+EN0 ŞI C-+E/EN+EN0A

Conform definitiei de dictionar notiunea dedependenta repre$inta o stare de subordonare, atarnare,supunere, caracreri$ata prin pierderea anumitor libertati.

?a ora acutala prin notiunea dedependenta din punct de vedere psihologic se intelege manifestareae#cesiva a unui mod de comportament anormal si daunator .5oate pa$ea su$p$in ato$ da$ ap$oape toate activitatile umane 6 ca de e3emplu muncaalimentatia se3ualitatea acumula$ea uno$ valo$i mate$iale sta'ili$ea uno$ $eco$du$i consumuuno$ medicamente consumul de alcool si alte d$o%u$i pot lua t$asatu$ile unei dependente.6e obicei, insa, folosimnotiunea de dependenta doar pentru manifestarile care duc la opie$de$e ali'e$tatii pentru persoana in cau$a prin afectareacapacitatii de deci ie in anumite privinte.Comportamentul respectiv este constienti$at la un moment dat, ca o problema tot mai serioasa pentr propria persoana sau pentru cei din "ur, dar totusi nu se renunta la el. =n aceasta privinta, apare asemanare cu alte comportamente obsesive, respectiv maniacale, care pot merge pina la le$area

demnitatii umane.6in cau$a pierderii libertatii personale se modifica si unele trasaturi de personalitate, dar aceasta se produce intr-un mod insidios si poate trece neobservata multa vreme. 6e e#emplu, comportamentudependent impinge omul catre autoamagire si minciuna, deoarece cel in cau$a are nevoie de un sistemsucit de e#plicatii pentru a nu-si pierde respectul de sine, precum si respectul celorlalti.

@ alta caracteristica a notiunii de dependenta o constituie siconotatia ne%ativa cu care este perceputa,motiv pentru care in general oamenii nu doresc sa fie etichetati ca atare.Li'e$tatea autodete$mina$ea si autocont$olul indeplini$ea "unctiilo$ sociale si sanatatea suntvalori deosebit de apreciate ale societatii, dar atata vreme cat cineva se dedica anumitor pasiuni sauchiar placeri neinfranate, fara sa-i fie afectate sanatatea, po$itia sociala sau capacitatea de munca probabil ca nimeni nu-l va considera dependent sau maniac.3cesti termeni se folosesc de regula doar daca aceste valori au fost le$ate, daca intreaga sfera deinterese a omului se ingustea$a si cand comportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind instot mai putina satisfactie. =n cele din urma un alcoolic va constata ca bautura nu i-a adus nici osatisfactie, asa cum un JorKoholic dependent de munca nu se va mai interesa de re$ultatele munsale, astfel incat comportamemtul sau nu mai este influentat de succes sau de re$ultatul muncii. 3ceastautodinamica a dependentei duce in cele din urma la incapacitatea progresiva de a percepe placerea sla pierderea poftei de viata .

&e disting doua feluri de dependenta:cea "i ica si cea psi4ica.+ependenta "i ica este o consecinta unui consum frecvent si abu$iv de substante nocive si a adaptariiorganismumui prin modificari metabolice la acesta, obtinindu-se o crestere a tolerantei. 6rept urmareorganismul are nevoie de respectiva substanta ca sa functione$e.6ependenta fi$ica se manifenta intotdeauna la intreruperea consumului cind apar o serie de fenomeneneplacute pe plan fi$ic, numite fenomene de sevra". &en$atia trupeasca de normalitate se reinstalea$areluarea administrarii.6espre dependenta psi4ica se vorbeste atunci cand e#ista dorinta interioara, iar apoi cerinta obsesivade a consuma in continuare substanta nociva, fie pentru a-si procura din nou placere, fie pentru a evitneplacerile.6epedentul psihic foloseste acea substanta pentru a obtine starea de confort psihic si pentru a re$olvastarile de stres sau indispo$itiile. 3tunci cand substanta nu este la indemana, apare disconfortul psihicsau chiar frica.4ste foarte posibil ca dependenta psihica si cea fi$ica sa apara independent una fata de alta.

)9




@ atitudine gresita tipica e#ista la viitorul dependent cu mult inaintea instalarii bolii. 5entru produceredependentei, nu substanta este atunci decisiva, stand practic la dispo$itia tuturor oamenilor. 6ecisivaeste impulsionarea hotarata a unei persoane de a se folosi de acesta substanta in vederea obtinerianumitor efecte, de-abia asta face din om o persoana dependenta.

T$atamentul dependentei7Iesi$ea din dependenta poate avea loc "ie p$in "o$te p$op$ii "ie cu a*uto$ul %$upelo$ dint$a*uto$a$e sau p$in asistenta de specialitateCercetatorii americani 5rochasKa si 6i Clemente au observat si inregistrat cum se eliberea$a undependent din boala sa, indiferent de ce cale a ales si au constatat o strucura de ba$a comuna ca infigura urmatoate3stfel ei au identificatpat$u "a e de evolutie:8a a p$emeditativa in care se consuma alcool refu$andu-se orice observatie pe aceasta tema care poate da de gandit.

8a a meditativa in care dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp realitatea mult evitata patrunde totusi in subconstient, clipa din care alcoolicul incepe sa medite$e si sa-si propuna schimba profunde.8a a de actiune in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari gasind nistesolutii se hotaraste sa actione$e chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari mici si simplale stilului de viata.8a a de pe$seve$enta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il a"uta si se potrivesccapacitatilor sale personale si conditiilor de mediu.6e regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv din boala.

3vanta"ul acestui model consta in faptul ca incercarile esuate, obisuite la iesirea din dependenta, sun pre$entate ca surse de invatare si nu ca obiceiuri proaste care nu mai ofera perspectiva progresului. 6in pacate aceste esecuri de multe ori sunt pastrate in secret. 5ericolul este ca fiecare esec al acestorincercari secrete scade sansa ca alcoolocul sa mai incerce odata. 6evine demorali$at si respinge uneleinformatii utile sau oferte de a"utor.5entru multi alcoolici prima incercare se limitea$a la nivelul simptomatic, impunandu-si doar sa nu ma bea. 3bia apoi reali$ea$a ca trebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini din viata lor, sare$olve situatii sociale, eventuale conflicte si sa imbunatateasca relatiile cu persoanele apropiate saimportante. or constata ca si aceste aspecte au influentat nereusitele premergatoare. or a"unge laconclu$ia ca trebuie sa-si anali$e$e felul trairilor, ca trebuie sa se schimbe mai profund.

A'stinenta este definita ca fiind abtinerea voluntara de la satisfacerea unor necesitati fi$iologice sau aunor placeri.

=n ca$ul alcoolismuluia'stinenta este notiunea prin care se defineste$enunta$ea de"initiva lacomsumul de bauturi alcoolice sau orice preparat care contine alcool, constituind o premisaindispensabila vindecarii si din aceasta cau$a repre$inta o masura terapeutica de ba$a.5entru terapia alcoolismului abstinenta este conditia de ba$a, iar capacitatea de a duce o viata implinitsi sanatoasa este telul ei.Tratamentul dependentei de alcool a$e loc in patru etapedistincte la ca$e pa$ticipa mem'$ii aidi"e$itelo$ categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar fost

dependenti, succesiunea acestor fa$e constituind un lant terapeutic.Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilororganice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incura"area motivatiei pacientului de a se trata

)<




3cesta fa$a se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine re$ultate dependentifoarte motivati.Etapa de de into3ica$e este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevra" severe si sedesfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.Etapa de de o'isnui$e are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si consolidarea

unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament stationar, atunci cand nu seobtin re$ultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul social nu sustine cau$a.Etapa de postcu$a si $eadapta$e are ca scop stabili$area de$obisnuintei in care participarea la grupuriabstinente este de mare importanta.Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este discutia in grup te$apia de %$up. @ricat de diferit ar fi de la o clinica la alta, acest element nu lipseste din nici o clinicade specialitate.

Impo$tanta te$apiei de %$up provine in primul rand din miscarea de autoa"utorare care se ba$ea$a peintalnirea intre persoane care au aceasi problema. Gn alt aspect consta in accentuarea actiunii

pacientului in eliberarea sa din dependenta. Lrupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentruschimbarile ce urmea$a sa aiba loc si stimulea$a capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Galt motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematici3ceasta poate fi diminuata de pre$enta altor persoane afectate de aceleasi gri"i. =ntelegerea manifestade ceilalti contracarea$a in mare masura rusinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar inhibaltfel orice proces.&ansele de succes ale tratamentului sunt considerate de multi dintre concetatenii nostri in mod eronat cfiind reduse, insa situatia nu sta de loc asa.5e termen lung raman abstinenti circa D(* dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie delunga durata. 3lti )D* au o recidiva din care isi revin prin propriile forte. 5rin comparatie, daca s-araplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac sau a unudiabetic de e#emplu, am inregistra mult mai multe recidive. ;ecidiva alcoolicului este insa maievidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai dramatica.Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termelung, pe care o incheie, dupa care se atasea$a unui grup de intra"utorare. (,D* dintre pacientii care aufrecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 'D,D* dintre cei care n-au contactat unasemenea grup.&ucces mai mare inregistrea$a cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca o varsta de circa '( de ani.Aceste date statistice con"i$ma ceea ce poate "i lesne dedus7 pacientul past$ea a compo$tamentul

sc4im'at cu atat mai multa pe$seve$enta cu cat este mai convins de necesitatea lui o'se$vaavanta*ele sale este sp$i*init de alte pe$soane t$aieste in conditii sta'ile nu se o$ientea a dupavalo$i st$aine si isi incad$ea a noul compo$tament int$6o anume "inalitate.

Codependenta8ult timp alcoolismul a fost considerat o problema a celui dependent, care era privit ca o persoana reasi lipsita de vointa, a carei vindecare se putea reali$a prin i$olarea de familie si cu a"utorul altodependenti.?a ora actuala alcoolismul este considerat o boala a familiei, in care nu numai dependentul este afecta

)'




ci si intreaga familie, fiecare membru al acesteia avand un rol in instalarea boli, pentru ca unui purtaroal sindromului ii corespunde un intretinator al sindromului, asa cum unui nea"utorat ii corespunde ua"utator sau unui suferind ii corespunde un ingri"itor al suferintei.Un 'olnav si un in%$i*ito$ se %asesc si se completea a $ecip$oc pent$u ca necesitatile am'ilo$pa$tene$i se im'ina pe$"ect unul simtind nevoia sa o"e$e p$otectie ia$ celalat sa "ie oc$otit. Termenul folosit pentru a desemna membrii familiei unui dependent de alcool este cel deco6dependent. 6ar termenul nu se re$uma doar la membrii familiei alcoolicului: partener de viata, copii, patrinti, frati, ci si la colegii de serviciu, prietenii, vecinii, etc. alcoolicului. 5rin e#tensie un codependent este o persoana din prea"ma alcoolicului, un aliat al acestuia si un dublu participant la boal6aca initial, la inceputul anilor (, termenul de co-dependenta a fost introdus in domeniultratamentului dependentei de alcool, referindu-se in mod special la sotiile alcoolicilor, recent termenua inceput sa fie folosit generic pentru a descrie un stil disfunctional de a relationa cu cei din "ur.=nitial simptomele co-dependentei au fost considerate ca o reactie la stresul vietii alaturi de alcoolic, iteama, rusinea, suferinta si mania e#agerata a membrilor familiei erau va$ute ca raspuns lacomportamentul unei persoane foarte bolnave, care si-a perdut controlul datorita dependentei de carsufera.

+a$ s6a constatat ca aceste compot$amente au continuat sa "ie mani"estate de mem'$ii "amiliei sicand alcoolicul a devenit a'stinent.3cest lucru a atras atentia specialistilor, care si-au dat seama ca este vorba de o alta boala careafectea$a familia, iar cau$ele ascunse ale acestui comportament disfunctional au contribuit de fapt lagravarea consumului de alcool al dependentului.Termenul de co-dependent a fost folosit pentru a a"uta familiile si partenerii de viata ai unui alcoolic sinteleaga reactiile si comportamentele pe care le de$volta prin traiul alaturi de un alcoolic@ persoana co-dependenta este descrisa ca fiind o persoana deosebita, politicoasa, altruista pentru ca iaparenta este ingri"orata de soarta celor din "ur, fiind mereu dispusa sa a"ute si sa poarte gri"a acesto6orinta si incercarile ei de a avea gri"a de o persoana aflata in dificultate, au la ba$a intentii bune, da

gri"a devine compulsiva si daunatoare si il prinde pe co-dependent intr-un cerc vicios in care nu maobtine satisfactii si din care nu poate iesi. Co-dependentii adesea preiau rolul unui martir si devin binefacatorii unei persoane care are nevoie de ei.Aceste ince$ca$i $epetate de a salva dete$mina pe$soana ca$e p$imeste a*uto$ sa de volte uncompo$tament dist$uctiv p$in ca$e devine tot mai dependent de actiunile de salva$e ale'ine"acato$ului ia$ co6dependentul cu cat o"e$a mai mult a*uto$ cu atat se simte mai satis"acutplacandu6i iposta a de 'ine"acato$.Comportamentul co-dependent re$ulta din tendinta de a e#ercita prea mult control asuprasentimentelor, gandurilor si actiunilor altor persoane, prin care se obtin mici avanta"e in oportunitatide a-si satisface propriile dorinte.

Co-dependentii adesea confunda ceea ce sunt ei si ce sunt altii considerand ca sunt centrul lumii din "urul lor si ca fericirea sau nefericirea celorlalti depinde de ei. 3"ung sa isi organi$e$e viata pentru primi aprobarea celor din "ur, lucru ce da sens si valoarea vietii lor. 2u de putine ori co-dependenticontinua sa ramana intr-o relatie indiferent cat de distructiva este penru propria lor persoana

8o$mele de compo$tament co6dependent in "amilie sunt:5reluarea responsabilitatilor in locul persoanei dependente.

&cu$area comportamentului persoanei dependente in fata persoanelor apropiate, rudelor, prietenilor, colegilor de munca sau superiorilor.3"utarea alcoolicului prin scutirea de diferite activitati dificile.

)D




Controlarea compotramentului si vietii alcoolicului prin evitarea participarii la diferiteevenimente si situatii in care stie ca se consuma bauturi alcoolice, trasarea de sarcini in vedereaevitarii unui posibil consum de alcool, cautarea re$ervelor de bautura si aruncarea acestora,dovedirea prin argumente a afirmatiilor mincinoase ale alcoolicului. 2esinceritatea fata de persoana dependenta, fata de alte persoane si fata de sine insasi in ceea ce priveste realitatea si sentimentele produse de dependenta.Tendinta de a fi perfect in tot ceea ce face, crede, gandeste din dorinta de a fi admirat si apreciatde cei din "ur.

?a fel ca si dependenta de alcool co-dependenta cunoaste propria sa evolutie stans legata de evolutiadependentei urmand mai multe fa$e caracteri$ate prin anumite atitudini.=n primele fa$e ale dependentei de alcool cand inca alcoolicul consuma oca$ional, co-dependentuadopta oatitudine p$otectoa$e. Cauta sa scu$e comportamentul partenerului gasind o paleta variata demotive pe care le e#pune celor din "ur.Cu cat creste cantitatea de alcool a partenerului, cu atat mai tare creste si nevoia de a gasi vinovatu

situatiei in care s-a a"uns, dar pentru ca nu de putine ori el este tinta reprosurilor, acu$atiilorinvinuirilor consumului de alcool, co-dependentul a"unge sa creada ca el este cau$a. 3"unge sa seindoiasca de calitatea lui ca om, ca sotMsotie, parinte. 5entru ca acesta situatie determina o presiune prmare pentru co-dependent, acesta cauta sa isi dovedeasca siesi si celor din "ur ca este o persoana perfecta. =ncearca sa-i multumeasca pe toti, preia tot mai multe responsabilitai in casa, re$olva situadificile, considerand ca numai asa il poate determina pe partener sa se lase de baut.6ar contrar asteptarilor alcoolicul nu reduce consumul de alcool, ci chiar il mareste, situatie caredetermina din partea co-dependentului o noua reactie devenindcont$olato$. 3ceasta reactie apare dinnevoia disperata de a tine sub control o situatie care si-a pierdut controlul, in vederea reducerii starii dtensiune si restabilirii securitatii. Co-dependentul a"unge sa controle$e tot ceea ce face alcoolicul , monitori$ea$a tote aspectele vietii si chiar cauta sa ii organi$e$e viata din dorinta de a-l tine cat madeparte de sursele de procurare a bauturii.5entru ca stima de sine a co-dependentului se deteriorea$a treptat, acesta paseste intr-o noua etapaetapa de 'lamato$ . Co-dependentul incepe sa proiecte$e asupra alcoolicului sentimente de manie,furie, teama, esec, acesta fiind va$ut ca unicul motiv al problemelor e#istente.Treptat co-dependentul isi pierde orice capacitate de a-si imbunatatii stima de sine si cauta sa se prote"e$e prin insingurare. 4ste momentul cand a"unge sa se victimi$e$e, sa isi planga de mila si sa nisi mai doreasca sa a"ute, sa spri"ine pe nimeni. ;upe relatiile cu prietenii sau persoanele apropiaterude, a"ungand sa se i$ole$e intr-o lume a sa, plina de amaraciune.=nsa prin asumarea tot mai multor responsabilitai in locul dependentului alcoolic, initial "ucand rolul

protector, ulterior de controlator si mai apoi de blamator, co-dependentul paseste in ultima fa$a evolutiei sale si anumein%aduinta. 3cest comportament ii permite alcoolicului sa evite consecintelecomportamentului sau, pentru ca incercarile disperate ale co-dependentului de a-i manipula si controlcomportamentul, de fapt, i-au oferit suport si incura"are. 2ecesitatea acordarii de a"utor co-dependentilor este vitala, daca se doreste restabilirea armoniei sfunctionalitatii cuplului si familiei, mai ales in situatia in care insusi alcoolicul isi tratea$a dependenta;ecuperarea co-dependentilor presupune folosirea unor metode variate cu scopul de a procesa siaccepta durerea provocata de trecut si pre$ent, in vederea dobandirii unui nou stil de viata. =nsa aceasrecuperare nu se poate reali$a intr-un timp foarte scurt, pentru ca insasi instalarea co-dependentei s-reali$at in timp. 6e multe ori recuperarea se e#tinde pe tot restul vietii. 3"utorul de specialitate oferaoportunitatea identificarii factorilor care au contribuit la instalarea comportamentului co-dependent ssunt furni$ate efectiv strategii utile de folosit in situatii in care poate reaparea comprtamentul.

)1




Toti cunoastem ca adesea ni se face pofta de anumite lucruri. Cand ne este foame, ne sar in ochi pesttot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul de paine proaspata dintr-o brutarie n poate determina sa cumparam o paine chiar daca n-am avea nevoie de ea.6ar, de obicei nu ne urmam fiecare impuls care ne-ar impinge sa ne satisfacem o pofta imediata, maiales daca ne-ar dauna sau daca nu se potriveste situatiei. %iecare are strategiile sale de a re$ista unoasemenea impulsuri. 4ste adevarat ca e#ista persoane mai impulsive care au dificultati mai mari in a sstapani, in timp ce altele nu par sa faca mari eforturi pentru a se abtine.%iecare alcoolic trebuie sa stie ca dorinta de a bea este un lucru normal, ca poate fi declansata de sta psihice sau de evenimente e#terioare. 3desea dorinta de a bea este comparata cu un val care poarecreste repede dar care se nivelea$a apoi treptat. 4ste greu sa te opui valului cand si-a atins fortama#ima. 4ste mai usor, mai elegant si mai putin periculos, la fel ca la inot sau la surf, sa ramai pecoama valului pana cand el se epui$ea$a. ?a fel si in ca$ul dorintei de a bea, ea trece de la sine daca ni te opui. 6eci este mult mai indicat sa-ti spui: A-'se$v ca mi se "ace po"ta sa 'eau. /oate ca se vainteti inca putin po"ta asta da$ o sa6mi t$eaca.A5e parcursut terapiei alcoolicul invata cum poate preveni sau reduce o asemenea pofta. &unt pre$entain continuare cateva metode utile in astfel de situatii.

8ai intai trebuie sa-si reaminteasca mereu de ce vrea sa re$iste poftei si de ce nu-si poate permite oasemenea slabiciune. 4l trebuie sa-si consulte lista de argumente pro si contra consumului de alcool, pcare singur si-a stabilit-o. 3ceasta lista poate e#ista fi$ic sub forma unei carti de credit a abstinentuluiun cartonas de marimea unei carti de vi$ita sau cartele telefonice usor de pastrat asupra sa, ce are pe parte avanta"ele renuntari la butura si pe cealalta parte riscurile unui eventual consum.=n al doilea rand se poate apela la o metoda de rela#are ce a fost in prealabil invatata in terapie. &cunosc multe metode de rela#are de la simple e#ercitii de respiratie la metode mai comple#e in carsunt corelate imagini placute, po$itive.

=n al treilea rand, in momentele cand alcoolicul se simte coplesit de gri"i, pot fi utile monologuriinterioare positive, in care vor fi reamintite punctele sale forte.=n al patrulea rand in ca$urile cand apare asa numita dorinta rece, adica gindurile se invartesc mereu i "urul alcoolului, se poate folosi stoparea gandurilor, prin ciupituri puternice, ple$nituri peste coapse sa prin a-ti poruncii stop imaginandu-ti indicatorul de circulatie &T@5.=n al cincelea rand iti pot reorienta atentia e#ecutand o actiune concreta.6aca e posibil cauta discutia cu cineva, asculta mu$ica, dansea$a, vi$itea$a pe cineva, mergi la plimbare, admira natura, mergi la cinematograf, la biblioteca, re$olva sarcini de mena", scrie o poe$ispune o rugaciune, "oaca un "oc care sa-ti solicite atentia.

6e asemenea cauta sa-ti descarci energia printr-o activitate sportiva. @ alergare in aer liber sau un urleintr-o perna pot fi de folos.

)

comportamente dependente

Documents

Transcript of comportamente dependente