Competente de limba romana

7/28/2019 Competente de limba romana

1/13

STILURILE FUNCTIONALEExist diferite stiluri: - stil individual;

- stil al unui curent literar/unei epoci;- stil funcional.

Stilul functional este o varianta a limbii care indeplineste functii de comunicare intr-un domeniu deactivitate determinat . Orice stil functional apare ca un model care exercita o anumita presiune asupraconstiintei vorbitorilor.Stiluri functionale:

a) tehnico-tiinific;b) stilul juridic/oficial/administrativ;c) stilul artistic/literar/beletristic;d) stilul jurnalistic/publicistic;e) stilul colocvial.

A. STILUL TEHNICO - STIINTIFIC - indeplineste functia de comunicare in domeniul stiintei sitehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in lucrari si documente stiintifice sitehnice ) , monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrucolocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice Caracteristici :

1. are functie exclusiv referentiala;2. trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive

argumentate;3. respecta proprietatea termenilor;4. se folosesc multe neologisme;5. conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ.6. conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimist, sociolog

psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptorpoate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata.

7. conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniustiintific.

8. conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita latextele de escorta de tip prefete, cuvant inainte).

9. conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru.10. folosirea cuvintelor monosemantice;11. claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei), precizie

corectitudine;12. utilizarea sensului propriu al cuvantului;13. un grad mare de tranzitivitate;14. fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici

Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe(antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.)

Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formulestereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozoficaeconomica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;

PARTICULARITATI LINGVISTICE:

Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;

Morfologice:substantive abstracte, pluralul autorului (persoana I pl);Sintactice: coordonarea si subordonarea;Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.


2/13

Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv,informativ, explicativ).Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sauneaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un textstiintific argumentarea are functie referentiala.

Alte calitati ale stilului:

- corectitudinea : in comunicare sunt preferate variantele literare ale sistemelor limbii ;

-obiectivitatea : comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva ; accentul cade pe comunicare de notiun, cunostinte , idei etc. , astfel ca functia limbajului este cognitiva ; dintr-un text stiintific lipseste cudesavarsire afectivitatea ; autorul , cel care transmite un asemenea mesaj , nu se implica in comunicare ,prezinta un adevar stiintific de necontestat , iar receptarea se face obiectiv , pentru ca se adreseazaintelectului , gandirii abstracte , logice .

- accesibilitatea: comunicarile se disting prin claritate , prin precizie si proprietate ; formularile/frazelesunt clare , precise iar topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt insotite adesea de mijloaceauxiliare extralingvistice- tabele, diagrame, schite fotografii harti etc. ;

- terminologia : fiecarui domeniu ii este proprie o anumita terminologie ( limbaje stiintifice ) . Termeniutilizati sunt monosemantici . Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cuprefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau compuse cu sufixoide si prefixoide ( biolog ,geografie etc. ) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri , simboluri , semne conventionale ,formule stereotipe .

Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice , amintim : analiza stiintifica ( filozofica , economica politica , botanica etc. ),studiul stiintific, comunicarea stiintifica, referatul stiintific, eseul stiintific .

B. STILUL OFICIAL ( ADMINISTRATIV /JURIDIC) indeplineste functia de comunicare in sfera

relatiilor oficiale. In ordinea frecventei si a importantei apar urmatoarele madalitati de comunicare :monologul scris ( in documente si acte oficiale), monologul oral ( cuvantari in ocazii oficiale ) , dialoguscris ( corespondenta oficiala) , dialogul oral ( in relatiile oficiale dintre institutii si public) .

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

-funcie referenial;

-enunuri cu form impersonal;

-coninut normativ;

-enunuri clare, lipsite de ambiguitate;

-folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii;

-folosirea clieelor formale;

-utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se completeazcu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va completa, sescrie cu litere de tipar etc);


3/13

-respect proprietatea termenilor;

-folosete terminologia de specialitate;

-folosete neologisme;

-n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;

-conform relaiei E-R (emitator-receptor/beneficiar). Emitor - specializat, adic organullegislativ; n acest tip de text, emitorul d receptorului instruciunin legtur cu modul n care trebuie neles textul. Instruciunile suntrealizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sauprin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei specializat -cel care trebuie s aplice legea, dar i nespecializat - cel care vrea scunoasc legea.

-conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt persoane credi-tabile n domeniul juridic.Emitorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde funciaperlocuionar este controlabil).

-conform funciei mesajului: informare, educare.

-conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru.

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale:terminologie specificMorfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Substantive abstracte; -Verbul "a trebui", verbul"a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferintapentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale.

Sintactice:Coordonare sisubordonare; - constructii infinitivale; -fraze coordonate;Stilistice:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si digresiuni.

C. STILUL ADMINISTRATIV /JURIDIC/OFICIAL cuprinde domeniul legislativ, administrativ,texte elaborate de organul administrativ.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

enunuri cu form impersonal;

coninut normativ;

enunuri clare, lipsite de ambiguitate;

inventar lexical cu termeni clar definii;

prezena clieelor;

respect proprietatea termenilor;


4/13

folosete terminologia de specialitate;

are un numr mai mare de formule fixe dect stilul juridic (cerere, telegram etc.);

obiectiv i impersonal;

accesibil, clar i precis;

conform relaiei E-R beneficiar. Emitor - specializat adic organul legislativ. Receptoruleste de obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea.

conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt instituii creditabile n domeniuladministrativ, (act oficial)

Not! n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeaz acordul/dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare.

conform scopului: funcie conativ.

conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru.


Lexicale:Terminologie specific ( adeverin, adres, cerere, certificat, domiciliu, dosar,indemnizaie)

Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea

infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe,locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale.

Sintactice: - constructii infinitivale; fraze coordonate;

Stilistice -fara figuri de stil

- stricta respectare a normelor limbii literare: corectitudinea fonetica, gramaticala, ortografica , lexicalasi grafica ;

- caracter obiectiv, impersonal; comunicarile ( scrise sau orale) sunt neutre expresiv, lipsite de

incarcatura afectiva ;

- accesibilitatea, claritatea si precizia: comunicarile oficiale nu permit decat o singura interpretare;

- absenta oricarei nuante afective, prezenta formalismului , a exprimarii rigide; lipsesc lexicul afectiv,mijloacele de expresie figurata, epitetele apreciative;

- specificitatea acestui stil o da utilizarea unor clisee lingvistice de tipul : ,,Subsemnatul ..... ; ,, Inconformitate ...,, ;,, Conform hotararii ...,, etc.


5/13

- predomina : formele verbale impersonale , verbele la viitor , diateza reflexiva ,, se vor lua masuri,, ; ,,se aduce la cunostinta ,, etc.

Compuneri cu destinatie oficiala: darea de seama, procesul-verbal, planul de munca, notainformativa, raportul , declaratia, referatul, memoriul de activitate, cererea, legea, articolul de lege.

C. STILUL BELETRISTIC/ARTISTIC/LITERAR are un domeniu propriu de manifestaredomeniul esteticului. El se opune celorlalate stiluri functionale in care esentialul il constituie

transmiterea de informatii. In stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cu efectul produs de oanumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului . Prin urmare, forma devine elementesential si modelator in transmiterea informatiei; forma, ca expresie a unui continut determinat , esteunica si irepetabila .

CARACTERISTICI:

1. libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu normele limbii literare;2. contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin

modul neobinuit n care se folosesc cuvintele);3. caracterul individualizat al stilului;

4. unicitate i inovarea expresiei;5. bogie lexical - din punct de vedere stilistic;6. sensuri multiple ale aceluiai cuvnt(polisemantismul);7. nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale/registrele stilistice, dar i din afara limbi

literare (neologisme, arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);8. mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui, asigurndu-i acestuia o structur care l

face perceptibil la nivelul formei i adesea uor de fixat n memorie. Prin funcia poetic, unmesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaie, ci un text interesant n sine:plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana mesajului e produs de simetrii, repetiii, rimeritm, sensuri figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur n poezie, dar nu numai n ea; eprezent n vorbirea curent, n expresii i locuiuni populare, n sloganuri, proverbe etc.

9. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a acelora care, prin anumite calitati, trezesc in constiintacititorilor imagini plastice, emotii, sentimente;

10. o mare complexitate, data fiind att diversitatea operelor literare, cat si faptul ca fiecare autor isiare propriul stil;

11. bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaicineologisme, termeni de jargon sau argou etc);

12. extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;13. cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;14. relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.

CALITILE GENERALE ALE STILULUI

1. Claritate: exprimarea clar a gndurilor i a sentimentelor.2. Proprietate: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor

sentimentelor.3. Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii.4. Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enunurilor.5. Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar



6/13

Lexicale: polisemantism, sensul conotativ, varietate lexical.

Morfologice: valori expresive ale prilor de vorbire; mrcile ale subiectivitii.

Sintactice: diversitatea raporturilor de subordonare; inversiuni, dislocri topice.

Stilistice: prezena procedeelor artistice (figuri de stil, imagini i procedee artistice).

conventionalitatea : in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea realul sau ceea ceeste considerat ca real ( in cazul unui fals, destinatarul reactioneaza mai devreme sa mai tarziu) , in stilulartistic comunicarea este expresia unei alte realitati imaginate de autor; destinatarul nu-si pune problemafalsului, el stie ca e vorba de fictiune, de conventie; textul literar scoate in evidenta functia poetica alimbajului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la,, ceea ce spune,, , ci si la ,, cum spune ,, ;

DESCHIDEREA SPRE TOATE MIJLOACELE DE EXPRESIE , INDIFERENT CARUI STILFUNCTIONAL AR APARTINE: se apeleaza la toate sferele vocabularului (registrele stilistice) , astfelincat in opera literara apar deopotriva regionalisme , elemente de jargon si de argou , arhaisme sneologisme ;

- dintre modalitatile de comunicare : monologul scris ( literatura culta ) , monologul oral ultima fiindinsotita si de mijloace extralingvistice de expresie ( melodica , gestica , dans si mimica ) ;

- in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus in alternanta cu perfectul simplu, ca timpurinarative ) , pe cand in descriere, poezie i proza poetica predomina prezentul .

COMPUNERI PE BAZA DE TEXTE LITERARE : analiza literara, comentariul literar,caracterizarea personajelor epice si dramatice, paralela, sinteza tematica etc

D. STILUL PUBLICISTIC/JURNALISTIC este stilul prin care publicul este informat, influentat smobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc.

Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio siteleviziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) .

CARACTERISTICI ALE STILULUI

1. are funcie de mediatizare a evenimentelor;2. conine informaii economice, politice, sociale;3. influeneaz opinia public (discurs persuasiv);4. n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa raiunii sau afectivitii;5. strategia persuasiv se bazeaz pe argumente: A.persuasiunea adresat raiunii aduce

argumente de specialitate, de tip cauz-efect; (cauze-situaie de analizat i/ sau problem-soluii-

rezultate/ modaliti de aplicare a soluiilor); B. persuasiunea adresat afectivitii aduceargumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele similare, mrturia unorbeneficiari ai produsului, tradiie, grija fa de destinatar.

6. dimensiunea persuasiv ine de publicitar;7. are funcie conativ;8. exprim atitudini;9. orientat spre maxim accesibilitate i actualitate.10. utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian;11. receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru inovatia

lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a starni curiozitateacititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii,


7/13

interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomeraresintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative .

12. utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, interogatii, imagini etc)

Not!

1. Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiinific, prin faptul c mbin informaiacu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit implicare

subiectiv a autorului.2. Coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul

fotografie, caricatur, hart, schem, statistic, tabel.

PARTICULARII LINGVISTICE

Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se folosete n publicaiile de specialitate). Termenii noisunt explicai prin analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou sau mai multeobiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperireasubiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut.

Morfologice:Folosete preponderent diateza activ.

Sintactice: Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i mai simple. Formulri eliptice cares impresioneze i s atrag atenia.

Stilistice: Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).

- contopirea celor doua componente - intelectuala si afectiva , tranzitiva ( obiectiva , informativa ) sireflexiva ( subiectiva , afectiva ) , in vederea indeplinirii sarcinilor de informare si formare de convinger(persuasiunea);

- caracterul eterogen si mobil deoarece se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene;

- apeleaza la elemente specifice celorlalte stiluri, datorita unei arii tematice foarte mari si largi pe care ocuprinde mass-media ;

- dintre trasaturile proprii beletristicii , amintim : receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi( neologisme), preocuparea pentru inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ), utilizarea unorprocedee menite a starni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvantconstructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc. ), utilizarea larga a sinonimelor;tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative .

Texte specifice: articolul, cronica, reportajul, foiletonul, interviul, masa rotunda, stirea, anuntulpublicitaretc

F. STILUL COLOCVIAL ( FAMILIAR/COTIDIAN /PRACTIC/VORBIT /ORAL ) este stilulcomunicarii obisnuite dintre oameni , intr-un anumit mediu socio-profesional. Modalitatile decomunicare sunt: dialogul oral ( cea mai frecventa), dialogul scris ( schimb de scrisori )monologul scris ( notite , jurnal intim ) , monologul oral ( relatari i anecdotica , urari , felicitari stoasturi ) . Intrebuintarea acestui stil este generala , este singurul stil ,, stapanit,, de toti vorbitorii s


8/13

insusit treptat inca din primii ani de viata. Este unicul stil in care este posibil si se realizeaza dezvoltareaspontana , neintentionata a limbii.

CARACTERISTICI:

1. conform specificului discursului: discurs ficional/ stil artistic, discurs nonficional/ stil tiinific;2. recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic, mimic);3. are o mare ncrctur afectiv;

4. regulile gramaticale pot fi nclcate;5. pot fi folosite elemente de argou sau jargon;6. sunt folosite particulariti regionale sau socio-profesionale;7. se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii;8. are un un anume grad de afectivitate;9. folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;10. utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si abundenta in exprimare. Economia

se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales prinelipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice (mimica, gestica)care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. Abundenta in exprimare estematerializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin

evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze.11. prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici;12. folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ;13. simplitate, degajare si naturalete.14. conform relaiei E-R (beneficiar) Emitorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul

poate fi i el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil, relaia emitor-receptor poate fii de rudenie.

15. conform efectului mesajului: acord, identificare, internalizare;16. conform funciei mesajului (scop): informare, educare, divertisment, publicitar;

17. conform ncrcturii emoionale a mesajului : emoional, persuasiv, manipulant, critic saupolemic

CALITILE GENERALE ALE STILULUI

Claritate

Proprietate

Corectitudine

Precizia

Puritatea


Lexicale: Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri

Morfosintactice: Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale si substantivePronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni, elipse. Digresiuni,paranteze.

Stilistice: Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive. Vocativeinterjectii,imperative. Zicale.


9/13

naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor,, reguli,, - factori deconstrangere si control in alte stiluri ale limbii ;

- continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare. Economia se manifesta prin intrebuintareacliseelor lingvistice , a abrevierilor de tot felul , dar mai ales prin elipsa , ca urmare a vorbirii dialogate,precum si prin mijloace extralingvistice ( mimica , gestica) care permit intreruperea comunicarii, restulfiind sugerat. Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelorproverbelor, locutiunilor si expresiilor , prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin

perifraze .

- incarcatura emotionala : comunicarile sunt, pe de o parte, expresia directa a starilor emotionale, pe dealta parte ele urmaresc sa impresioneze pe destinatar. Lingvistic, aceasta trasatura este concretizata prinintrebuintarea diminutivelor si augmentativelor, a cuvintelor peiorative, a superlativelor populare si aunor sintagme afective etc.

- inclinatie spre satira si umor, exprimata printr-o varietate de procedee: porecle, contaminari, calamburetc

REGISTRE LINGVISTICE (STILISTICE ALE LIMBII)

REGISTRELE LINGVISTICEsunt varieti ale limbii, manifestate n procesul vorbirii,determinate social i cultural; apar i sub denumirea de limbaje, difereniate lexical i sintactic, de la unvorbitor la altul sau pe grupe de interlocutori.

A. REGISTRUL COLOCVIAL (familiar, al conversaiei uzuale) are o funcie comunicativlimitndu-se la relaii neoficiale, particulare, intime (cercul colegilor de serviciu, la spectacol, ntr-uncompartiment de tren, ntr-un grup de prieteni sau n cercul familiei, al rudelor).

Se identific prin urmtoarele caracteristici:

poliglosia (adaptarea exprimrii la mediul social i cultural al interlocutorilor);

se dezvolt spontan;

degajarea n exprimare (fr constrngeri lingvistice);

ponderea cuvintelor cumulative (Ce lucruri interesante ai mai fcut?);

aproximri (S-a cam speriat.)

ticuri verbale (i deci, cum am spus...; M rog, o s vin el.);

forme neliterare ale cuvintelor;

repetiii;

cliee lingvistice; locuiuni;

diminutive, augmentative;

superlative populare;

formule de adresare(bi, mi, bade, neic, domle); vocative, imperative; propoziii exclamative i interogative;

expresii peiorative;

supranume (poreclele);

elemente paraverbale (debitul verbal, pauza, prelungirea unor sunete, timbrul vocal etc.)


10/13

B. REGISTRUL POPULAR (LIMBAJUL POPULAR) particularizeaz mesajuoral, remarcndu-se prin:

folosirea termenilor concrei;

registru funcional redus: stilul colocvial, limbajul solemn (al creaiilor folclorice), limbaju

tehnic (al ocupaiilor i al meteugurilor tradiionale); redundan;

accidente fonetice;

locuiuni i expresii populare;

sintaxa afectiv (interjecii, diminutive, augmentative, paralelismul sintactic, propoziiexclamative, dativul etic, vocativul etc.);

polisemie bogat;

elemente peiorative (insulte, imprecaii, termeni obsceni).

C. REGISTRUL ORAL difereniaz, pe coordonata lexical, limbajul popular originar (rural) de

oralitatea citadin, dar se recunoate prin aceleai particulariti ale vorbirii: efecte sonore n realizarea enunului;

diminutive sau augmentative;

derivare spontan (L-a citit i rscitit.);

forme pronominale sau verbale scurte (Casa-i pe deal., C-l folosete);

vocativ diversificat (Ileano!. Ilean!);

folosirea articolului posesiv ainvariabil (A gsit nite cri a copiilor.);

articolul hotrt proclitic pentru substantive de gen feminin (lui mama, lui Irina);

dativul etic (Mi i-1 ducea cu vorba.);

formule de adresare;

superlativ perifrastic (Stranic de bun!);

verbe la prezent, trecut i viitor nedifereniate (nu acioneaz concordana timpurilorgramaticale);

forme verbale echivalente modului imperativ (S vii repede!);

i adverbial (cumulativ, iterativ);

interjecii;

locuiuni;

expresii echivalente negaiei (mare lucrul, ba bine c nu!, pe naiba!);

acorduri forate (hain kakie);

coordonarea sintactic;

propoziii incidente;

propoziii eliptice de predicat; tautologia;

repetiia;

anacolutul;

dezacorduri (subiect - predicat);

paralelism sintactic;

propoziii exclamative i interogative;

elemente paraverbale;

oralitatea cultse remarc prin frecvena formulelor de adresare, exclamaii, interogaii, repetiiemfatice, enumeraii retorice, elipse, suspensii (n discursul oratoric).


11/13

D. REGISTRUL CULT (SCRIS) implic: respectarea normelor limbii literare (fonetic, morfologic, sintactic); pstrarea integritii fonetice a cuvintelor;

vocabular bogat, nuanat;

prezena termenilor abstraci, specializai, neologici;

evitarea repetiiilor;

elemente afective puine i controlate;

sintax complex:

procedee retorice ale discursului etc.

E. REGISTRUL ARHAIC vizeaz opiunea vorbitorului n a folosi particulariti ale limbii romne

vechi: cuvinte de origine slav;

arhaisme fonetice (pre) i lexicale (logoft);

folosirea vocalei u (serviciu, Mateiu) n poziie final (sub influena transcrierii kirilice aunor cuvinte);

formele verbale de perfect simplu i mai-mult-ca-perfect, plural, fr sufixul r (Noiluptasem...);

sintax greoaie (latin);

pluralul majestii;

forme de plural pentru pronume invariabile/ articularea acestora (carii, carele pentrupronumele relativ 'care') etc.

F. REGISTRUL REGIONAL apare n vorbirea dintr-o anumit zon a rii, caracterizat fiind, printrealtele, de:

forme fonetice neliterare (itia - 'acetia'; dete - 'degete');

lexic (curechi - 'varz'; lubeni - 'pepene verde');

forme ale verbelor auxiliare (o venit, oi vedea);

perfectul simplu (predilect n Oltenia);

forma pronominal dnsuldnsa, cu valoare afectiv n Moldova.

G. ARGOUL este un limbaj codificat, neles numai de cei care l folosesc (grupuri sociale: elevistudeni, delincveni etc.). Se remarc prin:

permanenta schimbare a fondului lexical;

fonetica i morfosintaxa repet caracteristicile limbajului popular;

folosirea cu sensuri schimbate a unor cuvinte din lexicul comun (cobzar - 'informator'mititica - 'nchisoare'; curcan - 'poliist'; mate - 'matematic' ; diriga - 'diriginta' etc.).

H. JARGONUL se prezint ca variant a limbii naionale, delimitat dup criterii sociale i culturalesau profesionale. Const n folosirea folosirea excesiv a unor cuvinte strine (neogreceti,franuzeti, englezeti), cu intenia emitorului de a epata, ceea ce implic preiozitate lingvistic.

Vorbitorii tineri utilizeaz frecvent elemente de jargon (bye-bye, ,,merci, ,,full, ,,cool).


12/13

TIPOLOGIA TEXTELOR

TIPOLOGIA TEXTELOR (.M. Adam)Tipuri sau Mrci lingvistice Genuri de texte ce ntrebri cesecvene de text probabile aparin sau care au o evideniazObiectivul lor secven ce aparine specificul textului

unui anume tip de textTEXTUL NARATIV - repere temporale, mai - romane, nuvele, Cine? Ce face?

ales: atunci, apoi, mai basme... Unde? Cnd? Cum?

trziu... - fapte diverse De ce?

- timpuri verbale: prezent - pasaje de basm, schi,

i perfect compus sau nuvel...

perfect simplu

- lexic: frecvena verbelor

i adverbelor ce insist

asupra aciunii

Testul descriptiv - repere spaiale, mai ales: - pasaje de roman, Ce este descris? Deaici, mai departe, lng ... nuvel, pastelul cine? Cum? De ce?

- timpuri verbale: - plane anatomice

imperfect sau prezent - pasaje de ghid turistic

- lexic: frecvena

substantivului i

adjectivului; verbe ale

strii; cmpuri lexicale ceasigur unitatea tematic

Testul scenic sau - punctuaie specific - piese de teatru Cine vorbete? Cudialogal / - mrci ale enunrii - scene n texte epice cine? Despre ce?conversaional - conversaii pe viu" Unde? Cnd? De

ce?

Textul - estomparea complet a - unele articole de pres Despre ce sunteminformativ emitorului - rubrici de pres de informai?a informa - articulaii de tip crono- tipul meteo", anunuri" De cine? Cum? De

logic: mai nti, apoi...; ce?

timp verbal: prezentul

- lexic specific orizontului

tematic

Textul explicativ - estomparea emitorului - manuale colare Ce este explicat? De- a face s - conectori logici: cauz - - unele texte tiinifice cine? Cum? De ce?

neleag efect: deoarece, deci...- timp verbal: prezentul

- lexic specific orizontului

tematic

Textul injonctiv - estomparea emitorului - reete La ce se refera indica modul de - timpuri verbale: - prospecte indicaiile? Cine le

aciune imperativ sau infinitiv d? De ce?

Textul - conectori logici: - expuneri, prezentare Cine argumenteaz?argumentativ deoarece, n consecin, de carte Ce argumenteaz?a convinge cu toate acestea... - editoriale, cronici i Pe cine dorete s


13/13

- lexic, n funcie de comentarii de pres conving? Cui i se

strategia adoptat: neutru opune? De ce?

sau valorizant vs.

devalorizant

Competente de limba romana

Documents

Transcript of Competente de limba romana