Comparatie Intre Actiunea Oblica Si Actiunea Pauliana

7/16/2019 Comparatie Intre Actiunea Oblica Si Actiunea Pauliana

http://slidepdf.com/reader/full/comparatie-intre-actiunea-oblica-si-actiunea-pauliana 1/11

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE DREPT

Comparatie intre actiunea oblica(indirecta sau subrogatorie) si

actiunea pauliana(revocatorie)

2006



Actiunea oblica reprezinta mijlocul juridic prin care creditorul exercita

drepturile si actiunile debitorului sau inactive,in numele si pe seama acestuia,deci in

vederea pastrarii sau ameliorarii patrimoniului acestuia si astfel a gajului general al

creditorilor.

Asadar,actiunea oblica este acea actiune in justitie pe care creditorul o exercita

pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului sau.1

Calificarea’’oblica’’ sau ‘’indirecta’’ este data de faptul ca creditorul exercita

aceasta actiune obliga,prin eludarea adevaratului titular al acesteia-debitorul

sau,impotriva debitorului sau,tert in raport cu creditorul.

Calificarea de ‘’subrogatorie’’ este atrasa de realitatea ca creditorul nu exercita

o actiune proprie,ci una care apartine debitorului,in numele acestuia din urma si in locul

sau,insa care va avea acelasi rezultat ca si cand ar fi fost exercitata de debitor 2

Exercitiul acestei actiuni de catre creditori e mai mult decat un act de

condervare,si tot odata mai putin decat o urmarire:e un exercitiu auxiliar al dreptului de

gaj menit a face posibila o urmarire ulterioara.Orice idée de mandate trebuie

inlaturata:creditorul exercitand actiunea din art.974,lucreaza,nu in numele debitorului,ci

in numele sau propriu,pe socoteala sa si in interesul creantei sale3

Asadar,finalitaea acestei actiuni este de a evita micsorarea solvabilitatii

debitorului ori chiar deconfitura sa si,implicit,de a preintampina lezarea intereselor

creditorului.

Aceasta actiune a fost instituita in absenta unei proceduri collective de

executare a debitorilor insolvabili(reglementata in dreptul comercial-Legea

nr.64/1995,republicata)precum si in absenta unei proceduri si a unor criterii generale de

declarare si constatare a starii de insolvabilitate a debitorului civil,stare limita

deconfitura.4

Temeiul juridic al acestei actiuni este gajul general al creditorilor chirografari.

Natura juridical este compozita :ea este un mijloc de asigurare a platii

creantei.Nu este o masura de conservare,dar nu este nici o masura de executare,deoarece

1 C.Statescu,C.Barsan,op.cit.p.3302 Ibidem3 M.B.Cantacuzino,Elemente de Drept Civil,pag.4364 F.Ciutacu,C.Jora,Drept Civil.Teoria generala a obligatiilor,Editura Themis Cart,2003,Bucuresti,pag.397



bunul nu va servi la idestularea numai a creantei debitorului ce a exercitat actiunea,ci la

indestularea tuturor creditorilor chirografari.

In comparatie cu aceasta actiunea pauliana este definita in doctrina ca fiind

‘’acea actiune acordata de lege creditorilor in scopul de a ataca si a obtine revocarea

acelor acte facute de debitori in frauda drepturilor lor si in beneficiul unor terti care fie au

fost complici la frauda,fie s-au imbogatit pe aceasta cale.5

Reglementarea legala a acestei actiuni este truvabila in legea de sinteza la

art.975,care dispune:’’Ei pot asemenea ,in numele lor personal,sa atace actele viclene

,facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor.

Spre deosebire de actiunea oblica ,actiunea pauliana confera creditorului

dreptul de a-l impiedica pe debitorul sau sa-l prejudicieze prin acte frauduloase,deci prin

acte incheiate cu tertii,indreptate impotriva interesului creditorului6

Temeiul juridic al actiunii pauliene este acelasi cu acela al actiunii oblice si

anume dreptul de gaj general pe care il au creditorii asupra patrimoniului debitorului7.De

asemenea ,este considerat a sta la baza acestei actiuni principiului executarii cu buna-

credinta a obligatiilor,prevazut la art.970 C.civ8Mai mult,actele frauduloase ale

debitorului sunt asimilate unui delict civil indreptat impotriva creditorului,cauza care

determina pe debitor sa repare prejudiciul astfel creat ,conform art.998,C.civ.9

Spre deosebire de actiunea oblica,incidenta practica a actiunii pauliene este

foarte ridicata pentru ca numerosi debitori cauta sa se sustraga obligatiilor asumate ,prin

eludarea patrimoniului lor de la urmarirea creditorilor,cu ajutorul actelor incheiate cu

tertii.

Ca si actiunea oblica ,actiunea pauliana nu este nici act de conservare ,nici act

de executare.

In comparatie cu actiunea oblica,in cadrul acesteia nu poate fi invocata

frauda;poate fi introdusa insa mai intai actiunea pauliana,iar apoi actiunea oblica.

Asadar,daca in cazul actiunii oblice debitorul refuza sa-si exercite drepturile

pentru a-l prejudicial pe creditorul chirografar ,in cazul actiunii pauliene debitorul se

5 Al.Baicoianu,L’action Paulienne en droit civil compare,vol II,Paris,1992,p.5716 H.Mazeaud,F.Chabas,Droit civil.Obligations.Droits reeis principaux,Edit.Montchrestein,Paris,1992,p.1337 C.Statescu,C.Barsan,op.cit.,p.3198 E.Safta-Romano,op.cit., p.1029 P.M.Cosmovici,op.cit.,p.212;C.Hamangiu,I.Rosetti-Balanescu,Al.Baicoianu,op.cit,p.351



manifesta active,dar fraudulos,pentru a crea sau mari stare de insolvabilitate.Spre

deosebire de actiunea oblica ,in cazul actiunii pauliene ,creditorul actioneaza in propriul

sau nume.Ratiunea juridica a actiunii a fost explicat diferit.In acest sens a statuat si

instanta suprema,care a precizat ca actiunea pauliana este legal justificata,’’in scopul de

apara gajul general a creditorilor impotriva actelor facute de debitor in frauda drepturilor

lor’’ avand un caracter subsidiar ,actiunea pauliana este admisibila numai in ipoteza in

care creditorul nu-si poare realiza creanta impotriva debitorului din motiv ca a devenit

insolvabil10

Ambele actiuni tind in doua ipoteze diferite la acelesi rezultat si anume la acel

de a ridica obstacolul,rezultand,in cazul dintai din lipsa de initiativa a debitorului,in cazul

al doilea,in cazul al doilea din initiativa lui frauduloasa,si care obstacol impiedica pe

creditori de a urmari un element activ al patrimoniului debitorului si deci al gajului lor.

Spre deosebire de actiunea oblica,actiunea revocatorie reprezinta un mijloc

juridic la indemana creditorilor chirografari,de a ataca actele juridice incheiate de debitor

in fraudarea dreptului sau.Deosebirea fata de actiunea indirecta mai consta si in aceea ca

actiunea revocatorie este exercitata in numele creditorului si nu in numele debitorului

sau.

O alta asemanare consta in faptul ca nu pot fi atacate ca si in cazul actiunii

oblice,actele care privesc drepturile personale nepatrimoniale,drepturile patrimoniale

neurmaribile si cele patrimoniale care implica o apreciere de ordin subiectiv din partea

debitorului11

In concluzie actiunea pauliana se deosebeste essential de actiunea

oblica.Actiunea oblica se exercita in numele debitorului iar actiunea pauliana este

exercitata de creditor in numele sau propriu.De aici rezulta ca acel creditor care a

exercitat una dintre aceste actiuni fara rezultat o poate apoi exercita pe cealalta 12.De

asemenea in cadrul actiunii pauliene paratul nu poate opune exceptiile ce le-ar fi putut

opune debitorului,deoarece creditorul o exercita in numele sau propriu13

Desi este condiderata,ca un mijloc sau o masura de conservare a

patrimoniului,totusi opiniile sunt divizate in privinta naturii juridice a actiunii oblice .

10 A se vedea Trib.Suprem,s.civ,dec.nr.134/1976 in Culegere de decizii 1976 p.96-9911 Toma Mircea,Drept civil,Teoria generala a obligatiilor,Ed.Argument Bucuresti 2000,pag.388-38912 L.Pop,Teoria generala a obligatiilor,Ed.Lumina Lex,2000,p.41613 A se vedea C.Hamangiu,N.Georian,op.cit.vol.III,pag.975



Astfel , unele opinii o considera atat un mijloc preventiv –de aparare impotriva

pericolului de insolvabilitate a debitorului ,cat si un mijloc de conservare a patrimoniului

acestuia .14

Potrivit altor pareri ,actiunea oblica este o actiune mixta –implica atat idea de

conservare ,cat si idea de inceput de executare .15

In acelasi timp ,ea este calificata o actiune indirecta ,subrogatorie a creditorului

in drepturile debitorului.16

Potrivit unei opinii,actiunea oblica “nu e o masura de conservare pentru ca ea

nu se limiteaza la mentinerea bunului in patrimoniul debitorului ci presupune exercitarea

unui drept si a unei actiuni neutilizata pana atunci.”17

Aceiasi autori sustin ca actiunea oblica are trasaturi proprii care n-o pot plasa

intr-una din clasificarile clasice.Ea s-a nascut din nevoia ‘’de a cocilia doua interese

legitime opuse:interesul debitorului de a-si gestiona singur afacerile si interesul

creditorului de a fi protejat impotriva inertiei debitorului sau’’.

Ideea a fost preluata si de autorii nostri care au sustinut ca actiunea oblica

este’’mai mult decat un mijloc de conservare;ea este un act care pregateste executarea’’.18

Spre deosebire de natura juridical a actiunii oblice ,natura juridica a actiunii

pauliene are urmatoarele caractere:este o actiune personala deoarece prin intermediul ei

creditorul exercita un drept de creanta,iar nu un drept real,chiar daca sanctioneaza un act

reletiv la un asemenea drept.Este si o actiune in reparare deoarece urmareste

indemnizarea creditorului pentru frauda cauzata de debitor si are ca effect revocarea

actului fraudulos.Este si o actiune directa pentru ca creditorul o exercita in numele

propriu si numai in interesul sau.19Si mai este si o actiune autonoma avand caracteristici

proprii20

14 L.Pop.op.,cit., p 393;C.Hamangiu ,I.Rosetti-Blanescu.Al.Baicoianu,op.,cit.,p.,34615 P.M.Cosmovici.op.,cit.,p.,208 ;M.B.Cantacuzino,op.,cit.,p.,45016 Sache Neculaescu,Drept civil.Toria generala a obligatilor.Ed,Lumina Lex.Bucuresti .2001.p.36417 M.Planiol,G.Ripert,op.cit.p.20518 D.Alexandresco,op.cit.,p.21119 I.Albu,op.cit.,pag.190;L.Pop,op.cit,pah 397-39820 C.Statescu ,C.Barsan,op.cip.,pag.322



Actiunea pauliana a mai fost calificata in doctrina ca fiind o actiune

inopozabilitate21.De asemenea aceasta actiune a fost considerata ca fiind o actiune in

nulitate.

In timp ce actiunea oblica este exercitata de creditor in numele debitorului

actiunea pauliana este exercitata in numele exclusiv al creditorului prejudiciat.Un debitor

impovarat de datorii,aflat sub iminenta urmaririi de catre creditor a bunurilor sale mobile

si imobile poate fi tentat sa sustraga de la posibila executare silita,o serie de elemente

active a patrimoniului,instrainandu-le sub diverse forme.

Domeniul de aplicare este circumscis in mare masura de art.974 Cod civil,ale

carui dispozitii stipuleaza:’’creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului

lor,afara de acelea care ii sunt exclusive personale’’.Asadar,in principiu,creditorul poate

exercita tpate drepturile si actiunile ce fac parte din patrimonial debitorului sau –deci

numai acele drepturi si actiuni care au un continut economic,cele patrimoniale.Din

aceasta dispozitie rezulta urmatoarele:pe cale de consecinta,o prima limitare este in

sensul ca creditorul nu poate exercita drepturile si actiunile extrapatrimoniale,cele

personale nepatrimoniale.22

In al doilea rand,de la regula potrivit careia creditorul poate exercita toate

actiunile si drepturile patrimoniale ale debitorului sau exista unele exceptii:creditorul nu

poate actiona in numele si in locul debitorului sau deci pe calea actiunii oblice pentru a

incheia acte de administrare si de dispozitie relative la patrimonial acestuia.O alta

exceptie o constituie faptul ca creditorul nu poate exercita drepturile si actiunile

patrimoniale cu caracter exclusive personal pentru debitor,adica acelea care implica o

apreciere subiectiva din partea titularului lor.23A treia exceptie o reprezinta faptul ca

creditorii nu pot exercita drepturile patrimoniale incesibile sau neurmaribile:dreptul la

pensie de intretinere,dreptul de a primi bursa.

In concluzie ,creditorii pot exercita toate drepturile patrimoniale ale debitorului

lor,in afara de situatia cand dintr-un text de lege sau din insusi natura dreptului rezulta ca

el nu poate fi exercitat decat exclusiv de catre debitor.24

21 T.R.Popescu,P.Anca,op.cit,p.352-35322 R.I.Motica,E.Lupan,op.cit,pag.260-26123 Tribunalul Suprem,s.civ.dec.nr.1405/1983,in Culegere de decizii,1983,pag.3924 L.Pop,op.cit.pag 412-413



In principiu,domeniul de aplicatie al actiunii revocatorii nu difera de acela al

actiunii oblice.Deci,nu vor putea fi aplicate actele care privesc drepturi personale

nepatrimoniale,drepturi patrimoniale care implica o apreciere de ordin subiectiv din

partea debitorului sau cele care privesc drepturi personale neurmaribile.

Se admite posibilitatea intentarii unei actiuni revocatorii chiar si in ipoteza

drepturilor neurmaribile,daca in stabilirea lor sunt fraudati creditorii chirografari.25

Pentru a se exercita actiune oblica este necesara intrunirea cumulativa a trei

conditii.Prima dintre ele este aceea ca creanta creditorului sa fie certa,lichida si

exigibila.Creanta este certa cand exista cu siguranta .Creanta este lichida cand cuantumul

ei este determinat cand are o intindere precisa.Creanta este exigibila cand a ajuns la

scadenta

O a doua conditie a exercitarii actiunii oblice este ca debitorul sa fie inactiv

adica sa refuse sau sa neglijeze exercitiul drepturilor sale,al caror titular este 26,san u

exercite el insusi actiunea la care este indreptatit pentru a spori patrimonial

sau.27 Neglijenta debitorului trebuie sa fie neechivoca.Un debitor este pasiv daca,din

neglijenta ,nepasare sau nepricepere ori rea-vointa isi micsoreaza patrimoniul,fiind

amenintat chiar de insolvabilitate28.Punerea in intarziere a debitorului nu este necesara.

A treia conditie a exercitarii actiunii oblice este faptul ca creditorul trebuie sa

aiba un interes serios si legitim prin care este justificat dreptul sau de a intervene in

afacerile debitorului.Un asemenea interes exista in cazul in care debitorul este

amenintat,din cauza inactivitatii sale de insolvabilitate.

Actiunea este lipsita de interes in cazul in care are ca obiect un bun insesizabil

ori incesibil sau de valoare mica.

Actiunea olica poate fi exercitata si de creditorii ipotecari insa numai cu privire

la drepturile si actiunile ce se nasc in legatura cu imobilul ipotecat.29

Conditiile de exercitare a actiunii pauliene spre deosebire de cea oblica sunt

cuprinse ,doua dintre ele in articolul 975 cod civil :actele atacate trebuie sa fie

frauduloase si sa cauzeze un prejudiciu creditorului.De fapt,acestea sunt conditiile necesa

25 A se vedea T.R.Popescu si P.Anca ,op.cit.p.34026 L.Pop op.cit.39527 Yvaine Buffelan –Lanore,op.cit,pag.11128 V.D.Zlatescu,Garantiile creditorului,Ed. Academiei Bucuresti,1970,pag.1229 C.Hamangiu ,I.Rosetti-Balanescu.Al.Baicoianu,op.,cit.,p.,349



re si esentiale pentru intentarea acestei actiuni,dar la ele se mai adauga si alte doua cerinte

conturate diacronic de practica si doctrina.

Prima conditie este ca actul atacat sa fie creat creditorului un

prejudiciu.Prejudiciul creditorului se concretizeaza in crearea sau agravarea starii de

isolvabilitate a debitorului30.Chiar si o solvabilitate partiala generata de instrainari

frauduloase justifica intentarea actiunii.Prejudiciul trebuie sa fie personal si actual el fiind

insasi ratiunea actiunii pauliene.31

Proba existentei prejudiciului revine creditorului care va beneficia de orice

mijloc de proba,prejudiciul fiind o stare de fapt.Acesta este motivul pentru care actiunea

pauliana este considerata a fi subsidiara32

Actiunea pauliana este inadmisibila daca insolvabilitatea a fost provocata de

un caz fortuit posterior incheierii acelui act.

Adoua conditie de exercitare a actiunii pauliene este frauda debitorului.Implica

‘’constiinta debitorului cu privire la rezultatul actului sau,adica provocarea ori sporirea

insolvabilitatii sale, chiar daca prejudicierea creditorului nu a constituit scopul imediat al

conduitei sale.33Este indifferent faptul ca actele respective sunt cu titlu oneros sau cu titlu

gratuit.34

A treia conditie de exercitare este complicitatea la frauda a tertului

dobanditor.Este o conditie necesara doar cand obiectul actiunii pauliene il constituie un

act cu titlu oneros.In acest caz,atat tertul,cat si creditorul,tind la evitarea unui prejudiciu

cauza pentru care frauda tertului este necesar a fi dovedita pentru ca actiunea revocatorie

sa fie admisa .

In ipoteza actelor cu titlul gratuit,este indeajuns a se stabili existenta

prejudiciului incercat de creditor si frauda debitorului ,actul fiind atacabil indifferent dca

tertul dobanditor a fost sau nu complice la frauda debitorului si implicit,la prejudicierea

creditorului.

A patra conditie de executare este faptul ca creanta creditorului trebuie sa fie

certa ,lichida si exigibila si,in principiu,anterioara actului atacat.

30 C.Statescu,C.Barsan,op.cit,p.31931 T.RPopescu,P.Anca,op.cit,p.34732 P.M.Cosmovici ,op.cit.pag.21333 P.M.Cosmovici,op.cit.pag.21434 Trib.Suprem,sec.civ.dec.nr.919/4 iulie 1970



Insa ,daca in cazul actiunii oblice,cerinta exigibilitatii creanteinu trebuie

complinita de existenta unui titlu executoriu,in situatia actiunii revocatirii,necesitati

practice impun existenta unui astfel de titluri.In acest sens,considerand aceasta actiune ca

avand un caracter subsidiar ,inseamna ca ea poate fi promovata numai dupa constatarea

insolvabilitatii debitorului.

In privinta anterioritatii creantei fata de momentul incheierii actului

atacat,aceasta cerinta este justificata prin faptul ca un creditor posterior a avut in vedere

situatia patrimoniului debitorului sau si deci implicit a gajului lui general,din momentul

incheierii actului,dovada anterioritatii creantei debitorului fata de momentul incheierii

actului a carui revocare se cere poate fi facuta prin orice mijloc de proba .Ea nu trebuie sa

aiba data certa in acest scop.Fata de actul fraudulos,creditorul respectiv are calitatea de

tert,iar nu de avand-cauza,caz in care actul in discutie valoreaza ca fapt juridic.35

Creditorii care pot sa exercite actiunea subrogatorie36.Orice creditor va putea

sa actioneze ,daca creanta este certa lichida si exigibila.Nu este necesar insa sa aiba un

titlu executor pentru ca nu este vorba despre o adevarata masura de executare.

Ca o consecinta a faptului ca prin promovarea actiunii oblice,creditorul nu

exercita un drept propriu si direct fata de tertul parat,ci el se subroga debitorului

sau,actionand in numele si pe seama acestuia.De acici rezulta urmatoarele efecte:in

primul rand tertul parat va putea opune creditorului reclamant toate actiunile si exceptiile

pe care le-ar fi putut opune debitorului sau.

In al doilea rand admiterea actiunii de catre instanta are drept consecinta fie

prevenirea micsorarii,fie cresterea patrimoniului acestuia.Creditorul nu este obligat sa-si

limiteze actiunea la valoarea creantei sale el putand exercita un drept al debitorului,iar nu

al creditorului.37

Un al treilea effect rezulta din hotararea pronuntata in urma promovarii actiunii

oblice este opozabila tuturor creditorilor,indiferent daca le este favorabila sau nu.Din cele

expuse,rezulta ca o actiune directa ar prezenta mai mult interes pentru creditor decat o

actiune oblica insa avantajele acesteia sunt in material contractului de antrepriza si in

cazul contractului de mandat.

35 C.Statescu,C.Barsan,op.cit,pag.33436 P.I.Demetrescu,Teoria Generala a obligatiilor,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1966,pag.15137 C.Hamangiu,I.Rosetti-Balanescu,A.L.Baicoianu,op.cit.p.350



Principalul efect al admiterii in instanta a actiunii pauliene il constituie

revocarea actului atacat.Acest efect insa trebuie cercetat vizavi de:tertul

dobanditor,ceilalti creditori ai debitorului,precum si fata de creditorii tertului dobanditor.

Efectele actiunii pauliene fata de tertul dobanditor consta in faptul ca fata de

acesta actul juridic atacat este revocat,insa numai in limitele necesare realizarii dreptului

de creanta al creditorului reclamant.Cand obligatia este indivizibila restituirea va fi totala

dar si in acest caz daca valoarea obiectului ei este mai mare decat cea a creantei,diferenta

va ramane in mainile tertului dobanditor .38

In privinta dobanditorilor cu titlu gratuit acestia vor putea pastra fructele daca

au fost de buna credinta fara insa a putea sa pastreze bunuri.

Daca tertul dobanditor a instrainat bunul unui subdobanditor ,impotriva caruia

actiunea revocatorie nu mai poate fi promovata,efectele actiunii vor opera numai in

privinta primului dobanditor,care va restitiu valoarea bunului.

Efectele actiunii pauliene in ceea ce-l priveste pe debitor nu produc nici un

efect.Actul revocat continua sa ramana in fiinta sis a-si produca efectele in raporturile

sale cu tertul contractant.Revocarea actului opereaza exclusive in raporturile dintre

creditor si tert.In consecinta ceea ce excede nevoilor de plata ale creditorului apartine

definitiv tertului.39

Efectele actiunii pauliene fata de ceilalti creditori fata de ceilalti creditori ai

debitorului.Datorita faptului ca actiunea pauliana are un caracter individual,aceasta va

profita numai creditorului sau creditorilor care au promovat-o si deci nu v aproduce nici

un efect fata de ceilalti creditori ai debitorului in cauza.

Efectele actiunii pauliene fata de creditorii tertului dobanditor produce aceleasi

efecte ca si fata de tertii dobanditori.Creditorul care a intentat actiunea nu sufera

concursul creditorilor tertului dobanditor desi unele opinii mai vechi sustin contrariul.40

Actiunea pauliana se prescrie in termenul general de prescriptie de trei ani.

38 T.R.Popescu,P.Anca,op.cit.p.35139 L.Pop,op.cit,p.40240 H.L.J.Mazeud,op.cit,p.861



In concluzie putem observa ca spre deosebire de actiunea oblica,de efectele

actiunii pauliene nu beneficiaza ceilalti creditori,ci numai creditorul care a exercitat-o.El

isi va indestula cu prioriate creanta.Tertul dobanditor va putea paraliza exercitarea

actiunii pauliene ,indestulandu-l pe creditorul urmaritor operatie care echivaleaza cu o

plata pentru altul.41

41 Revista romana de drept,.nr.9-12/1989,anul XLV

Comparatie Intre Actiunea Oblica Si Actiunea Pauliana

Documents

Transcript of Comparatie Intre Actiunea Oblica Si Actiunea Pauliana