Mediul investiþional are nevoiede predictibilitate, spune DorelGoia, acþionarul majoritar al Gru-pului TeraPlast, precizând cã "re-gulile jocului" nu trebuie schimba-te decât foarte rar.

Domnia sa ne-a declarat: "Deexemplu, ne-am obiºnuit cu faptulcã dobânzile sunt foarte mici. De-alungul anilor, am plãtit ºi 180%pentru creditele bancare. Acum,3% ni se pare nimic. Nu-mi dorescmai mult decât atât. De asemenea,16% impozit pe profit este perfect.Poate fi ºi 18%, dar sã rãmânã 18%un numãr de ani, pentru cã, altfel,nu putem sã facem planuri de bu-siness. Ne pierdem încrederea.

În contextul modificãrilor fiscale

ºi salariale anunþate în ultima vre-me, domnul Goia susþine: "Forþa demuncã migreazã, în cazul celor ca-lificaþi, de la privat la stat, iar încazul celor mediu calificaþi - dinRomânia în strãinãtate sau dinRomânia în România, în alte com-panii din acelaºi oraº. Sunt sistemecare se autoregleazã. Noi majorãmsalariile ca sã stopãm emigraþia saumigraþia în companiile din aceeaºilocalitate, de regulã. În cazul no-stru, al TeraPlast, forþa calificatã demuncã nu se duce niciodatã la stat,pentru cã este mai bine plãtitãdecât în cadrul instituþiilor bugeta-re. Nivelul salariilor pe care le dãmnoi este peste media pieþei munciidin localitãþile respective. Aºadar,

ne adaptãm, facem ceea ce esteoportun sã facem".

Goia: "Oamenii nu ºtiu

sã investeascã pe bursã

pentru cã nu au educaþie

specificã"

Dorel Goia este de pãrere cã oa-menii nu ºtiu sã investeascã pebursã pentru cã nu au educaþiespecificã. Domnia sa opineazã:"Þara în care trãim ºi vremurile pecare le parcurgem se explicã prinfaptul cã, în România, noi, cei carefacem afaceri, suntem investitoride primã generaþie, pentru cã pã-rinþii noºtri nu au fãcut afaceri;suntem orãºeni de primã generaþie

întrucât noi nu am avut o revoluþieindustrialã decât în perioada detristã amintire a lui Ceuºescu; nuºtim sã fim generoºi pentru cã sun-tem prima generaþie care faceacest lucru; bursa noastrã este lavârsta copilãriei pentru cã mareamajoritate a cetãþenilor nu au edu-caþie economicã ºi nu înþeleg cãpot investi în piaþa de capital.Aºadar, nu ºtim sã investim pe bur-sã pentru cã nu avem educaþiespecificã, fiind, din nou, prima ge-neraþie care avem de-a face cu pia-þa de capital. Totul este, încã, laînceput".

În aceste condiþii, Dorel Goia spu-ne cã avem nevoie de cât mai mul-te privatizãri pe bursã, de listãri de

4 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2017

Companii

DOREL GOIA, TERAPLAST:

"Regulile jocului în piaþa investiþionalã

mari companii ºi de o educaþie sus-þinutã la nivel naþional astfel, încâtinvestiþia în piaþa de capital sã de-vinã o regulã pentru cetãþenii careau disponibilitãþi financiare ºi leþin, la ora actualã, doar în bãnci sau"sub pernã".

În opinia acþionarului TeraPlast,mediul de afaceri ºi presa econo-micã ar trebui sã facã educaþiepentru ca cei care dispun de lichi-ditate sã nu mai cumpere aparta-mente - ca ultimã soluþie pentrua-ºi proteja economiile -, ci sãinvesteascã pe bursã.

ªi sistemul bancar de la noi estede primã generaþie, spune DorelGoia, care opineazã cã, acum, con-diþiile de creditare sunt foarte

bune, fiind create "premisele favo-r i z ant e pe nt r u o d e z v olt ar eacceleratã".

Mircea Hoþoleanu, fost

CEO TeraPlast: "Lipsa

proiectelor din

infrastructurã va duce la

scãderea pieþei

construcþiilor"

Lipsa proiectelor din sectorul in-frastructurii va conduce la scãde-rea pieþei construcþiilor, a atrasatenþia Mircea Hoþoleanu, fost CEOTeraPlast, în urmã cu circa o lunã,c ând î nc ã oc u pa f u nc þ i a d econducere a companiei.

Domnia sa a menþionat cã, în pri-mul trimestru al acestui an, nu afost realizat niciun proiect pe acestsegment, comparativ cu anul 2016care a început în forþã ºi care a avuto iarnã blândã ce a permis derula-rea lucrãrilor de construcþii.

Printre altele, doar 60% dintre lo-calitãþile de la noi au canalizare,comparativ cu media UE de 85%.În acest context, þinta þãrii noastreeste sã aibã 80% din localitãþi cucanalizare, pânã în 2018.

Potrivit domului Hoþoleanu, înprimele douã luni, numãrul con-strucþiilor inginereºti a scãzut cucirca 20%.

Domnia sa a mai specificat cã, înultimii ani, piaþa industrialã a

construcþiilor a crescut, de la 4-5milioane de metri pãtraþi în 2007 la7-8 milioane mp, în prezent.

Pe sectorul panourilor sandwich,utilizate în special pentru con-strucþiile industriale, este anticipa-tã o creºtere de 8%, în 2017, iar pepiaþa ferestrelor - un avans de 3%,c o n f o r m f o s t u l u i C E O d e l aTeraPlast, care a menþionat cã po-tenþialul de creºtere este foartemare pentru România, cu condiþiasã înceapã investiþiile în infrastruc-turã.

Mircea Hoþoleanu a precizat: "Neaºteptãm ca în a doua parte a aces-tui an sã aparã ºi proiectele de in-

5

nu trebuie schimbate decât foarte rar"

(continuare în pagina 6)

vestiþii, acestea fiind blocate încãdin a doua jumãtate a anului tre-cut. (…) Încercãm sã compensãmaceastã scãdere a proiectelor dininfrastructurã prin mai multe me-canisme, unul dintre ele fiindcreºterea exporturilor".

65% din vânzãrile

TeraSteel de panouri

sandwich merg la export

Una din liniile de business ale Te-

raPlast este TeraSteel, care produ-ce panouri sandwich. Aceastã uni-tate are o capacitate de producþiede 2,1 milioane mp pe an, vânzãri-le fiind efectuate în proporþie de65% la intern ºi 35% la export, înþãri ca Ungaria, Cehia, Solvenia,Slovacia, Ucraina, Bulgaria, Serbia,Moldova.

TeraSteel produce doar la co-mandã ºi livreazã în toatã þara, prinagenþi zonali. Cota de piaþã a com-paniei pe piaþa panourilor sand-wich este de circa 30%, dupã cumne-au spus reprezentanþii societãþii.

O linie de producþie similarã cu

cea de la TeraSteel costã circa 3,5milioane de euro, în funcþie de op-þiunile dorite.

Compania livreazã, de doi ani, ºiconceptul de hale la cheie.

Sursele citate au precizat cã, înEuropa de Est, se vând foarte binehalele la cheie - de la proiectare,materiale, montaj, predare. ÎnFranþa ºi Belgia sunt solicitãri ºi de

case la cheie realizate din panourisandwich, costul de realizare fiindmai mic decât în cazul celorlaltetipuri de case.

Piaþa panourilor sandwich se ridi-cã la 100 de milioane de euro.

Pe partea de structuri uºoare,grupul este prezent de cinci aniprin TeraSteel, care produce la co-mandã, în funcþie de proiectul be-

6 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2017

Companii

Mirela Pop, noul director generalal TeraPlastMircea Hoþoleanu, fostul director general de la TeraPlast, a fost înlocuit deMirela Pop, dupã ce Consiliul de Administraþie a aprobat încetarea, prinacordul pãrþilor, a mandatului acordat domnului Hoþoleanu.Mirela Pop este economist ºi face parte din echipa TeraPlast de nouã ani,dupã cum a anunþat compania. Aceasta a precizat cã business-urile ge-stionate de Mirela Pop genereazã aproximativ 50% din cifra de afaceri con-solidatã a Grupului.Doamna Popa a declarat: „În cei nouã ani petrecuþi în Teraplast, am lucratîn multe proiecte, destul de diferite de ceea ce fãcusem pânã atunci. Numi-e teamã de provocãri, pentru cã nu sunt singurã, am în spate o echipãputernicã ºi profesionistã. Nu va fi un an uºor, dar suntem un Grup mare cucapital românesc, stabil din punct de vedere financiar, avem un portofoliude produse care ne permite sã ne reinventãm în permanenþã, astfel cã sun-tem încrezãtori cã vom reuºi sã ne atingem þintele de venituri ºi de profita-bilitate bugetate pentru 2017”.Printre responsabilitãþile importante ale Mirelei Pop în cadrul TeraPlast s-a nu-mãrat crearea departamentului de credit, în vederea recuperãrii creanþelor.

urmare din pagina 5

Mirela Pop

neficiarilor. Profilele laminateuºoare scad greutatea halei la ju-mãtate, au precizat reprezentanþiiTeraSteel.

TeraPlast are nouã linii

de profile de tâmplãrie ºi

patru linii de profile de

construcþii

O altã linie de business a TeraPlastpriveºte prelucrarea produselordin PVC ºi producerea þevilor ºiprofilelor. Aceastã unitate de pro-ducþie are o capacitate de circa25.000 de tone pe an, anul 2016fiind unul de excepþie, întrucât aufost finalizate proiectele pe fondurieuropene. TeraPlast are nouã liniide profile de tâmplãrie ºi patru liniide profile de construcþii, dupã cumne-au spus reprezentanþii TeraPlast.

Compania produce ºi granulepentru izolarea cablurilor electrice,capacitatea de producþie a acesteilinii fiind de 26.000-27.000 detone, anual. Piaþa granulelor se ri-dicã la circa 28 de milioane deeuro, iar TeraPlast ocupã aproxi-mativ 30% din acest sector.

Ferestrele produse de

TeraPlast au ajuns ºi în

Japonia

Pe partea de geamuri termopan,rame PVC ºi aluminiu, societateaprelucreazã 120.000 - 130.000 de

mp de sticlã pe an ºi exportã 75%din producþie, în Cehia, Slovacia,Slovenia, Austria, Italia, Franþa, Bel-gia, Japonia, Ungaria.

"În aceastã industrie este foarteimportant ca producãtorul sã ºimonteze", au menþionat sursele ci-tate, adãugând cã cererea creºtede la an la an, atât pe export, cât ºila intern.

Cifra de afaceri a companiei careactiveazã pe piaþa ferestrelor dintermopan se ridicã la peste 5 mili-oane de euro.

Piaþa profilelor PVC ajunge la 130de milioane de euro, TeraPlastocupând 8% din acest sector.

TeraPlast a investit

62 milioane euro în

cercetare ºi dezvoltare,

în ultimii zece ani

Grupul TeraPlast investeºte ma-siv în cercetare ºi dezvoltare, în ul-timii zece ani investiþiile în acestsegment ajungând la 62 milioanede euro, potrivit domnului Hoþolea-nu. Domnia sa a adãugat cã Tera-Plast are un plan agresiv de investi-þii. Pentru anul în curs, TeraPlastºi-a propus sã investeascã 84 demilioane de lei în diverse proiecte,printre cele mai importante fiindobiectivul de a investi într-o nouãlinie de producþie în domeniul pro-duselor reciclate, din PVC. Totoda-tã, pe langã investiþiile financiarecum ar fi achiziþia Depaco, compa-

nia intenþioneazã sã deschidã onoua linie de producþie în zona degranule, sã se extindã pe piaþa deþigle metalice, sã-ºi creascã expor-turile ºi sã investeascã în retehno-logizare.

Cifra de afaceri a întregului grupTeraPlast s-a ridicat, anul trecut, la100 de milioane de euro, cifrã careinclude rezultatele Politub, dar nuºi pe cele ale Depaco.

Linia de business care priveºte in-stalaþiile ºi amenajãrile este contri-butorul principal la cifra de afaceria grupului TeraPlast, cu 36%, uni-tatea de producþie de panouri ter-moizolante reprezintã 31% din afa-cerea grupului, fabrica de granule -15%, profilele de tâmplãrie - 12% ºipartea de tâmplãri - 6%.

Anul trecut, 22% din vânzãrile Te-raPlast au fost fãcute pe piaþa ex-ternã, cu 24% mai mult decât înanul precedent, în primul trimestrual anului în curs exporturile fiind cu9% mai mari faþã de aceeaºi perioa-dã din 2016. Companiile din Grupcare exportã cel mai mult sunt Te-raSteel (peste 30%) ºi TeraGlass(mai mult de 75%).

TeraPlast a deschis douã compa-nii de sine stãtãtoare în Ungaria ºiSerbia, la care deþine 100% din ac-þionariat, astfel încât comerþul sãfie realizat cu mai multã uºurinþã înrespectivele þãri.

Întrebat dacã sunt intenþii ca gru-

7

IstoriculTeraPlast

1896

Se înfiinþeazã la Bistriþa primulatelier de producþie a plãcilorceramice, al cãrui successor le-gal este TeraPlast;

1978

Demareazã producþia þevilor ºi aprofilelor din PVC;

1996

Demareazã producþia þevilor PEpentru apã ºi gaz;

2004

Demareazã producþia profilelorde tâmplãrie;

2007

Subsidiara Plastsistem începeproducþia de panouri sandwich;

2008

TeraPlast se listeazã la Bursa deValori Bucureºti;

2007-2011

Relocarea capacitãþilor de produc-þie în Parcul Industrial TeraPlast,localizat în extravilanul munici-piului Bistriþa;

2013

Subsidiara Plastsistem demarea-zã producþia de structuri metali-ce zincate;

2017

Plastsistem devine TeraSteel.

(continuare în pagina 8)

pul sã investeascã în realizareaunor unitãþi de producþie în afaraþãrii, domnul Hoþoleanu a rãspuns:"Nu excludem deschiderea de fa-brici în alte þãri, dar nu putem spu-ne dacã vom face sau nu acest lu-cru în viitorul apropiat. Orice com-panie care vrea sã creascã exportul

poate avea ºi producþie în afara þã-rii, însã, deocamdatã, nu avemplanuri apropiate pentru o astfelde investiþie".

Grupul TeraPlast ºi-a bugetat,pentru anul 2017, o cifrã de afaceride 434,6 milioane lei ºi un profitnet de 38,1 milioane lei. ValoareaEBITDA estimatã în acest an estede 63,3 milioane lei. În primele trei

luni ale anului încurs, Grupul Te-raPlast a realizat ocifrã de afaceri de66,5 milioane lei,un profit net de1,6 milioane lei ºiE BI T D A d e 6 , 6milioane lei.

Facilitãþile grupului, situate pe osuprafaþã de 230.000 de metri pã-traþi însumeazã 650 de angajaþi,fãrã sã fie luaþi în calcul cei peste200 de salariaþi de la Depaco. Gru-pul deþine 7 unitãþi de producþie,care fabricã, printre altele, produsedin PVC, profile zincate, þiglã meta-licã, ferestre ºi uºi termopan,panouri sandwich.

Grupul TeraPlast deþine 98%din TeraSteel, 100% din TeraG-

lass, 50% din Politub, 50% dinDepaco (cu brandul Weterbest,ºi pentru achiziþia cãreia aºteap-tã avizul Consiliului Concuren-þei), 99% din TeraPlast Logistic,100% din TeraPlast Ungaria ºi 100din TeraPlast Serbia. Totodatã,grupul are ºi un laborator de cerce-tare.

8 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2017

Fabricile TeraPlast:- Fabrica de produse din PVC (TeraPlast)- Fabrica de poliolefine (TeraPlast)- Fabrica de tevi polietilenã (Politub)- Fabrica de ferestre ºi uºi din PVC (TeraGlass)- Fabrica de panouri sandwich (TeraSteel)- Fabrica de profile zincate (TeraSteel)- Fabrica de þiglã metalicã (Wetterbest)

Compania Teraplast a decis, pentru al doilea an consecutiv,acordarea de dividende ºi de acþiuni gratuite acþionarilor sãi,prin cele douã acþiuni compania oferindu-le acestora un ran-dament la zi de aproximativ 54%.Teraplast a desemnat Banca Transilvania ca agent de platãpentru distribuþia dividendelor din profitul aferent anului2016.Potrivit deciziei Adunãrii Generale a Acþionarilor din 27 aprilie2017, Teraplast va acorda un dividend de 0,0169 lei/acþiune ºiva aloca pentru fiecare acþionar câte o acþiune gratuitã la fie-care 1,95 acþiuni deþinute.Comparativ, în anul 2016, randamentul cumulat din dividend

ºi acþiuni gratuite a fost de aproximativ 53%, la aceeaºi datãde raportare.Plata dividendelor va începe în 9 iunie 2017, iar acþiunile gra-tuite vor fi alocate în data de 19 iulie 2017.

Companii

urmare din pagina 7

9

10 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2017

Companii