COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ … · în timp si postutilizarea construcţiilor...
Transcript of COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ … · în timp si postutilizarea construcţiilor...
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ DÂMBOVIŢA
TÂRGOVIŞTE
- 2016 -
Pag .nr. 1 din 109
Pag . 2 din 109
CUPRINS
Capitolul I – Dispoziţii generale
1. Definiţie, scop, obiective
2. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor
2.1.Acte normative de referinţă
2.2.Structuri organizatorice implicate
2.3.Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu
Capitolul II – Caracteristicile unităţii administrativ – teritoriale 1. Amplasare geografică şi relief
2. Caracteristici climatice
3. Reţea hidrografică
4. Populaţie
5. Căi de transport
6. Dezvoltare economică
7. Infrastructuri locale
8. Specific regional
Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă 1. Analiza riscurilor naturale
2. Analiza riscurilor tehnologice
3. Analiza riscurilor biologice
4. Analiza riscului de incendiu
5. Analiza riscului social
6. Zone cu risc crescut
Capitolul IV – Acoperirea riscurilor 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie
2. Etapele de realizare a acţiunilor
3. Fazele de urgenţă a acţiunilor
4. Acţiunile de protecţie – intervenţie
5. Instruirea
6. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare
Capitolul V – Resurse: umane, materiale, financiare
Capitolul VI – Logistica acţiunilor
Pag .nr. 3 din 109
Anexe:
1. Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în
unitatea administrativ-teritorială;
2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR;
3. Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de
urgenţă, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi membrii structurilor, funcţiei şi a telefoanelor de
la serviciu;
4. Riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a unităţii
administrativ-teritoriale;
5. Hărţi de risc;
6. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de
producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri;
7. Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a
populaţiei în cazul evacuării;
8. Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă
(seism, inundaţie, alunecare de teren, accident tehnologic etc.);
9. Planuri şi proceduri de intervenţie;
10. Schema fluxului informaţional-decizional;
11. Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora;
12. Planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor conform reglementărilor tehnice specifice;
13. Situaţia centralizatoare a capacităţilor funcţionale existente în dotarea structurilor
sistemului de management;
14. Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă;
15. Evidenţa colectivelor de animale la agenţii economici şi gospodăriile cetăţăenilor;
16. Unităţi radiologice în judeţul Dâmboviţa;
17. Localităţi posibil a fi afectate de inundaţii în bazinele hidrografice şi zonele critice pe
cursurile râurilor din judeţul Dâmboviţa;
18. Operatori economici cu risc chimic care nu intră sub incidenţa HG nr. 804/2007 sau a Legii
nr. 92/2013;
19. Staţii de distribuţie carburanţi;
20. Transporturi periculoase efectuate pe raza judeţului Dâmboviţa;
21. Situaţia operatorilor economici şi instituţiilor sursa de risc nuclear sau radiologic din judeţul
Dâmboviţa;
22. Operatori economici cu risc de incendiu;
23. Operatorii economici in turism din judeţul Dâmboviţa;
24. Clasificarea localităţilor, operatorilor economici şi instituţiilor pe tipuri de risc;
25. Populatia stabila pe sexe si grupe de varsta pe categorii de localitati si localitati;
26. Cladiri, locuinte, camere de locuit si suprafata camerelor de locuit pe localitati;
27. Operatori tip SEVESO;
28. Situaţia debitelor maxime înregistrate pe cursurile de apa din bazinul hidrografic Arges
Vedea;
29. Istoricul viiturilor înregistrate pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Argeş-Vedea şi
bazinul hidrografic Ialomiţa.
30. Iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice din obiective
dispuse pe raza administrativ teritorială a judeţului Dâmboviţa.
31. Depozite ce contin materiale inflamabile.
32. Situaţie Operatori economici din judet care genereaza deseuri periculoase pt. om si mediu.
33 - Situația stocului de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor și a poluărilor
accidentale din județul Dâmbovița.
34 - Tehnica de transport si interventie disponibila la nivelul ISU DB
Pag . 4 din 109
CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE
1. Definiţie, scop, obiective.
1.1. Definiţie:
Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor reprezintă documentul care cuprinde
riscurile potenţiale identificate la nivel de judeţ, măsurile, acţiunile şi resursele necesare
pentru managementul riscurilor respective.
1.2. Scopul:
Scopul P.A.A.R. este acela de a permite autorităţilor şi celorlalţi factori de decizie să
facă alegerile cele mai bune posibile, referitoare la:
- prevenirea riscurilor;
- amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative;
- stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
- alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.
1.3. Obiectivele P.A.A.R. sunt:
- crearea unui cadru unitar de acţiune pentru prevenirea şi managementul riscurilor
generatoare de situaţii de urgenţă;
- amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative;
- stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
- alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.
2. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor:
2.1. Acte normative de referinţă
- Constituţia României, republicată, modificată si completată prin Legea de revizuire 429
din 23 octombrie 2003;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 15 din 28 februarie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
- Hotărârea Guvernului României nr. 2288 din 9 decembrie 2004, pentru aprobarea
repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe
centrale si organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de
urgenţă;
- O.M.A.I.nr. 132 din 29 ianuarie 2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a
Planului de analiză si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiză si
acoperire a riscurilor.
- Hotărârea Guvernului nr. 547 / 09.06.2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de
protecţie civilă.
- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, republicată în Monitorul
Oficial nr. 554 din 22 iulie 2008, cu modificările si completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului României 1489/2004 privind organizarea si funcţionarea
Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;
- Hotărârea Guvernului României 1490/2004 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Pag .nr. 5 din 109
- Hotărârea Guvernului României 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru
privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea si dotarea comitetelor si centrelor
operative pentru situaţii de urgenţă;
- Hotărârea Guvernului României 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare
si atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;
- Hotărârea Guvernului 1222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de
conflict armat;
- Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
- Ordinul comun Nr. 192/1422 /2012 al Ministerului Administraţiei si Internelor respectiv
Ministerul Mediului si Gospoodăririi Apelor pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice si poluări accidentale;
- Hotărârea Guvernului 642/13.07.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor
administrativ teritoriale, instituţiilor publice si operatorilor economici în funcţie de tipurile
de riscuri specifice;
- OMAI nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea
planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;
- OMAI nr. 886/2005 care aprobă „Normele tehnice privind sistemul naţional integrat de
înstiinţare, avertizare si alarmare a populaţiei”;
- OMAI nr. 684/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind planificarea,
pregătirea si intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;
- OMAI nr. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generice pentru colectarea datelor,
validare si răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;
- OMAI nr. 1134/13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,
pregătirea, organizarea, desfăsurarea si conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de
urgenţă profesioniste;
- O.M.A.I. nr. 1184 / 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;
- O.M.A.I. nr. 1352 / 23.06.2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare, asigurare a
activităţilor de evacuare a persoanelor, bunurilor, documentelor si materialelor care conţin
informaţii clasificate, în situaţii de conflict armat;
- O.M.A.I. nr. 1494 / 07.11.2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea şi
funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;
- Ordinul comun nr. 470 / 1149 / 06.12., 19.01.2006 (MCTI / MAI) al ministrului
comunicaţiilor si tehnologiei informaţiilor si al ministrului administraţiei si internelor pentru
aprobarea Regulamentului privind managementul situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de
riscuri din domeniul de competenţă al Ministerului Comunicaţiilor si Tehnologiei
Informaţiei;
- Ordinul comun nr. 1995 / 1160 / 18.11, 30.01.2006 (MCTI / MAI) al ministrului
comunicaţiilor si tehnologiei informaţiilor si al ministrului administraţiei si internelor pentru
aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice
riscului la cutremure si alunecări de teren;
- Ordinul comun nr.1240 / 1178 / 05.12., 02.02.2006 (MMGA, MAI) al ministrului
mediului şi gospodăririi apelor si al ministrului administraţiei si internelor privind
aprobarea- Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor în caz de inundaţii si a
Manualului primarului pentru managementul situaţiilor în caz de inundaţii;
Pag . 6 din 109
- O.M.A.I. nr. 1259 / 10.04.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
asigurarea activităţii de înstiinţare, avertizare, prealarmare si alarmare în situaţii de protecţie
civilă;
- Legea nr.107 din 25.09.1996 - Legea apelor, modificată si completată cu O.U.G. nr.3 din
data de 05.02.2010;
- Ordinul comun nr. 823 / 1427 / 15.08, 11.09.2006 (MMGA, MAI) al ministrului mediului
si gospodăririi apelor si al ministrului administraţiei si internelor pentru aprobarea
procedurilor de codificare a atenţionărilor si avertizărilor meteorologice si a avertizărilor si
alertelor hidrologice;
- Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului;
- H.G.R. nr. 95 din 23 ianuarie 2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
- Ordinul M.A.P.A.M. nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de
evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a
accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
- Ordinul M.A.P.A.M nr.1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de
notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care
sunt implicate substanţe periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;
- Ordinul M.M.G.A nr. 251 din 26 martie 2005 pentru organizarea si funcţionarea
secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente
majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
- Ordinul M.M.G.A nr. 1299 din 23 decembrie 2005, privind aprobarea Procedurii de
inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care
sunt implicate substanţe periculoase;
- Ordinul comun nr. 520/1318 din 29 mai 2006 al M.M.G.A si M.A.I. privind aprobarea
Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
- Ordinul comun al M.G.P.D.R. nr. 551 din 08 august 2006 si M.A.I. nr. 1475 din 13
octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea si gestionarea
riscurilor cauzate de căderile de grindină si secetă severă, a Regulamentului privind
gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare si
contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar si a Regulamentului privind
gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure;
- Legea nr.550 din 29.11.2004 privind organizarea si funcţionarea Jandarmeriei Române;
- Legea 138 din 27 aprilie 2004 – Legea Îmbunătăţirilor Funciare, cu modificările si
completările ulterioare;
- HG 1309 din 19 august 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare a Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare cu completările si
modificările ulterioare;
- Legea nr.10/1995- Lege privind calitatea în construcţii modificată cu HG. 498/2001, Legea
nr. 587/2002 si Legea 123/2007;
- HGR nr.766/1997- Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile
în timp si postutilizarea construcţiilor modificat cu H.G. 675/2002, H.G.622/2004 si H.G.
123/2008;
- HGR 273/1994- Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente
acestora modificat cu H.G. 940/2006 si H.G. 1303/2007;
Pag .nr. 7 din 109
- Legea nr.50/1991 cu modificările ulterioare - Lege privind autorizarea lucrărilor de
construcţii;
- O.G. nr. 42 din 29 ianuarie 2004, privind organizarea activităţii veterinare, publicat în
M.Of. nr. 94 din 31 ianuarie 2004;
- Legea nr. 215 din 27 mai 2004, pentru aprobarea O.G. nr. 42/2004, privind organizarea
activităţii veterinare, modificată si completată cu Legea nr. 238/2007, Legea nr. 1/2008;
- Legea nr.180/2008, O.U.G.nr.27/2009, O.U.G.nr. 73/2009, Legea nr. 374/2009 H.G.
1415/2009;
- H.G. nr. 738 din 14 iulie 2005 privind organizarea si funcţionarea Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor si a unităţilor din subordinea acesteia,
modificată si completată cu H.G. nr. 130/2006;
- Ordinul nr.1094 din 13 octombrie 2005, privind Planul naţional de intervenţie în pandemia
de gripă si constituirea Comitetului naţional si a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de
pandemie de gripă;
- Ordinul comun al Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Sănătăţii
Publice, Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Sanse, Ministerul Mediului si
Dezvoltării Durabile Nr. 247/1235/631/1130 din 10 iulie 2007 privind aprobarea Planului de
măsuri vizând realizarea acţiunilor de cooperare între prefecţi si primari, în calitatea acestora
de presedinţi ai comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, respectiv ai comitetelor
locale pentru situaţii de urgenţă, si autorităţile de sănătate publică, pentru atenuarea efectelor
temperaturilor ridicate asupra populaţiei.
2.2. Structuri organizatorice implicate
- Instituţia Prefectului Judeţul Dâmboviţa;
- Consiliul Judeţean Dâmboviţa;
- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa;
- Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa;
- Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Dâmboviţa;
- Garnizoana Târgovişte;
- Sistemul de Gospodărire al Apelor Dâmboviţa;
- Sistemul Hidrotehnic Independent Văcăreşti;
- Inspectoratul Judeţean în Construcţii Dâmboviţa;
- Filiala de Cruce Roşie Dâmboviţa;
- Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa;
- Secţia Drumuri Naţionale Dâmboviţa;
- S.C. Lucrări Drumuri şi Poduri Dâmboviţa;
- S.C. F.D.E.E. Târgovişte;
- S.C. ENGIE - Sucursala Dâmboviţa;
- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dâmboviţa;
- Direcţia Sanitar Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor Dâmboviţa;
- Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa;
- Telekom - Centrul de Telecomunicaţii Dâmboviţa;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa;
- Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Dâmboviţa;
- Serviciul Teritorial pentru Probleme Speciale Dâmboviţa;
- Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi de Vânătoare Dâmboviţa;
Pag . 8 din 109
- Direcţia Silvică Dâmboviţa;
- Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmboviţa;
- Autoritatea Rutieră Română - Agenţia Dâmboviţa;
- Sectia C.F.R. Dâmboviţa;
- Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – U.A. Dâmboviţa;
- SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Dâmboviţa;
- Serviciul de Ambulanţă Judeţean Dâmboviţa;
- Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Dâmboviţa;
- Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,
potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice centrale de
specialitate şi locale, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene, alte organe şi
organisme cu atribuţii în domeniu).
Planurile de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmesc corespunzător unităţii
administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă, respectiv de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către
Consiliul Judeţean respectiv de către consiliile locale.
Prefectul şi primarii asigură condiţiile necesare elaborării planurilor de analiză şi
acoperire a riscurilor, având totodată obligaţia stabilirii şi alocării resurselor necesare pentru
punerea în aplicare a acestora, potrivit legii. Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă, prin Centru Operaţional Naţional, asigură pregătirea, organizarea şi desfăşurarea
acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie,
corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.
Personalul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi cel al
celorlalte forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă
are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire
a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.
2.3.1. Responsabilităţile organismelor:
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii:
a) informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General, privind stările potenţial
generatoare de situaţii de urgenţă si iminenţa ameninţării acestora;
b) evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale, stabilesc
măsuri si acţiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmăresc îndeplinirea lor;
c) declară, cu acordul ministrului administraţiei si internelor, starea de alertă la nivel
judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului si propun instituirea stării de urgenţă;
d) analizează si avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale si
financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
e) informează Comitetul Naţional si consiliul judeţean asupra activităţii desfăsurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional.
Pag .nr. 9 din 109
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au următoarele atribuţii:
a) informează prin centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial generatoare de
situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale,
stabilesc măsuri si acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-
teritoriale;
d) analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi
financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
e) informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăsurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele
abilitate.
Atribuţiile cu caracter de specificitate (pentru o anumită situaţie de urgenţă) ale
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă,
autorităţile administraţiei publice, operatorii economici, instituţiile publice, persoanele
juridice, reprezentanţii societăţii civile - ONG-uri. cu atribuţii în domeniul situaţiilor de
urgenţă, sunt în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, a ordinelor şi a
regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă se asigură prin centrul operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa.
Pe linie de secretariat, centrul operaţional îndeplineste următoarele atribuţii:
a) asigură convocarea comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea ordinii
de zi;
b) primesc şi pregătesc materialele pentru sedinţa comitetului pentru situaţii de urgenţă şi le
prezintă preşedintelui şi membrilor comitetului;
c) execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul sedinţelor;
d) execută redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de ordine sau dispoziţii,
pe care le prezintă spre aprobare;
e) asigură multiplicarea documentelor emise de comitetul judeţean privind activitatea
preventivă şi de intervenţie şi difuzarea lor la autorităţile interesate;
f) întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor
adoptate;
g) întocmeste proiectele comunicatelor de presă ale comitetului judeţean;
h) urmăreşte realizarea suportului logistic pentru desfăsurarea sedinţelor Comitetului
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
i) gestionează documentele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
j) asigură legătura între Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi secretariatul
tehnic permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
k) îndeplinesc şi alte sarcini stabilite de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi
preşedintele acestuia.
Pentru îndeplinirea atribuţiunilor centrul operaţional poate consulta specialişti şi din
alte domenii de activitate.
Atribuţiile persoanelor din compunerea Comitetului Judeţean pentru situaţii de
urgenţă precum şi a celor din cadrul grupurilor de suport tehnic se completează cu legislaţia
Pag . 10 din 109
în vigoare referitor la atribuţiile specifice funcţiei îndeplinite în cadrul autorităţii
administraţiei publice, operatorului economic, instituţiei publice, societatea civilă - ONG-ul.
pe care o / îl reprezintă sau din care provine.
CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITĂŢII
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
1. Aşezare geografică şi relief
- Suprafaţă, vecinătăţi
Suprafaţa : Judeţul Dâmboviţa ocupă o suprafaţă totală de 4.054 Km², ceea ce
reprezintă 1,70% din suprafaţa României.
Vecini : Judeţul este vecin cu următoarele judeţe : la nord – judeţul Braşov, la nord-est
şi est – judeţul Prahova, la sud – est – judeţul Ilfov, la sud şi sud – est – judeţul Giurgiu, la
sud şi sud – vest – judeţul Teleorman, la vest şi nord vest – judeţul Argeş.
Aşezare : Judeţul Dâmboviţa este situat în partea central sudică a României, între
44º25' şi 45°27', latitudine nordică şi între 25º10' şi 25º30' longitudine estică.
Puncte extreme
(localitatea) Vecinii Longitudine estică
Latitudine
nordică
Nord Vârful Omul Judeţul Braşov 25º 27´ 40º 27´
Sud Comuna Şelaru Judeţele Giurgiu, Ilfov şi
Teleorman 25º 20´ 44º 25´
Est Comuna Crevedia Judeţul Ilfov 25º 54´ 44º 44´
Vest Comuna Cândeşti Judeţul Argeş 25º 10´ 44º 05´
- Forme de relief, specificităţi, influenţe
Este variat, dispus în trei mari trepte care se succed de la nord la sud. Diferenţa de
nivel dintre vârful Omu (2505 m – alt. Maximă, al cincilea vârf ca înălţime din ţară) şi
câmpia joasă de divagare – Câmpia Titu (com. Poiana) (130 m 128,9 m –alt. minimă)
este de 2376,1.
Treptele de relief sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %) şi câmpii (50 %).
Etajat de la câmpia joasă până la cele mai înalte piscuri ale Munţilor Bucegi, relieful
judeţului Dâmboviţa prezintă o mare diversitate peisagistică. Succesiunea treptelor de relief
poartă atât amprenta factorilor geologici, cât şi a celor fiziogeografici, care au participat
activ la formarea şi evoluţia lor. Cea mai veche şi mai înaltă unitate de relief, situată în
partea de nord a judeţului, este formată de munţii Leaota şi Bucegi. Primul masiv, fiind
alcătuit din şisturi cristaline, se deosebeşte ca morfologie de Munţii Bucegi, în a căror
alcătuire predomină calcarele, gresiile şi conglomeratele. Subcarpaţii alcătuiesc cea de-a
doua treaptă de relief şi ocupă 23% din suprafaţa judeţului. Din punct de vedere geologic
sunt alcătuiţi din depozite paleogene la nord şi neogene la sud. Aproape toată gama
formaţiunilor este cutată într-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale puternic
faliate. Nota dominantă a reliefului o dau fenomenele de alunecare şi de eroziune torenţială,
care scot din circuitul agricol suprafeţe apreciabile de teren. Piemontul Cândeşti constituie o
treaptă de relief care se deosebeşte prin alcătuirea geologică, tectonică şi morfologică atât de
Subcarpaţi, cât şi de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite, uşor înclinate
spre sud şi fragmentate de văi mult mai adâncite în cuvertura de pietrişuri. Câmpiile, care
ocupă peste 50% din suprafaţa judeţului, alcătuiesc cea mai joasă şi cea mai tânără treaptă
Pag .nr. 11 din 109
de relief. Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mică a acestora,
lăţimea şi gradul slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei unităţi. Din forajele
existente se constată prezenţa unei cuverturi de pietrişuri de grosimi variabile peste care stau
depozite loessoide sau de luncă. În condiţii specifice de climă şi vegetaţie, pe aceste
depozite s-au format cele mai fertile soluri din judeţ.
Munţii Bucegi
Unitatea montană carpatică, situată în partea de nord, cuprinde două masive – Leaota
şi Bucegi - complet diferite ca structură geologică şi înfăţişare. Masivul Leaota este alcătuit
predominant din şisturi cristaline cu pante domoale şi culmi rotunjite. Văile sunt puternic
adâncite, însoţite de versanţi cu înclinare moderată, având înălţimile cele mai mari în Vârful
Leaota: 2133 m. Masivul Bucegi, alcătuit predominant din gresii şi conglomerate şi numai
parţial din calcare, are înălţimi frecvente peste 2000 m: vârful Omu - 2505 m, vârful
Doamnele - 2402 m, vârful Bătrâna 2181 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului
carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidenţă flancurile externe prin varietatea
reliefului său. Alternanţa de gresii, marne şi conglomerate, neuniformitatea litologică a
conglomeratelor au condiţionat apariţia prin dezagregare şi eroziune diferenţială, a unui
relief rezidual de turnuri şi coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute
fiind Babele şi Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiţei domină relieful carstic, cu abrupturi,
hornuri (Hornurile Ţapului), doline, chei (Horoabele, Urşilor, Peşterii, Tătarului, Zănoagei,
Orzei), peşteri (Ialomiţei). Relieful structural este evidenţiat prin suprafeţele structurale,
abrupturi, brine şi poliţe structurale. În bazinul superior al Ialomiţei sunt localizate,de
asemenea, numeroase urme ale glaciaţiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turce şi de
la obârşia văii Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene.
Denumirea vârfului Denumirea masivului
muntos
Altitudinea
(m)
Omul Bucegi 2506,5
Doamnele Bucegi 2401,2
Tătarului Tătaru 1998,0
Deleanu Lucăcilă 1895,2
Juguleanu Jugureanu 1786,6
Dudele Mari Duda Mare 1954,4
Dichiu Păduchiosu 1713,4
Brânduşa Păduchiosu 1446,8
Raciu Păduchiosu 1518,4
Lacăcilă Lespezile 1686,0
Leaota Leaota 2133,3
Românescu Leaota 1749,8
Pag . 12 din 109
Dealurile
Subcarpaţii Ialomiţei formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central-
nordică a judeţului. Sunt alcătuiţi dintr-o asociere de dealuri şi depresiuni, acestea din urmă
fiind generate de eroziunea diferenţială şi dispuse în lungul văilor principale. Un prim
aliniament îl formează Subcarpaţii interni, alcătuiţi din fliş cretacic şi paleogen, în care se
dezvoltă pinteni prelungi cu înălţimi de 800-900 m, situaţi la baza masivelor Bucegi şi
Leaota. În lungul văilor apar primele depresiuni de contact: Moroieni-Pietroşiţa pe Ialomiţa
şi Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se află o succesiune de dealuri şi depresiuni : Dl.
Micloşanilor (800 m), Dealul Mare, Dl. Platul Sârnei, Depr. Bărbuleţu-Râul Alb şi Depr.
Bezdead. Alternanţa gresiilor, marnelor şi argilelor puternic cutate, a sinclinalelor şi
anticlinalelor fac ca eroziunea să fie intensă, procesele de versant foarte active : în lungul
principalelor văi apare un nou uluc depresionar: Voineşti-Aluniş-Vulcana-Pucioasa-
Vişineşti-Sultanu-Valea Lungă. Subcarpaţii externi, formaţi din depozite miopliocene, mai
puţin dure, formează o treaptă mai coborâtă şi relativ mai uniformă de unde şi denumirea
frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniş etc ). Sinclinalele şi anticlinalele sunt
acoperite de o cuvertură groasă de pietrişuri şi nisipuri în care apele au sculptat un şir de
depresiuni (Doiceşti, Ocniţa, Iedera-Moreni). Faţă de zona de câmpie din sud, dealurile
subcarpatice se termină prin denivelări de 40-60 m, întrerupte în dreptul văilor mari de
golfuri de câmpie care pătrund printre acestea. Piemontul Cândeşti, situat la vest de valea
Dâmboviţei, formează treapta colinară mai joasă (300-550 m) ce intră în alcătuirea
teritoriului judeţului Dâmboviţa. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, uşor
înclinat, dintre culoarele depresionare ale
văilor Dâmboviţa şi Potopul.
Câmpiile
Câmpia Română ocupă cca. jumătate din suprafaţa judeţului. Ea este reprezentată
prin câmpia înaltă a Dâmboviţei şi Ialomiţei şi prin câmpia de subsidenţă a Titului. Câmpia
înaltă este alcătuită din câteva prelungiri, sub formă de pinteni, ale Piemontului Cândeşti
(Câmpia Picior de Munte, la vest de Dâmboviţa) sau a unor fragmente de piemont (Pintenul
Măgurii, la est de Ialomiţa) din Câmpia Târgoviştei, rezultată din unirea conurilor
piemontane ale Dâmboviţei şi Ialomiţei şi din Câmpia Cricovului. Câmpia de subsidenţă a
Titului este formată din câmpuri interfluviale înguste, separate de văi cu albii instabile, cu
zone de înmlăştinare şi cu numeroase albii părăsite. Caracterul esenţial este dat de faptul că
luncile au o lăţime foarte mare, devenind uneori comune pentru două râuri vecine (lunca
Argeş-Sabar). La sud-vest de Argeş, câmpia se înalţă mai mult faţă de văile care o drenează,
urmând o înclinare nord-vest – sud-est, relativ similară cu cea a piemontului pe care de fapt
câmpia îl continuă; este o porţiune din Câmpia Găvanu – Burdea.
- Caracteristicile pedologice ale solului.
Sunt foarte variate, datorită condiţiilor de relief, litologice şi etajării altitudinale. În
partea de nord a judeţului, în sectorul montan se găsesc etajate, dar cu un profil subţire:
soluri brune acide, brune podzolice şi podzoluri humico – periiluviale.
Sectorul subcarpaţilor Ialomiţei este ocupat de solurile brune podzolice, iar pe alocuri
apar şi soluri brune acide.
În zona de câmpie, din sud, sunt cernoziomuri levigate, moderat şi puternic,
cernoziomuri levigate freatic, soluri brun roşcate podzolice. Sectorul Piemontului Cândeşti
Pag .nr. 13 din 109
este dominat de soluri brune podzolice, soluri podzolice argiloiluviale, planosoluri, formate
pe depozite fine argiloase.
Solurile aluvionale ocupă suprafeţe restrânse (cca. 25.000 ha) în luncile marilor râuri
Argeş, Ialomiţa, Dâmboviţa.
2. Caracteristici climatice
- Regim climatic, specificităţi, influenţe
Din punct de vedere climatic, teritoriul judeţului Dâmboviţa este supus unui climat
temperat continental, însă cu mari diferenţe între zona montană şi cea de câmpie (valori
termice extreme +40,4°C la Găeşti în 1946 şi –33,8°C, pe vârful Omu în 1929).
Sectorul montan se caracterizează prin ierni foarte reci, marcate de viscole puternice
frecvente şi veri răcoroase cu precipitaţii abundente. Valoarea precipitaţiilor ajunge până la
1400 mm – pe culmile montane înalte – anual. Viteza vânturilor este cuprinsă între 4,5 şi 8,0
m/s. Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de - 2°C.
Sectorul subcarpatic şi piemontan se caracterizează printr-un regim climatic
intermediar între sectorul montan şi cel de câmpie, iernile nu foarte reci, bogate în
precipitaţii, şi veri calde cu precipitaţii moderate.
Valoarea precipitaţiilor se situează în jurul valorii de 1000 mm anual, iar temperatura
medie anuală este de + 8, + 9°C (Pucioasa). Vânturile predominante bat cu o frecvenţă de
15% (nord – est) şi 14% (sud – vest) în zona de contact a Subcarpaţilor cu Câmpia
Târgoviştei, viteza lor medie fiind de 3,0 m/s.
Sectorul de câmpie – se caracterizează printr-un regim climatic cu veri foarte calde cu
precipitaţii moderate şi ierni nu prea friguroase.
Valoarea termică anuală în acest sector este de 10,5°C (la Corbii Mari) iar cea a
precipitaţiilor se situează între 500 şi 600 mm anual (512 mm Potlogi).
Viteza vânturilor în zona central – sudică a judeţului este cuprinsă între 1,1 şi 3,0 m/s.
- Regimul precipitaţiilor – cantităţi lunare şi anuale (valori medii, valori extreme
înregistrate – vârfuri istorice)
Precipitaţiile atmosferice cresc substanţial odată cu altitudinea. Cantităţile medii anuale
totalizează 512,1 mm la Potlogi, 500,0 mm la Târgovişte şi peste 1300,0 mm pe culmile
montane cele mai înalte. Cantităţile medii lunare cele mai mari se înregistrează în iunie şi
sunt de 80,1 mm la Potlogi, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Târgovişte şi 170,0 mm pe munţii
cei mai înalţi. Cantităţile medii lunare cele mai mici cad în februarie la câmpie (28,2 mm la
Potlogi şi 30,3 mm la Titu) şi deal (22,1 mm pe culmile cele mai înalte). În semestrul cald o
mare parte a precipitaţiilor prezintă caractere de averse. Cantităţile maxime căzute în 24 de
ore au atins 95,6 mm la Titu (3.VII.1939), 103,8 mm la Potlogi (20.VIII.1949), 135,0 mm la
Găeşti (13.VII.1941), 190,0 mm la Bilciureşti (29.VI.1928), 155,6 mm la Târgovişte
(1.VII.1924) şi peste 110,0 mm pe munţii înalţi.
Stratul de zăpadă prezintă o discontinuitate accentuată în partea joasă a judeţului şi o
mare stabilitate în cea înaltă. Durata medie anuală este mai mică de 50 zile la câmpie şi mai
mare de 215 zile pe culmile montane cele mai înalte. Grosimile medii decadale ating în
ianuarie şi februarie la câmpie valori de până la l0,0 - 15.0 cm, iar în ianuarie - martie, la
munte valori de până la 30,0 - 50,0 cm
Pag . 14 din 109
- Temperaturi, lunar şi anual (valori medii, extreme înregistrate, vârfuri istorice)
Temperatura aerului variază în limite largi din cauza diferenţelor mari de altitudine a
reliefului. Mediile anuale depăşesc 10,0 0 C în ţinutul de câmpie (10,1 0 C la Titu şi Găeşti),
coboară până sub 90 0 C în ţinutul Subcarpaţilor şi variază între 6,0 şi 0,0 0 C în sectorul
montan. Pe culmile cele mai înalte devin negative, coborând chiar sub -2,0 0 C (-2,6 0 C la
vârful Omul). Mediile lunii celei mai calde, scad treptat de la câmpie (21,7 0 C la Titu şi
Găeşti) către deal (21,O 0 C la Târgovişte) şi munte (cca .5,0 - 6,0 0 C) pe culmile montane
cele mai înalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborâte în câmpie (-
2,9 0 C la Titu şi -3,2 0 C la Găeşti) comparativ cu zona de dealuri (-2,3 0 C la Târgovişte),
din cauza frecventelor intensiuni termice care se dezvoltă în partea cea mai joasă a judeţului.
Începând de la cca.500 m în sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu creşterea înălţimii,
până la valori sub -10,0 0 C. Pe culmile montane cele mai înalte, mediile lunare cele mai
mici, se înregistrează în februarie când ating chiar -11,0 0 C. Maximele absolute înregistrate
până în prezent au depăşit 40,00 C, în zonele de câmpie şi de dealuri (4O,4 0 C la
Târgovişte în ziua de 20 august 1946) şi 22,0 - 25,0 0 C în sectorul montan. Minimele
absolute au coborât sub -30,0 0 C în ţinutul de câmpie (-31,0 0 C la Găeşti în ziua de 24
ianuarie 1907) sub -28,0 0 C în ţinutul deluros (-28,3 0 C la Târgovişte în ziua de 25
ianuarie 1942) şi până la -38,0 0 C pe culmile montane cele mai înalte. Numărul mediu
anual al zilelor de îngheţ depăşesc 100 în ţinutul de câmpie, 110 în ţinutul de dealuri (111,3
la Târgovişte) şi 260,0 pe culmile cele mai înalte ale munţilor.
Fenomene meteorologice extreme/periculoase (furtuni, tornade,vijelii etc.)
În ultimul deceniu, urmare a perturbaţiilor climaterice teritoriul judeţului a fost afectat
de mai multe fenomene meteorologice extreme, după cum urmează:
- furtuni violente, de regulă pentru perioade scurte de timp ( 20-40 minute);
- ploi torenţiale de scurtă durată (20-30 minute) pe suprafeţe reduse ;
- scurgeri violente de ape de pe versanţi, chiar cu pantă mică şi suprafaţa de colectare
redusă;
- caniculă urmată de secetă pedologică.
Fenomene meteorologice mai semnificative au fost:
- în anul 2005 în localitatea Brezoaele fenomenele meteorologice extreme a afectat 20
clădiri care au rămas fără acoperişuri şi alte 45 de clădiri fiind deteriorate parţial;
- în 29.03.2006 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4
localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- în 18-19.11.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4
localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- în 11.07.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 9
localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- în 26.06.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 9
localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- vijeliile care au afectat patru localităţi: Vişina, Răscăieţi, Corbii Mari, Şelaru (în anul
2010), cu peste 100 de locuinţe afectate, acoperişuri distruse în totalitate sau avariate parţial,
copaci doborâţi, afectarea liniilor electrice şi a celor de telefonie fixă;
- efectele fenomenelor meteorologice periculoase produse în data de 20.07.2011, care
au afectat gospodării cetăţeneşti şi obiective social-culturale din localităţile Titu, Conţeşti,
Poiana, Cojasca, Lunguleţu, Ciocăneşti, Slobozia Moară, Ulieşti, Potlogi, Odobeşti.
Pag .nr. 15 din 109
3. Reţea hidrografică
- Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate – vârfuri istorice)
Reţeaua hidrografică - este formată din două mari sisteme hidro-geografice distincte:
Ialomiţa şi Argeş. Densitatea reţelei de râuri variază între 0,5 şi 0,8 km/km2 în zona
montană, între 0,3 şi 0,5 km/km2 în zona subcarpatică şi între 0,3 şi 0,4 Km/Km2 în zona
joasă.
Râul Ialomiţa - Lungimea totală - 414 Km; Suprafaţa bazinului - 10.430 Km²; Debit -
38,8 m³/s.
Drenează partea central – nordică şi sud estică a judeţului, pe o lungime de 132 Km,
având o pantă medie de curgere de 17,5 %.
Afluenţi - în sectorul montan, Ialomiţa are ca afluenţi: Brăteiul, Răteiul, Raciul (pe
dreapta) şi Ialomicioara Mare (S=76 Km², L=10 Km), pe stânga, în sectorul subcarpatic,
adună apele Ţâţa, Ialomicioara Mică (S=95 Km², L=24 Km), Vulcana (S=41 Km², L=16
Km) din dreapta, iar din stânga are ca afluenţi: Ruşeţul, Bizdidelul (S= 92 Km², L=26 Km).
În sectorul cuprins între Târgovişte şi până la ieşirea din judeţ, Ialomiţa primeşte cei
mai importanţi afluenţi ai săi: Slănic I (S=41 Km², L= 16 Km), Slănic II (S= 79 Km², L=22
Km), Pâscovul (S= 75 Km², L= 27 Km), Crivăţul (S= 85 Km²,L= 32 Km) şi Cricovul Dulce
(S=611 Km², L=71,7 Km) cu Proviţa (S= 218 Km², L= 49Km) pe stânga, în timp ce din
dreapta are ca afluent doar pârâul Racoviţa şi râul Snagov ( S= 203 Km², L=46 Km).
Caracteristicile regimului hidrologic
Nr.
crt. Râul
Staţia
hidrometrica
Lungimea
râului
(km)
Suprafaţa
(km2)
Debit
mediu
multianu
al
(m3/s)
Debitul
lunar cu
asigurarea
(m3/s)
Qm/QM
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B.H. IALOMITA
1. Ialomita Moroieni 26 264 4.78 0.39
2. Ialomita Targoviste 66 686 7.24 1.07
3. Ialomita Băleni 89 901 9.30 0.89
4. Ialomicioara
II
Fieni 24 97 1.45 0.59
5. Bizdidel Pucioasa 26 92 0.761 0.72
6. Vulcana Şotânga 19 104 0.562 0.50
7. Ialomicioara
I
Glod 13 75 0.900 0.87
8. Ialomicioara
II
Runcu 13 79 1.13 0.59
9. Bizdidel Bezdead 9 54 0.500 0.60
10. Slănic Gura Ocniţei 12 57 0.219 0.85
11. Cricovul
Dulce
Moreni 26 202 0.914 0.81
Râul Argeş - Lungime 350 Km. Suprafaţa bazinului 12.512 Km², debit 64 m³/s.
Cunoscut şi ca “axa Munteniei”, Argeşul străbate partea de sud-vest a judeţului între
comunele Crângurile şi Potlogi, pe o distanţă de 47 Km.
Pag . 16 din 109
Panta medie de curgere este de 13% (mult accentuată pe cursul superior) iar debitul
mediu multianual este de 19,6 m³/s (in cursul superior), 40 m³/s (la ieşirea din zona
piemontană) şi 73 m³/s la vărsarea în Dunăre.
Afluenţi: râul Sabar, afluent stâng al Argeşului (L=144 Km, suprafaţa bazinului –
2376 Km²).
Râul Dâmboviţa - suprafaţa bazinului = 2759 Km², lungime = 266 Km. Este afluentul
cel mai puternic al sistemului hidrografic Argeş, atât ca debit cât şi ca unitate hidro-
geografică, parcurge pe teritoriul judeţului 90 Km (având o suprafaţă de bazin de 484 Km²)
şi se varsă în Argeş (pe partea stângă, la Budeşti, judeţul Călăraşi).
Caracteristicile regimului hidrologic
Nr.
crt. Râul
Staţia
hidrometrica
Lungimea
râului
(km)
Suprafaţa
(km2)
Debit
mediu
multianu
al
(m3/s)
Debitul lunar cu
asigurarea
(m3/s)
Qm/QM
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B.H. ARGES
1 Dâmboviţa Podu
Dâmboviţei
40,0 260 4.66 0.8 0.71 0.65 0.039/107
2 Dâmboviţa Malu cu
Flori
80,0 642 9.84 1.5 1.25 1.08 1.40/500
3 Dâmboviţa Lunguletu 202 1.105 11.7 2.1 1.6 1.3 1.80/225
4 Neajlov Călugăreni 166 3.436 7.46 1.08 0.76 0.65 0.141/392
Debitele medii multianuale specifice variază pe teritoriul judeţului între 20 l/s*km2 în
zona înaltă a Munţilor Bucegi şi 5 l/s*km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu
multianual al Ialomiţei la Băleni, situat imediat în amonte de confluenţa cu Cricovul Dulce,
este de 10,1 m3/s, al Argeşului, la intrarea în judeţ, de 39,5 m3/s - debit care variază
nesemnificativ până la ieşire - al Dâmboviţei, la intrarea în judeţ de, 10,1 m3/s, iar la ieşire
de 11,8 m3/s. Pe râurile ale căror bazine de recepţie se află integral sau în majoritate în zona
înaltă, cum ar fi de exemplu Ialomiţa la staţia hidrologică Moroeni şi Dâmboviţa la staţia
hidrologică Malu cu Flori, volumele maxime de apă pe anotimpuri se scurg obişnuit
primăvara (aprilie-iunie), iar cele minime în iarna (decembrie-februarie) reprezentând în
medie cca. 40-50 % şi, respectiv 10-15 % din cele anuale.
Cursurile de apă la nivelul judeţului
Denumirea cursului de apă
Lungimea (km)
pe teritoriul
judeţului
pe teritoriul
României
Argeş 48 327
Bizdidelul 26 26
Crivăţ 32 32
Pag .nr. 17 din 109
Cricov 69 69
Dâmboviţa 90 327
Ilfov 65 69
Ialomiţa 132 400
Ialomicioara 24 24
Neajlov 32 152
Sabar 52 144
Slănic 22 22
Şuţa 36 36
Pâscov 27 27
Potop 45 45
Apele subterane:
Rezervele de ape subterane din cuprinsul judeţului Dâmboviţa depind de gradul de
permeabilitate, cât şi de grosimea şi extensiunea rocilor care le înmagazinează. Astfel, rocile
compacte din zona montană sunt în general impermeabile pentru o bună parte a munţilor
Leaota şi Bucegi. Totuşi, abundenţa şi permanenţa izvoarelor dovedeşte existenţa apelor
freatice, dar acestea sunt acumulate în depozitele de pantă şi de la baza versanţilor. O
situaţie mai aparte prezintă conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de
permeabilitate mai mare faţa de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un
debit prea mare. În zona de munte nu putem vorbi de prezenţa stratelor acvifere de
adâncime. Depozitele constituente din zona subcarpatică au diferite grade de permeabilitate,
în funcţie de natura lor. Există strate acvifere locale în depozitele de pietrişuri, nisipuri şi
argile din formaţiunile pliocene şi pleistocene inferioare. Trebuie să remarcăm faptul că prin
infiltrarea apelor superficiale în depozitele mio-pliocene, acestea suferă de cele mai multe
ori un proces de mineralizare accentuată şi apar, sau sunt întâlnite în foraje, ca ape minerale
cu importanţă mare pentru economia judeţului. Interfluviul dintre Dâmboviţa şi Argeş,
exceptând luncile celor două râuri, este alcătuit din depozite de pietrişuri şi nisipuri cu o
permeabilitate bună.
În colţul sud-vestic al judeţului, la sud de lunca Argeşului, în sectorul aferent Câmpiei
Găvanu-Burdea, apele freatice au condiţii foarte bune de înmagazinare, pietrişurile şi
nisipurile stratelor de Frăteşti fiind prezente la o mică adâncime sub cuvertura de loess.
Aceleaşi depozite cu o granulometrie foarte favorabilă infiltraţiei şi deci cu un orizont
freaticfoarte bine dezvoltat se întâlnesc şi în luncile Argeşului şi Dâmboviţei
pe întregul traseu din judeţ şi de pe valea Ialomiţei în avale de Pucioasa.
- Bazine hidrografice:
Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa care are în administrare râul Ialomiţa
şi afluenţii acestuia şi Sistemul Hidrotehnic Independent Văcăreşti care are în
administrare râurile Dâmboviţa, Argeş şi afluenţii acestora.
Pag . 18 din 109
- Lacuri de acumulare (suprafeţe, volume)
Barajul Bolboci este situat pe râul Ialomiţa la 10,75 km faţă de izvor, amonte Cheile
Zănoagei, aval de confluenţa cu râul Bolboci, luciul de apă ajungând până la Cheile
Tătarului. Grad de seismicitate VIII. Este de tip drept, executat din balast, anrocamente şi
nucleu de argile, fiind amplasat intr-o secţiune relativ îngustă a râului Ialomiţa.
Clasa de importanţă I.
- lungime – 455 m ;
- suprafaţă – 100 ha ;
- adâncime maximă – 45 m ;
- volum maxim – 19,4 mil. m.c. ;
- volum util – 18 mil. m.c.;
- volum de atenuare – 1,8 mil. m.c.;
- înălţime maximă – 55 metri;
- lăţime de coronament – 7 metri ;
- lăţime la bază – 152,6 metri;
- lungimea coronamentului – 455 metri;
- panta taluz aval – 1: 1,3;
- altitudinea minimă, medie maximă la cotele 1390 mdM, 1796 mdM şi respectiv 2500
mdM;
- nivel talveg – 13090 mdM;
Golirea de fund este amplasată în galeria tip potcoavă, cu lungime de 125 m, pantă de
1,2, cotă radier intrare 1385 mdM, cotă ieşire radier 1385,5 mdM şi instalaţii de vane plane
tip PC 0,8 X 1,25/50.
Suprafaţa de recepţie a bazinului hidrografic = 54 km.
În situaţii de ape mari vor fi urmărite următoarele elemente:
- precipitaţii la posturile pluviometrice de la Peştera, barajul Bolboci şi Scropoasa şi de
la staţiile meteorologice Omu şi Babele.
Baraj Scropoasa este situat pe râul Ialomiţa în zona Cheile Oarzei, la 21 km faţă de
izvor. Este creat prin închiderea văii cu un baraj de greutate construit din beton cu zidărie
din piatră.
- suprafaţă – 6 ha;
- nivel talveg – 1182,00 mdM;
- nivel golire de fund – 1188,50 mdM;
- nivel radier priză – 1187,50 mdM;
- nivel minim exploatare hidroenergetică – 1191,00 mdM;
- nivel normal de retenţie – 1197,00 mdM;
- nivel creastă deversor – 1193,50 mdM;
- nivel creastă stavilă – 1197 mdM;
- nivel maxim la asigurarea de 1% - 119,50 mdM;
- nivel coronament – 1198,00 mdM.
Iniţial acumularea Scropoasa avea un volum brut de 552 000 m.c. şi un volum util de
548000 m.c. Datorită vechimii şi a procesului de colmatare volumul de apă acumulat în
prezent este de aproximativ 300000 m.c..
Pag .nr. 19 din 109
Barajul Pucioasa este de tip potcoavă, executat din balast, anrocamente şi nucleu de
argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune normală a râului Ialomiţa.
- lungime – 116 km;
- suprafaţă – 900 ha;
- adâncimea maximă – 55m;
- volum maxim – 10,76 mil. m.c.;
- volum util – 4,5 mil. m.c. (6,26 mil. m.c. colmatat);
- volum de atenuare – 4,2 mil. m.c.;
- înălţime maximă – 30,5 metri;
- lăţime de coronament – 7 metri;
- lăţime de bază – 152,6;
- lungimea coronamentului – 16 metri;
- panta taluz aval – 1:1,3; 1:2,5;
- nivel talveg – 389,5 mdM;
Golirea de suprafaţă prin calpetă 16 x 2,5 m la cota 415,2 mdM şi 3 vane segment 4 x
4 m la cota 402,0 mdM.
Acumularea Zăvoiul Orbului este de tip drept, clasa III de importanţă, executat din
balast, anrocamente şi nucleu de argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune
normală a râului Argeş.
- lungime – 1,5 km;
- suprafaţă – 70,0 ha;
- adâncime maximă – 55m;
- volum maxim excepţional – 10,48 mil. m.c.;
- volum maxim exploatare – 0, 84 mil. m.c.;
- volum util – 0,34 mil. m.c.;
- lăţime de coronament – 4 metri;
- panta taluz aval – 1:1,3; 1- 2,5;
Aici se găseşte Priza de alimentare cu apă pentru Bucureşti.
Golirea de suprafaţă prin 2 vane ale prizei de servitute.
Rolul amenajării
- alimentarea cu apă a municipiului Bucureşti;
- cândva, alimentarea cu apă a sistemului de irigaţii.
Barajul Văcăreşti este de tip frontal arc uşor, clasa II de importanţă, executat din
balast, anrocamente şi nucleu de argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune
normală a râului Dâmboviţa.
- lungime – 2,130 km;
- adâncime maximă – 25 m;
- volum maxim – 21,85 mil. m.c.;
- volum polder ( acumulare nepermanentă) – 331,83 mil. m.c.;
- înălţime maximă – 18,5 metri;
- lăţime de coronament – 6 metri;
- lungimea coronamentului – 350 metri;
- panta taluz aval – 1:3;
Aici se găsesc 2 prize de alimentare cu apă pentru Bucureşti, cu un debit de 7-11
m.c./s.
Golirea de suprafaţă prin 2 stăvilare clapetă 16 x 3 m la cota 237 mdM.
Pag . 20 din 109
Golirea de fund prin 2 stăvilare clapetă 6,75 x 2 m la cota 224 mdM.
Rolul amenajării:
apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Bucureşti;
sursă de apă pentru derivaţia Dâmboviţa – Ilfov;
alimentarea cu apă a mp. Bucureşti şi a consumatorilor din aval;
producerea de energie electrică.
Acumularea Udreşti - acumulare nepermanentă situată pe pârâul Ilfov:
- clasa de importanţă a II a;
- lungime – 6,4 km;
- adâncime – 1,5 – 2,5 m;
- volum – 1,28 mil. m.c.
Acumularea Bunget I – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:
- clasa de importanţă a IV a;
- lungime coronament – 650 m;
- adâncime – 4,5 m;
- volum total – 3 mil m.c.
Acumularea Bunget II – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:
- clasa de importanţă a IV a;
- lungime coronament – 640 m;
- adâncime – 5 m;
- volum total – 2,7 mil. m.c.
Acumularea Brăteşti – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:
- clasa de importanţă a IV a;
- lungime coronament – 872 m;
- adăncime – 3 m;
- volum total – 4,64 mil. m.c.;
Acumularea Adunaţi – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:
- clasa de importanţă a II a;
- lungime coronament – 640 m;
- adâncime – 3 m;
- volum total - 4,8 mil. m.c.
Acumularea Ilfoveni - acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfoveni:
- clasa de importanţă a II a;
- lungime coronament – 860m;
- adâncime -3 m;
- volum total - 4,2 mil. m.c.
- Acumulări piscicole
- lacul Vâlceana, deţinător CL Butimanu – Vol. NNR (mil. mc.) = 0,4;
- lacul Crevedia 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1962 –
Vol. NNR (mil.mc.) = 0,15;
- lacul Crevedia 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1962 –
Vol. NNR (mil. mc.) =0,15;
- lacul Crevedia 3, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –
Vol. NNR (mil. mc.) =0,20;
Pag .nr. 21 din 109
- lacul Crevedia 4, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –
Vol. NNR (mil. mc.) = 0,42;
- lacul Crevedia 5, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –
Vol. NNR (mil. mc.) = 0,00;
- lacul Crevedia 6, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –
Vol. NNR (mil. mc.) = 0,05;
- lacul Crevedia 7, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –
Vol. NNR (mil. mc.) = 0,28;
- lacul Crevedia 8, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –
Vol. NNR (mil. mc.) = 0,12;
- lacul Ciocăneşti 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950
– Vol. NNR (mil. mc.) = 0,55;
- lacul Ciocăneşti 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950
– Vol. NNR (mil. mc.) = 0,64;
- lacul Butimanu 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – Vol. NNR (mil. mc.) = 0,13;
- lacul Butimanu 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – Vol. NNR (mil.m.c.) = 0,4;
- lacul Butimanu 3, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -Vol.
NNR (mil. mc.) = 0,10;
- lacul Butimanu 4, deţinător Piscicultorul Târgovişte ;
- lacul Butimanu 4-5, deţinător Piscicultorul Târgovişte -Vol. NNR (mil. mc.) = 0,155;
- lacul Butimanu 6, deţinător Piscicultorul Târgovişte -Vol. NNR (mil. mc.) = 0,24;
- lacul Butimanu 7, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1969 -Vol.
NNR (mil. mc.) =0,62;
- lacul Butimanu 8, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1960 -Vol.
NNR (mil. mc.) =0,17;
- lacul Bărbuceanu 1, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -
Vol. NNR (mil. mc.) = 0,12;
- lacul Bărbuceanu 2, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -
Vol. NNR (mil. mc.) = 0,03;
- lacul Bărbuceanu 3, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1964 -
Vol. NNR (mil. mc.) = 0,06;
- lacul Sabieşti 1, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul
1983 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,301;
- lacul Sabieşti 2,deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul
1975 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,640;
- lacul Colacu 1, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul
1968 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,155;
- lacul Colacu 2, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul
1965 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,143;
- lacul Colacu 3, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul
1965 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,305;
- lacul Priseaca 1, deţinător Primăria Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1976;
- lacul Aluniş, deţinător Primăria Cornăţelu – pus în funcţiune în anul 1984;
- lacul Priseaca II, deţinător U.M. 02494 – pus în funcţiune 1976;
- lacul Corneşti 1,deţinător S.C. Helios Medcal Impex SRL – 1981- Vol. total = 0,35;
- lacul Corneşti 2, deţinător S.C. Helios Medcal Impex SRL – 1981- Vol. total = 0,045;
Pag . 22 din 109
- lacul Iaz piscicol Pucioasa, deţinător S.C. Comena S.R.L.
- lacul Pepiniera Bilciureşti, S.C. Piscicultorul S.A., - Vol.total = 0,300.
- Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor, etc.)
Principalele obiective:
- Priza gravitaţională Teiş (construcţie din beton) – L = 90 m, Q= 3 mc/s;
- Iazul Morilor (canal din pământ executat în secolul XIX)- L = 6,9 Km, Qmax.=2,5
mc/s;
- Priza gravitaţională Valea Voevozilor (construcţie din beton) – an PIF 1975, L =
70m, 2 deschideri x 1,75m, Qi = 5 mc/s;
- Derivaţia Ialomiţa – Ilfov –An PIF 1976, L = 6,7 Km, B=10,12m, H=2-3m, b=2m,
Qi = 5 mc/s;
- Lucrare „Regularizarea Ialomiţa la Brăneşti” (lucrarea este amplasată între podul
rutier Pucioasa – Brăneşti şi aval sat Priboiu) – L =3 km.
- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Târgovişte” (lucrarea este amplasată la podul
rutier „Mihai Bravu”) – L = 312.
- Lucrare „Regularizare Valea Aninoasei şi Sasului” (amplasată pe raza com.
Aninoasa, este formată din canale înierbate taluzate) – L = 8,2km.
- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Bucşani” (lucrare din terasamente) - L=3,5 km.
- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Mărceşti”- An Pif 1978, L=1,7 Km, gabioane,
îndiguire mal, dale beton.
- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Gheboaia”(lucrare din gabioane) – L=5 km.
- Lucrare „Regularizare Slănic la Gura Ocniţei” – An PIF 1973, L =1,9 km, B=15m,
b=9m, h=3m, terasament.
- Regularizare albie Cricovul Dulce la Visinesti – An Pif 1979 – L =2,2 km, gabioane,
praguri de fund, dale beton.
- Derivaţia Pâscov – Ialomiţa - An PIF 1977, L=2,5km, B=10-12m, b=3m, H=3m,
Qi=4,5ms.
- Dig Ibrianu –An PIF 2005, L=500m, B=4m, dig din pământ.
- Valea Rea – An PIF 2005, L=300m, baraje şi canal dalat.
4. Populaţie
- Numărul populaţiei
Se ridică la 518.745 locuitori, adică 2,45% din populaţia României.
- Structura demografică
50,95% din populaţia judeţului Dâmboviţa este de sex feminin. Sub impactul acţiunii
combinate a factorilor demografici în 2011 continuă să predomine populaţia de sex feminin,
populaţia femeilor crescând în perioada care a trecut de la ultimul recensământ (48,9%
populaţie masculină şi 50,95% populaţie feminină ).
Structura populaţiei pe medii : urban – 30%, rural – 70%;
Structura populaţiei pe grupe de vârstă:
LOCALITA
TEA POPULATIA
STABILA
SEXUL Populatia
stabila
TOTAL
G R U P A D E V Â R S T A
Sub 5
ani
5 - 9 ani 10 - 14
ani
15 -19
ani
20 - 24
ani
25 - 29
ani
30 - 34
ani
35 - 39
ani
Pag .nr. 23 din 109
A B C 1 2 3 4 5 6 7 8
Judet
ul
Dâm
bovit
a
Ambele
sexe
518745 26590 27689 29266 30202 36706 33966 39271 40506
Masculin 254397 13705 14281 14991 15500 19189 17743 20403 20921
Feminin 264348 12885 13408 14275 14702 17517 16223 18868 19585
Continuă procesul de îmbătrânire a populaţiei.
- Mişcarea naturală
Evoluţia diferită a populaţiei în ultimul deceniu este determinată atât de scăderea
sporului natural (-2,8%), cât şi de modificările intervenite în fluxurile migratorii. 24% din
populaţia stabilă, cu domiciliul în judeţ, şi-a schimbat domiciliul cel puţin o dată în viaţă.
Proporţia persoanelor care şi-a schimbat domiciliul este mai ridicată la populaţia
urbană (56,4%), decât cea rurală. Din punct de vedere al distanţei migraţiei prin schimbarea
domiciliului, se constată că 63,5% au avut domiciliul anterior în cadrul aceluiaşi judeţ şi
36,1% au avut domiciliul anterior în alte judeţe.
Cei care au avut domiciliul anterior în altă ţară se ridică la numai 484 persoane, adică
0,4 % .
-Densitatea:
Densitatea populaţiei a scăzut faţă de 2002 de la 133,6 locuitori/km la 128,0
locuitori/km2 în 2011, ocupând locul 6 în ierarhia judeţelor. Pe medii de viaţă socială se
constată în anul 2002 comparativ cu anul 1992 creşterea ponderii populaţiei rurale de la
68 la 70%, concomitent cu scăderea ponderii populaţiei urbane de la 31% la 29 – 30%.
Datele sunt conforme recensământului desfăşurat în anul 2011.
Date suplimentare la evidenţa populaţiei pe localităţi sunt prezentate în Anexa nr. 25.
5. Căi de transport
- Rutiere
Căile de comunicaţie au o repartiţie uniformă dar sunt în strânsă legătură cu
configuraţia terenului şi necesităţile economice ale zonelor respective.
a) Autostrada Bucureşti – Piteşti, în lungime de 31 de km, de la km. 49 + 200 la km 80
+ 602;
b) Drumuri Naţionale – 325 km şi 550 m din care:
- DN 1 A, limita judeţului Ilfov – Cătunu – limita judeţului Prahova - 28 km şi 250 m
(km. 21+700 – km. 49 +950);
- DN 7, limita judeţului Ilfov – Găeşti – limita judeţului Argeş – 61 km şi 600 de m
(km. 23 + 400 – km. 84);
- DN 61, limita judeţului Giurgiu – Corbii Mari – Găeşti – 31 km şi 529 m (km. 47 –
km. 78 + 529);
- DN 71 Bâldana – Târgovişte – Cota 1000 – limita judeţului Prahova – 102 km (km. 0
– km. 102);
- DN 72 Găeşti – Târgovişte – Dărmăneşti – limita judeţului Prahova – 62 km (km. 0 –
km. 62);
- DN 72 A Târgovişte – Malu cu Flori – limita judeţului Argeş – 40 km (km. 0 – km.
40).
c) drumuri judeţene – 537 km;
Pag . 24 din 109
d) drumuri comunale modernizate – 667 km;
e) drumuri comunale pietruite – 657 km;
f) drumuri forestiere – 889 km.
Căile de comunicaţie rutieră la nivelul judeţului Dâmboviţa
Nr.
crt
Denumire
drum Traseul drumului
1 A 1 Bucureşti - Piteşti
2 DN 71 Bucureşti - Sinaia
3 DN 72 Găeşti - Ploieşti
4 DN 72 A Târgovişte - Câmpulung
5 DN 7 Bucureşti - Piteşti
6 DN 61 Găeşti – Giurgiu
7 DN 1 A Bucureşti - Ploieşti
8 DJ 101 A Limita Jud. Ilfov - Movila - Ciocănari - Limita Jud. Prahova
9 DJ 101 B Lucianca (DN 1A) - Ungureni - Nicoleşti - Movila - Limita Jud. Ilfov
10 DJ 101 G Limita Jud. Prahova - Crivăţu - Cătunu (DN 1A)
11 DJ 401 A Limita Jud. Giurgiu - Potlogi - Zidurile - Crovu - Miuleşti - Mărunţişu - Tomşani - Coteştii din
Vale - Puţu cu Salcia - Poroinica - Mogoşani - Chirca - DN 7 (Merii)
12 DJ 503 Limita Jud. Teleorman - Şelaru - Fierbinţi - Limita Jud. Argeş
13 DJ 601 A Limita Jud. Giurgiu - Brezoaia - Brezoaiele - Slobozia Moară – Răcari (DN 71)
14 DJ 611 Limita Jud. Teleorman - Glogoveanu - Fierbinţi - Vişina - Broşteni – Petreşti (DN 61)
15 DJ 659 Limita Jud. Argeş - DJ 503 (Şelaru)
16 DJ 701 Dobra (DJ 711) - Cornăţelu - Bolovani - Moara Nouă - Braniştea - Titu - Sălcuţa - Odobeşti -
Crovu - Ungureni - Corbii Mari - Vadu Stanchii - Limita Jud. Teleorman
17 DJ 701 A Braniştea (DJ 701) - Dâmbovicioara - Hagioaica - Fusea - Plop – Tomşani (DJ 401 A)
18 DJ 701 B Tărtăşeşti (DN 7) - Ciocăneşti - Decindea - Crevedia
(DN 1A)
19 DJ 702 Limita Jud. Argeş - Cândeşti Deal - Cândeşti Vale
(DJ 702B)
20 DJ 702 A Drăgăeşti (DJ 702B) - Potocelu - Ludeşti - Hulubeşti - Valea Caselor - Valea Mare - Livezi -
Voia - Limita Jud. Argeş
21 DJ 702 B Gemenea (DN 72A) - Cândeşti - Aninoşani - Priboiu - Tătărani - Căprioru - Măneşti - Drăgăeşti
- Decindeni - Râncăciov - Ungureni - Lucieni - Raciu - Suta Seaca (DN 72)
22 DJ 702 C Limita Jud. Argeş - Scheiu
23 DJ 702 E Dragomireşti (DJ 702B) - Butoiu de Sus - Butoiu de Jos – Hulubeşti (DJ 702A)
24 DJ 702 F Găeşti (DN 7) - Arsuri - Făgetu - Mănăstirea - Gherghiţeşti - Crăciuneşti - Căpşuna - Frasin Vale
- Ungureni (DJ 702B)
25 DJ 702 G Ghergeşti (DN 61) - Puntea de Greci - Răscăeţi - Limita Jud. Argeş
26 DJ 702 H Limita Jud. Argeş - Pătroaia Deal - Potlogeni Deal - Ioneşti - Ghergheşti (DN 61)
27 DJ 702 J DJ 702F - Neajlov - Morteni - Limita Jud. Argeş
28 DJ 702 L Cândeşti Deal (DJ 702) - Scheiu de Sus - Scheiu de Jos - Teleşti - Ludeşti (DJ 702A)
29 DJ 710 Pucioasa (DN 71) - Broşteni - Bezdead - Costişata - Limita Jud. Prahova
30 DJ 710 A Miculeşti (DJ 710) - Ulmeţu - Şuviţa - Izvoru - Tisa - Valea Lungă - Gorgota - Iedera de Jos -
Moreni - Ghirdoveni - I.L. Caragiale (DN 72) 31 DJ 710 B Valea Lungă (DJ 710A) - Băceşti - Dospineşti - Vişineşti
32 DJ 711 Târgovişte (DN 71) - Băleni Români - Dobra - Bâlciuireşti - Cojasca - Bujoreanca (DN 1A)
33 DJ 711 A DJ 711 (Bilciureşti) - Săbieşti - Colacu - Ghergheni - Serdanu - Pitaru - Potlogi - Corbii Mari
(DJ 701)
34 DJ 711 B Cazaci (DJ 722) - Racoviţa - Hăbeni - Bucşani (DJ 720A)
35 DJ 711 C Nucet (DJ 722) - Băleni Sârbi (DJ 711)
36 DJ 711 D DN 7 - Poiana - Romanesti - Potlogi (DJ 711A)
37 DJ 712 Târgovişte (DN 71) - Şotânga - Vulcana Pandele - Brăneşti – Pucioasa (DN 71)
38 DJ 712 A Fieni (DN 71) - Bădeni - Runcu - Râu Alb - Gura Bărbuleţului - Pietrari - Alunişu - Manga -
Izvoarele (DN 72A)
Pag .nr. 25 din 109
39 DJ 712 B Pucioasa (DN 71) - Vulcana Băi - Vulcana Pandele - Şipot – Lăculeţe - Fieni (DN 71)
40 DJ 713 Limita Jud. Prahova - Cabana Cuibul Dorului - Şeaua Dichiului - Limita Jud. Prahova
41 DJ 713 A Seaua Dichiului (DJ 713) - Bolboci (DJ 714)
42 DJ 714 Glod (DN 71) - Sanatoriu Moroieni - Drum Orzea - Lac Bolboci - Cheile Tătarului - Cocora -
Cabana Pestera
43 DJ 715 Buciumeni - DJ 710 (Bezdead)
44 DJ 716 Priboiu (DN 71) - Lăculeţe - Glodeni
45 DJ 717 Aninoasa (DN 71) - Viforâta - DN 72
46 DJ 718 Transformator (DN 71) - Mănăstirea Viforâta
47 DJ 718 A DN 72 - Mănăstirea Dealu
48 DJ 719 Târgovişte (DN 71) - Valea Voievozilor - DN 72
49 DJ 720 Răzvad (DN 72) - Moreni - Limita Jud. Prahova
50 DJ 720 A Gura Ocniţei (DJ 720C) - Adânca - Bucşani - Mărceşti - Gheboaia - Finţa Mare - Finţa Veche -
Bechineşti - Frasinu - Postârnacu (DN 1A) 51 DJ 720 B Ulmi (DN 71) - Nisipuri - Gura Ocniţei
52 DJ 720 C Gura Ocniţei (DJ 720) - Ocniţa
53 DJ 720 D Limita Jud. Prahova - Mărginenii de Sus - Dărmăneşti
54 DJ 721 DN 72 (Târgovişte) - Colanu - Văcăreşti - Perşinari - Gura Şutii - Cătunu - Broşteni - Produleşti
- Costeşti Deal
(DN 7)
55 DJ 721 A DN 7 (Cuparu) - Burduca - Sperieţeni - Gura Sutii (DJ 721)
56 DJ 722 Văcăreşti (DJ 721) - Brăteştii de Jos - Cazaci - Nucet - Movila - Mircea Vodă - Băneşti -
Sălcioara - Moara Nouă - Săveşti - Boteni (DC 42)
57 DJ 723 Lăicăi (DN 72A) - Văleni Dâmboviţa - Limita Jud. Argeş
58 DJ 724 Malu cu Flori (DN 72A) - Valea Largă - Pucheni
59 DC 1 Buciumeni (DJ 715) - Valea Leurzii
60 DC 2 Valea Lungă Cricov (DJ 710A) - Băceşti
61 DC 3 Pucioasa (DJ 710A) - Bela - Berevoeşti - Fieni
62 DC 4 Măgura (DJ 710) - Măgura - Valea Morii
63 DC 5 Şuviţa (DJ 710A) - Vârfuri - Cojoiu
64 DC 6 Vişineşti (DJ 710B) - Urseiu
65 DC 7 Sultanu (DJ 710B) - Limita Jud. Prahova
66 DC 8 Zărăfoaia - Glodeni - Malurile
67 DC 8 A Stubeie - Tisa - Valea Lunga Gorgota (DJ 710A)
68 DC 9 Valea Lunga (DJ 710A) - Valea Lungă Ogrea (DJ 710A)
69 DC 9 A Moreni (DJ 720) - Cricovu Dulce - Colibaşi
70 DC 10 Valea Lungă Cricov (DJ 710A) - Valea lui Dan
71 DC 11 Glodeni - Schela
72 DC 11 A Lăculeţe (DJ 716) - Gară Lăculeţe
73 DC 12 Glodeni - Guşoiu
74 DC 12 A Glodeni (DC 11) - Livezile (DC 11)
75 DC 16 DN 72 (Răzvad) - Gorgota
76 DC 20 Gura Ocniţei (DJ 720) - Săcuieni (DN 72)
77 DC 25 A Dărmăneşti (DN 72) - Vlădeni - Limita Jud. Prahova
78 DC 26 A DC 25A (Vlădeni) - Gheboaia (DJ 720A)
79 DC 28 DJ 711 (Dobra) - Mărceşti (DJ 720A)
80 DC 29 Limita Jud. Argeş - Mesteacăn - Limita Jud. Argeş
81 DC 31 Finta (720A) - Bilciureşti (DJ 711)
82 DC 32 Finta (720A) - Ibrianu
83 DC 33 Frasinu (720A) - Ibrianu
84 DC 34 Bilciureşti (711) - Ibrianu - Corneşti - Ungureni
85 DC 34 A Ungureni (DC 34) - Limita Jud. Prahova
86 DC 34 B Ungureni (DC 34) - Crivăţu (DJ 101G)
87 DC 35 A Bujoreanca (DN 1A) - Limita Jud. Prahova
Pag . 26 din 109
88 DC 39 Brăteştii de Jos (DJ 722) - Brăteştii de Sus (DN 71)
89 DC 40 Brăteştii de Sus (DN 71) - Bungetu (DC 50)
90 DC 41 Băleni (DJ 711) - Cornăţelu - Corni - Slobozia - DC 42
91 DC 42 Bilciureşti (711) - Slobozia - Mereni - Heleşteu - Conţeşti - Boteni – Sălcuţa (DN7)
92 DC 43 Cojasca (DJ 711) - Fântânele - DN 1A
93 DC 43 A Cojasca (DJ 711) - Ghimpaţi - Răcari (DN 71)
94 DC 44 Mereni - Stăneşti - Bălăneşti (DJ 711A)
95 DC 46 Corbii Mari (DJ 711) - Podul Corbencii
96 DC 48 Ghergani (DJ 711A) - Mavrosin - Bălteni – Heleşteu
(DC 42)
97 DC 48 A DJ 71 - Bălteni (DC 48)
98 DC 50 Văcăreşti (DJ 721) - Lazuri (DJ 711)
99 DC 51 Comişani (DJ 711) - Habeni (DJ 711B)
100 DC 52 A Mircea Vodă (DN 71) - Movila (DJ 722)
101 DC 53 Băneşti (DJ 722) - Cuza Vodă (DN 71)
102 DC 53 A Bolovani (DJ 701) - Crângaşi (DN 71)
103 DC 54 Poiana (DJ 711D) - Limita Jud. Giurgiu
104 DC 55 Oreasca (DN 7) - Serdanu (DJ 711A)
105 DC 58 Cătunu (DJ 721) - Ghineşti - Băneşti (DJ 722)
406 DC 59 Ghineşti (DC 59) - Dâmbovicioara (DJ 701A)
107 DC 60 DJ 701 (Podu Rizii) - Halta Podul Rizii
108 DC 61 Produleşti (DJ 721) - Halta CFR Podu Rizii (DC 59)
109 DC 64 Picior de Munte (DN 72) - Sperieţeni (DJ 721A)
110 DC 64 A Raciu (DJ 702B) - Siliştea
111 DC 65 Dragodana (DN 72) - Cuparu (DJ 721A)
112 DC 68 Odobeşti (DJ 701) - DJ 711D (Româneşti)
113 DC 69 Costeşti Vale (DJ 401A) - DN 7
114 DC 70 Mătăsaru - Odaia Turcului
115 DC 71 Mătăsaru - Mogoşani (DJ 401A)
116 DC 72 Creţuleşti - Poroinica (DJ 401A)
117 DC 73 Merii - Cojocaru - DN 7
118 DC 74 Mogoşani (DJ 401A) - Zăvoiu - DJ 401A
119 DC 75 Puţu cu Salcie - Balta Fusea
120 DC 76 Odobeşti (DJ 701) - Brâncoveanu (DJ 401A)
121 DC 77 Coada Izvorului (DN 61) - Stavropolia - Jugureni - Mănăstirea – Ragu - Ulueşti
122 DC 77 A Limita Jud. Ilfov - Samurcaşi - Ciocăneşti - Decindea - Urziceanca - Ghimpaţi
123 DC 78 Ungureni (DJ 701) - Satu Nou
124 DC 80 Izvoru (DN 61) - Broşteni Deal (DJ 611)
125 DC 81 Vişina (DJ 611) - Croitori - Petreşti - Bărăceni - Moara din Groapă – Vadu Stanchii – limita Jud.
Giurgiu 126 DC 82 Ulieşti (DN 61) - Croitori - Hanul lui Pală - Limita Jud. Teleorman
127 DC 83 Grozăveşti - Petreşti
128 DC 86 Glogoveanu (DJ 611) - Şelaru - Limita Jud. Argeş
129 DC 87 Vişina (DJ 611) - Răscăeţi (DJ 702F)
130 DC 88 Răscăeţi (DJ 702F) - Vultureanca
131 DC 89 Petreşti (DN 61) - Puntea de Greci (DJ 702F)
132 DC 91 A Crângurile de Jos - Pătroaia Vale
133 DC 91 B Găeşti - Pătroaia Vale
134 DC 94 Băduleşti - Crângurile de Jos
135 DC 95 Valea Mare (DJ 702A) - Saru - Stratoneşti
136 DC 96 DJ 702A - Măgura
137 DC 97 Hulubeşti (DJ 702A) - Măgura
138 DC 97 A Limita Jud. Argeş - Teleşti (DJ 702L)
Pag .nr. 27 din 109
139 DC 99 Ludeşti (DJ 702A) - DC 97A
140 DC 99 A Limita Jud. Argeş - Valea Mare - DJ 702
141 DC 102 Frasin Vale (DJ 702E) - Mislea
142 DC 104 Valea Dadei - Butoiu de Jos (DJ 702D)
143 DC 105 Crăciuneşti (DJ 702E) - Frasin Deal
144 DC 108 Arsuri (DJ 702E) - Gura Foii
145 DC 109 Crângurile de Sus (DN 7) - Valea Mare (DJ 702A)
146 DC 109 B Limita Jud. Prahova - Păstârnacu
147 DC 110 Valea Mare (DJ 702A) - Livezi - Gârleni - Valea Caselor (DJ 702A)
148 DC 111 A Limita Jud. Prahova - Vlădeni
149 DC 112 Gura Foii (DN 7) - Bumbuia - Cobiuţa - Blidari - Mislea
150 DC 113 Dragodana (DN 72) - Străoşti
151 DC 115 Picior de Munte (DN 72) - Cobia de Sus (DJ 702E)
152 DC 115 B Limita Jud. Prahova - Iedera de Jos - Cricovul Dulce
153 DC 116 A Dragomireşti (DJ 702D) - Geangoeşti - Mogoşeşti - Viişoara (DN 72)
154 DC 117 DN 72A - Ungureni - Măneşti (DJ 702B)
155 DC 118 Gheboieni (DN 72A) - Tătărani (DJ 702D)
156 DC 120 Balabani - Văleni Dâmboviţa (DJ 723)
157 DC 121 Voineşti (DN 72A) - Manga (DJ 712A)
158 DC 122 Pucheni (DJ 724) - Brădăţel - Râul Alb
159 DC 123 Micloşani (DJ 724) - Copăceni
160 DC 124 Pucheni (DJ 724) - Meişoare
161 DC 124 A Pucheni (DJ 724) - Vârfureni
162 DC 125 Valea Largă (DJ 724) - Micloşanii Mici
163 DC 125 B Malu cu Flori - Capul Coastei
164 DC 126 Gura Bărbuleţului (DJ 712A) - Bărbuleţu - Cetăţuia
165 DC 127 DN 72A (Izvoarele) - Suduleni (DJ 712A)
166 DC 132 Pietroşiţa (DN 71) - Runcu (DJ 712A)
167 DC 134 Runcu (DC 132) - Brebu
168 DC 135 Moţăieni (DN 71) - Cucuteni
169 DC 136 Fieni (DJ 712A) - Costeşti
170 DC 136 A Brăneşti - Pucioasa Sat (DJ 112B)
171 DC 139 Vulcana Pandele (DJ 712) - Toculeşti
172 DC 139 A Vulcana Băi (DJ 712B) - Pietrari (DJ 712A)
173 DC 141 Doiceşti - Vulcana Pandele
174 DC 142 Doiceşti (DN 71) - Şotânga (DJ 712)
175 DC 143 Aninoasa (DN 71) - Săteni
176 DC 146 Ulmi - Colanu
177 DC 146 A DN 7 - Gulia
178 DC 147 Moroieni - Muscel
179 DC 150 Voineşti - Dragodăneşti
180 DC 151 Tărtăşeşti (DN 7) - Limita Jud. Giurgiu
181 DC 152 Tărtăşeşti (DN 7) - Brezoaia - Limita Jud. Giurgiu
182 DC 153 Bâldana (DN 71) - Brezoaiele (DJ 601A)
183 DC 154 Crevedia (DN 1A) - Samurcaşi
184 DC 156 DN 71 - Vizureşti
185 DC 157 Butimanu (DN 1A) - Sterianu
186 DC 158 Crevedia (DN 1A) - Dârza - Mănăstirea - Samurcaşi
187 DC 159 Butimanu (DN 1A) - Niculeşti (DJ 101B)
188 DC 160 Ciocăneşti (DJ 701B) - Creţu - Vizureşti
Pag . 28 din 109
- Feroviare
Calea ferată de pe teritoriul judeţului Dâmboviţa are o lungime totală de 179 km .
Densitatea reţelei de cale ferată este de 4,2 km la 100 km², situându-se sub media
naţională de 4,8 km la 100 de km². Judeţul nostru este deservit de magistrala feroviară
Bucureşti – Titu – Găeşti – Piteşti. Din această linie ferată se ramifică de la Titu spre nord o
altă linie care ajunge la Pietroşiţa (punct terminus), care pune oraşul Tîrgovişte în legătură
cu capitala ţării şi cu localităţile din nordul judeţului, spre Ploieşti.
Aceste căi de comunicaţii stabilesc legături între oraşul Târgovişte şi celelalte centre
economice ale judeţului, căt şi legături în afara judeţului.
COD
JUDET MAGISTRALĂ
LINIE
FERATĂ -
COD
Km
INTRARE
JUDEŢ
Km
IEŞIRE
JUDEŢ
DB 901 1 21 78+700
DB 904 1 0 67
DB 302 1 47 20
DB 303 1 0 15
Judeţul Dâmboviţa - semnal prevestitor St. Ciocăneşti km 21+ 00; St. Pătroia – pasaj
nivel km. 78+700; Firul I Ciocăneşti – Pătroaia – şina tip 65; Firul II Pătroaia – Ciocăneşti –
şină tip 60; Secţia Titu – Pietroşiţa – şina tip 49; Staţiile Zalhanaua – Târgovişte Nord – şină
tip 49;
Liniile industriale:
Deschise .Staţiile: Găeşti (S.C. Arctic S.A., Mirom (Utchim);
Titu (S.C. Elsid S.A., SIRV);
I.L. Caragiale (Mina – Filipeşti de Pădure);
Fieni (S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C. Azbo );
Doiceşti (Uzina electrică);
Vulcana Pandele (Soceram);
Târgovişte Sud (S.C. Otelinox S.A., S.C. Mechell S.A., S.C. Erdemir
S.A., PECO, S.C. Romlux S.A.)
- Aeriene
Teritoriul judeţului Dîmboviţa este survolat pe toată suprafaţa de traficul aerian ce face
legătura între capitală şi oraşele reprezentative din vestul ţării, precum şi între capitală şi
oraşele situate în vestul Europei, putându-se concluziona faptul că traficul în spaţiul aerian
al judeţului Dâmboviţa este unul aglomerat.
De asemenea judeţul poate fi tranzitat, conform normelor în domeniu de aeronave
militare si civile altele decît cele ale companiei naţionale de transport aerian.
Poziţia judeţului, formele de relief si dezvoltarea din ultima perioadă asigură premise
pentru dezvoltarea căilor de transport aeriene în judeţ.
- Reţele de conducte magistrale
Reţea magistrală de produse petroliere: Conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Băicoi;
conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei
Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei 10 ¾" Cartojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 12 ¾"
Cârtojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 14" Cartojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 14"
Călăreţi – Piteşti; conductă ţiţei Dn 20" Călăreţi – Piteşti; conductă ţiţei Dn 8 5/8" Saru –
Pag .nr. 29 din 109
Silişte; conductă ţiţei 2x Dn 10 ¾" Ţicleni – Ploieşti; conductă gazolină Dn 6 5/8" Ţicleni –
Ploieşti; magistrala PETROTRANS (COMPET) benzină Ø 168 mm, motorină Ø 140 mm;
conductă gazolină Dn 3 ½" Gorgoteni – Moreni.
Reţea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti – Racoviţa – Zalhana;
Brăteşti – Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu –
Burduca – Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru –
Costeşti; Magistrală – Răcari;
Linii electrice, reţea 110 kv: Doiceşti – termocentrală; CHE Dobreşti şi Moroeni.
Staţii 110kv: Lespezi, Fieni, Pucioasa, Aninoasa, Gura – Ocniţei, Titu, Găeşti, Potlogi,
Butimanu, Pătroaia, Teiş. Dragomireşti, Valea Voievozilor, Dumbrava, Mavrodin.
Staţii de 110 kv care nu aparţin S.D.R.E.: C.H.E. Dobreşti, C.H.E Moroeni, Doiceşti,
Târgovişte, Mija şi I.E.S. Titu.
Sucursala
lungime linii 110 kV
(circuit) lungime linii m.t. (circuit)
LEA LES LEA LES
km km km km
Târgovişte 621,64 1,78 1976,63 283,33
6. Dezvoltare economică
- Zone industrializate / ramuri
În judeţul Dâmboviţa sunt operaţionali aproximativ 14.500 agenţi economici,
reprezentând circa 27% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca.
2,7% din totalul unitatilor din România. În ceea ce priveşte distribuţia întreprinderilor pe
clase de mărime, în judeţul Dâmboviţa, sunt predominante microîntreprinderile (0-9
salariaţi), deţinând o pondere de 89,2% (5177 micro-întreprinderi) din numărul total al
unităţilor active. Întreprinderile mici si mijlocii reprezintă 8,36%, (485), iar cele mari (peste
250 de salariaţi) doar 0,43% (250). Cele mai multe unităţi economice din judeţul Dâmboviţa
activează în sectorul comerţului cu ridicata si cu amănuntul, repararea si întreţinerea
autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (45,6%), în sectorul
tranzacţiilor imobiliare, închirieri si activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
(13,7%) si în industria prelucrătoare (13,1%).
Economia judeţului Dâmboviţa se structurează în mod special pe sectoarele: industrie,
agricultură, transporturi, comerţ, turism.
Industria este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad ridicat de
diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în producţia
industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%), industria
de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din
minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria
textilă şi de confecţii,industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în
exploatarea de ţiţei, gaze naturale,cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.
Judeţul Dâmboviţa produce energie hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la
Dobreşti şi Scropoasa).
Pag . 30 din 109
Câteva unităţi economice importante la nivel naţional, prezente în oraşul reşedinţă de
judeţ – municipiul Târgovişte, asigura dezvoltarea in continuare a industriei. Astfel: Romlux
SA - producător de surse de iluminat si accesorii; Vicas SA - producător de lacuri şi
vopsele; Combinatul de Oteluri Speciale - care este cel mai mare producător de oţeluri din
România, pentru rulmenţi si scule si pentru industria electrotehnica; W.T.S. fostul Saro SA -
fabrica strunguri de diferite tipuri, fiind singurul producător din tara de strunguri automate,
precum si alte maşini unelte speciale pentru industria surselor de lumina; Upet SA fondat in
1872 a dobândit experienţă in ultimii 40 de ani in studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj
petrolier si de robinete de uz industrial. Sectorul micii industrii este reprezentat de
numeroase societăţi având ca profil confecţii, mobilier, produse chimice, construcţii,
industria lemnului, industria alimentara. Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care
face parte si judeţul Dâmboviţa, alături de Argeş si Prahova se caracterizează printr-un grad
ridicat de industrializare. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate
de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor
unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme
economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale.
Industria din judeţul Dâmboviţa a intrat într-un amplu proces de retehnologizare si
modernizare, pe fondul unui management privat care îşi pune amprenta asupra calităţii
produselor, competitivităţii si îndeplinirii cerinţelor de ecologizare a mediului. De asemenea
si industria alimentară s-a dezvoltat in ultimii ani in toate zonele judeţului, pe fondul
existentei unei cantităţi mari de materii prime. Pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară
activitatea un număr important de unităţi de prelucrare a cărnii, laptelui si de vinificaţie prin
implementarea unor proiecte cu finanţare prin programul SAPARD, cu tehnologii la
standarde europene.
Un exemplu elocvent al modernizării şi evoluţiei industriei judeţului Dâmboviţa îl
constituie investiţiile companiei RENAULT, in judeţ, mai exact in oraşul TITU, unde unde
îşi desfăşoră activitatea cel mai mare centru de testări autovehicule din sud-estul Europei.
Industria prelucrătoare prezintă ponderea în producţia industrială (80 %):
- industria metalurgică ( S.C. Mechell S.A., S.C. OTELINOX S.A., S.C. Erdemir S.A,
ELSID Titu, ASO CROMSTEEL SA);
- industria de maşini şi echipamente (S.C. Automecanica S.A., S.C. Arctic S.A., S.C.
Steaua Electrică S.A., S.C. Romlux S.A. etc.);
- fabricarea materialelor de construcţie ( S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C.
Wienerberger, S.C. Soceram Doiceşti);
- industrie chimică (S.C. Vicas S.A, S.C. Nubiola S.A..);
- industria textilă şi de confecţii ( S.C. Como S.A. Moreni, S.C. Trainica S.A, S.C.
Bucegi S.A.).
- industria chimică: S.C. "VICTORIA"S.A. Târgovişte; "NUBIOLA" Doiceşti;
- industria textilă în oraşele Pucioasa şi Moreni;
- industria alimentară.
- Depozite. Pe teritoriul Judeţului Dâmboviţa sunt amplasate depozite de rezerve ale
statului la ANRS Adânca (cereale) şi ANRS Buciumeni (produse petroliere). De asemenea
în localităţile Târgovişte, Găeşti, Titu şi Moreni sunt amplasate depozite de produse
petroliere. În localitatea Butimanu este amenajat depozitul subteran de gaze naturale,
silozuri de cereale se găsesc in localităţile Târgovişte, Găeşti, Titu (Fusea), Răcari şi
Pag .nr. 31 din 109
Ciocăneşti; depozit de tutun în localităţile Titu şi Găeşti, depozite de materiale de
construcţii, instalaţii sanitare.
Unul dintre operatorii economici cu un grad ridicat de pericol îl reprezintă S.C.
BRIGEXIM IND S.R.L., situat pe teritoriul Comunei Butimanu, pe DN 1 A, care are ca
obiect de activitate comercializarea materiilor prime pentru industria chimică. Societatea
depozitează atât produse chimice solide cât şi lichide în spaţii special amenajate şi dotate cu
sisteme şi mijloace menite să sporească siguranţa în manipularea acestora, fapt care însă nu
elimină în totalitate posibilitatea producerii unor accidente cu posibile urmări grave. Parcul
de depozitare a solvenţilor chimici este format din 3 module a câte 8, 6 şi respectiv 9
rezervoare, de capacităţi diferite, pentru depozitarea toluenului, xilenului, white spirt,
acetonă glicerină, diferite tipuri de alcool şi acetaţi. Menţionăm că fiecare modul de
rezervoare este prevăzut cu cuve de retenţie de mare capacitate, pompe de transvazare
automată în caz de avarie la oricare dintre rezervoare, şi mijloace de stins incendii de mare
capacitate.
În municipiul Târgovişte funcţionează Centrul Comercial PAVCOM, supermarketurile
XXL, Kaufland, Plus, Carrefour, Lidl, Supeco, Muntenia şi Mondial., care depozitează
cantităţi mari de mărfuri.
Iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice din
obiective dispuse pe raza administrativ teritorială a judeţului Dâmboviţa sunt prezentate în
anexa nr.30.
Depozitele ce conţin materiale inflamabile pe raza judeţului Dâmboviţa sunt
prezentate în anexa nr.31.
Depozite deşeuri periculoase
La nivelul judeţului Dâmboviţa nu sunt autorizate depozite de deşeuri periculoase de
către APM Dâmboviţa.
Exploatări petroliere/miniere:
Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune,
agregate minerale pentru construcţii. De asemenea , judeţul Dâmboviţa produce energie
electrică pe cărbuni (la S.C. Electrica Doiceşti) şi hidro, în complexul de microhidrocentrale
de la Doiceşti, Scropoasa, Dobreşti, Moroeni, Pucioasa, Brăneşti, Bunget, Brăteşti, Adunaţi
, Ilfoveni şi Văcăreşti.
Pe raza judeţului Dâmboviţa se află mai multe zone de extragere a ţiţeiului, concentrări
de sonde în acest sens existând în următoarele puncte: Parcul Petrolier Moreni, zona
Dragomireşti, Parcul Petrolier Valea Mare, Schela Petrolieră Târgovişte, Schela Petrolieră
Titu dispuse pe patru aliniamente principale: intern, cu structuri faliate şi deversate spre S:
Colibaşi (Iedera) - Ochiuri – Ocniţa - Valea Roşca - Aninoasa – Sotânga – Boţeşti ( jud
Argeş); central-nordic, cu numeroase cute diapire : Moreni – Răzvad –Teiş; central-sudic,
cu structuri brahianticlinate şi diapirism incipient : Mărginenii de Sus – Bucşani; extern,
respectiv contactul dintre marginea sudică a avanfosei cu Platforma Moesica: Corbii Mari -
Glavacioc (Jud.Argeş).
Exploatări miniere: Cariera de piatră Lespezi.
În localitatea Şotânga există o mină de cărbuni (exploatare de suprafaţă) care în
momentul de faţă este în conservare.
Pag . 32 din 109
- Agricultura.
Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura
vegetală şi creşterea animalelor.
- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 61,% iar 29,8% păduri şi
terenuri cu vegetaţie forestieră.
- Din totalul suprafeţei agricole 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% păşuni, 8,2% fâneţe,
4,0% livezi şi vii.
- În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi
legumelor.
În judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea 3 staţiuni de cercetare ştiinţifică în
domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor.
hectare
Judeţul Dâmboviţa 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafaţa cultivată - total 17053 17272 16632 14281 16343 156088 158910 158559 154626
Cereale pentru boabe 11806
1 116821 111451 111156 118223 111906 113011 109283 107426
din care:
Grâu şi secară 40602 37834 28834 34742 43714 28682 30841 31780 31431
Orz şi orzoaică 6121 7702 5008 4834 7463 6989 6448 4934 7170
Porumb-boabe 64932 66102 71632 66405 59873 68404 66923 65226 60713
Cartofi 9519 9931 9325 9005 9172 8915 11168 9405 10059
Sfeclă de zahăr 66 107 1140 1 - - - - 5
Plante uleioase 10348 9891 8463 7142 8292 6145 5394 8081 7335
din care: Floarea soarelui 8612 8052 7877 6393 7548 5458 3740 5815 4910
Legume 7958 8088 8427 11446 11724 13178 14150 15081 14366
Suprafaţa împădurită ocupă 116000 ha, reprezentând 26 % din suprafaţa judeţului.
Judeţul Dâmboviţa are un număr de 11 ocoale silvice, după cum urmează: Ocolul Silvic
Bucşani (8175 ha), Ocolul Silvic Găeşti (7380 ha), Ocolul Silvic Valea Mare (9997 ha),
Ocolul Silvic Pucioasa (15755 ha), Ocolul Silvic Răcari (6401 ha), Ocolul Silvic Târgovişte
(13510 ha), Ocolul Silvic Sturzeni (11754 ha), Ocolul Silvic Moreni (10530 ha), Ocolul
Silvic Ialomicioara (5900 ha) – privat, Ocolul Silvic Loviştea (2000 ha) – privat, Ocolul
Silvic Pădurile Făgăraşului (1100 ha) – privat.
Creşterea animalelor:
La nivelul judeţului există mai multe ferme în care se cresc animale, după cum
urmează:
- porcine: S.C. Branis Agro SRL Branistea, S.C. Arc Prod SRL Salcuta, SC Producţie
animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru), SC Pamnic Com SRL;
- bovine: SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi, SC Terra Titu SA – Ferma Salcuta,
Centrul de reeducare Găeşti, S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Fer.Tărtăşeşti, SC
Ecoprot Impex SRL – Ferma Crevedia, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet, SC Bredo Invest
S.R.L.– Ferma Conţeşti;
- ovine: S.C.P. C.O. Bilciureşti, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet;
Pag .nr. 33 din 109
- păsări: SC Avicola SA Tartasesti, SC Avicola SA Crevedia, SC Avicola SA Gaeşti,
SC Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu.
În aceste unităţi este crescut un număr aproximativ de 1,2 milioane capete animale.
La nivelul gospodăriilor cetăţeneşti sunt crescute animale, individual sau în micro-
ferme gospodăreşti, după cum urmează:
- bovine: 35.876 capete;
- ovine: 70.749 capete;
- porcine: 3012 capete;
- cabaline: 12.031 capete;
- păsări: 2.992.047 capete;
- caprine : 32.173 capete;
- suine: 62.409 capete;
- albine: 27.698 familii;
- iepuri: 5.677 capete;
- câini: 130846 capete;
- pisici: 15463.
Situaţia animalelor detaliată pe localităţi şi societăţi comerciale este prezentată în Anexa nr.
15.
- Sectorul serviciilor
Serviciul de telecomunicaţii
În judeţul Dâmboviţa sectorul telecomunicaţiilor este foarte dezvoltat Fiind o parte
importanta a infrastructurii naţionale acesta a evoluat continuu, abordând în funcţie de
necesităţi atât soluţii calitative cât si cantitative. În judeţul Dâmboviţa, numărul abonaţilor
telefonici depăşeşte 144.300. În toate localităţile urbane şi în reşedinţele de comuna din
judeţul Dâmboviţa, sunt instalate, de către principalul operator de telefonie fixa, centrale
telefonice digitale. Reţelele locale si interurbane sunt noi si funcţionează la parametrii
proiectaţi. Judeţul este racordat prin magistrale de fibra optica la reţeaua interurbana si
internaţională. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonaţii sa comunice la nivel naţional
si internaţional. Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S.A asigura televiziune
digitala totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line)
care oferă acces de banda larga la Internet. Una dintre marile companii care asigura,
începând cu anul 2006, servicii de televiziune digitala si analogica, telefonie si internet prin
cablu precum si televiziune digitala prin satelit este UPC, mai nou pe piaţă intrând şi
companiile RCS-RDS, Nextgen ş.a.
Companiile de telefonie mobila au simţit posibilitatea pătrunderii pe piaţă aşa ca au
creat servicii variate. Întreaga arie dâmboviţeană este acoperită de operatori
precum:VODAFONE,ORANGE,TELEKOM si de asemenea RCS&RDS, oferă servicii de
telefonie fixa naţionala si internaţională, internet si date si televiziune, toate bazate pe
infrastructuri de fibra optica si sisteme digitale performante.
Serviciul de radio si televiziune
Un alt serviciu important care le este oferit dâmboviţenilor este cel de radio si
televiziune. In judeţ sunt 15 staţii de radioemisie si 12 staţii de televiziune. Numărul
abonamentelor la radio depăşeşte 133659, iar la televiziune 136337. Numărul
abonamentelor ce revin la 1.000 locuitori: la radio, 240abonamente/1000 locuitori si la
televiziune, 247 abonamente/1000 locuitori.
Pag . 34 din 109
Serviciul privind activitatea poştală si sistemul bancar:
Activitatea poştala se desfăşoară într-o structura care permite funcţionarea la standarde
optime de eficienta pe întreg teritoriul judeţului, prin cele 138 oficii poştale informatizate
din care: 54 oficii poştale, 4 oficii poştale rurale mecanizate, 32 ghişee, 84 agenţii si 1 Punct
Judeţean Prelucrare Curierat Rapid, oferind servicii tradiţionale (corespondenta si mesagerie
interna si externa), servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic,
filatelie, încasări si plăţi, servicii bancare si asigurări si alte servicii suplimentare pentru
clienţi.
Serviciile bancare sunt reprezentate printr-un număr de 35 instituţii bancare cu peste
130 sucursale/agenţii, fiind o piaţă în continuă expansiune.
Comertul
Datorita poziţiei geografice de care beneficiază judeţul Dâmboviţa şi în special
municipiul Târgovişte, comerţul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, pe lângă o
reţea dezvoltată de magazine en-detail, si-au consolidat poziţia marile magazine comerciale:
- de tip hipermarket: XXl, Metro Cash&Carry, Praktiker, Kaufland, Dedeman;
- de tip supermarket: Plus, Carrefour, Lidl;
- de tip mall: Merloni Center; Mondial.
- Turismul constituie zona turistică de mare interes, datorită numeroaselor vestigii ale
trecutului istoric, a unor monumente de artă, cărora li se adaugă pitorescul văilor Ialomiţei şi
Dâmboviţa, frumuseţea rezervaţiei complexe Peştera –Babele, Parcului Natural Bucegi (în
sectorul dâmboviţean având o suprafaţă de 16.140,7 ha). Rezervaţiile naturale din Parcul
Natural Bucegi sunt:
- rezervaţia naturală mixtă Peştera – Cocora (Valea Horobei – Cocora);
- rezervaţia naturală botanică Poiana Crucii;
- rezervaţia naturală Valea Horoaba (Poiana Horoaba);
- rezervaţia naturală mixtă Orzea – Zănoaga;
- rezervaţia naturală mixtă Zănoaga – Lucăcilă;
- rezervaţia naturală mixtă Cheile Tătarului;
- rezervaţia naturală mixtă (speologică, geomorfologică) Peştera Rătei;
- rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici;
- rezervaţia naturală paleontologică Plaiul Hoţilor.
Ar mai fi de menţionat rezervaţia naturală mixtă (floristică , faunistică) Izvoarele de la
Corbii Ciungi, rezervaţia naturală de narcise din Valea Neajlovului, şi rezervaţia de zimbrii
Bucşani, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa cu izvoare sulfuroase – clorosodice –
sulfatate şi bicarbonate ce atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament, Vulcana Băi –
izvoare sărate – iodurate – bromurate; Bezdead – izvor de apă sulfuroasă şi sărată (izvorul
Valea Sărată); Vârfuri – izvoare mici ca debit, sulfuroase. O atracţie deosebită este
Complexul inter-religios Vulcana Băi fiind reprezentat de cele trei lăcaşuri de cult Biserica
Ortodoxă cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul precum şi o sinagogă şi moschee.
Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică datorită vestigiilor trecutului istoric cum
ar fi: Muzeul Curtea Domnească cu: Biserica de Curtea de sus, Turnul Chindiei, Biserica
Românească de jos; Baia Domnească; Zona Ecleziastică; Biserica Sfânta Vineri, Casa zisă a
Doamnei Bălaşa; Zona gospodărească; Gospodăriile domneşti; Zona fortificaţiilor militare;
Muzeul regional de istorie, Muzeul tiparului şi al cărţii româneşti vechi, Muzeul scriitorilor
Pag .nr. 35 din 109
târgovişteni, Casa atelier (Gheorghe Pătraşcu), Muzeul de istorie, Muzeul de artă; Muzeul
Naţional al Poliţiei Române; Casa atelier Vasile Blandea, Casa memorială I.L. Caragiale din
comuna Caragiale, precum şi muzee de artă cu tradiţii specifice zonelor din localităţile:
Moroeni, Pietroşiţa, Pucioasa, Moţăieni, Bezdead, Malu cu Flori, Râul Alb, Răzvad,
Pucheni şi Petreşti.
Complexele hoteliere: S.C. Valahia cu o capacitate de 216 locuri, S.C. Dâmboviţa cu o
capacitate de 174 locuri, Hotel Peştera peste 150 locuri, Hotel Ceres - Pucioasa 210 locuri,
Hotel Central - Moreni 78 locuri, precum şi pensiunile Padina, Moroeni, Runcu şi Taberele
Şcolare (Vânătorul, Cerbul, Căprioara şi Mărgineanca) şi pensiunile private din zonele de
deal şi din zonele montane constituie posibilităţile de cazare şi odihnă a populaţiei.
Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică:
număr unităţi
Judeţul Dâmboviţa
Total 66
Hoteluri 17
Hosteluri 3
Moteluri 3
Cabane turistice 5
Campinguri şi unităţi tip căsuţă -
Vile turistice şi bungalouri 3
Tabere de elevi şi preşcolari 4
Pensiuni turistice 10
Sate de vacanţă -
Pensiuni agroturistice 21
- Resursele naturale:
Condiţiile diverse de sedimentare au condiţionat existenţa unor variate resurse de
subsol, cantonate cu precădere în zona subcarpatică, dintre care cele mai importante sunt
zăcăminte de ţiţei şi gaze. Acestea se dispun pe patru aliniamente principale: intern, cu
structuri faliate şi deversate spre S: Colibaşi (Iedera) - Ochiuri – Ocniţa - Valea Roşca -
Aninoasa – Sotânga – Boţeşti ( jud. Argeş); central-nordic, cu numeroase cute diapire :
Moreni – Răzvad –Teiş; central-sudic, cu structuri brahianticlinate şi diapirism incipient :
Mărginenii de Sus – Bucşani; extern, respectiv contactul dintre marginea sudică a avanfosei
cu Platforma Moesica: Corbii Mari - Glavacioc (Jud.Argeş).
Rezerve importante de lignit sunt la Sotânga – Mărgineanca; zăcăminte nemetalifere
de sulf la Pucioasa şi de gips la Pucioasa, Cucuteni - Fieni, Lăculeţe. Rocile utile şi
materialele de construcţii, în cantităţi însemnate, sunt reprezentate prin: argile comune în
arealele Crângurile, Doiceşti - Glodeni, Pucioasa, Sotânga; calcare la Lespezi – Dobreşti şi
Valea Brăteiului; gresii la Buciumeni şi Moroeni; marne în rezerve calculate, mari, la Sima -
Fieni, Pucheni - Moroeni, nisipuri şi pietrişuri.
Acestor resurse de subsol li se adaugă izvoarele minerale: sulfuroase - sodice, sulfatate
şi bicarbonatate la Pucioasa; sărate -iodurate - bromurate la Vulcana şi sărate la Bezdead,
Glodeni Lăculeţe, etc.
Pag . 36 din 109
Varietatea mare a condiţiilor de relief şi litologie, asociate cu o etajeră altitudinală a
climei şi vegetaţiei, a determinat dezvoltarea unui variat înveliş de soluri. În S în câmpia
piemontană, apar soluri brun – roşcate şi chiar cernoziomuri argiloiluviale freatic umede (în
SE), soluri pseudogleice podzolite, iar pe traseele joase soluri brune şi brune închise, adesea
freatic umede, ca şi soluri aluviale. În Piemontul Cândeşti, dominate sub solurile brune
podzolite frecvent pseudogleizate, solurile podzolice argiloiluviale şi solurile pseudogleice
podzolite, inclusiv planosoluri, formate pe depozite fine argiloase.
În dealuri (Subcarpaţii Ialomiţei) cea mai mare răspândire o au solurile brune şi brune
podzolite, pseudorendzinele, iar pe alocuri apar şi soluri bune acide (pe depozite uşoare).
În zona montană se etajează, de jos în sus, soluri brune acide, soluri brune podzolice şi
podzoluri, de regulă scheletice şi cu profil relativ subţire. La solurile menţionate în regiunea
de podiş şi dealuri piemontane se asociază faze erodate ale diferitelor soluri.
7. Infrastructuri locale
- Instituţii publice:
Prefectura judeţului Dâmboviţa, Consiliul Judeţean, Consiliile municipale Târgovişte
şi Moreni, Consiliile locale orăşeneşti şi comunale, Inspectoratul Şcolar Dâmboviţa cu
unităţile din subordine, Universitatea „Valahia”, Colegiul Economic „Ioan Ghica”, Colegiul
Economic „Ienechiţă Văcărescu”, Colegiul Naţional „Constantin Carabela”, Colegiul
Naţional „Constantin Cantacuzino” precum şi liceele teoretice, industriale, şcolile generale
şi grădiniţe, Casele de cultură, Teatrul „Tony Bulandra”, Tribunalul Judeţean, Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa, Direcţia
Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniul Judetean Cultural, Inspectoratul Judeţean de
Poliţie, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Basarab I”, Inspectoratul Judeţean în Construcţii, Direcţia Generală a Finanţelor Publice
Dâmboviţa, Direcţia Agricolă, Direcţia Sanitar Veterinară, etc.
Nr.
Crt. DENUMIRE OBIECTIV
DOMENIUL DE
ACTIVITATE
SIT
UA
TIA
OB
IEC
TIV
UL
UI
ADRESA
1 Casa de cultura Gaesti Cultura EXPLOATARE Gaesti, str.N Titulescu,tel.
713371
2 Biblioteca oraseneasca
Gaesti Cultura EXPLOATARE Gaesti, str.Unirii FN, tel.713307
3 Spitalul Orasenesc Gaesti Sanatate EXPLOATARE Gaesti, str.13 Dec.nr.170 tel.
4 Policlinica Gaesti Sanatate EXPLOATARE Gaesti, str. 13 Dec. nr.170,tel.
5 Sanatoriul T.B.C.
Moroieni sanatate EXPLOATARE Moroieni
6 Centrul de Ingrijire si
Asistenta Pucioasa asistenta sociala EXPLOATARE
Pucioasa, str. Radu Cosmin, nr.
22
7 Spitalul Pucioasa sanatate EXPLOATARE Pucioasa, str. Republicii nr. 125
8 Dir.Jud. ptr Tineret
Dambovita
PRESTARI
SERVICII EXPLOATARE Targoviste, bd. Carol I nr. 64
Pag .nr. 37 din 109
9
Muzeul National al
Politiei Romane -
Targoviste
cultural EXPLOATARE Str. Calea Domneasca, nr. 187,
Targoviste
10 Casa de Cultura a
Sindicatelor Tgv cultural EXPLOATARE
Targoviste, str. M. Viteazul, nr.
1
11 Sala Polivalenta sport EXPLOATARE Str. Unirii, nr. 2 Targoviste
12 Casa Municipala de
Cultura I.Gh. Vasiliu cultural EXPLOATARE
Targoviste, C. Domneascu Nr.
208
13 Spitalul Municipal
Targoviste sanatate EXPLOATARE Targoviste, I.C. Bratianu nr. 4
14
Muzeul Tiparului si al
Cartii Vechi Romanesti
Muzeul Scriitorilor
Damboviteni
cultura EXPLOATARE str. Justitiei, nr. 7 Targoviste
15
Directia Judeteana
Dambovita a Arhivelor
Nationale
arhiva EXPLOATARE Targoviste, str. Pl. Direscu Stan
nr. 6
16 Casa de Cultura
Municipala I.Gh. Vasiliu cultura EXPLOATARE Str. Calea Domneasca, nr. 208
17
Agentia Judeteana pentru
Ocuparea Fortei de
Munca
administrativ EXPLOATARE Targoviste, str T.
Vladimirescu,nr 1 a
18 Casa Judeteana de Pensii
si Alte Drepturi Sociale administrativ EXPLOATARE
Targoviste, str T. Vladimirescu
nr. 1 a
19 Directia de Sanatate
Publica Dambovita sanatate EXPLOATARE
Targoviste, str Vladimirescu nr.
15-19
20
Directia de Administrare
a Patrimoniului Public si
Privat
administrativ EXPLOATARE Targoviste, str Revolutiei nr. 2 -
4
21
Registrul Auto Roman -
Reprezentanta
Dambovita
prestari servicii EXPLOATARE Targoviste, str. Unirii nr. 2
22
Directia de Munca,
Solidaritate Sociala si
Familie Dambovita
administrativ EXPLOATARE Targoviste, str T. Vladimirescu ,
nr. 1A
23 Spitalul Judeetan sanatate EXPLOATARE Targoviste ,str. Unirii nr. 48
24 Ocol Silvic Targoviste silvic EXPLOATARE Targoviste, str. Carol I nr. 68
25 Serviciul de Ambulanta
Dambovita sanatate EXPLOATARE
Targoviste, str Iancu Jianu nr.
78
26
Centrul de Recuperare si
Reabilitare
Neuropsihiatrica Gura
Ocnitei
asistenta sociala EXPLOATARE Gura Ocnitei, str. Principala, nr.
45
27
Centrul de Recuperare si
Neuromotorie Gura
Ocnitei
sanatate EXPLOATARE Gura Ocnitei, str. Principala, nr.
18
28
Directia Generala de
Asistenta Sociala si
Protectie Dambovita
sanatate EXPLOATARE Targoviste, str. I.C. Bratianu nr.
1
Pag . 38 din 109
29
Directia Generala de
Asistenta Sociala si
Protectia Copilului
Dambovita Complexul de
Servicii Comunitare Casa
Soarelui Targoviste
sanatate EXPLOATARE Targoviste, Str. Vlad Tepes, nr.
6 A
30
Directia Generala de
Asistenta Sociala si
Protectia copilului
Dambovita Complex de
Servicii Comunitare
Gaesti
sanatate EXPLOATARE Gaesti, str. Acad. Serban
Cioculescu nr. 40
31 Palatul Copiilor cultura EXPLOATARE Targoviste, Calea Campulung,
nr. 9
32 Spitalul Municipal
Moreni sanatate EXPLOATARE
Moreni, str. 22 Decembrie 1989
nr. 8
33
Centrul de Recuperare si
Reabilitare a Persoanelor
cu Handicap
sanatate EXPLOATARE Tuicani , Moreni, str Spitalului
nr. 1
34 Centrul de Asistenta
Medico Sociala Bucsani sanatate EXPLOATARE Bucsani
35 Centrul de Asistenta
Medico-Sociala Niculesti sanatate EXPLOATARE Niculesti, sat Movila
36 DSVSA Dambovita sanatate EXPLOATARE Targoviste
37 Oficiul de Cadastru si
Publicitate Imobiliara prestari servicii EXPLOATARE
Targoviste, str. I.C. Bratianu, nr.
27
38
Directia Generala de
Asistenta Sociala si
Protectia Copilului
Dambovita
prestari servicii EXPLOATARE Targoviste, str. I.C. Visarion nr.
1
39 Teatrul Tony Bulandra cultura EXPLOATARE Targoviste, Carol I nr. 43
40 Sucursala de Distreibutie
a Energiei Electrice productie EXPLOATARE
Targoviste, str. Calea
Domneasca nr. 236
41 Teatrul pentru copii si
tineret Mihai Popescu cultura EXPLOATARE
Targoviste, str. Calea
Domneasca nr. 208
42 C.E.C. suc.Targoviste bancar EXPLOATARE Targoviste, str. Mircea cel
Batran, bl. A3 parter
43 Centrul de Asistenta
Medico-Sociala Bucsani sanatate EXPLOATARE Bucsani
44 Caminul ptr persoane
varstnice Stavropolia ingrijire EXPLOATARE Uliesti, sat Stavropolia
45 Directia Silvica
Targoviste silvic EXPLOATARE Valea Mare
46
Complexul National
Muzeal "Curtea
Domneasca"
cultura EXPLOATARE Targoviste, str. Justitiei, nr. 7
Pag .nr. 39 din 109
Reţeaua sanitară a judeţului Dâmboviţa este pregătită pentru a interveni operativ
în orice situaţie.
Unităţile medicale sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte , Spitalul
Municipal Târgovişte, Spitalul Municipal Moreni, Spitalul Orăşenesc Găeşti, Spitalul
Orăşenesc Pucioasa, Spitalul Orăşenesc Titu, Centrul de Recuperare Neuromotorie – Copii
Gura Ocniţei, Sanatoriul TBC Moroieni, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Dâmboviţa,
Centrul de sănătate Voineşti.
Unităţile radiologice din sectorul medical la nivelul judeţului Dâmboviţa sunt
prezentate în Anexa nr.16.
Staţii de ambulanţă la nivelul judeţului: Târgovişte, Fieni, Moreni, Găeşti, Răcari,
Titu, Voineşti, Bilciureşti + S.M.U.R.D. la Detaşamentul de Pompieri Titu, Detaşamentul de
Pompieri Târgovişte, Detaşamentul de Pompieri Moreni, Detaşamentul de Pompieri
Pucioasa, Detaşamentul de Pompieri Găeşti, Garzile de Interveţie Voineşti, Corneşti, Fieni,
Răcari şi Pichetul de pompieri Potlogi.
Nr.
crt.
Denumirea spitalului
(adresa, nr. telefon) Specializare
Capacitate de
spitalizare Observaţii
1
Spitalul Judeţean de Urgenţă
Târgovişte, str. Tudor
Vladimirescu, nr.78
Spital general 974 + 15
însoţitori
Nu există posibilitatea
de tratare a bolilor de
iradiere
2 Spitalul Municipal Târgovişte,
str. I.C. Brătianu nr. 4 Spital general
280 + 5
însoţitori
Nu există posibilitatea
de tratare a bolilor de
iradiere
3 Spitalul Orăşenesc Pucioasa, str.
Republicii nr. 125 Spital general
310 + 10
însoţitori
Nu există posibilitatea
de tratare a bolilor de
iradiere
4 Spitalul Municipal Moreni str. 22
Decembrie 1989 nr. 6 Spital general
195 + 10
însoţitori
Nu există posibilitatea
de tratare a bolilor de
iradiere
5 Spitalul Orăşenesc Găeşti str. 13
Decembrie, nr. 170 Spital general
140 + 5
însoţitori
Nu există posibilitatea
de tratare a bolilor de
iradiere
6 Spitalul Orăşenesc Titu, str.
Nicolae Grigorescu
Funcţionează secţia
U.P.U. 5
7
Centrul de Recuperare
Neuromotorie Copii , comuna
Gura – Ocniţei
Spital recuperare 150
Nu există posibilitatea
de tratare a bolilor de
iradiere
8 Sanatoriul TBC Moroeni,
comuna Moroeni Monospecialitate 225
Nu există posibilitatea
de tratare a bolilor de
iradiere
- Reţele de utilităţi
Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti – Racoviţa – Zalhana;
Brăteşti – Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu –
Burduca – Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru –
Costeşti; Magistrală – Răcari;
Reţea repartiţie gaze M.P. S.C. Distrigaz: Vişina – Meri – Cojocaru – Găeşti;
Lunguleţu – Titu – Fusea; Mija – Mărgineni de Sus; Moreni – Staţie; Răzvad – Târgovişte –
Teiş – Aninoasa – Doiceşti; Pucioasa – Fieni; Valea Mare – Valea Caselor.
Pag . 40 din 109
Linii electrice, reţea 110 kv: Doiceşti – termocentrală; CHE Dobreşti şi Moroeni.
Staţii 110kv: Lespezi, Fieni, Pucioasa, Aninoasa, Gura – Ocniţei, Titu, Găeşti, Potlogi,
Butimanu, Pătroaia, Teiş. Dragomireşti, Valea Voievozilor, Dumbrava, Mavrodin.
Staţii de 110 kv care nu aparţin S.D.R.E.: C.H.E. Dobreşti, C.H.E Moroeni, Doiceşti,
Târgovişte, Mija şi I.E.S. Titu.
Sucursala
lungime linii joasă
tensiune (circuit) STAŢII PT
LEA LES statii 110kV statii m.t.
km km nr nr. nr
Târgovişte 7026,37 558,84 17 0 1359
8. Specific regional
Avînd în vedere modul de amplasare al judeţului Dâmboviţa cuprinzând toate formele
de relief (câmpie, deal ,munte ) şi a faptului că este străbătut de trei râuri principale Argeş,
Ialomiţa şi Dâmboviţa , lucrări hidrotehnice şi lacurile de acumulare precum şi de reteau de
transport (autostradă, drumuri naţionale, drumuri judeţene şi căi ferate) influienţează modul
de stabilire a concepţiei de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.
Pe teritoriul judeţului funcţionează obiective economice unicat cu surse de risc ridicat,
de asemenea obiective de cult (biserici, mânăstiri) sunt cu mult peste media din alte zone ale
ţării.
Având în vedere faptul că suprafaţa împădurită a judeţului este de peste 30 %
constituie un alt factor de risc privind incendiile de masă la fondul forestier.
Dezvoltarea producţiei extractive precum şi reţeau de transport a acestora şi parcurile
petroliere reprezintă o sursă de risc majoră.
Conform Legii 575 din 22.10.2001 privind Planul de amenajare a teritoriului, judeţul
Dîmboviţa este nominalizat cu risc ridicat în ceea ce privesc alunecăriile de teren,
inundaţiile şi cutremurele.
Tot ca un specific al judeţului în zona deluroasă (30 % din suprafaţa judeţului) viiturile
şi torenţii produse ca urmare a precipitaţiilor pot afecta multe localităţii prin inundare.
Cantităţile mari de apă căzute pot provoca local inundaţii care pot fi produse şi datorită
accidentelor la acumulările Vidraru, Pecineagu (situate în afara judeţului), Scropoasa,
Pucioasa, Zăvoiu Orbului, cît şi din partea acumulărilor piscicole.
Un risc transfrontalier este reprezentat şi de norul radioactiv produs în caz de accident
la CHE KOZLODUI – Bulgaria cât şi de emisiile din atmosferă cauzate de procesele
tehnologice cu pulberi cu conţinut de oxizi metalici, oxizi de carbon şi oxizi de azot.
Pag .nr. 41 din 109
CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE
DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
1. – ANALIZA RISCURILOR NATURALE
Unele dintre fenomene meteorologice periculoase au un caracter independent de
anotimp, o altă categorie fiind de asemenea condiţionată de anotimpul favorabil producerii
lor. Principalele fenomene meteorologice periculoase sunt: furtuni, tornade, valuri de
căldură excesivă etc.
a) Fenomene meteorologice periculoase:
- Inundaţii:
În general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanşarea
fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a declanşării
acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp pentru
avertizare si alarmare.
Situaţia debitelor maxime înregistrate pe cursurile de apa din bazinul hidrografic Arges
Vedea este prezentată în Anexa nr. 28.
Anul 2010 – a fost marcat de perioade cu precipitatii abundente, care insa nu au determinat
viituri majore.
1) Prima perioada de ape mari a fost in luna februarie , cand s-au cumulat cantitatile de apa
provenita din precipitatii cu cele provenite din topirea zapezii. Au fost inundate terenuri
agricole in localitatile Costesti Vale , Produlesti, Titu, Odobesti, Potlogi, Gura Sutii,
Branistea, Lunguletu, Racari si Contesti.
Din cauza precipitatiilor insemnate cantitativ , a deteriorarii lucrarilor
hidroameliorative si a morfologiei terenului , in comuna Malu cu Flori,
sat Miclosanii Mici , zona ,,Camp experimental”s-au produs doua
alunecari de teren care au blocat DJ 724 , facandu-l impracticabil.
2) In perioada 01-04.07.2010 , au fost inregistrate cantitati insemnate de precipitatii si cresteri
de debite pe cursurile de apa din b.h. Dambovita, care au condus la revarsari si pagube ,
conform Raportului de Sinteza nr. 6978/ 05.08.2010.
Anii 2011- 2012 s-au incadrat in limite normale ale regimului precipitatiilor. Nu au fost
consemnate cresteri importante de debite sau cantitati importante de precipitatii.
Anul 2013
Conform Raportului de Sinteza nr. 2101/ 12.07.2013, in perioada 25- 28.06.2013
au fost inregistrate cresteri importante de debite pe principalele cursuri de apa si afluenti din
bazinul hidrografic Arges, in judetul Dambovita, datorate cantitatilor mari de precipitatii
cazute local si in bazinul superior al raului Dambovita. Au fost depasite cotele de aparare pe
raul Dambovita si pr. Rau Alb.
Pagubele produse de cantitatile mari de apa au fost consemnate in Raportul de sinteza
si au constat in special in degradarea drumurilor comunale, a podurilor, podetelor si puntilor
pietonale si inundarea terenurilor agricole.
Pag . 42 din 109
Anul 2014
In anul 2014 au fost intocmite 6(șase) Rapoarte de sinteza, care consemneaza evolutia
viiturilor, a fenomenelor hidrometeorologice care le-au determinat si a pagubelor
inregistrate .
1) In perioada 03-08.03.2014 au fost inregistrate cantitati de precipitatii de 60 l.mp statiile
hidro Titu si Gura Foii si depasiri ale cotelor de inundatie pe râul Neajlov(Statie hidro
Moara din Gropa ) si pr.Potop (SH Gura Foii) .
Nu au fost afectate constructii hidrotehnice .
Pagubele cauzate de viiturile de pe aceste cursuri de apa au fost consemnate in
Raportul de Sinteza nr. 997/ 07.04.2014.
2) In perioada 18-25.04.2014 , precipitatiile au fost insemnate cantitativ, pe o perioada lunga
de timp si generalizate la nivelul intregului judet. Cantitatile maxime de precipitatii a fost
inregistrate la statia Hidro Malu cu Flori, respectiv 111,1 l/mp si la postul pluviometric Rau
Alb – 132,2 l/mp ( cantitati cumulate pe toata perioada).
Au fost depasite cotele de inundatie pe rau Neajlov si pr. Colentina si cotele de aparare
pe rau Dambovita si r. Potop .
Au fost afectate constructii hidrotehnice, respectiv Barajul de priza Bilciuresti si
Derivatia de ape mari Dambovita-Arges la Poiana .
Constructiile hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor au fost exploatate in
regim de viitura si s-au comportat corespunzator .
Situatia hidrometeorologica si pagubele inregistrate sunt consemnate in Raportul de
sinteza nr. 1381/DB/ 09.05.2014.
3) In perioada 03- 05.05.2014, au fost depasite cotele de inundatie pe raul Dambovita si pr.
Potop si cota de aparare pe rau Neajlov .
Cantitatile de precipitatii au fost cuprinse intre 20 l/mp (Baraj Vacaresti) si 83,3(Statie
hidro Malu cu Flori)
Cresterile de debit pe raul Arges au cauzat avarierea a doua constructii hidrotehnice :
- amenajare r. Arges in zona Ungureni-Podu Corbencii
- consolidare mal drept r. Arges Ungureni-Podu Corbencii.
Constructiile hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatilor au fost exploatate in
regim de viitura .
Situatia hidrometeorologica si pagubele inregistrate sunt consemnate in Raportul de
sinteza nr. 15931/DB/ 29.05.2014.
4) Raportul de sinteza nr. 1887/26.06.2014 consemneaza situatia hidrometeorologica si
pagubele inregistrate in perioada 27-28.05.2014.
La statia hidro Gura Barbuletu a fost inregistrata o cantitate de precipitatii de 67.5
l/mp si un debit maxim de 11.3 mc/s.
In localitatea Pietrari a plouat local, torential, ceea ce a cauzat o viitura puternica pe o
vale locala necadastrata (Valea Morii ). Aceasta a produs inundarea unui numar 33 de anexe
gospodaresti si avarierea unor lucrari hidrotehnice (detinator C.L. Pietrari) .
5) In perioada 28 -30.07.2014, evolutia fenomenelor hidrometeorologice a cauzat cresterea
debitelor pe principalele cursuri de apa , care cumulate cu scurgerile de pe versanti au
condus la formarea viiturilor ,
Au fost depasite cotele de pericol (rau Neajlov) si cotele de aparare (pr. Potop).
Cantitatea maxima de precipitatii a fost inregistrata la statia hidro Moara din groapa ,
respectiv 109.9 l /mp .
Pag .nr. 43 din 109
Viiturile repetate tranzitate pe raul Dambovita si afluenti au afectat apararea de mal
din zona statiei hidrometrice Malu cu Flori si lucrarile hidrotehnice amplasate pe pr. Valea
Larga (lucrari transversale, consolidari de mal).
Situatia hidrometeorologica si pagubele inregistrate sunt consemnate in Raportul de
sinteza nr. 2543/ 21.08.2014.
6) Perioada 05-10.12.2014 a fost marcata de cantitati insemnate de precipitatii, inregistrate la
toate statiile hidro din bazin. La statia hidro Gura Foii s-au cumulat 121.5 l/mp si la S.H.
Moara din Groapa 106.3 l/mp.
Pe pr. Potop a fost depasita cota de aparare (nu s-au produs pagube), iar pe rau Neajlov
a fost depasita cota de pericol. De asemenea, cursurile de apa pe care nu sunt amplasate
statii hidrometrice(Holboca, Jirnov, Tinoasa, Suta), s-au revarsat si au produs inundarea
unor suprafete mari de terenuri agricole.
Situatia hidrometeorologica si pagubele inregistrate sunt consemnate in Raportul de
sinteza nr. 57/28.01.2015.
7) Ultima viitura produsa in bazinul hidrografic Arges-Vedea, in judetul Dambovita a fost
consemnata in Raportul de sinteza nr. 4960/07.12.2015 pentru perioada 27.11.2015-
01.12.2015.
Istoricul viiturilor înregistrate pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Argeş-Vedea
şi bazinul hidrografic Ialomiţa este prezentat în Anexa nr. 29.
DATE STATISTICE PRIVIND INUNDAŢIILE DIN JUDEŢUL
DÂMBOVIŢA ÎN PERIOADA 2005 – 2010
Nr.
Nr. Crt.
Perioada Bazinhidrografic Cursuri de apă Număr localităţi afectate
Număr victime omeneşti
Număr persoane afectate
Valoare pierderi materiale (mii RON)
1
6-9 mai 2005
BH Ialomiţa Bizdidel, Vulcana, Slănic, Cricovul Dulce, Proviţa
22 1 1545,64
BH Argeş Vedea Dâmboviţa, Râul Alb, Şuţa, Sabar, Valea Lungă, Ilfov, Potop
15 468,65
2 6-10 iunie 2005
BH Ialomiţa 4 1078
BH Argeş Vedea Dâmboviţa, Sabar 7 1875,5
3
11-12 iulie 2005
BH Ialomiţa Cricovul Dulce, Proviţa, Ruda, Pascov
13 3664,55
BH Argeş Vedea Râul Alb, Potop 4 105
4 5-8 august 2005
BH Ialomiţa Bizdidel, Vulcana, Cricovul Dulce
11 7737
BH Argeş Vedea Dâmboviţa, Râul Alb 9 3875
5 14-25 august 2005
BH Ialomiţa Cricovul Dulce, Ruda, Slănic
28 22452,61
BH Argeş Vedea Argeş, Văleanca 16 19354,57
6
19-25 septembrie 2005
BH Ialomiţa Ialomiţa, Ialomicioara 2, Bizdidel, Vulcana, Cricovul Dulce
26 12550,38
BH Argeş Vedea Argeş, Râul Alb, Valea Largă
28 19953.24
Pag . 44 din 109
7 29 mai 2010
BH Ialomiţa Ialomicioara 2, Tata 2 10200
BH Argeş Vedea Râul Alb 2 4100
8 1-4 iulie 2010
BH Ialomiţa Ialomicioara 2, Vulcana
7 3005
BH Argeş Vedea Râul Alb 4 700
9 22-26 iulie 2010
BH Ialomiţa Bizdidel 2 36
BH Argeş Vedea Râul Alb, Muscel 2 100
10
7-9 august 2010
BH Ialomiţa Ialomicioara 1, Ialomicioara 2
2 1802
BH Argeş Vedea
DATE STATISTICE PRIVIND INUNDAŢIILE DIN JUDEŢUL DÂMBOVIŢA ÎN PERIOADA 2010– 2015
Nr. crt
Raport de sinteza
Cursul de apa
Nr. localitati afectate
Nr. victime omenesti
Nr. persoane afectate
Valoare pierderi materiale
1 29.05.2010 Pr. Tâţa, Pr. Ialomicioara II, Pr. Raul Alb
4 14300
2 01-04.07.2010 Pr.Vulcana, Pr. Raul Alb, Pr. Ialomicioara II, Pr. Bai, Pr. Slanic, Pr. Bizdidel
11 3705
3 21.07.2010 - 1 155
4 22-26.07.2010 Pr. Bizdidel, Pr. Raul Alb, Pr. Muscel
4 136
5 07-09.08.2010 Rau Ialomita, Pr. Ialomicioara I, Pr. Ialomicioara II
2 1802
6 18- 25.04.2014 Rau Ialomita, Pr. Vulcana, Vale locala Ghioldum Pr. Bizdidel, Rau Dambovita
22 15719
7 03-05.05.2014 Rau Ialomita, pr. Vulcana, pr. Bizdidel, vale locala Pascov, rau Dambovita, rau Arges, pr. Valeanca
22 5942.797
8 22.05.2014 -
1 30
9 27-28.05.2014 - 4 1810
10 10-12.07.2014 Pr.Cricovul Dulce 3 198.8
11 28-30.07.2014 Pr. Bizdidel, pr. Cricovul Dulce, pr. Carna, pr. Sultanu, pr. Stubeie-Tisa, pr. Strambu, pr.
20 9444
Pag .nr. 45 din 109
Valea lui Dan, pr. Provita, pr. Trifa, rau Dambovita, torent Valceaua Rea, pr. Valea Lunga, torent Valea Copacenilor, pr. Calcuta
12 05-10.12.2014 Pr. Ialomicioara II, pr. Suvita, pr. Stubeie –Tisa, pr. Valea lui Dan, Pr. Cricovul Dulce, pr. Holboca, pr. Sabar, Tinoasa, Suta Rau Arges, pr. Mierea,Rau Neajlov
13 5788.3
13 30.01-02.02.2015 - 3 7505
14 03.03.2015 Pr. Cricovul Dulce 1 -
15 07.04.2015 Pr. Cricovul Dulce 1 5000
16 27.11-01.12.2015 Pr. Bizdidel, vale locala Pascov, pr. Suta, pr. Sabar
7 341.7
Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 unităţile administrativ teritoriale posibil
a fi afectate de inundaţii sunt: municipiul Târgovişte, municipiul Moreni, oraşul Găeşti,
0raşul Pucioasa, oraşul Titu, comuna Băleni, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna
Brăneşti, comuna Bucşani, comuna Cobia, comuna Comişani, comuna Conţeşti, comuna
Costeşti Vale, comuna Crângurile, comuna Dărmăneşti, comuna Dobra, comuna
Dragodana, comuna Dragomireşti, comuna Finta, comuna Glodeni, comuna Gura Ocniţei,
comuna Gura Şuţii, comuna I.L. Caragiale, comuna Iedera, comuna Malu cu Flori, comuna
Măneşti, comuna Moroeni, comuna Odobeşti, comuna Petreşti, comuna Potlogi, comuna
Produleşti, comuna Pierşinari, comuna Răzvad, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna
Tătărani, comuna Ulieşti, comuna Ulmi, comuna Valea Lungă, comuna Valea Mare,
comuna Văcăreşti, comuna Vărfuri, comuna Vişina şi comuna Vişineşti.
Judeţul Dâmboviţa este încadrat la gradul de risc ridicat.
Localitati posibil a fi afectate de inundatii in bazinele hidrografice din judeţul
Dâmboviţa si zonele critice pe cursurile raurilor sunt prezentate în Anexa nr. 17.
Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575,
cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundaţii.
Nr. Crt
Unitatea Administrativ – Teritorială
Tipuri de inundaţii
Pe cursuri de apă Pe torenţi
0 1 2 3
Municipiul
1 Târgovişte Da Da
Oraşe
2 Găeşti Da Nu
3 Moreni Nu Da
4 Pucioasa Nu Da
Pag . 46 din 109
5 Titu Da Nu
Comune
6 Băleni Nu Da
7 Bărbuleţu Nu Da
8 Bezdead Da Nu
9 Brăneşti Da Nu
10 Bucşani Da Da
11 Cobia Da Nu
12 Comişani Nu Da
13 Conţeşti Da Da
14 Corneşti Da Nu
15 Costeştii din Vale Da Nu
16 Crângurile Da Nu
17 Dărmăneşti Da Da
18 Dobra Da Da
19 Dragodana Nu Da
20 Dragomireşti Nu Da
21 Finta Da Nu
22 Glodeni Nu Da
23 Gura Ocniţei Da Da
24 Gura Şuţii Da Nu
25 I.L.Caragiale Da Da
26 Iedera Nu Da
27 Malu cu Flori Da Da
28 Măneşti Da Nu
29 Moroeni Da Da
30 Odobeşti Da Nu
31 Petreşti Da Da
32 Potlogi Da Nu
33 Produleşti Da Nu
34 Răzvad Nu Da
35 Runcu Nu Da
36 Şotânga Nu Da
37 Tătărani Da Nu
38 Ulieşti Da Da
39 Ulmi Da Nu
40 Valea Lungă Da Nu
41 Valea Mare Da Nu
42 Văcăreşti Da Da
43 Vârfuri Nu Da
44 Vişina Da Nu
45 Vişineşti Da Nu
- Furtuni, tornade, secetă, îngheţ:
Furtunile, tornadele, vijeliile
Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific,
meteorologii consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de
Pag .nr. 47 din 109
intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-
101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzând furtuni violente.
Se produc cu preponderenţă in perioada caldă a anului, pe spaţii destul de restrânse.
Se manifestă prin cer înorat, ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a
vântului. Pagubele constau, în general, în acoperişuri afectate parţial, crengi ale copacilor
rupte, rareori copaci smulşi din rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi
afectate reţelele de alimentare cu energie electrică sau de telecomunicaţii. Datorită
precipitaţiilor abundente se pot produce inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea
albiilor, ce afectează activitatea economico-socială, dar pe termen relativ scurt
Aceste fenomene sunt greu de anticipat, iar posibilitatea de înştiinţare şi alarmare este
aproape imposibilă.
Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa în ultimi ani s-au înregistrat fenomene
meteorologice semnificative cum ar fi vijelii sub formă de tornadă care au afectat mai
multe localităţi în următoarele perioade, în general în partea de sud a judeţului, în zonele de
câmpie:
- în anul 2005 în localitatea Brezoaele fenomenele meteorologice extreme a afectat
20 clădiri care au rămas fără acoperişuri şi alte 45 de clădiri fiind deteriorate
parţial;
- în 29.03.2006 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4
localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- în 18-19.11.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate
4 localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- în 11.07.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 9
localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- în 26.06.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 9
localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- vijeliile care au afectat patru localităţi: Vişina, Răscăieţi, Corbii Mari, Şelaru (în
anul 2010), cu peste 100 de locuinţe afectate, acoperişuri distruse în totalitate sau
avariate parţial, copaci doborâţi, afectarea liniilor electrice şi a celor de telefonie fixă;
- efectele fenomenelor meteorologice periculoase produse în data de 20.07.2011, care
au afectat gospodării cetăţeneşti şi obiective social-culturale din localităţile Titu,
Conţeşti, Poiana, Cojasca, Lunguleţu, Ciocăneşti, Slobozia Moară, Ulieşti, Potlogi,
Odobeşti.
Seceta
Seceta este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare şi este caracterizată prin
scăderea precipitaţiilor sub nivelul mediu, prin micşorarea debitului râurilor şi a rezervelor
subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer şi în sol, cu efecte
directe asupra mediului şi în primul rând asupra culturilor agricole. În condiţiile lipsei
precipitaţiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică. Lipsa
îndelungată a precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului şi instalarea secetei
pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor subterane de apă
determină apariţia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor
agricole.
Pag . 48 din 109
Seceta poate fi clasificată ca:
Secetă meteorologică când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a
precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici.
Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii
(provenită din precipitaţii sau ape freatice).
Secetă hidrogeologică când scade substanţial nivelul pânzei de ape freatice rezervorul
de apă.
Judeţul Dâmboviţa prezintă ca formă de relief predominantă zona de câmpie, aceasta
extinzându-se pe circa 50 % din suprafaţa acestuia. Câmpiile sunt unităţile de relief afectate
cel mai mult de seceta, regimul precipitaţiilor naturale în aceste zone fiind unul scăzut (500
– 600 mm/an), existând posibilitatea afectării culturilor agricole, pe fondul lipsei unui sistem
adecvat de irigaţii.
Pe parcursul sezonului cald al anului 2015, sudul ţării şi implicit judeţul Dâmboviţa
au fost afectate de valurile excesive de căldură, temperaturile atingând 41 de grade celsius,
precipitaţiile situându-se mult sub mediile multianuale pentru această perioadă. Majoritatea
culturilor agricole din zona de câmpie au fost compromise, producţia înregistrând scăderi
semnificative. De asemenea, mai multe localităţi existente la nivelul judeţului au fost
afectate de secetă, nivelul apei freatice scăzând şi locuitorii fiind în imposibilitatea de a şi-o
asigura din propriile fântâni: Pietroşiţa – Dealu Frumos, Moţăieni – Cucuteni, ş.a..
Îngheţul şi viscolele:
Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot
dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi
telecomunicaţiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime,
energie electrică şi gaze pentru obiectivele economice, accesul turiştilor în zona Platoului
Munţilor Bucegi.
Anual, pe teritoriul judeţului, ninge circa 30 de zile. Ninsori frecvente se aştern, sub
forma unui strat continuu de zăpadă cu precădere în decembrie şi ianuarie şi se menţine
până în lunile februarie - martie.
Intervenţiile se realizează în concordanţă cu procedurile stabilite în instrucţiunile de
specialitate ale societăţilor de drumuri, pe baza planului judeţean de trecere a varfului de
iarnă, care se întocmeşte anual în luna octombrie şi se aprobă de preşedintele CJSU.
La nivelul judeţului, zone predispuse înzăpezirilor sunt cele din sud, în zona de
câmpie, unde zăpada este viscolită, fiind astfel afectat traficul rutier pe toate arterele ce
traversează aceste zone, dar şi zonele montane din nordul judeţului, unde ninge abundent,
fiind afectat accesul de pe arterele rutiere (DN-uri, DJ-uri), în special pe D.J. 714 care face
accesul către Platoul Munţilor Bucegi – Zona Padina Peştera.
Tronsoanele de drumuri naţionale, judeţene şi comunale predispuse înzăpezirilor la
nivelul judeţului (pe baza datelor înregistrate pe parcursul sezoanelor reci 2010-2011, 2011
– 2012; 2012-2013; 2013-2014; 2014-2015; 2015-2016):
Naţionale:
- Autostrada A1;
- DN 61, între localităţile Petresti – Uliesti;
- DN 7, între localităţile Bâldana - Lunguletu;
- DN 7, între localităţile Gaesti –Titu;
- DN 7, km 75 – 78 (Gaesti – Valea Mare) ;
Pag .nr. 49 din 109
- DN 71, între localităţile Targoviste – Bratesti;
- DN 61, între km 47-70 (Ghimpaţi – Ioneşti);
- DN 7, la iesire Gaesti spre Pitesti;
- DN 71, tronsonul Târgovişte - Răcari;
- DN 71, între localităţile Moara Noua – Branistea;
- D.N. 61, între localităţile Petresti – Uliesti;
Judeţene:
- DJ 702 lim. Jud. Argeş – Cândeşti;
- DJ 702L Cândeşti Deal – Cândeşti Vale;
- DJ 711B Racoviţă –DN 71 (drum pietruit);
- DJ 711C Băleni – DN 71 (drum pietruit);
- DJ 702F Puntea de Greci – Răscăieţi;
- DJ 714 Glod –Sanatoriul Moroieni – Peştera;
- DJ 721 Târgovişte – Văcăreşti – Produleşti – Costeşti Vale(DN7);
- DJ 721A Sperieţeni – Gura Şuţii (DJ 721);
- DJ 401A Costeşti Vale – Mogoşani – Găeşti (DN7);
- DJ 710A Miculeşti – Vârfuri;
- DJ 720A Gura Ocniţei – Bucşani – Mărceşti – Finta – DN 1A;
- DJ 101 A, intre localitatile Niculesti – Ciocanari ;
- DJ 611, intre localitatile Visina si Petresti ;
- DJ 701, intre localitatile Titu – Podu Rizii ;
- DJ 711 A, intre localitatile Potlogi si Pitaru ;
- DJ 702 F, intre localitatile Ionesti – Gaesti;
- DJ 721, localitatea Produlesti;
- DJ 721, intre localitatile Vacaresti – Piersinari;
- DJ 711 D, intre localitatile Potlogi – Romanesti;
- DJ 721, intre localitatile Vacaresti – Targoviste;
- DJ 701, intre localitatile Odobesti – Salcuta;
- DJ 702 , intre localitatile Cranguri – Patroaia;
- DJ 721, în localitatea Produlesti;
- DJ 702 D, între localitatile Lucieni – intrarea DN 72;
- DJ 701, intre localitatile Moara Noua – Branistea.
Comunale :
- DC 84, Vişina – Răscăeţi;
- DC 33;
- DC 25A, intre localitatile Vladeni – Darmanesti;
- DC 156, intre localitatile Baldana – Vizuresti;
- DC 132 Runcu – Dealu Frumos
- DC 41 Cornăţelu – Aluniş;
- DC 74, Mogosani – Zavoiu ;
- DC Salcioara – Titu ;
- DC 91 A, localitatea Patroaia Vale ;
- DC 72, intre localitatile Matasaru – Cretulesti ;
- DC 77, Uliesti – Jugureni ;
- DC 91 B, intre localitatile Patroaia Vale si Patroaia Gara.
Pag . 50 din 109
Prin producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje de gheaţă pe cursurile
de apă pot fi afectate:
• comunicaţiile rutiere pe drumurile naţionale datorită reducerii traficului sau a
blocării acestuia precum şi drumurile judeţene / comunale / săteşti şi implicit localităţile din
zonă în special cele montane unde se simte lipsa variantelor ocolitoare. Lipsa variantelor
ocolitoare şi apariţia unor astfel de fenomene poate conduce la izolarea temporară a unor
localităţi. Analizând dispunerea localităţilor şi a drumurilor pot să apară zone izolate în
special în partea de sud a judeţului, la localităţile situate pe drumurile judeţene, dar şi cele
din nordul judeţului, zonele de deal şi de munte, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul iernii
2009-2010, 2012-2013, 2013-2014 unde multe localităţi de pe raza judeţului au rămas
izolate ore la rând din punct de vedere al traficului rutier, până la intervenţia autorităţilor.
• terenurile pot fi afectate în special de poduri / blocajele de gheaţă datorită
consecinţelor acestor fenomene (eroziune, inundaţie, etc);
• obiectivele socio – economice pot fi afectate prin reducerea sau oprirea activităţii,
lipsa sau reducerea traficului rutier sau prin fenomenele indirecte ce se pot produce
(eroziuea terenului, inundaţii).
Până în prezent producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje / poduri de
gheaţă nu au impus evacuarea populaţiei dar au avut impact asupra activităţii socio –
economice fiind necesare măsuri pentru diminuarea efectelor acestor fenomene.
Având în vedere experienţa sezoanelor de iarna din anii precedenţi în care datorită
fenomenelor meteorologice extreme (viscol şi ninsoare), pe unele sectoare de drumuri
judeţene şi naţionale au fost situaţii în care a fost depăşită puterea de intervenţie a
societăţilor de deszăpezire, ar fi necesară în dotarea Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă ,,Basarab I” Dâmboviţa existenţa unor vehicule cu şenile/roţi tip UTV cu capacitate
mărită de trecere. Aceste utilaje pentru intervenţii de urgenţă în condiţii de iarnă vor fi
folosite numai în cazuri punctuale pentru a nu exista suprapuneri cu acţiunile în domeniul
deszăpezirilor ale autorităţilor publice locale, astfel încât să se reducă, în mod semnificativ
timpul mediu de răspuns la intervenţie.
b) Incendii de pădure:
În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart in şase categorii:
- Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare lenta;
- Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare rapida ;
- Incendii de coronament (cu dezvoltare lenta, rapida sau violenta);
- Incendii subterane sau de sol (incendii de turba);
- Incendii combinate de litiera si coronament;
- Incendii de doborâturi.
Caracteristicile pădurilor din judeţul Dâmboviţa:
- Suprafaţa împădurita – 116 000 ha reprezentând 26% din suprafaţa judeţului.
- Pădurile din judeţul Dâmboviţa sunt împărţite pe 6 clase de vârsta de la 1-120ani;
- Înălţimea variază intre 2m si 20m;
- Diametrul intre 6 cm si 70 cm;
- Densitate medie – 7000 arbori/ha;
- Plantaţii – 2000ha – răşinoase si răşinoase in amestec cu foioase;
Pag .nr. 51 din 109
- Natura pădurilor – cca.22000 ha răşinoase (molid,brad,pin) si cca. 4000 ha foioase (stejar,
fag, plop, carpen, frasin, etc.);
- Altitudinea la care sunt amplasate – de la 200m pana la 1600m;
- Zonele greu accesibile tehnicii de intervenţie si de transport:
In masivul Leaota – pădurile Negrita, Frumuşelul, Vaca, Dulbanu, Raciu.
In masivul Bucegi – pădurile Bolboci, Brăteiu, Ialomicioara, Runculeţ, Doiaca,
Dobreşti, Scropoasa, Pucheni
Trupul de pădure Sterminele (din U.P. III Sultanu, O.S. Moreni).
Fondul forestie al judeţului Dâmboviţa este împărţit între 11 ocoale silvice după cum
urmează :
- Ocolul silvic Bucşani (8175 ha);
- Ocolul silvic Găeşti (7380 ha)
- Ocolul silvic Valea Mare (9997 ha)
- Ocolul silvic Pucioasa (15755 ha)
- Ocolul silvic Răcari (6401 ha)
- Ocolul silvic Târgovişte(13510 ha)
- Ocolul silvic Sturzeni(11754 ha)
- Ocolul silvic Moreni (10530 ha)
- Ocolul silvic Ialomicioara (5900 ha) – privat.
- Ocolul silvic Loviştea (2000 ha) – privat.
- Ocolul silvic Pădurile Făgăraşului (1100 ha) – privat.
Obiective importante şi zone vulnerabile la incendiu ce-si desfăşoară activitatea in
zone împădurite:
Ocolul silvic Bucşani:
- UP V, ua 19 – zona limitrofa trenurilor agricole ale localităţilor Bucşani si Comişani
- UP IX, ua 85.90.95 – zona sondelor de extracţie petrol
- UP IX, ua 129 – izlaz comunal
- UP IX, ua 120,125,126 – U.M. Mija, sector special
- UP IX, ua 154 – U.M. 01517 D Caragiale
- UP II, ua 110,74,42,34 – zonele agricole limitrofe, aparţinând localităţilor Mărceşti,
Gheboaia, Finta, Corneşti.
Ocolul silvic Găeşti:
- Sonde petroliere: Caineanca (ua 13), Homu (ua 39), Cobia (ua 57)
Ocolul silvic Moreni:
- Ghirdoveni (zona-colonia Mija): poligon
- Moreni: (Ţuicani): zona petroliera, (Pleaşa): poligon, (Bana): zona petroliera
- Ocniţa (Vf. Stanciu): zona petroliera
- Valea Lunga (Runcu ua 12-16): răşinoase
- Bezdead (Cocandla ua 12): răşinoase
- Iedera: (Vl.Ursului): cabana, (Ruda): zona agrement
- Ghirdoveni (Drumul lui Stanciu la izvor): conducte petrol si gaze
Ocolul silvic Pucioasa:
- Moroieni: Pădurea Ialomicioara (foioase), Pădurea Bolboci (răşinoase si foioase), Pădurea
Brătei (răşinoase si foioase);
Pag . 52 din 109
- Toculeşti, Moarea, Boloata, Cucuteni, Dealu Frumos, Bezdead, Zlacu
Ocolul silvic Răcari:
- Trupul de pădure Cojasca unde sunt amplasate mai multe depozite de gaze naturale, cu
instalaţii aferente
- Trupul de pădure Miuleşti unde sunt amplasate 2 sonde de extracţie ţiţei
- Zone frecventate de turişti (pescari): Zv.Arges si Zv. Dâmboviţa
- Balastiere pe râurile Argeş, Dâmboviţa si Ialomiţa
- Trupurile de pădure Lucianca, Ghiocelu, Ciocanesti, Vizureşti, Cerchezia, Boanca,
Mariuta, Mogoşani.
Ocolul silvic Târgovişte:
- Centrul de fructe Ulmi: depozit cherestea, buştean
- Pădurea Glodeni: Dealul Mănăstiri, Aninoasa, Resca, Doiceşti
- Pădurea Ocniţa: Merişor, Fd. Ocnei
- Pădurea Schela Mare: Valea Dulce, Ţuicani, Adânca
- Pădurea Iuda: Iuda Mare, Pârlitura, Negraşi, Brăteasca
- Pădurea Lucieni: Silişte, Vacareasca, Fulger, Căpşuna
- Pădurea Priseaca: Popas, Geangoieşti, Sabarla
- Pădurea Teiş: poligon Teiş, plantaj, Şotanga
Ocolul silvic Valea Mare:
- Zonele populate (Scheiu de Jos, Scheiu de Sus, Ludeşti, Potocelu), precum si punctele
unde sunt amplasate sonde petroliere.
c) Avalanşe:
Sunt specifice zonelor montane ale judeţului si pot fi facilitate de următoarele condiţii:
- dezgheţurile timpurii si într-un interval scurt de timp;
- cantităţi mari de zăpadă depusă;
- influenţarea straturilor instabile ale zăpezii de zgomotele cu intensitate ridicată;
- asocierea ploilor pe timpul topirii zăpezilor;
- acţiunea umană.
Nordul judeţului Dâmboviţa este reprezentat de zona montană: Platoul munţilor
Bucegi (vf. Omu – 2505 m) cu următoarele masive muntoase: Bucegi, Leaota, prezentând
interes turistic ridicat.
Datorită ninsorilor abundente pe porţiunile pantelor montane, avalanşele în judeţul
Dîmboviţa sunt de versant, cu dimensiuni medii.
Zonele unde se produc avalanşe: Cheile Tătarului, Cheile Orzei, Scropoasa – Lespezi,
Valea Obârşiei, Babele, Vârful Omu, Dichiu, Moroeni şi Padina.
Punctul nivometric: Peştera, observatiile nivometrice se execută de 2ori/zi: sondaj şi
profil stratificat.
d) Fenomene distructive de origine geologică
- Cutremure
Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 întreg judeţul Dâmboviţa este
încadrat la gradul de risc VIII în eventualitatea producerii unui cutremur cu
epicentrul în zona seismică Vrancea. Cutremurele vrâncene sunt cele mai importante, mai ales în ceea ce priveşte frecvenţa
şi intensitatea. Ele se manifestă într-o suprafaţă epicentrală restrânsă de cca 2000 Km2.
Pag .nr. 53 din 109
Cutremurele puternice de Vrancea care a produs în acest secol pierderi umane şi materiale
considerabile au avut loc în 1940 şi 1977. În zone epicentrale s-au deschis fisuri profunde,
sărituri ale faliilor şi alunecări de teren. Reactivarea unor falii s-a produs şi la distanţe mai
îndepărtate, cum s-a întâmplat şi în municipiul Târgovişte (probabil falia Viforâtei), sau în
zona comunelor subcarpatice Vârfuri, Glodeni, Buciumeni, din interfluviul Ialomiţa –
Prahova. Procesul de reactivare al faliilor a fost evident la cutremurul din 30 august 1986, cu
intensitate mai redusă (cca 6 pe scara Richter) , când
s-a produs o săritură de cca. 1.00 m în lungul faliei Lăculeţe – Ocniţa –Drăgăneasa, care a
avut ca efect bombarea drumului naţional dintre Târgovişte şi Pucioasa.
Evidenţa constructiilor expertizate tehnic si incadrate in clasele de 1, 2 si 3 de risc
seismic din judetul Dambovita:
N
Nr.
Crt Locali
tate Adresa
Tip
ul d
e
imob
il
Des
tin
aţi
e
imo
bil
An
Con
stru
cţie
An
exp
erti
z
are
Cla
sa d
e
risc
Număr
aparta
mente Observaţii
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
1
Munici
piul
Târgo
vişte
Bd, Unirii, bl.
39A
Bloc
S+P+ 10
E
Locu
inţe
1974 1991 R3 88 Executat
consolidare
Bd. Unirii, bl.
39B,41,42,49,5
0,Micro VI
Bloc
S+P+10
E
1974
1996 R2 440
Expertiză comună
pentru 5 blocuri
cu structură
identică
(consolidate)
Str. Nuferilor,
bl.4, Micro
VIII
Bloc
S+P+4E 1975 1995 R3 40
Neconsolidat
Str. Radu cel
Mare, Bl. 18,
Micro 4
Bloc
S+P+10E
1978 1995 R3 44 Neconsolidat
Str. Fluturilor,
bl.31, Micro IV S+P+10E 1978 1995 R2 44 Neconsolidat
Aleea
Trandafirilor,
bl.16A, B
Bloc
S+P+4E 1961 1997 R2 40 Neconsolidat
Aleea
Trandafirilor,
bl. 16C
Bloc
S+P+4E 1961 1997 R2 20 Neconsolidat
Aleea
Trandafirilor,
bl. 6B,C
Bloc
S+P+4E 1961 1997 R2 40 Neconsolidat
Aleea
Trandafirilor,
bl. 10C
Bloc
P+4E 1963 2000 R2 20 Neconsolidat
Aleea
Triumfului, bl.
24
Bloc
S+P+4E 1978 1999 R2 32 Neconsolidat
Radu Popescu,
bl. 22
Bloc
S+P+10E 1975 2004 R2 40 Neconsolidat
Pag . 54 din 109
1
2
Munici
piul
Moreni
Str. Saturn, bl.
18A, B, M2
Bloc
P+4E 1975 1994 R3 40 Neconsolidat
1
3
Oras
Fieni Str. Teilor, Bl.5
Bloc
P+2E 1953 1994 R3 12
Expertiză
nedecontată,
neconsolidată
1
4
Oras
Pucioa
sa
Bulevard
Trandafirilor,bl
. 18
Bloc
P+1E 1953 1994 R3 8
Expertiză
nedecontată,
neconsolidată
HARTA
CU ÎNCADRAREA JUDEŢULUI ÎN GRADUL DE VULNERABILITATE LA CUTREMUR
Urbanizarea localităţilor din judeţul Dâmboviţa a parcurs anumite etape care a condus
în oraşe la crearea de ansambluri construite specifice care au o strânsă legătură cu protecţia
antiseismică a populaţiei – astfel:
a) ansambluri construite din centrele oraşelor sunt realizate din clădiri de zidărie şi
beton armat, prezentând riscuri datorită ornamentelor;
b) ansambluri construite în cartierele din generaţia anilor 1960 de tipul blocurilor
grupate , cu spaţii verzi mai bogate prezintă riscuri de prăbuşire în special lângă aleile
circulate;
c) ansambluri construite din cartierele noi de tipul blocurilor cu spaţii comerciale (la
parter şi eventual la etajul I) prezintă hazarduri legate de existenţa unor construcţii în cadre
şi în consecinţă a unor zidării de beton uşor, în condiţiile unei flexibilităţi sporite a clădirii
(parterul sau cele două nivele comerciale au o rigiditate mai redusă)ceea ce în condiţiile
specifice mişcării seismice de Vrancea a condus la suprasolicitări de oscilaţie, la rezonanţă
şi implicit la efecte neplăcute asupra locatarilor.
Locatarii acestor tipuri de ansambluri construite pot identifica relativ uşor în ce
categorie se încadrează propria locuinţă astfel încât să adopte anticipat măsuri de protecţie
antiseismică în cunoştinţă de cauză.
Pag .nr. 55 din 109
Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575,
cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale - cutremure Nr.
crt. Judeţul
Unitatea administrativ-
teritorială Numărul de locuitori
Intensitatea seismică
exprimată în grade MSK
0 1 2 3 4
D
âmboviţ
a
1 Municipiul Târgovişte 79.610 VIII
2 Oraşul Fieni 7.587 VIII
3 Oraşul Găeşti 13.317 VIII
4 Oraşul Moreni 22.868 VIII
5 Oraşul Pucioasa 14.254 VIII
6 Oraşul Titu 9.658 VIII
LO
CA
LIT
AT
EA
C l a d i r i L o c u i n t e
C o n v e n t i o n a l e
N u m a r u l
c a m e r e l o r
S u p r a f a t a c a m e r e
l o r (mp)
TOTAL
Din care:
Cladiri
cu
locuinte
conventi
onale
TOTAL
Din care:
Locuinte
conventi
onale
ocupate
TOTAL
Camere
de
locuit
Camere
utilizate
numai in
scopuri
profesiona
le,
comercial
e etc.
TOTAL
Supraf
ata
camere
lor de
locuit
Suprafata
camerelor
utilizate
numai in
scopuri
profesion
ale,
comercial
e etc.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
DA
MB
OV
ITA
165518 165355 21158
5 173867 611989 610734 1255
9578600
9550775
27825
MU
NIC
IPII S
I
OR
AS
E
22324 22268 65299 55553 170441 169805 636 295557
6 294117
3 14403
Date suplimentare referitoare la situaţia clădirilor şi locuinţelor din judeţul.
Dâmboviţa sunt prezentate în Anexa nr. 26.
- Alunecări de teren
Se situează printre cele mai importante dezastre naturale ale căror consecinţe, uneori se
manifestă sub formă de importante distrugeri de bunuri materiale şi vieţi omeneşti.
Alunecările de teren de mare amploare s-au produs în judeţul Dâmboviţa unde sunt active
cca. 25 amplasamente ce au provocat daune materiale importante.
Exemple de amploare ale alunecărilor de teren:
La 24.06.1979, în comuna Malu cu Flori a avut loc o alunecare de teren având cota de
plecare 526 m şi cota de oprire de 445 m, constituite din versantul nordic al Culmii Capu
Pag . 56 din 109
Coastei. Alunecarea de teren, orientată pe direcţia V-E spre Valea Dâmboviţei modificând
straturile acuifere din zona de versant a Culmii Capu Coastei, ce s-a caracterizat prin
numeroase izvoare. La 13.02.1980 s-a produs cea mai semnificativă alunecare de teren, în
comuna Vârfuri. În mai 1980 evenimente s-au produs şi în zona Glodeni – Lăculeţe,
alunecările de teren datorîndu-se pantelor înclinate de până la 70º , precum şi eroziunii bazei
de către pârâul Lăculeţe. Un eveniment similar a avut loc tot în mai 1980 în satul Valea
Leurzii, comuna Buciumeni.
În data de 21.02.2010, în comuna Malu cu Flori, DJ 724 a fost afectat de alunecarea de
teren produsă pe o porţiune de cca. 700 m.l., circulaţia rutieră fiind închisă. În acel moment
nu exista o altă cale rutieră de acces către satul Micloşanii Mari/comuna Malu cu Flori şi
comuna Pucheni, fiind izolaţi cca. 2200 locuitori ai comunei Pucheni şi cca. 300 locuitori ai
satului Micloşanii Mari, comuna Malu cu Flori.
În comuna Bărbuleţu, zona „DOS GHIORA”, în noaptea de 26.04.2014 spre
27.04.2014 s-a produs o alunecare de teren ce a afectat intre 20-25 hectare, reprezentând
livezi, păşuni şi pădure.
Alunecarea de teren a determinat modificări majore ale reliefului în zonă, cu
modificarea cursului de apă ,,Gârla Runcului,, crearea unei ravene cu o adâncime de cca. 20
m cu o suprafaţă de cca 1 ha şi apariţia unor mici acumulări de apă.
Toată suprafaţa afectată este brăzdată de fisuri cu adâncimi până la 6-7 m, care
evidenţiază prezenţa unor izvoare ce menţin activ procesul de alunecare de teren.
Pe parcursul anului 2009 s-au produs 16 alunecări de teren (reactivări) în localităţile:
Runcu, Valea Lungă, Vişineşti, Cândeşti, Finta, Râu Alb, Văleni Dâmboviţa, iar pe
parcursul anului 2010, an marcat de excedentele de precipitaţii căzute, s-au produs 44
alunecări de teren (reactivări) în localităţile: Pucheni, Râu Alb-2, Iedera, Ocniţa-3, Malu cu
Flori-3, Moţăieni-2, Valea Lungă-2, Bezdead-4, Perşinari, Vârfuri-2, Vulcana Băi-3,
Pucioasa-2, Runcu, Şotânga-2, Cândeşti-3, Hulubeşti, Glodeni, Şelaru, Vişineşti-2, Fieni,
Răzvad-2, Moroeni-2, Pietrari, Moreni.
Pe parcursul anului 2011 s-au reactivat 9 alunecări de teren în localităţile: comuna
Moroeni, comuna Vulcana Băi, comuna Bărbuleţu, comuna Valea Lungă, comuna Moroeni
– punct Dobreşti, comuna Vişineşti - 3, comuna Bezdead.
Pe parcursul anului 2012 s-au reactivat 2 alunecări de teren în localităţile: comuna
Valea Lungă şi comuna Runcu.
Pe parcursul anului 2013 s-au reactivat 10 alunecări de teren în localităţile: comuna
Bărbuleţu, comuna Bezdead, oraş Fieni, comuna Moroeni, comuna Şotânga, comuna Valea
Lungă, comuna Vârfuri, comuna Vişineşti - 3.
Pe parcursul anului 2014 s-au reactivat 9 alunecări de teren în localităţile: comuna Rau
Alb, comuna Bezdead, oraş Fieni, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Valea Lungă,
comuna Vârfuri, comuna Vişineşti.
Pe parcursul anului 2015 s-au reactivat 5 alunecări de teren în localităţile: comuna
Vârfuri, comuna Rau Alb, comuna Bezdead, comuna Runcu, comuna Valea Lungă, comuna
Vişineşti.
Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa se înregistrează zone active conform Legii nr. 575/22
octombrie 2001, fiind enumerate astfel: oraş Fieni, municipiul Moreni, oraş Pucioasa,
comuna Aninoasa, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti, comuna
Cândeşti, comuna Doiceşti, comuna Hulubeşti, comuna Ludeşti, comuna Moţăeni, comuna
Ocniţa, comuna Pietroşiţa, comuna Pucheni, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna
Pag .nr. 57 din 109
Tătărani, comuna Valea Lungă, comuna Văleni Dâmboviţa, comuna Vişineşti şi comuna
Vulcana Băi.
Judeţul Dâmboviţa este încadrat la gradul de risc ridicat.Judeţul Dâmboviţa este
încadrat la gradul de risc ridicat.
Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575,
cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.
Nr.
Crt
Unitatea Administrativ –
Teritorială
Potenţialul de producere a
alunecărilor
Tipul alunecărilor
Primară Reactivată
0 1 2 3 4
1 Oraşe
2 Fieni Ridicat Nu Da
3 Moreni Scăzut-ridicat da Da
4 Pucioasa ridicat da Da
Comune
5 Aninoasa ridicat da Nu
6 Bărbuleţu ridicat da Da
7 Bezdead ridicat da Da
8 Brăneşti ridicat da Da
9 Buciumeni ridicat nu Da
10 Cândeşti ridicat nu Da
11 Doiceşti ridicat da Nu
12 Glodeni ridicat nu Da
13 Hulubeşti ridicat da Nu
14 Ludeşti ridicat nu Da
15 Malu cu Flori ridicat nu Da
16 Moţăeni ridicat da Nu
17 Ocniţa ridicat da Da
18 Pietroşiţa ridicat da Da
19 Pucheni ridicat nu Da
20 Runcu Scăzut-ridicat nu Da
21 Şotânga ridicat da Nu
22 Tătărani ridicat nu Da
23 Valea Lungă ridicat da Da
24 Văleni-Dâmboviţa ridicat nu Da
25 Vârfuri ridicat da Da
26 Vişineşti ridicat da Da
27 Vulcana-Băi ridicat da Nu
2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE
A. Industriale
Din analiza structurii economice a judeţului Dâmboviţa, a industriei chimice, rezultă că
nici un agent economic nu deţine cantităţi foarte mari de substanţe toxice industriale.
Principalele hazarde tehnologice cu impact asupra mediului sunt produse de
deficienţe şi erori de proiectare şi construcţie ale instalaţiilor industriale, de gradul ridicat de
uzură fizică şi morală, de exploatarea necorespunzătoare, de eroare umană, de
managementul defectuos al operatorilor economici, de transportul substanţelor / deşeurilor
periculoase, de ruperi ale barajelor sau explozii ale unor instalaţii, având atât cauze naturale
cât şi antropice, şi determinând o succesiune de evenimente extrem de complexe sub forma
unor reacţii în lanţ, cu efecte locale sau transfrontaliere.
Pag . 58 din 109
Marea majoritate a operatorilor economici folosesc în procesul de producţie substanţe
care prin caracterul exploziv-incendiar pot reprezenta un real pericol pentru colectivităţile
umane şi care, de regulă, constau în:
- fabrici de oxigen şi hidrogen (Târgovişte, Fieni)
- produse petroliere, uşor inflamabile (toate zonele petroliere din judeţ);
- lacuri, vopsele, emailuri pe bază de nitroceluloză sau răşini sintetice
(Târgovişte şi Găeşti).
- produse derivate din sulf (NUBIOLA Doiceşti)
- S.C. OŢELINOX S.A. – municipiul Târgovişte – acid fluorhidric ;
- S.N.G.N. ROMGAZ – oraş Răcari, sat Colacu, punct de lucru Bilciureşti
– gaz natural ;
- S.C. NUBIOLA ROM S.R.L. – comuna Doiceşti – dicronat de sodiu,
florură de sodiu, sulfocromat galben de plumb, cromat,molibdat sulfat roşu
de plumb, fosfat de zinc, oxid de zinc ;
- S.C. TERMOELECTRICA S.A. Sucursala Electrocentrale Doiceşti –
comuna Doiceşti – hidrazină şi amoniac ;
- S.C. MECHEL S.A. – municipiul Târgovişte – oxigen, hidrogen, metanol,
clor.
Există şi operatori economici, din domeniul industriei alimentare, care în procesul de
refrigerare a produselor alimentare utilizau, ca agent de răcire în instalaţii de mică
capacitate, amoniacul dar prin programele proprii de modernizare unii au trecut la
refrigerare cu freon 134 ecologic, excepţie făcând S.C. Avicola Crevedia S.A. care
utilizează ca agent de răcire amoniac şi întreprinderi de gospodărie comunală care utilizează
clorul în procesul de potabilizare a apei extrase din puţuri de mică adâncime sau surse de
suprafaţă.
Oeratorii economici cu risc chimic care nu intră sub incidenţa HG nr. 804/2007 sau
Legii nr. 92/2003 la 10.06.2013 sunt prezentaţi în Anexa nr. 18.
Rezultă, deci, că principalele substanţe toxice industriale, care pot fi implicate într-un
potenţial accident chimic pe timpul derulării proceselor tehnologice, sunt cantităţi mici de
compuşii rezultaţi în urma proceselor tehnologice, amoniacul şi clorul îmbuteliat în
recipienţi de 50 l/10 bari din staţiile de apă.
Principalii operatori economici care utilizează aceste substanţe sunt:
- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE -PUCIOASA (OMNIA)
- execută clorinarea apei dintr-un recipienţi cu capacitatea de 50 l/10 bari, dispus în
apropierea barajului hidrotehnic Pucioasa.
Staţia de clorinare, care deserveşte oraşul Pucioasa, este dispusă în NV, pe DN 71, la
ieşirea din oraş, în albia râului Ialomiţa şi în apropierea unui baraj de regularizare a cursului
râului Ialomiţa.
Obiectivul a fost implicat în două accidente chimice ce au constat în pierderea totală
a clorului dintr-un rezervor tampon căruia i s-a deteriorat garnitura de etanşare a gurii de
vizitare.
Deoarece staţia de clorinare este dispusă la nivelul albiei râului Ialomiţa, acesta
canalizează în aval toate scăpările de gaze şi deci nu reprezintă un pericol efectiv pentru
populaţia oraşului Pucioasa care se află dispus pe o terasă situată cu cc.20 m mai sus de
obiectivul sursă de risc, ştiut fiind că greutatea moleculară a clorului este de 2,5 ori mai
Pag .nr. 59 din 109
mare decât cea a aerului. Zonele letală şi periculoasă sunt canalizate de Râul Ialomiţa, în
aval spre zone nelocuite. Curenţii atmosferici creaţi de evacuarea apei din Barajul Pucioasa
duc la stabilizarea şi diluţia vaporilor de clor. Se poate restricţiona circulaţia în zonă pentru
1-4 ore
Cele două accidente au demonstrat acest fapt, nefiind puse în pericol vieţile
personalului de deservire a staţiei sau a cetăţenilor.
În anul 1997 s-a renunţat la sistemul de clorinare din rezervor şi s-a trecut la clorinarea
apei din recipienţi (butelii) de 50 l, metodă mult mai sigură în exploatare. S-a eliminat astfel
orice posibilitate de producere a unui accident chimic la acest obiectiv. Cantitatea maximă
de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 6 recipienţi x 50 l = 300 litrii.
- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –LAZURI – R.A.G.C.
TÂRGOVIŞTE
- execută clorinarea apei potabile destinate alimentării Municipiului Târgovişte şi
care este extrasă din puţuri de mare adâncime (cc.90 m)
Staţia de clorinare este dispusă pe DN 71, la ieşirea din Mp.Târgoviste, 5 km S, spre
Bucureşti şi ocupă o suprafaţă de cc. 0.5 ha.
Zona a fost relativ izolată nefiind populată. Existenţa DN 71 care face legătura cu
Bucureşti şi construirea în imediata vecinătate a unui popas turistic si a unei staţii de
alimentare cu carburanţi, au determinat schimbarea sistemului de clorinare proiectat iniţial
(rezervor de clor de 800 l) şi adoptarea sistemului de clorinare din butelii de 50 l.
Vecinii : în partea de N, E si V, teren agricol pe care sunt amplasate puturile de
adâncime; În partea de S popas turistic si o staţie de alimentare cu carburanţi. Cantitatea
maximă de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 8 recipienţi x 50 l = 400
litrii.
- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –PRISEACA – R.A.G.C.
TÂRGOVIŞTE
execută clorinarea apei potabile destinate alimentării Municipiului Târgovişte şi care
este extrasă din sursă de suprafaţă, Râul Dâmboviţa.
Staţia de clorinare este dispusă pe DN 72A, spre Câmpulung-Muscel, în satul
Priseaca, în afara perimetrului construit, într-o zonă împădurită.
Zona este izolată nefiind populată. Sistemul de clorinare este de tip dual, rezervor de
clor de 800 l şi sistem de clorinare din butelii de 50 l.
Vecinii : în partea de E si V, terenuri agricole, în partea de N pădurea Priseaca. În
partea de S la cc. 500m satul Priseaca, protejat de o vale a pârâului Ilfov.
Cantitatea maximă de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 800 l
şi 8 recipienţi x 50 l = 400 litrii. Cantităţile menţionate nu sunt niciodată cumulate.
- S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE
Profilul unităţii este producţia de metale feroase sub forme primare şi semifabricate
Cod CAEN 2710;Obiectivul ocupă o suprafaţă de cc. 24,3 ha şi este situat în Municipiul
Târgovişte, platforma industrială, având adresa pe şoseaua Găeşti, nr. 18. Cod unic de
înregistrare este 130087;
Unitatea foloseşte în procesul de producţie următoarele substanţe periculoase :
Hidrogen utilizat ca atmosferă de protecţie în cuptoarele de recoacere, stoc mediu de
0,85 t, depozitat în 2 rezervoare de câte 95 m.c. fiecare ;
Pag . 60 din 109
Oxigen utilizat pentru obţinerea temperaturilor de tăiere-sudare a metalelor, stoc mediu
de 0,57 t, depozitat în recipienţii standard la 120 bari. Consum zilnic cc. 0,130 t ;
Acid sulfuric utilizat în procesul de decapare a metalelor stoc mediu de 150 t, depozitat
în 6 rezervoare supraterane din oţel, în aer liber, de câte 36 m.c. fiecare. Depozitul este
amplasat la cc. 40 m de cea mai apropiată hală de producţie pe partea de vecină cu Oţelinox
SA Târgovişte ;
Hidrogenul este depozitat în rezervoare tip LINDE avănd o mare siguranţă în
exploatare.
- SC AVICOLA SA CREVEDIA:
Principalul obiect de activitate al SC AVICOLA CREVEDIA SA este creşterea puilor
de carne, sacrificarea acestora şi comercializarea cărnii. Societatea îşi desfăşoară activitatea
de bază în 11 ferme şi un complex de abatorizare.
Pentru producţia puilor de carne, halele de creştere se populează cu pui de o zi. Ciclul
de creştere este de 43 de zile, în care puii ajung la o greutate medie de 2,1 kg. În medie, se
pot realiza un număr de 5 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 15.000 pui pentru
1.000 m2, exclusiv spaţiile auxiliare.
Rata medie de mortalitate, la creşterea puilor de carne, este de 6%. Producţia de carne
pentru o hală cu suprafaţa medie utilă de 1.000 m2 va fi de 15.000 0,94 pui/ciclu 5
cicluri/an 2,1 kg/pui = 148 tone/an.
La finele fiecărui ciclu, se face depopularea şi, în următoarele 25 de zile, se execută
lucrările specifice de pregătire, curăţire, dezinfecţie a spaţiilor şi reparaţiile curente.
Abatorul de păsări are în dotare o linie modernă de abatorizare cu o capacitate de
4.000 capete/oră de la firma STORK (Olanda) unde se abatorizează anual 12.000-15.000 t
păsări (pui de carne, găini rase uşoare, găini rase grele şi raţe).
Substanţe periculoase:
Substanţa cu volumul cel mai mare din categoria substanţelor periculoase este
amoniacul, folosit la staţia de refrigerarea a abatorului. Amoniacul este depozitat într-o
clădire separată special amenajată (uzina de frig), unde se află un recipient de 5.000 l şi 4
recipiente de 2.000 l. Pentru transportul amoniacului către staţia de răcire şi radiatoarele de
răcire, se utilizează conducte metalice.
După procesul de privatizare, uzina de frig a suferit numeroase procese de modernizare
ceea ce îi conferă o siguranţă deosebită în funcţionare.
CONPET PLOIEŞTI – Staţia Mavrodin
Profilul unităţii este de depozitare temporară (maxim 12 ore) şi transport prin
conducte a ţiţeiului şi gazolinei, în flux continuu (24 ore/7 zile).
Amplasarea obiectivului este în Municipiul Moreni pe DJ 710 A, ieşirea spre
Comuna I.L.Caragiale, ocupând o suprafaţă de cc. 3 ha.
Obiectivul are ca vecini:
- în partea de N, Depozitul Sud 3 al Schelei Petroliere Moreni;
- în partea de şi S , E şi V teren agricol şi viran.
Prin activitatea economică, unitatea nu reprezintă un pericol pentru populaţie,
caracterul accidentelor credibile, fiind de domenniul exploziilor şi incendiilor declanşate
ca urmare a aprinderii accidentale a produselor petroliere, sau a contaminării factorilor
de mediu prin fisurarea rezervoarelor de stocare, sau a conductelor de transport
(accidental sau pentru sustragerea de combustibili).
Unitatea dispunea de o reţea complexă de conducte, colectând ţiţeiul extras din
Pag .nr. 61 din 109
nordul judeţului (vezi harta anexă) astfel :
- Teiş – Moreni Ǿ 6 ⅝ - ţiţei; Moreni – Ploieşti Ǿ 6 ⅝ - ţiţei;
- Ochiuri – Moreni Ǿ 6 ⅝ - ţiţei; Bucşani – Moreni Ǿ 4 şi Ǿ 10 3/4 – ţiţei;
- Gârgoteni – Moreni – Ploieşti Ǿ 3 – gazolină.
CONPET PLOIEŞTI – Staţia Silişte
Profilul unităţii este de depozitare temporară (maxim 12 ore) şi transport prin
conducte a ţiţeiului şi gazolinei, în flux continuu (24 ore/7 zile).
Amplasarea obiectivului este în Comuna Lucieni, sat Silişte, ocupând o suprafaţă
de cc. 15 ha, într-o zonă nepopulată.
Prin activitatea economică, unitatea nu reprezintă un pericol pentru populaţia
satului, caracterul accidentelor, fiind de domenniul exploziilor şi incendiilor declanşate
ca urmare a aprinderii accidentale a produselor petroliere, accidente puţin credibile
ţănând cont că această staţie a fost recent modernizată şi beneficiază de tehnologii
avansate pentru desfăşurarea activităţilor economice şi pentru protecţie.
Este posibilă contaminării factorilor de mediu prin fisurarea rezervoarelor de
stocare, sau a conductelor de transport (accidental sau pentru sustragerea de
combustibili).
Unitatea dispunea de o reţea complexă de conducte, colectând ţiţeiul extras din
sudul judeţului (vezi harta anexă) şi din sudul ţării astfel :
- Saru - Silişte Ǿ 8 - ţiţei; Ţicleni – Ploieşti Ǿ 6 F1 - ţiţei;
- Cobia - Silişte Ǿ 6 - ţiţei;
- Constanţa – Piteşti Ǿ 14 şi Ǿ 20 – ţiţei;
- Bărbăteştii – Ploieşti Ǿ 6 F1 – gazolină.
S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE
Profilul unităţii este producţia de metale feroase sub forme primare şi
semifabricate Cod CAEN 2710;Obiectivul ocupă o suprafaţă de cc. 24,3 ha şi este situat
în Municipiul Târgovişte, platforma industrială, având adresa pe şoseaua Găeşti, nr. 18.
Cod unic de înregistrare este 130087.
Vecini:
- În partea de E, Combinatul de Oţeluri Speciale;
- În partea de N, Pârâul Ilfov şi terenuri agricole şi Sagricom Târgovişte ;
- În partea de S, DN 72 şi Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte ;
- În partea de V, Oţelinox SA Târgovişte.
Unitatea foloseşte în procesul de producţie următoarele substanţe periculoase :
- Hidrogen utilizat ca atmosferă de protecţie în cuptoarele de recoacere, stoc mediu de
0,85 t, depozitat în 2 rezervoare de câte 95 m.c. fiecare ;
- Oxigen utilizat pentru obţinerea temperaturilor de tăiere-sudare a metalelor, stoc
mediu de 0,57 t, depozitat în recipienţii standard la 120 bari. Consum zilnic cc. 0,130 t ;
- Acid sulfuric utilizat în procesul de decapare a metalelor stoc mediu de 150 t,
depozitat în 6 rezervoare supraterane din oţel, în aer liber, de câte 36 m.c. fiecare.
Depozitul este amplasat la cc. 40 m de cea mai apropiată hală de producţie pe partea de
vecină cu Oţelinox SA Târgovişte ;
- Hidrogenul este depozitat în rezervoare tip LINDE avănd o mare siguranţă în
exploatare.
Pag . 62 din 109
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FOCARELOR CHIMICE
-STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE A S.C."OMNIA" S.A. PUCIOASA
-cantitatea maximă angajată în accident = 0,05 tone;
-suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta beton);
-lungimea zonei letale =80 m;
-lungimea zonei periculoase =220 m;
-persistenţa la 20 grade C =max 4 ore.
- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –LAZURI – R.A.G.C.
TÂRGOVIŞTE
-cantitatea maximă angajată în accident = 0,05 tone;
-suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta de beton);
-lungimea zonei letale =90 m;
-lungimea zonei periculoase =320 m;
-persistenţa la 20 grade C =max 4 ore.
- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE – PRISEACA – R.A.G.C.
TÂRGOVIŞTE
-cantitatea maximă angajată în accident = 0,8 tone;
-suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta de beton);
-lungimea zonei letale =400 m;
-lungimea zonei periculoase =2320 m;
-persistenţa la 20 grade C =max 4 ore.
- S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE
-cantitatea maximă de acid sufuric angajată în accidentul unui rezervor plin = 65 tone;
-suprafaţa de răspândire = cc.2500 m2 (cuva de beton placată antiacid);
-concentraţia maximă admisă (mmg/mc aer) profesional =1,5 ;
-populaţie = 0,5
Reprezină pericol numai pentru salariaţii proprii prin posibile explozii sau incendii de
mari proprorţii pe amplasament.
- SC AVICOLA SA CREVEDIA:
-cantitatea maximă angajată în accident = 5 tone;
-suprafaţa de răspândire = cc. 250 m2 (incinta de beton);
-lungimea zonei letale =150 m;
-lungimea zonei periculoase =800 m;
-persistenţa la 20 grade C =max. 0,4 ore.
Situaţia operatorlori economici din judeţ care generează şi/ sau deţin deşeuri
periculoase pentru om şi mediu este prezentată în Anexa nr. 32.
Instalaţiile mari de ardere din judeţul Dâmboviţa
S.C. Termoelectrica S.A. - Sucursala Electrocentrale Doiceşti
Adresa: Str. Aleea Sinaia nr.1, comuna Doicesti, judetul Dambovita, cod 0269, tel.
0245227013, fax: 0245227010
Cazan abur tip Benson nr. 8, cu puterea instalata 470 MW.
Date privind emisiile de poluanţi:
Pag .nr. 63 din 109
- tipul de combustibil utilizat- combustibil solid (lignit) si păcură;
- sisteme de depoluare existente – electrofiltre;
- metodologia utilizata in cadrul unităţii pentru evaluările privind emisiile de poluanţi
EMPOL.
S.C. Termoelectrica S.A. /Sucursala Electrocentrale Doicesti funcţionează în baza
derogării conform articolului 5, alineatele 2 si 3 ale H.G. 541/2003 modificată si
completată cu H.G. 322/2005. Societatea se angajeaza:
1. Să nu exploateze, in perioada 01.01.2008- 31.12.2015 instalatia mare de ardere, bloc
energetic nr. 8, compusa din cazan abur de 645t/h si turbina generator de 200 MW, mai
mult de 20000 ore;
2. Să prezinte anual un raport cuprinzand evidenta orelor de functionare utilizate si
neutilizate din timpul precizat la punctul 1;
3. Instalaţia să isi inceteze activitatea definitivă la expirarea perioadei prevazute la
punctul 1.
B. De transport şi depozitare produse periculoase
Dinamica evoluţiei economiei, implică o creştere permanentă a transporturilor de
substanţe sau deşeuri periculoase pe căile de comunicaţii rutiere şi feroviare, în cisterene,
containere sau alte ambalaje. Datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la
mijlocul de transport sau ambalaj, reacţiilor chimice neprevăzute, nerespectării normelor
tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, se pot produce explozii,
incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândirea substanţelor şi deşeurilor periculoase
pe sol şi în mediul înconjurător.
Transporul substanţelor sau deşeurilor periculoase pe căile de comunicaţie este
reglementat prin Legea nr. 31/1994, Procedura de reglementare şi control al transporturilor
deşeurilor pe teritoriul României din 05.01.2004, Hotărârea Guvernului nr. 1374/2000, de
Ordinul comun nr. 2/211/118 din 2004 al miniştrilor din trei ministere cu responsabilităţi în
domeniu şi de „Codul Naţiunilor Unite pentru Transportul Produselor Periculoase”.
Transporturile de substanţe periculoase care prezintă pericol de accidente majore se
realizează de următorii operatori economici şi instituţii:
Deşeuri petrochimice:
d) S.C. All Sing 99 S.R.L. Medgidia;
e) S.C. Rompetrol Logistic S.R.L.;
f) Rafinăria Steaua Română;
g) A.F. Dragomir Vişina DB;
h) S.C. Mary and Carmen S.R.L. Bărcăneşti Prahova;
i) S.C. Setcar S.A. Brăila;
j) S.C. Privat S.R.L., Valea Mare Argeş;
k) S.C. Borsenia S.R.L. Bărcăneşti Prahova;
Muniţii şi materii explozive:
l) Inspectoratul de Jandarmi Dâmboviţa, Gorj, Giurgiu.
m) S.C. Atlas Gip S.A. Ploieşti;
n) S.C. M.F.A. S.R.L Mizil;
o) U.M. Vadu Gorj, Mija şi Gugir;
p) S.C. Carpatcement Holding S.A. – Teişani;
Materiale radioactive, reactivi chimici, nuclear:
Pag . 64 din 109
q) F.C.N. Piteşti;
r) Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin.
Clor lichid:
s) R.A.G.C. Târgovişte;
t) S.C. Gospodărire Comunală Locativa Gaesti, Moreni, Pucioasa.
Staţiile de distribuţie a carburanţilor sunt prezentate în Anexa nr. 19.
Transporturile periculoare efectuate pe raza judeţului Dâmboviţa sunt prezentate în
Anexa nr. 20.
B1) Transportul rutier
În cazul producerii unor situatii de urgenţă cum ar fi: accidente urmate de incendii
sau explozii, care sa afecteze autovehicolele aflate pe reţeaua de drumuri din zona de
competenta a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Basarab I” a judetului Dambovita,
interventia este asigurata de fortele din subordine in cooperare cu cele ale Serviciilor
Voluntare pentru Situatii de Urgenta si ale celorlalte componente ale Sistemului de
Securitate şi Apărare Naţională, dupa caz.
In ceea ce priveste accidentele rutiere, functie de categoria autovehicolelor, acestea pot
fi impartite in accidente “usoare” in care sunt implicate autoturismele si accidente “grele” in
care sunt implicate autovehicolele de transport persoane sau marfa, care la randul lor,
functie de marfa transportata se impart in transporturi obisnuite si transporturi de marfuri
periculoase.
Cauzele producerii accidentelor rutiere sunt multiple: nerespectarea semnelor si
regulilor de circulatie, neadaptarea vitezei la conditiile de trafic, consumul de alcool si mai
nou starea carosabilului, gropile din el, pe importante cai rutiere, ii fac pe conducatorii auto
sa bruscheze volanul provocand grave accidente soldate cu pierderi de vieti omenesti si
pagube materiale.
Ca tronsoane rutiere cu un grad mai ridicat de pericol, aparţinătoare zonei de
competenţă putem include:
1. Autostrada 1 Bucureşti-Piteşti (E 70) tranzitează judeţul Dâmboviţa, pe direcţia
SE – V, pe o distanţă de aproximativ 31 km de la km 49 până la km 80. Această
arteră rutieră este modernizată, pe fiecare sens de mers, existând două benzi şi o bandă de
urgenţă, ieşirile de pe autostradă făcându-se prin intermediul pasajelor rutiere situate în
apropiere de km 53, km 56, km 62, km 64, km 67, km 70, km 73, km 74 şi km 77.
2. DN 71 este drumul care practic traversează judeţul de la S către N pe o distanţă de
aproximativ 100 de km, dinspre Bucureşti către Sinaia, intersectându-se cu DN 7 la sensul
giratoriu din Bâldana (km 0).
Localităţile tranzitate de acest drum sunt: Bâldana, Răcari, Conţeşti, Cuza Vodă,
Mircea Vodă, Ilfoveni, Brăteşti, Ulmi, Târgovişte (pe şoseaua de centură), Aninoasa,
Doiceşti, Lăculeţe, Pucioasa, Moţăieni, Fieni, Buciumeni, Pietroşiţa, Moroieni, Glod.
- drumul este intens circulat, fiind folosit de autoturisme, de camioane de mare tonaj şi
de autovehicule de transport călători, aspecte ce îngreunează traficul, problemele apărând pe
timpul producerii unor evenimente rutiere când fluenţa traficului scade considerabil datorită
faptului că drumul este prevăzut cu o singură bandă de circulaţie pe sens;
Pag .nr. 65 din 109
- covorul asfaltic al şoselei de centură a municipiului Târgovişte prezintă foarte multe
denivelări, fapt ce impune reducerea vitezei de mers, pe alocuri până la 10 km/h;
- la ieşirea din Târgovişte sunt două poduri, unul peste râul Ialomiţa iar celălalt peste
calea ferată;
- din localitatea Doiceşti până la ieşirea din judeţ spre Sinaia drumul abundă de curbe;
- la ieşire din localitatea Moroieni, în satul Glod, există o mare comunitate de rromi, în
această localitate reducându-se viteza din cauza aglomerării drumului cu persoane şi atelaje
hipo;
- pe acest drum traficul rutier creşte considerabil la sfârşitul săptămânii datorită
exodului de turişti către zonele montane din nordul judeţului.
3. DN 72 este drumul naţional care străbate localităţile Găeşti, Dragodana, Târgovişte,
pe o distanţă de 28 km, respectiv Răzvad, Săcuieni, Adânca, I.L. Caragiale, Dărmăneşti,
spre Ploieşti, pe o distanţă de aproximativ 50 km. DN 72 preia traficul rutier, de pe DN 7 şi
autostrada Bucureşti-Piteşti, care tranzitează judeţul către estul şi sud-estul ţării. DN 72
preia traficul rutier, de pe DN 7 şi autostrada Bucureşti-Piteşti, care tranzitează judeţul către
estul şi sud-estul ţării. Carosabilul DN 72 este intr-o strare bună, circulaţia se desfăşoară pe
o singură bandă pe sens.
4. DN 72A face legătura între Târgovişte şi Câmpulung, tranzitând judeţul pe o
distanţă de aproximativ 43 km, prin localităţile Priseaca, Gheboieni, Voineşti, Malu cu
Flori, de-a lungul râului Dâmboviţa.
Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul fiind deteriorat
pe porţiuni cuprinse între 0,5-1 km pe raza localităţilor Priseaca, Gheboieni, Voineşti, Malu
cu Flori. Pe acest traseu se întâlnesc frecvent animale nesupravegheate şi atelaje hipo care se
deplasează pe carosabil, ceea ce impune uneori deplasarea cu viteze reduse până la 20 km/h
şi atenţie sporită şi din cauza carosabilului deteriorat.
5. DN 7 tranzitează judeţul pe relaţia Piteşti-Bucureşti, pe o distanţă de aproximativ 72
km prin localităţile Valea Mare, Gura Foii, Găeşti, Mătăsaru, Titu, Lunguleţu, Bâldana şi
Tărtăşeşti.
Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens până la sensul giratoriu din
Bâldana (intersecţia DN 7 cu DN 71), de unde carosabilul are două benzi pe sens despărţite
de parapeţi din beton. DN 7 are o calitate acceptabilă a carosabilului, însă circulaţia se
desfăşoară anevoios din cauza autovehiculelor de mare tonaj, mai ales pe raza localităţilor.
În localitatea Găeşti la intersecţiile DN 7 cu DN 61 şi respectiv DN 7 cu DN 72, la
orele de vârf (07-08.00 şi 15.30-17.00) se pot crea ambuteiaje rutiere.
6. DN 61 face legătura între Găeşti şi Giurgiu, tranzitând pe o distanţă de aproximativ
35 km localităţile Greci, Petreşti, Ulieşti şi Corbii Mari (de-a lungul râului Neajlov) şi preia
pe raza localităţii Greci o parte din traficul rutier de pe A1 dinspre Bucureşti sau Piteşti spre
Giurgiu şi retur.
Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul este deteriorat
pe porţiuni de până la 1 km mai ales pe raza localităţilor. Pe DN 61 se întâlnesc frecvent
animale domestice lăsate nesupravegheate pe raza localităţilor tranzitate.
Pag . 66 din 109
7. DN 1A tranzitează judeţul pe o distanţă de aproximativ 30 km, prin localităţile
Crevedia, Lucianca, Butimanu şi Corneşti făcând legătura între Bucureşti, Buftea şi Ploieşti.
Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul fiind deteriorat
pe anumite porţiuni datorită traficului de autovehicule de mare tonaj.
B2) Transportul feroviar
În cazul producerii unor situaţii de urgenţă cum ar fi: accidente urmate de incendii sau
explozii, care sa afecteze reţeaua de cale ferată din zona de competenţă a Inspectoratului
pentru Situatii de Urgenta “Basarab I” interventia este asigurata de către forţe din cadrul
acestuia în colaborare cu Serviciile Voluntare pentru Situatii de Urgenta si cu celelalte
componente ale Sistemului de Securitate şi Apărare Naţională, după caz.
Localităţile ce se găsesc pe principalele căi de comunicaţii şi care pot
fi afectate în cazul producerii unor accidente pe căile de
comunicaţii auto, căi ferate şi aeriene
Nr.
crt. Denumirea căii
de comunicaţie
Localităţile ce se
găsesc pe comunicaţii
Căi rutiere
1
D.N.1 A
Bucureşti-Ploieşti Crevedia, Butimanu, Corneşti
2
D.N.7
Bucureşti-Găeşti-Piteşti
Tărtăşeşti, Lunguleţu, Titu, Costeşti,
Mătăsaru, Găeşti, Crînguri
3
D.N.6
Găeşti-Petreşti - Ulieşti-Corbii Mari Petreşti, Ulieşti, Corbii-Mari
4
D.N.71
Bucureşti-Târgovişte-Pucioasa
-Fieni-Sinaia
Răcari, Conţeşti, Cuza Vodă, Mircea Vodă,
Brăteşti, Târgovişte, Aninoasa, Doiceşti,
Brăneşti, Pucioasa, Moţăeni, Fieni,
Pietroşiţa, Moroeni
5 D.N.72
Ploieşti-Târgovişte-Găeşti
Dărmăneşti, I.L.Caragiale, Mija, Răzvad
Târgovişte, Viişoara, Picior de Munte,
Dragodana, Găeşti
6
D.N.72 A
Târgovişte-Voineşti-Malu cu Flori-
Câmpulung
Târgovişte, Priseaca, Gheboieni, Izvoare,
Voineşti, Gemenea, Malu cu Flori
Căi ferate
1 Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti
Pe traseul căii ferate vor acţiona formaţiuni
de Pr.Civ. ale localităţilor unde s-au produs
accide-nte şi ale regionalei C.F.Bucureşti
2 Bucureşti-Târgovişte-Pietroşiţa
3 Târgovişte-Mija- Ploieşti
4 Târgovişte- I.L.Caragiale-Moreni
Pag .nr. 67 din 109
B3) Transportul prin reţele magistrale
Datorită existenţei industriei extractive concretizată în exploatarea de ţiţei şi gaze
naturale există riscul de explozii şi incendii la magistralele de transport petrol şi gaze
datorate accidentelor tehnologice cât şi celor teroriste.
Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti- Racoviţa – Zalhana;
Brăteşti – Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu –
Burduca – Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru –
Costeşti; Magistrală – Răcari;
Reţea repartiţie M.P. Petrom: Târgovişte – Fieni; Târgovişte – Dragomireşti;
Târgovişte-Bucşani; Valea Caselor – Mislea – Cobiuţa. Reţea
repartiţie gaze M.P. S.C. ENGIE SA: Vişina – Meri – Cojocaru – Găeşti; Lunguleţu – Titu
– Fusea; Mija – Mărgineni de Sus; Moreni – Staţie; Răzvad – Târgovişte – Teiş – Aninoasa
– Doiceşti; Pucioasa – Fieni; Valea Mare – Valea Caselor
C. Riscuri nucleare
Riscurile constau în executarea transporturilor cu material nuclear pe căile de
comunicaţii ( feroviar şi rutier ) cât şi prin contribuirea factorilor climatici care ajută la
deplasarea norului radioactiv produs în urma unui accident la CNE Kozlodui – Bulgaria.
CNE-PROD CERNAVODĂ este construită pe malul stâng al canalului Dunăre-Marea
Neagră, la aproximativ 2 km est de oraşul Cernavodă si la 3 km est de fluviul Dunărea, fiind
proprietatea Societãtii Nationale Nuclearo-Electrica.
CNE-PROD CERNAVODA este proiectatã sã cuprindã 5 grupuri de tip PHWR-
CANDU anvelopate, cu o putere de 2180 Mwth. si 700 Mwe. fiecare.
În caz de accicent nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera
şi dispersa în mediu produşi radioactivi sub formă gazoasã, lichidă sau aerosoli, care se pot
răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât, în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi
nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie.
Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii
externe la radiaţiile γ emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din
punct de vedere al expunerii interne prin inhalare, consumul apei si alimentelor contaminate,
prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, strontiului, cesiului precum si
ai gazelor nobile.
Situaţia operatorilor economici şi instituţiilor din judeţul Dâmboviţa,
surse de risc nuclear sau radiologic este prezentată în Anexa nr. 21.
D. Riscuri de poluare a apelor
Judeţul Dâmboviţa este străbătut de trei râuri importante Ialomiţa, Dîmboviţa şi
Argeş. Din cele trei râuri numai în râul Dâmboviţa nu se produc descărcări de ape uzate,
situaţie care determină încadrarea acestuia în categoria I din punct de vedere al calităţii.
Ialomiţa primeşte direct sau prin intermediul staţiilor de epurare orăşeneşti şi ai unor afluenţi
apele uzate din majoritatea zonelor industriale ale judeţului.
Argeşul intră pe teritoriul judeţului poluat din judeţul învecinat.
Categoria „degradat” cuprinde râuri ce străbat unele zone petroliere: Pâscov, Slănic,
Bizdidel, Cobia, Neajlov, Dâmbovnic.
Pag . 68 din 109
De asemenea, râurile de la nivelul judeţului pot fi poluate prin accidente tehnologice
produse la nivelul conductelor de ţiţei aparţinând SC Conpet SA care traversează judeţul pe
întreg teritoriul lui, aceste conducte subtraversând sau supratraversând râurile importante
(Argeş, Dâmboviţa şi Ialomiţa), prin albiile acestora.
Poluarea industrială în judeţ, este reprezentată de eliberarea în mediul înconjurător a
unor cantităţi de noxe. Operatorii economici poluatori sunt:
- S.C. Mechel S.A., S.C. Oţelinox S.A., S.C. Cromsteel S.A., S.C. Erdemir S.A., S.C.
Romlux S.A., S.C. Vicas S.A. Târgovişte, S.C. Electrocentrale Doiceşti, S.C. Nubiola
Doiceşti, S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C. Elsid Titu, S.C. Petrom S.A.
Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa s-au produs poluări accidentale, fără a afecta însă
cursuri de apă, de mici dimensiuni, după cum urmează:
E. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări
Până în prezent nu se cunosc prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări în judeţul
Dâmboviţa sau construcţii, instalaţii sau amenajări care prezintă acest tip de risc.
F. Eşecul utilităţilor publice
Probabilitatea de esec la utilităţile publice este direct legată de factorii de mediu si de
ceilalţi factori de risc dar si de starea tehnică a reţelelor.
Pe raza judeţului s-au produs asemenea evenimente, de mică amploare, la reţelele de
apă, electricitate, gaz si telefonie fixă.
Factorii determinaţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului utilităţilor publice sunt:
- starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor;
- exploatarea necorespunzătoare a reţelelor;
- eroarea umană si nerespectarea normelor de securitate;
- acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni,
inundaţii, îngheţ, înzăpeziri, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren;
- avarii, accidente, explozii la obiective situate în apropierea reţelelor;
- acţiuni cu caracter terorist.
Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvente cauze ce au generat eşecul
utilităţilor publice (de mică amploare) au fost: starea necorespunzătoare a infrastructurii
tehnice a reţelelor, acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice
periculoase (furtuni, inundaţii, îngheţ, temperaturi ridicate), alunecări de teren.
Defecţiunile au fost remediate în cel mai scurt timp de către administratorii reţelelor
respective.
O situaţie de amploare la nivel judeţean a fost următoarea atunci când datorită
procesului de golire a Barajului Pucioasa, în noaptea de 11.05 – 12.05.2011 mâlul din zona
de acumulare a barajului a intrat în vanele Staţiei de Tratare a apei oraşului Pucioasa,
aceasta nemaiputând asigura debitul şi presiunea apei necesare locuitorilor şi instituţiilor.
Situaţia a fost remediată în termen de 4 zile, până atunci apa potabilă şi menajeră pentru
locuitorii oraşului fiind asigurată prin instalarea unor cişmele de către administraţia locală şi
transportul cu autocisternelele apaţinând I.S.U., I.J.J. şi Garnizoanei Târgovişte.
O altă situaţâie a fost atunci când în luna ianuarie 2016 s-a dispus de către Direcţia de
Sănătate Publică Dâmboviţa sistarea furnizării apei potabile locuitorilor din comunele
Brăneşti, Vulcana Băi, Vulcana Pandele, Doiceşti şi oraşul Pucioasa, din cauza unor
încărcări microbiologice în apa brută a Barajului Pucioasa.
Pag .nr. 69 din 109
G. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos
Căderea unor meteoriţi, asteroizi sau comete pot provoca pe tot teritoriul judeţului
Dâmboviţa efecte distrugătoare vieţii prin producerea unui cutremur de tip cosmic şi de
apariţie a unei calote imense de impurităţi în suspensie minimalizând radiaţia solară.
H. Muniţie neexplodată
Teritoriul judeţului Dâmboviţa a reprezentat teatru de operaţiuni pe parcursul celor
două războaie mondiale desfăşurate, descoperindu-se astfel în permanenţă muniţie rămasă
neexplodată din timpul desfăşurării acestora.
Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiilor rămase neexplodate din timpul celor
două războaie mondiale se excută conform actelor normative de bază.
Acestre muniţii constituie un pericol permanent pentru populaţia civilă care vine în
contact cu acestea.
Zonele în care se poate afla muniţie neexplodată sunt: Târgovişte, Moreni, Văcăreşti,
Potlogi, Comişani, Băleni, Petreşti (zona Ioneşti – balastieră).
Misiuni pirotehnice desfăşurate (asanare şi distrugere de muniţie) desfăşurate de cadre
aparţinând I.S.U. „Basarab I” Dâmboviţa:
- 2008: 41 de misiuni;
- 2009: 29 de misiuni;
- 2010: 24 de misiuni;
- 2011: 36 de misiuni;
- 2012: 22 de misiuni;
- 2013: 48 de misiuni;
- 2014: 49 de misiuni.
- 2015: 26 de misiuni asanare şi distrugere de muniţie şi 63 distrugeri de articole
pirotehnice .
3. ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE
Epidemii şi epizotii
Epidemie - răspândirea în proporţii de masă şi intr-un timp scurt a unei boli
transmisibile la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populaţiei şi
perturbarea activităţilor economice, sociale şi de altă natură. Declanşarea efectelor
vătămătoare se datorează acţiunii specifice provocate de agenţii patogeni asupra oamenilor.
Epizotiile reprezintă răspîndirea în proporţii de masă în rândul animalelor a unor boli
infecto-contagioase, unele din ele putând fi transmise şi la oameni prin contactul direct cu
animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminată.Deţinătorii
de animale au obligaţia şi răspunderea aplicării măsurilor stabilite de organele sanitar –
veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale precum şi de
asigurarea bazelor materiale şi a condiţiilor organizatorice necesare.
Omenirea se află sub ameninţarea izbucnirii unei epidemii de gripă care ar putea
avea rezultat milioane de decese. Cel mai mare pericol îl reprezintă o combinaţie între
virusul gripei aviare (răspăndită la păsări) şi virusul ce provoacă gripa la om.
Gripa aviară s-a manifestat în comuna Morteni, în data de 03.03.2005 depistându-se
26 focare de gripă aviară, focare care au fost stinse în data de 05.04.2005.
S-au eutanasiat peste 18200 păsări.
Pag . 70 din 109
În localitatea Moreni (în anul 2005) în rândul animalelor lăsate nesupravegheate
(câini fără stăpân) s-a manifestat boala infecţioasă rabia, luându-se măsuri necesare
eradicării imediate de către Direcţia Sanitar –Veterinară Dâmboviţa.
Sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010 au fost marcate, la nivel internaţional
şi naţional, de apariţia virusului AH1N1 (pandemia de gripă porcină), înregistrându-se zeci
de cazuri de îmbolnăvire la nivelul judeţului Dâmboviţa. Situaţia a fost menţinută sub
control, existând un program de vaccinare masivă în acest sens şi o bună gestionare a
cazurilor deja existente de către D.S.P. Dâmboviţa, împiedicându-se astfel răspândirea
virusului şi îmbolnăvirea unui procent îngrijorător al populaţiei.
În ceea ce priveşte riscul izbucnirii unor epidemii, în afara posibilităţii de transmitere a
viruşilor la nivel internaţional – naţional (deci fără o existenţă a focarului la nivelul
judeţului), pe raza judeţului Dâmboviţa funcţionează Sanatoriul TBC Moroeni (unde sunt
trataţi pacienţi suferinzi de tuberculoză) şi Secţia de contagioşi care funcţionează în
cadrul Spitalului Judeţean Dâmboviţa (tratarea bolilor contagioase). Măsurile de evitare a
riscului apariţiei unui focar şi dezvoltării unor epidemii sunt gestionate în cadrul acestor
instituţii, sub stricta supraveghere a DSP Dâmboviţa.
4. ANALIZA RISCULUI DE INCENDIU
Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului
asociat unui sistem, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza
probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv, precum
şi de comparare a acestuia cu un nivel limita prestabilit, denumit în continuare risc de
incendiu acceptat.
Operatorii economici cu risc la incendiu sunt prezentaţi în Anexa nr. 22
Analiza statistică a incendiilor (anul 2010)
În anul 2010, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 318 incendii.
Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de
Pompieri Târgovişte – 87 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de
intervenţie de 29 incendii.
După tipul proprietăţii, 82,4 % (262) din totalul incendiilor au izbucnit la proprietăţi
individuale, 13,2 % (42) în domeniul privat român sau străin şi 4,4 % (14) în domeniul
public sau privat al statului.
La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2010 s-au înregistrat 262 incendii (în medie
0,7 pe zi. Dintre acestea 180 au avut loc în mediul rural (68,7%) iar 82 în mediul urban
(31,3%).
Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 156 au avut loc la locuinţe,
74 la anexe gospodăreşti iar 32 la mijloace de transport individuale.
Pe parcursul anului 2010 s-au înregistrat pe raza judeţului 234 arderi necontrolate.
Analiza statistică a incendiilor (anul 2011)
În anul 2011, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 380 incendii.
Pag .nr. 71 din 109
Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de
Pompieri Târgovişte – 103 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de
intervenţie de 35 incendii.
La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2011 s-au înregistrat 286 incendii (în medie
0,8 pe zi). Dintre acestea 214 au avut loc în mediul rural (74,8%) iar 72 în mediul urban
(25,2%).
Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 133 au avut loc la locuinţe,
114 la anexe gospodăreşti iar 39 la mijloace de transport individuale.
Pe parcursul anului 2010 s-au înregistrat pe raza judeţului 858 arderi necontrolate.
Analiza statistică a incendiilor (anul 2012)
În anul 2012, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 423 incendii.
Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de
Pompieri Târgovişte – 99 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de
intervenţie de 38 incendii.
La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2012 s-au înregistrat 345 incendii (în medie
1 pe zi). Dintre acestea 269 au avut loc în mediul rural (78%) iar 76 în mediul urban (22%).
Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 173 au avut loc la locuinţe,
138 la anexe gospodăreşti iar 34 la mijloace de transport individuale.
Pe parcursul anului 2012 s-au înregistrat pe raza judeţului 819 incendii de vegetaţie.
Analiza statistică a incendiilor (anul 2014)
În anul 2014, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 282 incendii.
Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de
Pompieri Târgovişte – 71 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de
intervenţie de 26 incendii.
La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2014 s-au înregistrat 224 incendii. Dintre
acestea 185 au avut loc în mediul rural (82,6%) iar 39 în mediul urban (17,4%).
Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 117 au avut loc la locuinţe,
80 la anexe gospodăreşti iar 27 la mijloace de transport individuale.
Pe parcursul anului 2014 s-au înregistrat pe raza judeţului 169 incendii de vegetaţie.
Analiza statistică a incendiilor (anul 2015)
În anul 2015, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 291 incendii.
Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de
Pompieri Târgovişte – 80 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de
intervenţie de 27 incendii.
La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2015 s-au înregistrat 236 incendii. Dintre
acestea 193 au avut loc în mediul rural (81,8%) iar 43 în mediul urban (18,2%).
Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 122 au avut loc la locuinţe,
86 la anexe gospodăreşti iar 28 la mijloace de transport individuale.
Pe parcursul anului 2015 s-au înregistrat pe raza judeţului 287 incendii de vegetaţie.
Pag . 72 din 109
Caracteristicile zonelor (obiectivelor) de risc ridicat pentru fiecare zonă de
planificare:
a. Cvartalele de locuinţe de pe raza judeţului Dâmboviţa prezintă risc de
producere a incendiilor în masă datorită densităţii mari a populaţiei, 133,6 locuitori /
km2 în 2002, judeţul Dâmboviţa ocupând locul 6 în ierarhia judeţelor. Acestea sunt
caracterizate de o aglomerare a clădirilor atât în zonele urbane cât şi în cele rurale.
Grupurile de construcţii urbane care alcătuiesc cartierele s-au dezvoltat în raport
cu evoluţia aşezării respective.
Urbanizarea localităţilor a parcurs anumite etape care a condus în oraşe la crearea
de ansambluri construite specifice:
ansambluri construite în centrele oraşelor care sunt realizate din clădiri de
zidărie şi beton armat;
ansambluri construite în cartierele din generaţia anilor 1960 de tipul
blocurilor grupate;
ansambluri construite din cartierele noi de tipul blocurilor cu spaţii
comerciale la parter.
Căile de comunicaţie au o repartiţie uniformă dar sunt în strânsă legătură cu
configuraţia terenului şi necesităţile economice ale zonelor respective.
b. Clădirile cu aglomerare de persoane. Elementele de risc sunt reprezentate de
clădirile de locuit, hoteluri, restaurante, magazine, şcoli, spitale, obiective economice,
lăcaşuri de cult, magazine de tip supermarket; obiective la care intervenţia este greoaie
datorită panicii care se creează în situaţia producerii unui incendiu în masă.
c. Obiective economice importante de pe raza judeţului. Din analiza structurii
economice a judeţului Dâmboviţa rezultă că nici un agent economic nu deţine cantităţi
foarte mari de substanţe toxice industriale.
Incendiile în masă pot izbucni ca urmare a deficienţelor şi erorilor de proiectare şi
construcţie ale instalaţiilor industriale, a gradului ridicat de uzură fizică şi morală, a
exploatării necorespunzătoare, a erorii umane, a managementului defectuos al
operatorilor economici, determinând o succesiune de evenimente extrem de complexe
sub forma unor reacţii în lanţ.
d. Zonele împădurite de pe teritoriul judeţului:
Incendiile de pădure iau naştere, în majoritatea cazurilor din neglijenţa oamenilor,
rar provocate de trăsnete şi datorită autoaprinderii (cele subterane).
Factori care favorizează incendiul: anotimpul în care izbucneşte acesta, felul
incendiului, condiţiile meteorologice, topografia terenului. Astfel, seceta provoacă
uscarea puternică a ierburilor, litierei şi resturilor de exploatare, iar vântul intensifică
arderea şi extinde incendiul. De asemenea, incendiile iau naştere şi se propagă mai uşor
în pădurile pure de răşinoase şi în special spre sfârşitul verii şi începutul primăverii.
În afara cauzelor mai sus prezentate, mai intervine una foarte importanta si anume
trecerea unei suprafeţe de 23019 ha in domeniul privat. Din punct de vedere al protecţiei
la foc, acest lucru creează anumite inconveniente datorate faptului că paza şi întreţinerea
pădurilor sunt activităţi destul de des neglijate.
În cazul producerii unui incendiu intervenţia diferă funcţie de relief, suprafaţă,
tipul (litieră, coronament, combinate, doborâturi, subterane) fiind deosebit de dificilă,
necesitând un număr mare de forţe si mijloace.
Pag .nr. 73 din 109
Din totalul suprafeţei împădurite, cca. 21000 ha sunt in zona montană, suprafaţă
pe care răşinoasele sunt predominante. Deci, intervenţia la un astfel de incendiu este
deosebit de grea, necesitând funcţie de suprafaţa afectată şi mijloace aeriene. Ea trebuie
pregătită, organizată şi desfăşurată cu maximum de eficienţă deoarece incendiile la
păduri pot avea consecinţe numeroase şi grave – cum ar fi:
distrugerea litierei, a regenerărilor naturale şi a seminţişului;
arderea ramurilor şi a scoarţei arborilor ceea ce produce uscarea lor;
carbonizare tulpinilor arborilor parţial, ceea ce duce la deformarea
acestora;
arderea materialului lemnos exploatat;
pierderea calităţii solului ca urmare a arderii litierei şi reducerea
umidităţii prin lipsa stratului protector;
degradarea sau distrugerea florei şi faunei (cuiburi de păsări, puii unor
animale şi specii de vânat etc.);
reducerea valorii estetice, economice şi biologice a pădurilor;
distrugerea unor construcţii existente pe teritoriul pădurilor (cabane,
adăposturi pentru animale etc.);
pierderea vieţilor omeneşti în unele situaţii.
Se desprinde ca o caracteristică a incendiilor de pădure dezvoltarea cu
intensitate pe o suprafaţă mare a acestora, datorită speciilor de răşinoase şi foioase, lipsa
spaţiilor de siguranţă (rigole), terenul accidentat şi greu accesibil (uneori inaccesibil),
lipsa surselor de apă – pe timp de secetă chiar inexistenţa acestora, greutăţi în realizarea
legăturilor radio datorită zonelor ecranate.
e. Culturile agricole din partea de sud a judeţului: sunt caracterizate de suprafeţe
mari de cereale la care, în perioadele secetoase, incendiile se propagă cu mare
repeziciune existând riscul de extindere la păduri şi aşezări umane.
f. Obiective cu risc de aprindere sau producere de explozie a unor concentrări
(sarcini termice de incendiu) ridicate de substanţe sau materiale combustibile periculoase: Marea majoritate a operatorilor economici folosesc în procesul de producţie substanţe
care prin caracterul exploziv-incendiar pot reprezenta un real pericol pentru
colectivităţile umane şi care, de regulă, constau în:
fabrici de oxigen şi hidrogen (Târgovişte, Fieni)
produse petroliere, uşor inflamabile (toate zonele petroliere din judeţ);
lacuri, vopsele, emailuri pe bază de nitroceluloză sau răşini sintetice
(Târgovişte şi Găeşti).
produse derivate din sulf (NUBIOLA Doiceşti)
Datorită existenţei industriei extractive concretizată în exploatarea de ţiţei şi gaze
naturale există riscul de explozii şi incendii la magistralele de transport petrol şi gaze
datorate accidentelor tehnologice cât şi actelor teroriste.
Unul dintre operatorii economici cu un grad ridicat de pericol îl reprezintă S.C.
BRIGEXIM IND S.R.L., situat pe teritoriul Comunei Butimanu, pe DN 1 A, care are ca
obiect de activitate comercializarea materiilor prime pentru industria chimică.
Societatea depozitează atât produse chimice solide cât şi lichide în spaţii special
amenajate şi dotate cu sisteme şi mijloace menite să sporească siguranţa în manipularea
acestora, fapt care însă nu elimină în totalitate posibilitatea producerii unor accidente cu
posibile urmări grave. Parcul de depozitare a solvenţilor chimici este format din 3
Pag . 74 din 109
module a câte 8, 6 şi respectiv 9 rezervoare, de capacităţi diferite, pentru depozitarea
toluenului, xilenului, white spirt, acetonă, glicerină, diferite tipuri de alcool şi acetaţi.
Menţionăm că fiecare modul de rezervoare este prevăzut cu cuve de retenţie de mare
capacitate, pompe de transvazare automată în caz de avarie la oricare dintre rezervoare,
şi mijloace de stins incendii de mare capacitate.
Pe teritoriul Judeţului Dâmboviţa sunt amplasate depozite de rezerve ale statului
la Adânca şi Buciumeni (produse petroliere). De asemenea în localităţile Târgovişte,
Găeşti, Titu şi Moreni sunt amplasate depozite de produse petroliere. În localitatea
Butimanu este amenajat depozitul subteran de gaze naturale, toate aceste obiective
prezentând un risc ridicat de explozie.
g. Ferme zootehnice mari.
La nivelul judeţului există mai multe ferme în care se cresc animale, după cum
urmează:
- porcine: S.C. Branis Agro SRL Branistea, S.C. Arc Prod SRL Salcuta, SC Producţie
animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru), SC Pamnic Com SRL;
- bovine: SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi, SC Terra Titu SA – Ferma Salcuta,
Centrul de reeducare Găeşti, S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Fer.Tărtăşeşti, SC
Ecoprot Impex SRL – Ferma Crevedia, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet, SC Bredo Invest
S.R.L.– Ferma Conţeşti;
- ovine: S.C.P. C.O. Bilciureşti, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet;
- păsări: SC Avicola SA Tartasesti, SC Avicola SA Crevedia, SC Avicola SA Gaesti,
SC Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu.
În aceste unităţi este crescut un număr aproximativ de 1,5 milioane capete animale.
5. ANALIZA RISCURILOR SOCIALE Mişcările sociale posibile pot fi organizate în timpul sărbătorilor religioase importante
( Ziua Paştelui, Ziua Crăciunului etc.) sau în timpul manifestărilor culturale (Ziua
Internaţională a Muncii - 1 Mai, Ziua Europei – 9 Mai, Ziua Naţională a României etc.), cât
şi în timpul evenimentelor social – economice (bâlciuri, festivaluri etc.).
Evenimente social-economice, politice sau religioase:
În fiecare an pe raza municipiului Târgovişte sunt organizate numeroase activităţi cu
caracter socio-economic, politic, religios cât şi manifestări tradiţionale.
Manifestări culturale: Ziua Internaţională a Muncii – 1 mai, Ziua Europei – 9 mai, Ziua
Municipiului Târgovişte – 8 septembrie, Ziua SC Mechel SA – 15 august, zilele Minisat –
12 martie, Ziua Drapelului – 26 iunie, Ziua Naţională a României – 1 decembrie, Ziua
Mărţişorului – 1 martie, Ziua Armatei Române – 25 octombrie, Ziua Unirii Principatelor
Române – 24 ianuarie, Festivalul Crizantema de Aur – luna octombrie şi altele (zile ale
liceelor, şcolilor, societăţi comerciale).
În ziua de 11 august în Municipiul Târgovişte se sărbătoreşte Sfântul Nifon, ocazie cu
care la Arhiepiscopia Târgovişte au loc manifestări religioase la care, în fiecare an, participă
un public de aproximativ 3000 de persoane.
Pe raza municipiului Moreni au loc următoarele evenimente social-economice şi
religioase: Ziua Europei – 9 mai, Bâlciul de Sf. Gheorghe – 23 aprilie, Ziua Municipiului
Moreni – 19 iunie.
Pag .nr. 75 din 109
Pe raza oraşului Fieni nu se desfăşoară evenimente social-economice, organizându-se
anual două târguri: de Sf. Constantin şi Elena – 21 mai şi de Sf. Dumitru – 26 octombrie,
acesta din urmă cu o afluenţă mare de perosane, de cca. 3000 – 4000 de oameni.
Anual în oraşul Pucioasa se desfăşoară intense evenimente social economice, politice
sau religioase, cele mai importante fiind: Serbările Băilor Pucioasa (01 – 03 septembrie),
Zilele Oraşului Pucioasa, Festivalul Internaţional de Folclor, Balul Mărţişorului, Festivaluol
Creştinătăţii Româneşti.
În oraşul Găeşti, la 20 iulie şi 8 septembrie au loc bâlciurile anuale de Sf. Ilie şi Sf.
Măria Mică (număr mare de participanţi), precum şi în datele de 19 iulie când este serbată
Ziua Oraşului Găeşti şi 27 decembrie – serbarea de sfârşit de an.
Pe raza oraşului Titu, în cursul lunii septembrie, în fiecare an se desfăşoară un târg
anual în perioada 12-15, cu această ocazie fiind sărbătorite şi zilele oraşului.
La nivelul oraşului Răcari şi a comunelor din arondare nu se organizează evenimente
social-economice de amploare, cu excepţia sărbătorilor religioase.
Principalele evenimente socio-culturale din mediul rural, cu aflux de participanţi, sunt:
Aninoasa – ziua comunei 1 iunie, Corneşti – 2 târguri anuale, 15 august şi 14 septembrie,
Dragomireşti – ziua comunei pe 17 septembrie, Bilciureşti – târg anual pe 29 iunie, Gorgota
- târg anual 6 august, Maneşti - târg anual pe 10 şi 11 iunie, Băleni - târg anual pe 24 iunie şi
26 octombrie, Hulubeşti - târg anual pe 15 august, Petreşti – ziua comunei 01-02 mai,
Vişina - târg anual de toamnă pe data de 29 octombrie, Morteni – Sărbătoarea Sf. Ioan
Botezătorul pe data de 6 ianuarie, denumită tradiţional Geavrelele, Dărmăneşti – târgul
anual de Sf. Pantelimon, în comunele Corbii Mari, Lunguleţu şi Potlogi se organizează
târguri săptămânale, iar târguri anuale se mai organizează pe raza următoarelor comune:
Conţeşti, Brăneşti, Voineşti, Glodeni, Văleni D-ţa, Cândeşti, Pietrari, Bezdead, Buciumeni
etc.
Operatorii economici din turism la ivelul judeţului Dâmboviţa sunt prezentaţi în Anexa
nr. 23.
6. ALTE TIPURI DE RISCURI
La nivelul judeţului Dâmboviţa nu au fost identificate alte riscuri decât cele analizate.
7. ZONE DE RISC CRESCUT
- Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor
din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice.
Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 unităţile administrativ teritoriale afectate
de inundaţii sunt: municipiul Târgovişte, municipiul Moreni, oraşul Găeşti, 0raşul Pucioasa,
oraşul Titu, comuna Băleni, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti,
comuna Bucşani, comuna Cobia, comuna Comişani, comuna Conţeşti, comuna Costeşti
Vale, comuna Crângurile, comuna Dărmăneşti, comuna Dobra, comuna Dragodana,
comuna Dragomireşti, comuna Finta, comuna Glodeni, comuna Gura Ocniţei, comuna Gura
Şuţii, comuna I.L. Caragiale, comuna Iedera, comuna Malu cu Flori, comuna Măneşti,
comuna Moroeni, comuna Odobeşti, comuna Petreşti, comuna Potlogi, comuna Produleşti,
comuna Pierşinari, comuna Răzvad, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Tătărani,
comuna Ulieşti, comuna Ulmi, comuna Valea Lungă, comuna Valea Mare, comuna
Văcăreşti, comuna Vărfuri, comuna Vişina şi comuna Vişineşti.
Pag . 76 din 109
Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa se înregistrează alunecări de teren active conform
Legii nr. 575/22 octombrie 2001, fiind enumerate astfel: oras Fieni, municipiul Moreni, oraş
Pucioasa, comuna Aninoasa, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti,
comuna Căndeşti, comuna Doiceşti, comuna Hulubeşti, comuna Ludeşti, comuna Moţăeni,
comuna Ocniţa, comuna Pietroşiţa, comuna Pucheni, comuna Runcu, comuna Şotânga,
comuna Tătărani, comuna Valea Lungă, comuna Văleni Dâmboviţa, comuna Vişineşti şi
comuna Vulcana Băi.
În ceea ce priveşte riscul de cutremur judeţul Dâmboviţa este amplasat în zona cu
intensitate seismică VIII , conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, fiind afectat în
totalitate. Este încadrat la gradul de risc ridicat.
- Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii şi explozii, chimic, radiologic,
tehnologic,etc)
Incendiile de proporţii sunt fenomene complexe declanşate natural sau artificial, uneori
scăpate de sub control, în urma cărora se produc pierderi de vieţi omeneşti, pagube
materiale, necesitănd costuri mari pentru stingerea lor, reabilitarea zonelor afectate
(avarierea sau distrugerea complexelor petroliere, reţelelor electrice, de telecomunicaţii a
conductelor magistrale, distrugerea fondului forestier al culturilor pomicole, avarierea sau
distrugerea construcţiilor de orice fel).
Elementele de risc sunt reprezentate de clădirile de locuit, hoteluri, restaurante,
magazine, şcoli, spitale, obiective economice, lăcaşe de cult, schele de foraj şi extracţie
petrol, centre de depozitare, conducte magistrale, păduri, culturi cerealiere. Surse potenţiale
de explozie sunt operatorii economici care produc, stochează, prelucrează gaze sau lichide
inflamabile, precum şi cei care folosesc în procesul tehnologic materiel explozive: S.C.
Carpatcement Holding S.A. (cariera de exploatare de la Lespezi- explozie produsă în 1972,
soldată cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, cariera de la Pucioasa), S.C.
Mechel S.A., S.C. Otelinox S.A., S.C. Erdemir S.A. Târgovişte, care în timpul proceselor de
producere şi prelucrare a metalelor, datorită apariţiei unor reacţii chimice şi fizice
necontrolate, alacţiunilor umane premeditate pot fi afectate de explozii puternice care ar
avea urmări cu un număr mare de victime, distrugeri de construcţii şi instalaţii. Societăţile
comerciale care au ca obiect de activitate producţia de apărare sunt expuse riscului
producerii exploziilor la procesarea, depozitarea şi comercializarea substanţelor şi
produselor specifice.
Accidentele chimice sunt o sursă permanentă de risc pe teritoriul judeţului Dâmboviţa
şi au ca sursă emanaţiile în atmosferă, apă şi pe sol de substanţe toxice cu efecte nocive
asupra populaţiei, florei, faunei şi factorilor de mediu.Cu toate că industria chimică nu are o
dezvoltare deosebită, în judeţul Dâmboviţa sunt operatori economici şi instituţii publice
care produc şi folosesc în activităţile specifice produse chimice care prezintă pericol cum ar
fi substanţe cu acţiune iritantă, caustică şi sufocant axfisiantă (amoniac, clor) care se găsesc
în instalaţiile sursă toxică sub formă de gaze lichefiante, gaze comprimate, vapori, aerosoli
sau lichide. Singura sursă de risc major este S.C. Nubiola Doiceşti, staţiile de tratare a apei
ce aparţin societăţilor de gospodărire comunală de la municipii şi oraşe care folosesc clorul,
fabricanţii de vopseluri (s.c. Vicas SA, SC Turnir SRL Tîrgovişte), deţinătorii de materiale
explozive (S.C. Carpatcement Holding S.A. ) sunt surse de risc minor.
S.C. Nubiola este amplasată la cca 10 km spre nord de Târgovişte, în partea de sud a
comunei Doiceşti (conform hărţilor). Activitatea principală a unităţii este producerea de
Pag .nr. 77 din 109
pigmenţi anorganici.Dintre pigmenţii anorganici Nubiola România nu produce decât
albastru ultramarinşi oxidul de crom verde. Pigmenţii produşi, deşi în procesul lor de
fabricaţie intervin materiale şi substanţe periculoase, nu aparţin nici unei clase de substanţe
periculoase menţionate de prevederile HG 95/ 2003.Instalaţiile existente permit realiyarea
unei producţii maxime anuale de 3610 tone de albastru ultramarin şi 600 tone de oxid verde
de crom brut.
- Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc:
În municipiul Targovişte obiectivele cu risc la incendiu sunt urmatoarele: S.C. Vicas;
S.C. Michell; S.C. Edemir; Complexele comerciale (Kaufland, XXL, Plus, Muntenia,
Mondial, S.c. Pavcom); Pieţele agro-alimentare 1 Mai, Baraţiei, Autogara; Spitalul
Judeţean, Universitatea Valahia; Sala Polivalentă; Casa de cultură a Sindicatelor;
Mitropolia; Catedrala Eroilor; Manastirea Stelea.
Cu risc la explozie in Municipiul Targovişte menţionăm: Fabrica de Oxigen; Uzina 4
Dragomireşti; Statiile PECO - recipienţii cu butan gaz; Depozitul de gaz metan -Butimanu;
Moara şi Silozul Târgoviste.
In municipiul Moreni : Statia de Dezbenzinare Moreni, Compet Sud 3, S.C.
Automecanica S.A. (Parcul industrial), Fabrica de Confecţii Como S.A.;
În localitatea Gura Ocniţei: Ocolul Silvic Moreni, Staţia de dezbenzinare;
In Doicesti: C.E Doicesti care reprezinta pericol de incendiu si de explozie; Nubiola –
cu risc chimic; Soceram Doicesti.
La Fieni ca obiective de risc avem: S.C. Steaua Electrica Fieni S.A.;S.C.
Carpatcement Holding S.A.; G.R.S.Buciumeni (parc rezerve produse petroliere).
La Titu obiective de risc: S.C. ELSID S.A.; S.I.R.V. (vopsitorie).
La Gaesti : S.C. Arctic S.A.; S.C. UTCHIM S.A..
La Valea Mare: Schela Petrol.
La Cobia : Parc produse petroliere.
Ca sursă de risc hidro mentionam barajele:
-Vacaresti care reprezinta pericol de inundatii pentru localităţile: Pierşinari, Nucet,
Gura Şutii, Salcioara, Nucet;
- Zavoiul Orbului care reprezinta pericol de inundaţii pentru localităţile:Mogoşani,
Corbii Mari, Costeşti Vale, Odobeşti;
- Pucioasa care prezinta pericol de inundatii pentru localitatile:Pucioasa, Brăneşti,
Doiceşti, Şotînga, Tîrgovişte;
- Bolboci care prezintă pericol de inundaţii pentru localităţile: Moroieni, Pietroşita,
Fieni, Moţaieni;
- Scropoasa prezintă pericol pentru localitatea Moroeni.
Casificarea localităţilor, operatorilor economici şi instituţiilor în funcţie de tipurile
de risc este prezentată în Anexa nr. 24.
Pag . 78 din 109
CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR
Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie:
Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie - intervenţie constă în
stabilirea efectelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de
urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a
premizelor referitoare la condiţiile viitoare, selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea
dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea sau transmiterea acesteia la
structurile proprii şi cele de cooperare.
Concepţia acţiunilor de protecţie- intervenţie se stabileşte din timp şi se înscrie în
concepţia generală a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Basarab I,, Dâmboviţa şi
cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării
protecţiei populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi a factorilor de mediu în caz
de război sau dezastre.
Concepţia din Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor se aplică în scopul
realizării în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor de intervenţie
şi protecţie.
Măsurile stabilite în concepţia de protecţie – intervenţie se realizează din timp în
conformitate cu legislaţia în vigoare ( Ordinul nr. 132/ 29.01.2007) şi a Schemei cu
Riscurile Teritoriale din zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
,,Basarab I” Dâmboviţa şi se intensifică în situaţii speciale.
De asemenea, concepţia cuprinde măsuri specifice privind planificarea, pregătirea,
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă la localităţi, obiective,
instituţii publice, construcţii, aglomerări de persoane şi operatori economici sursă de risc din
zona de competenţă.
Acţiunile de protecţie - intervenţie la nivel judeţean se desfăsoară pe principiul
gradualităţii în funcţie de locul, natura, amploarea si evoluţia situaţiei si în concordanţă cu
principiile managementului integrat.
La baza acţiunilor de protecţie - intervenţie vor fi principiile managementului
situaţiilor de urgenţă astfel:
a) previziunea si prevenirea;
b) prioritatea protecţiei si salvării vieţii oamenilor;
c) respectarea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului;
d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile
administraţiei publice;
e) cooperarea la nivel naţional, regional si internaţional cu organisme si organizaţii similare;
f) transparenţa activităţilor desfăsurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât
acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
g) continuitatea si gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la
nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei
publice centrale, în funcţie de amploarea si de intensitatea acestora;
h) operativitatea, conlucrarea activă si subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului
Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de
urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni si măsuri pentru:
Pag .nr. 79 din 109
a) avertizarea populaţiei, instituţiilor si agenţilor economici din zonele de pericol;
b) declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de
urgenţă;
c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire si de protecţie specifice tipurilor de risc si,
după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;
d) intervenţia operativă cu forţe si mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru
limitarea si înlăturarea efectelor negative;
e) acordarea de ajutoare de urgenţă;
f) instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia
României, republicată;
g) solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;
h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice si fizice;
i) alte măsuri prevăzute de lege.
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din
Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi
fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului,
interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii,
aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă si cu modalităţile specifice de
gestionare a acesteia.
Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi vor fi
proporţionale cu situaţiile care le-au determinat si se aplică cu respectarea condiţiilor si
limitelor prevăzute de lege.
Repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă sunt
în conformitate cu prevederile anexei nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 2288 din 9
decembrie 2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le
asigură ministerele, celelalte organe centrale si organizaţiile neguvernamentale privind
prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Principiile acţiunilor de intervenţie:
• Pregătirea si conducerea acţiunilor se execută într-o concepţie unitară, pe baza
planurilor si procedurilor întocmite din timp de normalitate, completate si actualizate la
specificul situaţiilor create;
• Efortul principal va fi concentrat în principal pentru salvarea oamenilor si valorilor
materiale importante;
• Economia de forţe si mijloace se realizează prin întrebuinţarea eficientă a acestora,
pe urgenţe si pe schimburi, potrivit scopului, destinaţiei si misiunilor specifice;
• Organizarea oportună a manevrei de forţe si mijloace în scopul concentrării
efortului principal dintr-un raion (obiectiv, punct de lucru) în altul pe timpul intervenţiei;
• Realizarea si menţinerea cooperării neîntrerupte între forţele care participă la
acţiunile de intervenţie, precum si cu alte categorii de forţe existente în zonă;
• Conducerea continuă, fermă suplă si operativă a acţiunilor de intervenţie;
• Asigurarea acţiunilor de intervenţie;
• Menţinerea unei capacităţi permanente de intervenţie si constituirea unei rezerve
operative de forţe si mijloace.
Acţiunile de protecţie intervenţie se realizează pe baza activităţilor stabilite pentru
îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor de la nivel local
/ judeţean / naţional după caz sau prin organe si organizaţii neguvernamentale cu atribuţii
Pag . 80 din 109
privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă (Bază : Hotărîrea Guvernului nr. 2288
din 9 decembrie 2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le
asigură ministerele, celelalte organe centrale si organizaţiile neguvernamentale privind
prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă).
Pentru desfăsurarea acţiunilor de protecţie intervenţie se stabilesc, pe categorii de
tipuri de riscuri, două categorii de măsuri / acţiuni: a) desfăsurate indiferent de natura, locul
si amploarea evenimentului produs si b) desfăsurate dacă situaţia impune. În raport de tipul
măsurii / acţiunii, de competenţele factorilor si structurilor implicate, de natura, locul si
amploarea evenimentului, decizia de aplicare a măsurilor propuse a se executa „numai dacă
situaţia impune” revine comandantului acţiunii, comitetului local / judeţean pentru situaţii
de urgenţă ( după caz).
Grupurile de suport tehnic stabilite la nivelul Comitetului Judeţean pentru situaţii de
urgenţă, analizează situaţia concretă creată si după caz fac propuneri privind acţiunile de
protecţie – intervenţie ce urmează a se desfăsura.
La nivel judeţean, executarea măsurilor / acţiunilor se stabilesc, în funcţie de tipurile
de riscuri (riscuri naturale, riscuri tehnologice, riscuri biologice), pentru fiecare subcategorie
în parte. Dacă evenimentul cumulează evenimente aparţinând a cel puţin două subcategorii
de riscuri, se desfăsoară simultan măsurile/ acţiunile prevăzute pentru fiecare în parte
raportat la specificitatea acestuia.
În funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, natura, amploarea si locul
evenimentului produs, în concordanţă cu legislaţia în vigoare si măsurile detaliate cuprinse
în planurile de acţiune întocmite se stabilesc alternativele de acţiune.
Alternativele de acţiune vor fi stabilite de grupul de suport tehnic constituit la nivelul
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă si cu atribuţii specifice situaţiei de urgenţă
create.
În cazul în care situaţia de urgenţă produsă conţine componente specifice mai multor
tipuri de riscuri si care impun analiza si stabilirea alternativelor în cadrul mai multor grupuri
de suport tehnic, acestea vor coopera pentru elaborarea alternativelor de acţiune raportat la
specificul situaţiei.
În această situaţie coordonarea activităţilor de stabilire a alternativelor, revine sefului
grupului de suport tehnic care gestionează situaţia de urgenţă cu premise de producere a
victimelor sau care poate produce pagube mai mari în situaţia în care nu sunt premise de
pierderi de vieţi omenesti.
Selectarea cursului optim de acţiune si a dispozitivelor de intervenţie vor fi în
concordanţă cu locul, natura, amploarea situaţiei de urgenţă, prioritare fiind actiunile de
protecţie si salvare a vieţilor.
Gradualitatea managementului situaţiilor de urgenţă constă în aplicarea măsurilor
pentru îndeplinirea acţiunilor de protecţie si intervenţie de la nivel local la nivel judeţean, de
la nivelul forţelor nespecializate la nivelul forţelor specializate si de la nivelul serviciilor
voluntare la nivelul serviciilor profesioniste.
Prima intervenţie, în funcţie de locul, natura si amploarea situaţiei de urgenţă, va fi
asigurată (după caz) de: forţele si mijloacele prevăzute de comitetele locale pentru situaţii de
urgenţă, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, serviciile private pentru situaţii de
urgenţă, personalul de pe locul de muncă si alte forţe si mijloace prevăzute pentru acţiunile
de cooperare.
Pag .nr. 81 din 109
Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăsura pe etape de realizare a acţiunilor
si pe faze de urgenţă a acţiunilor în raport de specificul fiecărei structuri implicate.
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea
consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:
a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. si
transmiterea datelor la autorităţile competente;
b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;
c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale si
asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
d) exerciţii si aplicaţii.
Activităţile preventive planificate, organizate si desfăsurate în scopul acoperirii
riscurilor sunt:
a) controale si inspecţii de prevenire;
b) avizare/autorizare de securitate la incendiu si protecţie civilă;
c) acordul;
d) asistenţa tehnică de specialitate;
e) informarea preventivă;
f) pregătirea populaţiei;
g) constatarea si sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;
h) alte forme.
Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor:
2.1. Etapele de realizare a acţiunilor - serviciile profesioniste
Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele:
a.alertarea şi /sau alarmarea unitătii sau a subunităţilor pentru intervenţie;
b.informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;
c.deplasarea la locul intervenţiei;
d.intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar
de intervenţie;
e.transmiterea dispoziţiilor preliminare;
f.recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;
g.evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
h.realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;
i.manevra de forţe;
j.localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);
k.înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);
l.regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m.stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia
acestuia;
n.întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;
o.retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;
p.restabilirea capacităţii de intervenţie;
q.informarea inspectorului general/ inspectorului şef/ comandantului şi a eşalonului
superior.
Pag . 82 din 109
Aceste etape se stabilesc ţinând cont de caracteristicile operative ale zonei de
competenţă, centralizarea, prelucrarea şi analiza datelor obţinute.
La nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
„Basarab I” al judeţului Dâmboviţa funcţionează 11 subunităţi de pompieri cu
următoarele raioane de intervenţie:
Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Târgovişte cuprinde
următoarele localităţi:
- municipiul Târgovişte (localitatea de dislocare) are o suprafaţă de 5.492 ha,
din care perimetrul construibil al oraşului este de 2.037 ha, fiind amplasat pe
malul drept al râului Ialomiţa, în partea de S-V şi este reşedinţa judeţului
Dâmboviţa, fiind aşezat la intersecţia a două drumuri naţionale – DN 71 şi DN
72;
- comuna Aninoasa – Aninoasa, Săteni, Viforâta;
- comuna Băleni – Băleni Sârbi, Băleni Români;
- comuna Bucşani – Bucşani, Hăbeni, Racoviţa, Răţoaia;
- comuna Comişani – Comişani, Lazuri;
- comuna Dragomireşti – Dragomireşti, Decindeni, Râncaciov, Ungureni,
Geangoeşti, Mogoşeşti;
- comuna Lucieni – Lucieni, Şuţa Olteni;
- comuna Nucet – Nucet, Ilfoveni, Cazaci;
- comuna Răzvad – Răzvad, Gorgota, Valea Voievozilor;
- comuna Şotânga – Şotânga, Teiş, Goleasca;
- comuna Ulmi – Ulmi, Viişoara, Dumbrava, Colanu, Matraca, Nisipuri, Udreşti,
Dimoiu;
- comuna Perşinari – Perşinari;
- comuna Raciu – Raciu, Siliştea, Şuţa Seacă;
- comuna Văcăreşti – Văcăreşti, Brăteştii de Jos, Bungetu.
Detaşamentul de Pompieri Târgovişte intervine şi în satele:
- comuna Gura Ocniţei – satele Adânca, Săcuieni (din raionul de intervenţie al
Detaşamentului de Pompieri Moreni);
- comuna Măneşti – satele Drăgăeşti Pământeni, Drăgăeşti Ungureni (din
raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Voineşti);
- comuna Sălcioara – sat Mircea Vodă (din raionul de intervenţie al
Detaşamentului de Pompieri Titu).
Detaşamentul de Pompieri Târgovişte intervine în cazul accidentelor rutiere ce
implică operaţiuni de descarcerare, produse în raionul de intervenţie al Gărzii de
Intervenţie Voineşti.
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Voineşti cuprinde următoarele
localităţi:
- comuna Voineşti (localitatea de dislocare) este situată pe Valea Dâmboviţei în
partea de NV a judeţului, la o distanţă de 25 km de Târgovişte, are o suprafaţă
de 8.103 ha şi are în compunere următoarele sate: Voineşti, Gemenea-
Brătuleşti, Onceşti, Izvoarele, Lunca, Suduleni, Manga, Mânjina;
- comuna Tătărani : Tătărani, Priboiu, Căprioru, Gheboieni;
Pag .nr. 83 din 109
- comuna Pietrari : Pietrari, Valea, După Deal, Aluniş, Şipot;
- comuna Râul-Alb : Râul-Alb de Jos, Râul-Alb de Sus;
- comuna Cândeşti : Cândeşti Vale, Cândeşti Deal, Dragodăneşti, Sturzeni,
Aninoşani, Valea Mare;
- comuna Malu cu Flori : Malu cu Flori, Capu Coastei, Runceasca, Micloşanii
Mici, Micloşanii Mari, Copăceni;
- comuna Văleni Dâmboviţa : Văleni D-ţa, Mesteacăn;
- comuna Pucheni : Pucheni, Brădăţel, Meişoare, Valea Largă, Vârfureni;
- comuna Bărbuleţu : Gura Bărbuleţului, Bărbuleţu, Cetăţuia;
- comuna Măneşti : Măneşti, Drăgăeşti-Ungureni, Drăgăeşti-Pământeni. Garda
de intervenţie Voineşti intervine doar în satul Măneşti, iar în satele Drăgăeşti
Pamânteni şi Drăgăeşti Ungureni intervine Detaşamentul Târgovişte.
Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Găeşti cuprinde
următoarele localităţi:
- oraşul Găeşti (localitatea de dislocare) se află la 28 km distanţă de Târgovişte,
având o suprafaţă de 32 km2, un număr de 62 de străzi cu o lungime de 70 km.
Oraşul Găeşti este străbătut de o reţea de drumuri naţionale: DN7 Bucureşti -
Piteşti, DN72 Găeşti – Târgovişte, DN61 Găeşti – Ghimpaţi şi o linie de cale
ferată dublă Bucureşti – Piteşti, având următorii vecini: la nord – com. Gura
Foii, la sud – com. Petreşti, la est – com. Dragodana şi com. Mogoşani, la vest –
com. Gura Foii şi com. Crângurile;
- comuna Cobia – Gherghiţeşti, Mislea, Blidari, Călugăreni, Căpşuna, Cobiuţa,
Crăciuneşti, Frasin Deal, Frasin Vale, Mănăstirea;
- comuna Crângurile – Crângurile de Jos, Crângurile de Sus, Băduleşti, Pătroaia
Deal, Pătroaia Vale, Răteşti, Potlogeni Vale, Voia;
- comuna Dragodana – Dragodana, Cuparu, Burduca, Străoşti, Picior de Munte,
Boboci, Pădureni;
- comuna Gura Foii – Gura Foii, Bumbuia, Catanele, Făgetu;
- comuna Hulubeşti – Hulubeşti, Măgura, Valea Dadei, Butoiul de Sus, Butoiul
de Jos;
- comuna Ludeşti – Ludeşti, Potocelu, Scheiu de Jos, Scheiu de Sus, Teleşti,
Miloşari;
- comuna Mogoşani – Mogoşani, Chirca, Cojocaru, Meri, Zăvoiu;
- comuna Mătăsaru – Mătăsaru, Odaia Turcului, Creţuleşti, Tetcoiu, Poroinica,
Puţu cu Salcia, Sălcioara;
- comuna Morteni – Morteni, Neajlovu;
- comuna Valea Mare – Valea Mare, Feţeni, Gârleni, Livezile, Saru, Stratoneşti,
Valea Caselor.
Detaşamentul de Pompieri Găeşti intervine şi în :
- comuna Petreşti: satele Ioneşti, Puntea de Greci, Potlogeni Deal (din raionul
de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Vişina).
Detaşamentul de Pompieri Găeşti intervine la producerea situaţiilor de urgenţă
pe autostrada A1 Bucureşti - Piteşti între km 58 – 80,2.
Pag . 84 din 109
Detaşamentul de Pompieri Găeşti intervine în cazul accidentelor rutiere ce
implică operaţiuni de descarcerare, produse în raionul de intervenţie al Gărzii de
Intervenţie Vişina.
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Vişina cuprinde următoarele
localităţi:
- comuna Vişina (localitatea de dislocare) – Vişina, Broşteni, Izvoru - are ca
vecini la N com. Petreşti, la S com. Şelaru, la E com. Ulieşti, iar la V com.
Răscăieţi fiind tranzitată de DJ 611 şi străbătută de pârâul Neajlov;
- comuna Petreşti – Petreşti, Puntea de Greci, Coada Izvorului, Greci,
Ghergheşti, Ioneşti, Potlogeni Deal. Garda de Intervenţie Vişina intervine doar
în satele Petreşti, Coada Izvorului, Greci, Ghergheşti iar în satele Ioneşti,
Puntea de Greci şi Potlogeni Deal intervine Detaşamentul Găeşti;
- comuna Şelaru – Şelaru, Fierbinţi, Glogoveanu ;
- comuna Răscăieţi – Răscăieţi, Vultureanca;
- comuna Ulieşti – Ulieşti, Croitori, Hanu lui Pală, Jugureni, Mănăstioara,
Olteni, Ragu, Stavropolia.
Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Titu cuprinde
următoarele localităţi:
- oraşul Titu (localitatea de dislocare) este amplasat în zona de sud a judeţului şi
se învecinează la est cu com. Branişte, la vest cu comunele Odobeşti şi Costeştii
din Vale, la sud cu com. Lunguleţu, iar la nord cu comuna Produleşti,
configuraţia terenului fiind în general de şes. Ca organizare administrativ-
teritorială, oraşul Titu se compune din mai multe cartiere: Titu-Gară care
reprezintă şi centrul oraşului, Titu-Târg, care reprezintă oraşul vechi, Atârnaţi,
Fusea,Plopu, Hagioaica,Codreanu şi Sălcuţa;
- comuna Gura Şuţii – Gura Şuţii, Sperieţeni;
- comuna Odobeşti – Odobeşti, Brâncoveanu, Miuleşti, Crovu, Zidurile;
- comuna Lunguleţu – Lunguleţu, Serdanu, Oreasca;
- comuna Braniştea – Braniştea, Dâmbovicioara, Săveşti;
- comuna Sălcioara – Sălcioara, Cătunu, Podu Rizii, Băneşti, Ghineşti, Movila,
Cuza Vodă, Moara Nouă, Mircea Vodă. În satul Mircea Vodă intervine
Detaşamentul Târgovişte;
- comuna Produleşti – Produleşti, Broşteni, Costeşti din Deal;
- comuna Costeşti Vale – Costeşti Vale, Tomşani, Mărunţişu;
- comuna Cornăţelu – Cornăţelu, Bolovani, Corni, Slobozia, Alunişu.
Detaşamentul de Pompieri Titu intervine în cazul accidentelor rutiere ce
implică operaţiuni de descarcerare, produse în raionul de intervenţie al Gărzii de
Intervenţie Răcari, al Pichetului de Pompieri Potlogi şi pe autostrada A1 Bucureşti -
Piteşti între km 49,5 – 58 în judeţul Dâmboviţa.
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Răcari cuprinde următoarele
localităţi:
- oraşul Răcari (localitatea de dislocare) este aşezat pe o zonă de şes, la o
distanţă de 45 km de municipiul Târgovişte, având ca vecini la est comunele
Pag .nr. 85 din 109
Tărtăşeşti, Ciocăneşti şi Butimanu, la nord comunele Bilciureşti, Finta, Dobra şi
Băleni, la vest comunele Sălcioara şi Braniştea, iar la sud comunele Brezoaele,
Lunguleţu şi oraşul Titu;
- comuna Slobozia Moară – Slobozia Moară;
- comuna Conţeşti – Conţeşti, Bălteni, Mereni, Călugăreni, Boteni, Crângaşi,
Heleşteu, Gămăneşti;
- comuna Tărtăşeşti – Tărtăşeşti, Bâldana, Gulia;
- comuna Brezoaele – Brezoaele, Brezoaia ;
- comuna Ciocăneşti – Ciocăneşti, Creţu, Urziceanca, Decindea, Vizureşti.
Raionul de intervenţie al Pichetului Independent Potlogi cuprinde următoarele
localităţi:
- comuna Potlogi (localitatea de dislocare)– Potlogi, Româneşti, Pitaru,
Vlăsceni, Podu Cristinii - este amplasată în partea de S a judeţului, având ca
vecini la N oraşul Titu, la S jud. Giurgiu, la V com. Odobeşti şi la E comunele
Lunguleţu şi Poiana;
- comuna Poiana – Poiana, Poieniţa;
- comuna Corbii Mari – Corbii Mari, Podu Corbencii, Petreşti, Grozăveşti,
Obislav, Ungureni, Satu Nou, Bărăceni, Moara din Groapă, Vadul Stanchii.
Pichetul de Pompieri Potlogi intervine la producerea situaţiilor de urgenţă (cu
excepţia accidentelor rutiere ce implică operaţiuni de descarcerare) pe autostrada A1
Bucureşti – Piteşti între următorii kilometri:
- între km 36 – 49,5 în judeţul Giurgiu;
- între km 49,5 – 58 în judeţul Dâmboviţa.
Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Pucioasa cuprinde
următoarele localităţi:
- oraşul Pucioasa (localitatea de dislocare) este amplasat la o distanţă de 20 km
nord faţă de municipiul Târgovişte având ca vecini la nord com. Moţăieni,
oraşul Fieni şi com. Bezdead, la sud com. Brăneşti şi com. Vulcana Pandele, la
est comunele Vârfuri şi Glodeni, iar la vest com. Vulcana Băi. Are o suprafaţă
de 40 km2, este situat într-o zonă deluroasă fiind străbătut de râul Ialomiţa şi
pârâul Bizdidel;
- comuna Doiceşti – Doiceşti;
- comuna Moţăieni – Moţăieni, Cucuteni;
- comuna Bezdead – Bezdead, Măgura, Tunari, Broşteni, Valea Morii,
Costişata;
- comuna Brăneşti – Brăneşti, Priboiu;
- comuna Glodeni – Glodeni, Guşoiu, Lăculeţe, Livezile, Malu Mierii, Schela;
- comuna Vulcana Pandele – Vulcana Pandele, Gura Vulcănii, Toculeşti,
Lăculeţe Gară;
- comuna Vulcana Băi – Vulcana Băi, Vulcana de Sus, Nicolaeşti;
- comuna Vârfuri – Vârfuri, Ulmetu, Cârlăneşti, Stăteşti, Şuviţa, Merişoru,
Cojoiu.
Pag . 86 din 109
Detaşamentul de Pompieri Pucioasa intervine în cazul accidentelor rutiere ce
implică operaţiuni de descarcerare, produse în raionul de intervenţie al Gărzii de
Intervenţie Fieni.
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Fieni cuprinde următoarele
localităţi:
- oraşul Fieni (localitatea de dislocare) este amplasat la o distanţă de 26 km nord
de municipiul Târgovişte şi se învecinează la nord cu com. Buciumeni, la sud
cu com. Moţăieni, la est cu com. Bezdead şi la vest cu comunele Runcu şi
Bărbuleţu;
- comuna Runcu – Runcu, Bădeni, Piatra, Ferestre, Siliştea, Brebu;
- comuna Buciumeni – Buciumeni, Dealu Mare, Valea Leurzii;
- comuna Pietroşiţa – Pietroşiţa, Dealu Frumos;
- comuna Moroeni – Moroeni, Lunca, Muşcel, Glod, Pucheni, Dobreşti.
Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Moreni cuprinde
următoarele localităţi:
- municipiul Moreni (localitatea de dislocare) este amplasat în partea de N-E a
judeţului, la o distanţă de 22 km faţă de reşedinţa judeţului. La nord, municipiul
Moreni se învecinează cu comuna Iedera, la sud cu comuna I.L. Caragiale, la
est cu comuna Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, iar la vest cu comuna Gura-
Ocniţei. Municipiul Moreni are o suprafaţă de 35,14 km2, este aşezat într-o
depresiune colinară, zona fiind de deal cu înălţime moderată. Dealurile din
vecinătatea municipiului sunt acoperite cu vegetaţie forestieră din speciile de
foioase;
- comuna Gura Ocniţei – Gura Ocniţei, Adânca, Săcuieni, Ochiuri.
Detaşamentul Moreni intervine doar în satele Gura Ocniţei şi Ochiuri, iar în
satele Adânca şi Săcuieni intervine Detaşamentul Târgovişte;
- comuna Ocniţa – Ocniţa;
- comuna Vişineşti – Vişineşti, Ursei, Sultanu, Dospineşti;
- comuna Valea Lungă – Valea Mare, Valea Lungă Cricov, Valea lui Dan,
Şerbăneasa, Băceşti, Valea Lungă Ogrea, Moşia Mică, Valea Lungă Gorgota,
Ştubeie Tisa, Izvoru;
- comuna Iedera – Iedera de Jos, Iedera de Sus, Cricovul Dulce, Colibaşi;
- comuna I.L. Caragiale – Ghirdoveni, I.L. Caragiale, Mija;
- comuna Dărmăneşti – Dărmăneşti, Mărginenii de Sus ;
- comuna Vlădeni - Vlădeni;
Detaşamentul de Pompieri Moreni are detaşat 1 echipaj în comuna Valea Lungă,
care intervine în comuna Valea Lungă şi în comuna Vişineşti.
Detaşamentul de Pompieri Moreni intervine în cazul accidentelor rutiere ce
implică operaţiuni de descarcerare, produse în raionul de intervenţie al Gărzii de
Intervenţie Corneşti.
Pag .nr. 87 din 109
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Corneşti cuprinde următoarele
localităţi:
- comuna Corneşti (localitatea de dislocare) – Corneşti, Frasinu, Ibrianu,
Postârnacu, Ungureni, Cristeasca, Bujoreanca, Crivăţu, Cătunu, Hodărăşti - este
amplasată în partea de E a judeţului, având ca vecini la N şi E judeţul Prahova,
la S com. Cojasca iar la V comunele Finta şi Bilciureşti;
- comuna Bilciureşti – Bilciureşti, Susenii Socetei;
- comuna Cojasca – Cojasca, Iazu, Fântânele;
- comuna Dobra – Dobra, Mărceşti;
- comuna Finta – Finta Mare, Finta Mică, Gheboaia, Bechineşti;
- comuna Butimanu – Butimanu, Lucianca, Ungureni, Sterianu, Decindea,
Bărbuceanu;
- comuna Niculeşti – Niculeşti, Movila, Ciocănari;
- comuna Crevedia – Crevedia, Cocani, Dârza, Mânăstirea - intervine
Detaşamentul Buftea.
2.2. Etapele de realizare a acţiunilor - alte structuri.
Serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă
- alertarea forţelor pentru intervenţie;
- informarea personalului de conducere (primar, administrator, conducătorul instituţiei, seful
SVSU/SPSU – după caz) asupra situaţiei create;
- informarea structurilor cu care se cooperează;
- deplasarea la locul intervenţiei;
- intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor si realizarea dispozitivului preliminar
de intervenţie;
- transmiterea dispoziţiilor preliminare;
- recunoasterea, analiza situaţiei, luarea deciziei si darea ordinului de intervenţie;
- evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor, animalelor si bunurilor;
- realizarea, adaptarea si finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;
- manevra de forţe;
- localizarea si limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
- înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;
- regruparea forţelor si a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
- întocmirea documentelor de intervenţie;
- retragerea forţelor si a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;
- restabilirea capacităţii de intervenţie;
- informarea serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă.
Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea
legislaţiei în domeniu (Legea nr.107 din 25.09.1996 - Legea apelor, modificată si
completată cu O.U.G.nr.3 din data de 05.02.2010, O.U.G.nr.107/2002, privind înfiinţarea
Administraţiei Naţionale “Apele Române“ cu modificările si completările ulterioare;
Ordinul comun nr. 1.422/192 al Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul
Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor
de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
Pag . 88 din 109
construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona
costieră; Legea nr. 13 din 2006 pentru aprobarea Ordonanţei privind exploatarea în
siguranţă a acumulărilor cu folosinţă piscicola, de agrement sau locală, din categoriile de
importanta C si D; Ordinul comun nr. 823/1427 din 2006 pentru aprobarea procedurii de
codificare a avertizărilor hidrometeorologice; Ordinul M.A.P.P.M. nr. 278 din 1997, pentru
aprobarea Metodologieicadru de elaborare a planurilor si combatere a poluărilor accidentale
la folosinţele de apă potenţial poluatoare; Ordinul M.M.G.A. nr. 223 din 2006 pentru
aprobarea Regulamentului de organizare si funcţionare a sistemului de alarmare în caz de
poluări accidentale ale apelor din România).
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, Inspectoratul Judeţean de
Jandarmi Dâmboviţa, unităţile militare din judeţul Dâmboviţa
- primirea anunţului despre evenimentul produs;
- înregistrarea evenimentului;
- anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs;
- alertarea forţelor destinate pentru intervenţie (conform procedurilor interne sau conform
prevederilor planurilor de cooperare);
- anunţarea forţelor cu care se cooperează si prevăzute în cadrul planurilor întocmite în acest
sens;
- deplasarea forţelor de intervenţie la locul evenimentului;
- îndeplinirea misiunilor specifice structurii sau prevăzute în planurile de cooperare.
Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor
accidente si / sau despre normele ce trebuie respectate raportat la situaţia concretă existentă.
Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Dâmboviţa
Acţiunea se declanseaza imediat la apariţia unei situaţii de urgenţă sau a unei sesizări.
- Se solicită date despre eveniment (datele de identificare a persoanei care a anuntat
fenomenul, descrierea fenomenului, localizare – locul de producere, data, ora producerii,
manifestarea fenomenului, natura, amplasarea, cauza, dacă se cunoaste, efectele observate.)
- Se anunţă Comisarul Sef pentru coordonarea si gestionarea acţiunii, pe cale ierarhică se
vor anunţa si celelalte structuri.
- Echipa de comisari ai Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Dâmboviţa,
se deplasează la locul producerii fenomenului pentru a participa la constatarea, diminuarea
sau eliminarea efectelor majore asupra factorilor de mediu si la stabilirea cauzelor acestora.
- La sediul Comisariatului Judeţean Dâmboviţa rămân specialisti care vor centraliza, evalua
si transmite informări.
- Se anunţă institutiile (autoritatile) relevante pentru interventie (dacă este cazul).
- Rezultatele controlului sunt făcute cunoscute factorilor implicati în gestionarea situaţiilor
de urgenţă.
- Depăsirile pragurilor de alertă sunt făcute cunoscute publicului în mod operativ.
- Comisarii GNM participă alaturi de celelate institutii la evaluarea, limitarea, înlăturarea
pagubelor produse.
- Rezultatul acţiunii este comunicat printr-un raport final catre Ministerul Mediului si
Dezvoltarii Durabile.
Se va informa publicul asupra fenomenului înregistrat, cauze, efect, măsuri de
interventie luate si cele necesare pentru a se evita producerea lui în viitor.
Pag .nr. 89 din 109
Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa (poluări accidentale):
- Acţiunea se declansează imediat la apariţia unei situaţii de urgenţă sau a unei sesizări
- Se solicita datele despre eveniment (datele de identificare a persoanei care a anuntat
fenomenul, descrierea fenomenului, localizare – locul de producere, data, ora producerii,
manifestarea fenomenului, natura, amplasarea, cauza, dacă se cunoaste, efectele observate.)
- Se anunţă conducerea A.P.M. pentru coordonarea acţiunilor de monitorizare si gestionare a
acţiunii. Directorul executiv anunţă Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agenţia
Natională pentru Protectia Mediului despre situaţia de urgenţă.
- Echipa de specialisti (A.P.M. si a Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu
Dâmboviţa) se deplasează la locul producerii fenomenului pentru recoltarea de probe si de a
efectua analize fizico-chimice.
- La sediul APM ramân specialisti ce desfăsoară următoarele activităţi:
- centralizarea, evaluarea si transmiterea informărilor;
- coordonarea activităţii de analiză a probelor recoltate;
- interpretarea rezultatelor si efectuarea rapoartelor.
- Se anunţă institutiile (autorităţile) relevante pentru intervenţie (dacă este cazul).
- Directorul executiv sau înlocuitorul informeaza Ministerul Mediului si Dezvoltării
Durabile despre situaţia respectivă.
- Rezultatele analizelor sunt făcute cunoscute factorilor implicati în gestionarea situaţiilor de
urgenţă.
- Depăsirile pragurilor de alertă sunt făcute cunoscute publicului în mod operativ (mass-
media).
- Specialistii A.P.M. participă alături de celelate instituţii la evaluarea, limitarea, înlaturarea
pagubelor produse.
- Rezultatul acţiunii este comunicat printr-un raport final catre Ministerul Mediului si
Dezvoltarii Durabile.
Se va informa publicul asupra fenomenului înregistrat, cauze, efect, masuri de
interventie luate si cele necesare pentru a se evita producerea lui in viitor.
E.N.G.I.E. – Punct de Lucru Târgovişte
Desfăsurarea intervenţiei în cazul unor accidente tehnice, cuprinde următoarele acţiuni:
- primirea anunţului de către dispecerul de serviciu despre evenimentul produs;
- înregistrarea defectelor în registrul de reclamaţii a defectelor;
- dispecerul de serviciu va anunţa imediat telefonic;
- Directorul Tehnic Regiune;
- Seful Centrului Operaţional Judeţean;
- Sefulde district pe raza căruia s-a produs evenimentul;
- Responsabil HSE Centrul Operaţional pe raza căruia s-a produs evenimentul;
- Responsabil ATA Centrul Operaţional pe raza căruia s-a produs evenimentul;
- Responsabil HSE regiune;
- Responsabil ATA regiune;
- Dispecerarul central;
- anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte;
- deplasarea la locul evenimentului a formaţiunilor destinate remedierii defectului;
- remedierea defectului.
Pag . 90 din 109
Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea
unor accidente.
Centrul de Telecomunicaţii Dâmboviţa – Telekom:
- primirea anunţului despre evenimentul produs;
- înregistrarea defectelor;
- anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs;
- anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte;
- deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului;
- remedierea defectului.
S.C. F.D.F.E.E. Electrica Muntenia Sud S.A. - Sucursala de Distribuţie a
Energiei Electrice Târgovişte:
În cazul în care apar incidente în instalatiile de distributie energie electrică eliminarea
zonelorcu defectiuni este făcută de turele de intervenţie operativă din cadrul centrelor de
distribuţie.
Activităţile desfăsurate sunt:
- primirea la dispecerat a anunţului despre evenimentul produs;
- înregistrarea defectului produs;
- anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs;
- anunţarea turelor de intervenţie operativă din cadrul centrelor de distribuţie;
- deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului;
- remedierea defectului.
Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa:
Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea
legislaţiei în domeniu (Ordinul M.S.P. NR. 880/2006 privind Regulamentul de organizare si
functionare si legislaţia conexă).
Direcţia Sanitar Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor Dâmboviţa:
Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea
legislaţiei în domeniu ( Ordonanţa Guvernului nr. 42 din 29 ianuarie 2004, privind
organizarea activităţii veterinare; modificată si completată cu Legea nr. 238/2007, Legea nr.
1/2008, Legea nr. 180/2008, O.U.G. nr.27/2009, O.U.G. nr. 73/2009 Legea nr. 374/2009
H.G. 1415/2009, Legea nr.215 din 27 mai 2004,pentru aprobarea O.G. nr.42/2004 privind
organizarea activităţii veterinare; Hotărârea nr.738 din 14 iulie 2005, privind organizarea si
funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor si a
unităţilor din subordinea acesteia, modificată si completată cu
H.G. nr. 130/2006; Ordinul nr.1094 din 13 octombrie 2005, privind Planul naţional de
intervenţie în pandemia de gripă si constituirea Comitetului naţional si a comitetelor
judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă).
Structurile cu atribuţii privind gestionarea drumurilor si podurilor (Secţia
Drumuri Naţionale Dâmboviţa, S.C.L.D.P. Dâmboviţa):
- primirea anunţului despre evenimentul produs;
- înregistrarea datelor despre eveniment;
Pag .nr. 91 din 109
- anunţarea personalului de conducere despre eveniment;
- anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţie;
- deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului;
- efectuarea lucrărilor necesare reabilitării circulaţiei si stabilirea după caz a variantelor
ocolitoare si a restricţiilor în zona afectată.
Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea
unor accidente.
Structurile aparţinând Companiei Naţionale de Căi Ferate :
- alertarea formaţiunilor destinate pentru intervenţie;
- informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;
- informarea forţelor cu care se cooperează;
- deplasarea la locul intervenţiei;
- intrarea în acţiune a forţelor;
- efectuarea lucrărilor necesare reabilitării circulaţiei si stabilirea după caz a restricţiilor în
zona afectată.
Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea
unor accidente.
Structurile aparţinând Serviciului de Ambulanţă Judeţean Dâmboviţa :
- la primirea apelului de urgenta de la Dispeceratul 112, dispecerul Serviciului de
Ambulanţă Judeţean Dâmboviţa comunică solictarea substaţiei responsabile – asistentului
medical coordonator, pentru rezolvarea cazului ;
- la primirea unui apel de urgenţă majoră de gr.1-0 dispecerul Serviciului de Ambulanţă
Judeţean Dâmboviţa comunică cazul medicului coordonator care dispune masurile necesare
si stabileste competenţa echipajelor;
- în cazul situaţiilor de urgenţe civile majore sau dezastre prin numărul unic de urgenţă se
anunţă dispeceratul SAJ Dâmboviţa care anunţă medicul director si medicul coordonator
care decid cursul optim de acţiune si stabilesc echipajul / echipajele de intervenţie.
Secţiunea a 3-a. Fazele de urgenţă ale acţiunilor.
În funcţie de locul, natura, amploarea si de evoluţia evenimentului, a numărului de
evenimente sau de unităţi administrativ teritoriale afectate precum si de specificul structurii
cu atribuţii în monitorizarea / gestionarea situaţiilor de urgenţă, fazele acţiunilor de urgenţă
se diferenţiază pentru serviciile de urgenţă profesioniste si alte forţe cu atribuţii în
gestionarea situaţiilor de urgenţă.
3.1. Serviciile profesioniste : Intervenţia subunităţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Basarab I”
Dâmboviţa este organizată astfel:
urgenţa I - asigurată de Garda de Intervenţie a subunităţilor în raionul (obiectivul)
afectat;
urgenţa a II a - asigurată de către subunităţile Inspectoratului;
urgenţa a III a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;
urgenţa a IV a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului
general al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare de lungă durată.
Pag . 92 din 109
a) În urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către
structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau
înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora, şi se referă la:
- deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;
- limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii;
- salvarea victimelor;
- acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
- descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate;
- limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;
- evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în zonele
supuse riscurilor;
- stingerea incendiilor;
- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;
- asigurarea mijloacelor de subzistenţă.
b) În urgenţă a II-a se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul
evenimentului forţe şi mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni
specifice, până la terminarea acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la:
- dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor
complementare;
- evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;
- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi;
- constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;
- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune;
- executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi
bunurilor proprii;
- executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;
- executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor
proprii;
- asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare;
- refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;
- controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie,
pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
- asigurarea mijloacelor de subzistenţă;
- îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.
Pentru îndeplinirea misiunilor sunt solicitate conform planurilor de cooperare forţe şi
mijloace de la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, unităţi
ale MApN, Serviciile Voluntare şi Private pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi forţe şi
mijloace puse la dispoziţie de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă.
3.2. Alte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă:
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, Inspectoratul Judeţean de
Jandarmi Dâmboviţa, Unităţile militare din judeţul Dâmboviţa - conform procedurilor
interne specifice fiecărei structuri, si a zonelor de responsabilitate precum si a prevederilor
cuprinse în „Planul comun de intervenţie si cooperare a unităţilor Ministerului Apărării
Naţionale si ale Ministerului Administraţiei si Internelor pentru limitarea si înlăturarea
efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului Dâmboviţa”.
Pag .nr. 93 din 109
Celelalte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă în funcţie de locul,
natura, amploarea si de evoluţia evenimentului vor dispune acţiunea forţelor de intervenţie
din zona de responsabilitate unde s-a produs evenimentul si după caz completarea acestora
cu forţe aparţinând structurii judeţene sau regionale conform dispoziţiilor interne ale fiecărei
structuri.
Structurile care au doar reprezentare la nivel judeţean intervin cu forţele si mijloacele
la dispoziţie si după caz completate de elementele de la nivel regional sau naţional (după
caz) si care au atribuţii în domeniu sau cu care sunt încheiate contracte de cooperare.
Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie – intervenţie
Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăsura pe baza activităţilor stabilite
pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor de la
nivel local /judeţean / naţional după caz sau prin organe si organizaţii neguvernamentale cu
atribuţii privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă. Principalele activităţi
specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin constau în:
- Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale acestora;
- Informarea, înstiinţarea si avertizarea;
- Planificarea si pregătirea resurselor si serviciilor;
- Comunicaţii si informatică;
- Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor;
- Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate;
- Acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
- Prevenirea îmbolnăvirilor în masă;
- Localizarea si stingerea incendiilor;
- Neutralizarea efectelor materialelor periculoase;
- Asigurarea transportului forţelor si mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate si altor
resurse;
- Efectuarea lucrărilor publice si ingineresti la construcţiile, instalaţiile si amenajările
afectate;
- Asigurarea apei si hranei pentru persoanele si animalele afectate sau evacuate;
- Asigurarea cazării si adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;
- Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire si alte utilităţi;
- Efectuarea depoluării si decontaminării;
- Menţinerea si restabilirea ordinii publice;
- Logistica intervenţiei;
- Reabilitarea zonei afectate;
- Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri si asistenţă socială si religioasă.
Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă,
pentru:
a) salvarea si/sau protejarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale, evacuarea si
transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente si
materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical si psihologic, precum si participarea la evacuarea
populaţiei, instituţiilor publice si a operatorilor economici afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea si siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de
urgenţă specifice;
Pag . 94 din 109
d) dirijarea si îndrumarea circulaţiei pe direcţiile si în zonele stabilite ca accesibile;
e) diminuarea si/sau eliminarea avariilor la reţele si clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror
integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri
si sediile poliţiei, spitale si alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu
secţii de chirurgie si de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea
situaţiilor de urgenţă, în apărarea si securitatea naţională, staţiile de producere si distribuţie a
energiei si/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate,
garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă si staţii
de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi si
alte substanţe periculoase, precum si pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;
f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice si înlăturarea efectelor acesteia cu
mijloacele din dotare.
Acţiunile de protecţie – intervenţie se realizează prin activităţile specifice care se
îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin. Activităţile specifice în cadrul funcţiilor de sprijin
se realizează de către structurile de reprezentare a ministerelor în teritoriu sau structurile de
la nivel naţional, organe si organizaţii neguvernamentale, alte structuri cu atribuţii privind
prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă, în raport de specificul activităţii si constau
în:
1. Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale
acestora
A. Centralizarea datelor si informaţiilor privind monitorizarea pericolelor si riscurilor
specifice, precum si a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei si
Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
B. Monitorizarea pericolelor:
a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului si Pădurilor;
b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului si Pădurilor;
c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Fizica Pământului - INCDFP - Bucuresti si Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Construcţii si Economia Construcţiilor - INCERC – Bucuresti;
d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă si a calităţii apelor acestora:
Ministerul Mediului si Pădurilor, Administraţia Naţională "Apele Române";
e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice,
Ministerul Mediului si Pădurilor si Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de
Afaceri;
f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului si Pădurilor,
Administraţia Naţională de Meteorologie;
g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii;
h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor
si Infrastructurii;
i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear, precum si a transporturilor de
combustibil nuclear si materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul
Activităţilor Nucleare;
j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii;
k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului si
Pădurilor; Ministerul Administraţiei si Internelor, Ministerul Economiei Comerţului si
Pag .nr. 95 din 109
Mediului de Afaceri si Agenţia Naţională pentru Substanţe si Preparate Chimice
Periculoase;
l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii si explozii: Ministerul
Administraţiei si Internelor si Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de Afaceri;
m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear si radiologic: Comisia Naţională pentru
Controlul Activităţilor Nucleare si Agenţia Nucleară;
n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării
Naţionale;
o) monitorizarea obiectivelor militare, sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării
Naţionale;
p) monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, semnalate în plan extern si asigurarea
colaborării cu organismele autorizate în domeniu, la nivel internaţional: Ministerul
Afacerilor Externe, prin Unitatea de Criză care îndeplineste funcţiile centrului operativ.
q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii si informatice: Ministerul
Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale si
Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii;
r) monitorizarea pericolelor nucleare în instalaţiile speciale de cercetare-dezvoltare:
Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului si Sportului;
s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice
centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă;
t) monitorizarea siguranţei alimentelor - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru
Siguranţa Alimentelor.
C. Evaluarea riscurilor specifice:
a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică si
Inspecţia Sanitară de Stat, Centrul Naţional de Supraveghere si Control al Bolilor
Transmisibile si Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;
b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale si Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii ;
c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului si Sportului
/Agenţia Spaţială Română, Ministerul Administraţiei si Internelor, Ministerul Apărării;
d) prăbusiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului si
mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice si administratorii exploatărilor geologice;
e) prăbusiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului,
Ministerul Administraţiei si Internelor /administraţia publică locală;
f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei si Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru
si Publicitate Imobiliară si Ministerul Transporturilor si Infrastructurii;
g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii si Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si
pentru Siguranţa Alimentelor;
h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale si Ministerul Mediului si Pădurilor;
i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii,
Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale, Ministerul Finanţelor Publice,
Ministerul Mediului si Pădurilor, Ministerul Sănătăţii Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale si Serviciul de Protecţie si Pază.
D. Evaluarea efectelor negative:
a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei si Internelor
/autoritatea administraţiei publice locale;
Pag . 96 din 109
b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de
monitorizare si evaluare a pericolelor si riscurilor specifice.
2. Informarea, înstiinţarea si avertizarea
A. Informarea si educarea preventivă a populaţiei:
a) Ministerul Administraţiei si Internelor /autorităţile administraţiei publice locale;
b) Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului si Sportului prin instituţiile de învăţământ;
c) Ministerul Sănătăţii ;
d) Mass-media.
B. Înstiinţarea autorităţilor administraţiei publice:
a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei
publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor si riscurilor
specifice;
b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau,
după caz, administratorii proprietăţilor afectate.
C. Avertizarea populaţiei:
a) prin sisteme si mijloace tehnice de avertizare si alarmare publică: Ministerul
Administraţiei si Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale, Societatea
Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, societăţi private de
radioteleviziune, societăţi de presă si internet.
3. Planificarea si pregătirea resurselor si serviciilor
a) pentru intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei si Internelor / Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă;
b) pentru punerea la dispoziţie, conform legii, a unor resurse materiale si umane: Oficiul
Central de Stat pentru Probleme Speciale;
c) asigurarea finanţării măsurilor de protecţie a infrastructurilor critice: Ministerul Finanţelor
Publice, ministerele de resort si patronatele.
4. Comunicaţii si informatică
a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii - informatică pentru managementul
situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale;
b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă si
mobilă.
5. Căutarea, descarcerarea si salvarea persoanelor
a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei si
Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
b) stabilizare si triaj medical: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică;
c) transport sanitar si evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii /
Direcţia Generală de Sănătate Publică.
d) căutarea si salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont si alte servicii de profil;
6. Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate:
a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale
statului în locurile în care acestea vor fi evacuate si a pazei noilor sedii de lucru, precum si a
resedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie si Pază si Ministerul Administraţiei si
Internelor;
Pag .nr. 97 din 109
b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei si Internelor;
/autoritatea administraţiei publice locale;
c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei si Internelor/Inspectoratul
General al Poliţiei Române / Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei;
d) asigurarea primirii si cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei si Internelor
/ fiecare unitate administrativ-teritorială locală;
e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei si Internelor /Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă;
f) recepţia si depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii;
g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale si autorităţile
administraţiei publice locale;
h) evacuarea valorilor culturale importante si a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii
si Patrimoniului Naţional si autorităţile administraţiei publice locale;
i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul Finanţelor Publica, Banca Naţională a României;
j) evacuarea penitenciarelor, spitalelor, azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine
astfel de obiective;
k) securitatea si paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei si Internelor
/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române;
l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei si Internelor / Inspectoratul General al
Poliţiei Române;
m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei si Internelor /Arhivele
Naţionale;
7. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă
a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească;
b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale;
c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul
Administraţiei si Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii si unităţile sanitare din
reţelele sanitare proprii ale altor ministere si organe centrale;
e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Rosie din România;
f) asigurarea de medicamente si instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii, Oficiul Central
de Stat pentru Probleme Speciale si Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.
8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă
a) stabilirea dimensiunilor si caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii
/Direcţia Generală de Sănătate Publică, Inspecţia Sanitară de Stat, Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară si
pentru Siguranţa Alimentelor;
b) securitatea si paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei si
Internelor / Comandamentul Naţional al Jandarmeriei;
c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa
Alimentelor, Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică si Inspecţia
Sanitară de Stat, Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile si Societatea Naţională de
Cruce Rosie din România.
9. Localizarea si stingerea incendiilor
a) localizarea, limitarea propagării, stingerea si lichidarea consecinţelor incendiilor, inclusiv
a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei si Internelor prin Inspectoratul General
Pag . 98 din 109
pentru Situaţii de Urgenţă, cu forţele si mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă
si alte forţe si servicii specializate existente;
b) localizarea si stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul
Finanţelor Publice, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Ministerul Apărării
Naţionale;
c) localizarea si stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii si
Dezvoltării Rurale si autorităţile administraţiei publice locale.
10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase
a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei si Internelor /Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă;
b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul
Administraţiei si Internelor;
c) intervenţia operativă cu mijloace si materiale de neutralizare a efectelor materialelor
periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în
coordonare/subordonare sau sub autoritate, după caz, astfel de agenţi.
11. Asigurarea transportului forţelor si mijloacelor de intervenţie, persoanelor
evacuate si altor resurse
a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de
protecţie si constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de
Protecţie si Pază, Ministerul Administraţiei si Internelor, Ministerul Transporturilor si
Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale si Serviciul Român de Informaţii;
b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul
Administraţiei si Internelor / administraţia publică locală;
c) stabilirea si pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate, în termen
de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale, după
caz;
d) realizarea graficului de transport si asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea
evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor si
Infrastructurii ;
e) asigurarea transportului pentru persoanele si bunurile evacuate: Ministerul Economiei
Comerţului si Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice si Ministerul Agriculturii
si Dezvoltării Rurale;
f) supravegherea, fluidizarea si controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei si
Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române;
g) controlul si evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei si Internelor; /Inspectoratul
General al Poliţiei Române si Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei;
h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie si asistenţă de primă necesitate în
situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Ministerul Apărării
Naţionale si Ministerul Administraţiei si Internelor;
i) transportul forţelor si mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a
apelor: Ministerul Mediului si Pădurilor - Administraţia Naţională "Apele Române".
12. Efectuarea lucrărilor publice si ingineresti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile
si amenajările afectate
a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor si stabilirea măsurilor de intervenţie în primă
urgenţă la construcţiile vulnerabile si care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în
Construcţii, Corpul experţilor tehnici si asociaţiile profesionale în construcţii;
Pag .nr. 99 din 109
b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă:
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Ministerul Administraţiei si Internelor /
administraţia publică locală;
c) efectuarea lucrărilor publice si ingineresti la construcţiile, instalaţiile si amenajările
afectate: ministerele si instituţiile publice - la obiectivele din subordine/coordonare.
13. Asigurarea apei si hranei pentru persoanele si animalele afectate sau evacuate
a) asigurarea apei si hranei pentru persoane:
- în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz, Ministerul
Administraţiei si Internelor / administraţia publică locală;
- ulterior primelor 72 ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă,
Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat;
b) asigurarea apei si hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale;
c) verificarea si asigurarea apei potabile, prepararea si distribuirea hranei pentru persoanele
afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică, Societatea
Naţională de Cruce Rosie din România.
14. Asigurarea cazării si adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate
a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi
colective: Ministerul Administraţiei si Internelor /autoritatea administraţiei publice locale;
b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei si Internelor
/administraţia publică locală, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului si Sportului ,
Ministerul Apărării, Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de Afaceri, Societatea
Naţională de Cruce Rosie din România.
15. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire si alte utilităţi
a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă,
pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi;
b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului Mediului de Afaceri ;
c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport si distribuţie a energiei
electrice: Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de Afaceri.
d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport si distribuţie a gazelor
naturale: Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor
Publice.
16. Efectuarea depoluării si decontaminării
a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul
Administraţiei si Internelor, Ministerul Mediului si Pădurilor si Agenţia Naţională pentru
Substanţe si Preparate Chimice Periculoase;
b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăstierii substanţelor poluante sau contaminatoare
pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie:
Ministerul Administraţiei si Internelor;
c) efectuarea depoluării si decontaminării: Ministerul Economiei comerţului si Mediului de
Afaceri, Ministerul Transporturilor si Infrastrtucturii pentru obiectivele din
subordine/coordonare si Ministerul Mediului si Pădurilor;
d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare si centralizarea
datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei si Internelor
/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Mediului si Pădurilor si
Ministerul Sănătăţii ;
Pag . 100 din 109
e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării si depoluării: Ministerul
Administraţiei si Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
f) asigurarea operativă a forţelor si mijloacelor de sprijin precum si a materialelor necesare
pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere si clădirilor: Ministerul
Administraţiei si Internelor si la solicitarea organelor locale, personalul din unităţile
specializate ale Ministerului Apărării Naţionale, cu materialele necesare, puse la dispoziţie
de Ministerul Administraţiei si Internelor.
g) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii si
monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii;
h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei si Internelor si la
solicitarea organelor locale, personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării
Naţionale, cu materialele necesare, puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei si
Internelor;
i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban si rural, evaluarea efectelor si
realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei si Internelor / administraţia publică
locală;
j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier si păsunilor si
evaluarea efectelor directe si indirecte asupra oamenilor si animalelor: Ministerul
Agriculturii si Dezvoltării Rurale si Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru
Siguranţa Alimentelor;
k) decontaminarea terenurilor si rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei si Internelor,
Ministerul Apărării, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului si
Pădurilor;
l) supravegherea gradului de contaminare a păsunilor, evaluarea efectelor directe si indirecte
asupra animalelor si oamenilor, realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii si
Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa
Alimentelor;
m) realizarea decontaminării animalelor si produselor vegetale si animale: Ministerul
Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa
Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale;
n) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului si
depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului si Pădurilor si agenţii poluatori;
17. Menţinerea si restabilirea ordinii publice
a) menţinerea si restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei si Internelor
/Inspectoratul General al Jandarmeriei Române / Comandamentul Naţional al Jandarmeriei
Române; Ministerul Justiţiei / Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară;
c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării;
d) stabilirea, potrivit competenţelor, a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei.
18. Logistica intervenţiilor
Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al
administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate, precum si pentru
obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia.
Pag .nr. 101 din 109
19. Reabilitarea zonei afectate
Restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei si Internelor si
celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub
autoritate, pe domeniile de competenţă.
20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri si asistenţă socială si
religioasă
a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc
de Ministerul Administraţiei si Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
si Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat;
b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10.000 victime,
prin resursele si infrastructura proprie, si peste 10.000 victime prin Miscarea Internaţională
de Cruce Rosie si Semilună Rosie: Societatea Naţională de Cruce Rosie din România;
c) acordarea de ajutoare si despăgubiri financiare pentru populaţie, agenţi economici,
instituţii si unităţi administrativ-teritoriale afectate: Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei
Sociale, Ministerul Administraţiei si Internelor /autorităţile administraţiei publice locale si
Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale;
d) stabilirea si aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii, Familiei si
Protecţiei Sociale;
e) acordarea asistenţei religioase si sociale: Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale,
organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii si Patrimoniului
naţional.
f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii si Societatea Naţională de Cruce
Rosie din România, cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale
acestora.
Pentru desfăsurarea acţiunilor de protecţie intervenţie se stabilesc, pe categorii de
tipuri de riscuri, două categorii de măsuri / acţiuni: a) desfăsurate indiferent de natura, locul
si amploarea evenimentului produs ( marcate în continuare „*”) si b) desfăsurate dacă
situaţia impune (marcate în continuare – „**”). În raport de tipul măsurii / acţiunii, de
competenţele factorilor si structurilor implicate, de natura, locul si amploarea evenimentului,
decizia de aplicare a măsurilor propuse a se executa „numai dacă situaţia impune” revine
comandantului acţiunii, comitetului local / judeţean pentru situaţii de urgenţă ( după caz).
La nivel judeţean, executarea măsurilor / acţiunilor se stabilesc în continuare în
funcţie de tipurile de riscuri (riscuri naturale, riscuri tehnologice, riscuri biologice), pentru
fiecare subcategorie în parte. Dacă evenimentul acumulează evenimente aparţinând a cel
puţin două subcategorii de riscuri, se desfăsoară simultan măsurile/ acţiunile prevăzute
pentru fiecare în parte raportat la specificitatea acestuia.
Secţiunea a V-a. Instruirea.
Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul unităţii şi
subunităţilor pe baza programelor elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă şi de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, funcţie de nevoile de pregătire,
tipurile de risc ce pot afecta judeţul Dâmboviţa, gradul de dotare cu mijloace şi materiale.
Forţele specializate de intervenţie – voluntare şi private se pregătesc în cadrul
Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă sau operatorilor economici unde sunt
organizate, în baza programelor elaborate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
,,Basarab I” Dâmboviţa.
Pag . 102 din 109
La nivel judeţean prin prefectul judeţului, primarii de la localităţi si conducerile
operatorilor economici si ai instituţiilor publice se asigură cunoasterea de către forţele
destinate intervenţiei, precum si de către populaţie a modalităţilor de acţiune conform
planului aprobat de analiză si acoperire a riscurilor, aceasta constituind o obligaţie a
acestora.
După elaborare şi aprobare, planurile de analiză şi acoperire a riscurilor (judeţean
/ la nivel local) se pun la dispoziţie secretariatului tehnic permanent al comitetului
judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din „Planul de analiză şi acoperire a
riscurilor la nivel judeţean” se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în
prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având
obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planului şi să le aplice
corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.
Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie. Se realizează, la nivel judeţean, în
cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa şi aprobat de Comitetul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa.
Pregătirea personalului din alte structuri decât cele profesioniste se realizează pe
baza programelor specifice de pregătire a personalului din compunerea structurii, în
conformitate cun prevederile legale în vigoare.
Ca formă de instruire la nivel judeţean se vor desfăsura exerciţii în zonele /
obiectivele cu potenţiale riscuri si la care vor participa structurile cu atribuţii de
monitorizare / gestionare a situaţiilor de urgenţă în funcţie de concepţia exerciţiului /
aplicaţiei planificate. La nivel local, exerciţiile planificate se vor desfăsura în zone sau
la obiective din cadrul unităţii administrativ teritoriale.
Secţiunea a VI-a. Realizarea circuitului informaţional – decizional şi de
cooperare.
Sistemul informaţional - decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate
observării, detectării, măsurii, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării,
notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor de către factorii implicaţi în acţiunile de
prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare
asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor
negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.
Primarii, Comitetul judeţean şi Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi
conducerile operatorilor economici şi instituţiile amplasate în zona de risc au obligaţia să
asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi
hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.
Circuitul informaţional- decizional se realizează conform anexei nr.2.
Pentru asigurarea suportului fizic si logic pentru aplicare a măsurilor de prevenire si
protecţie a populaţiei, precum si a bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu si mediului,
în cazul iminenţei producerii dezastrelor sau atacurilor aeriene, prin transmiterea mesajelor
si semnalelor către autorităţile administraţiei publice centrale si locale, precum si a
populaţiei se aplică elementele sistemul integrat de avertizare si alarmare.
Pag .nr. 103 din 109
FLUXUL INFORMAŢIONAL OPERATIV PENTRU TRANSMITEREA
AVERTIZĂRILOR METEOROLOGICE SI HIDROLOGICE
Avertizările meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene
meteorologice periculoase la scară naţională se transmit de către Administraţia Naţională de
Meteorologie la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului si
Gospodăririi Apelor.
Avertizările hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice
periculoase la scară naţională se transmit de către Institutul Naţional de Hidrologie si
Gospodărirea Apelor la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului
si Gospodăririi Apelor şi la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Administraţiei
Naţionale "Apele Române".
Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului si Gospodăririi
Apelor transmite, cu maximă operativitate, avertizările meteorologice si hidrologice, care se
emit în cazul producerii de fenomene meteorologice si hidrologice periculoase la scară
naţională, la Ministerul Administraţiei si Internelor - Direcţia generală pentru relaţii cu
prefecturile, la comitetele judeţene
pentru situaţii de urgenţă si către mass-media.
Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă transmite avertizările meteorologice si
hidrologice, care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice si hidrologice
periculoase, prin intermediul centrului operaţional al inspectoratului pentru situaţii de
urgenţă la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (primării).
Avertizările meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene
meteorologice periculoase la scară regională se transmit de centrele meteorologice regionale
(CMR) la centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă.
Avertizările hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice
periculoase la scară regională se transmit de direcţiile apelor la centrele operaţionale ale
inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă. Centrul operaţional al inspectoratului
judeţean pentru situaţii de urgenţă are obligaţia de a transmite avertizările meteorologice şi
hidrologice, care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice şi hidrologice
periculoase la scară regională, la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (primării) din
zonele potenţial afectabile.
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (primării) au obligaţia de a dispune
declanşarea sistemelor de alarmă existente pe raza localităţii (sirene, clopotul bisericii etc.)
pentru avertizarea-alarmarea populaţiei.
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND COMPORTAREA
CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE
Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice furnizează
date permanente privind parametrii ce caracterizează comportarea construcţiilor, încadrarea
acestora în domeniul de variaţie prescrise de proiectant. Urmărirea comportării în timp a
construcţiilor hidrotehnice se realizează prin măsurători la aparate si dispozitive de măsură
si control, precum si prin observaţii vizuale efectuate cu frecvenţa stabilită de proiectant.
Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice asigură punerea în
evidenţă cu anticipaţie a unor fenomene a căror evoluţie ar putea pune în pericol stabilitatea
construcţiilor. Depistarea în fază incipientă a fenomenelor cu evoluţie defavorabilă pentru
Pag . 104 din 109
construcţii asigură posibilitatea aplicării măsurilor de oprire a evoluţiei periculoase a acestor
fenomene, iar în situaţii extreme, când acest lucru nu mai este posibil sistemul oferă
informaţii pentru luarea deciziei de aplicare a prevederilor planului de alarmare – avertizare.
Elementele sistemului informaţional pentru supravegherea construcţiilor sunt următoarele:
Măsurătorile sunt efectuate de agenţii hidrotehnici la obiectele de construcţii din
amenajarea râurilor Dâmboviţa si Ialomiţa si transmise la laboratorul UCC.
Personalul laboratoarelor UCC din cadrul S.H.I. Văcăreşti şi S.G.A Dâmboviţa verifică
măsurătorile primite si efectuează prelucrarea primară, interpretarea datelor si întocmirea
documentaţiilor de analiza comportării construcţiilor la obiectele la care a fost instituită
urmărirea specială.
SUPRAVEGHEREA CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE PRIN OBSERVAŢII
VIZUALE
Observaţiile vizuale au ca scop urmărirea evoluţiei în timp a unor aspecte sau
fenomene, care pot să apară în exploatarea construcţiilor hidrotehnice si nu pot fi evidenţiate
cantitativ prin aparate sau dispozitive de măsură si control cum sunt: apariţia de fisuri,
crăpături, exfolieri sau alte forme de degradare a betoanelor, prăbusiri ale umpluturilor din
corpul digurilor, apariţia unor căi de infiltraţie prin rosturi sau corpul construcţiilor,
degradarea etansărilor la rosturi etc. Constatările făcute prin observaţii vizuale se
consemnează zilnic în “Registrul de observaţii vizuale” care se găseste la fiecare amenajare
si servesc pentru urmărirea si interpretarea comportării în timp a construcţiilor. Aspectele si
fenomenele deosebite se consemnează în “Jurnalul evenimentelor” întocmite pentru fiecare
amenajare.
CAPITOLUL V – RESURSE UMANE,
MATERIALE ŞI FINANCIARE
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză
şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de
asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de
urgenţă, elaborate de comitetele judeţene şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.
Consiliile judeţene şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile
necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi
acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.
În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele si condiţiile de producere
/ manifestare, de amploarea si efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe si
mijloace necesare de prevenire si combatere a riscurilor, astfel:
a) inspecţii de prevenire;
b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;
c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă si descarcerare;
d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC si pirotehnice;
e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Rosie, Salvamont;
f) grupe de sprijin.
Pag .nr. 105 din 109
Pe lângă tipurile de forţe precizate mai sus, mai acţionează, după caz, în condiţiile
legii:
• Forţe si mijloace din cadrul structurilor de poliţie existente în judeţ;
• Forţe si mijloace ale subunităţilor de jandarmi din judeţ;
• structurile poliţiei comunitare;
• unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei si Internelor;
• unităţile specializate / detasamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
• unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă;
• organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare;
• unităţile si formaţiunile sanitare si de inspecţie sanitară veterinară;
• detasamente si echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate si al societăţilor
comerciale
specializate, incluse în planurile de apărare si dotate cu forţe si mijloace de intervenţie;
• formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă
si organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.
Forţele auxiliare se stabilesc din rândul:
• populaţiei si salariaţilor;
• al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă
care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate
la operatorii economici si societăţile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate
potrivit legii.
Resurse umane si materiale din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
„Basarab I” al judeţului Dâmboviţa sunt asigurate prin structurile din subordine:
Detasamentele de pompieri Târgovişte, Găeşti, Titu şi Pucioasa, Gărzile de intervenţie
Voineşti, Corneşti, Răcari, Vişina, Fieni şi Potlogi. Structurile din cadrul inspectoratului
acţionează în raioanele de intervenţie stabilite.
Resurse umane si materiale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului
Dâmboviţa sunt asigurate prin structurile din subordine, în raport de specificul activităţii
desfăsurate. Valoarea forţelor si mijloacelor destinate intervenţiilor sunt în conformitate cu
„Planul comun de intervenţie si cooperare a unităţilor Ministerul Apărării şi ale Ministerul
Afacerilor Interne pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului
Dâmboviţa”.
Resurse umane si materiale din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi
Dâmboviţa sunt asigurate prin structurile din subordine, în raport de specificul activităţii
desfăsurate.
Valoarea forţelor si mijloacelor destinate intervenţiilor sunt în conformitate cu
„Planul comun de intervenţie si cooperare a unităţilor Ministerul Apărării si ale Ministerul
Afacerilor Interne pentru limitarea si înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului
Dâmboviţa”.
Resurse umane si materiale din cadrul unităţilor militare din judeţul Dâmboviţa sunt
asigurate prin structurile din subordine, în raport de specificul unităţii si de dotarea acestora
iar valoarea forţelor si mijloacelor sunt în conformitate cu cu „Planul comun de intervenţie
si cooperare a unităţilor Ministerul Apărării si ale Afacerilor Interne pentru limitarea si
înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului Dâmboviţa”.
Pag . 106 din 109
CAPITOLUL VI – LOGISTICA ACŢIUNILOR
Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de
urgenţă este stabilit prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de
autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform
regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de
riscuri identificate pe raza judeţului Dâmboviţa.
Forţele şi mijloacele de intervenţie sunt organizate, stabilite, se pregătesc din timp şi
acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice şi planurilor de
cooperare.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a
situaţiilor de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici
cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.
Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde măsurile şi activităţile organizate,
planificate şi desfăşurate în scopul aprovizionării la timp şi fără întrerupere cu resursele
materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menţinerii în permanenţă a stării de sănătate a
personalului operativ, a stării de funcţionare a tehnicii de intervenţie, de comunicaţii şi
informatice.
Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de
urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile
publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform
regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de
risc.
Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din
timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a
situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile şi operatorii
economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.
Situaţia centralizatoare a capacităţilor funcţionale existente în dotarea structurilor
sistemului de management este prezentată în Anexa nr. 13.
La organizarea logisticii trebuie să se ţină seama de:
- organizarea şi înzestrarea unităţii şi subunităţilor din subordine;
- normele de consum;
- nivelul stocurilor de materiale;
- situaţia sanitară şi epidemiologică a efectivelor;
- gradul de solicitare a personalului pentru îndeplinirea misiunilor;
- caracteristicile zonei de competenţă şi ale raioanelor de intervenţie;
- caracteristicile terenului, condiţiile de timp, anotimp şi meteorologice;
- gradul de asigurare cu materiale şi aparatură;
- existenţa, starea şi dispunerea surselor de aprovizionare şi a posibilităţilor de reparaţii;
- sursele de aprovizionare.
Cantităţile de materiale necesare pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie se stabilesc
după normele de consum existente, după valorile rezultate din calculul forţelor şi
Pag .nr. 107 din 109
mijloacelor şi în funcţie de natura obiectivului şi a misiunilor, precum şi de volumul de
materiale consumate, fără a depăşi cuantumul ordonat de eşalonul superior.
Punctele de asigurare tehnico-materială şi de acordare a primului ajutor medical se dispun în
apropierea locului intervenţiei, în afara zonelor de pericol, conform deciziei comandantului
intervenţiei.
După caz, resursele pentru logistica acţiunilor de intervenţie pot fi solicitate, cu respectarea
prevederilor legale, autorităţilor administraţiilor publice locale sau operatorilor economici.
Executarea măsurilor pentru logistica acţiunilor de intervenţie vizează:
- asigurarea aprovizionării, conservării şi distribuirii hranei, antidotului, echipamentului de
protecţie a altor materiale;
- asigurarea menţinerii în stare de funcţionare şi exploatare a mijloacelor în cadrul punctelor
de asistenţă tehnică şi realizarea rezervelor de carburanţi şi substanţe de intervenţie;
- asigurarea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care se
cooperează, cu dispeceratele subunităţilor, grupurilor şi inspectoratelor, cu autorităţile locale
şi eşalonul superior;
- asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, pentru păstrarea sănătăţii
personalului, prevenirii apariţiei îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă.
Exploatarea şi menţinerea în permanentă stare de funcţionare a tehnicii de intervenţie
se asigură prin executarea la timp a întreţinerilor şi folosirea corectă a acestora, în funcţie de
destinaţie, caracteristici, performanţe şi misiunea primită.
Pe timpul acţiunilor de intervenţie, întreţinerea tehnicii de intervenţie se execută
conform normelor în vigoare, în volum complet sau parţial, pentru restabilirea sau
menţinerea stării de operativitate, iar reparaţiile în raport cu numărul subansamblurilor,
sistemelor şi mecanismelor defecte şi timpul necesar pentru repunerea în stare de
funcţionare.
Pentru acordarea la timp a asistenţei medicale pe timpul intervenţiei se organizează
punctul medical avansat.
Ajutorul medical de urgenţă se acordă pe timpul intervenţiilor de către personalul
medical propriu al Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi de personalul
unităţilor sanitare din zona de competenţă sau raionul de intervenţie, chemat în sprijin la
locul acţiunii.
Asigurarea financiară cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate şi
subunităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale şi ordinele comandantului, în vederea
realizării în bune condiţii a indicatorilor aprobaţi prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
Asigurarea logistică a acţiunilor de protecţie şi intervenţie
Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea şi desfăşurarea
acţiunilor de intervenţie inclusiv pentru asigurarea asistenţei medicale persoanelor care au
avut de suferit şi pentru asigurarea condiţiilor de trai sinistraţilor, revine Instituţiei
Prefectului, Consiliului Judeţean, primăriilor şi Consiliilor Locale.
Planurile de asigurare cu resurse financiare, materiale şi umane pentru situaţii de urgenţă se
întocmesc anual la nivelul tuturor Consiliilor Locale imediat după aprobarea bugetului
anual. Planul judeţean de asigurare cu resurse financiare, materiale şi umane se întocmeşte
anual în primul trimestru şi se aprobă de Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii
de Urgenţă.
Asigurarea materială, a acţiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor se realizează
prin grija Instituţiei Prefectului, Consiliului Judeţean, Consiliilor Locale, agenţilor
Pag . 108 din 109
economici şi prin cereri către operatorii economici, elaborate din timp, de către Structura
Teritorială pentru Probleme Speciale.
Situația stocului de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor și a
poluărilor accidentale din județul Dâmbovița este prezentată în Anexa nr. 33.
Principalele materiale de intervenţie, decontaminatori, carburanţi-lubrifianţi,
medicamente şi sânge se asigură astfel:
- carburanţi, lubrifianţi de la depozitele SC. PETROM SA;
- Spitalul Judeţean;
- sânge de la Centrul de Hematologie;
- materiale de construcţii de la operatorii economici de profil de pe raza judeţului.
Asigurarea medicală a populaţiei afectate precum şi a personalului formaţiilor participante la
acţiunile de intervenţie se realizează la spitalele din oraşele şi municipiile judeţului.
Tehnica de transport si interventie disponibila la nivelul ISU DB este prezentată în
Anexa nr. 34.
În funcţie de modificările ce vor surveni, Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor
va fi actualizat cu evoluţia situaţiilor din teren.
Prezentele anexe fac parte din plan.