Comitetul de organizare:

Prof.univ.dr.Nicolae RADOANEConf.univ.dr.Ioan IOSEPConf.univ.dr.Liviu Gheorghe POPESCUConf.univ.dr.Viorel CHIRIŢĂConf.univ.dr.Daniela Alexandra POPESCUIng.dr.Mihai MIHEŢIU, director, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, Direcţia SuceavaIng.Iliuţă COCRIŞ, director A.P.M., SuceavaEcolog Diana Mihaela COCRIŞ, COMISAR ŞEF, Garda de Mediu, Suceava

Secretariat:

Lect.univ.dr.Dumitru MIHĂILĂLect.univ.dr.Maria Magdalena LUPCHIANLect.univ.dr.Despina VASILCULect.univ.dr.Marcel MÂNDRESCULect.univ.dr.Vasile BUDUILect.univ.drd.Dinu Iulian OPREA-GANCEVICILect.univ.dr.Marina EMANDIAsistent drd. Ionuţ Alexandru CRISTEAPreparator drd.Gheorghe CHEIAPreparator drd.Andrei BRICIUIng.Rodica GIRIGAN

1

PROGRAMUL GENERAL AL SIMPOZIONULUI

Joi, 05.05. 201117.00 – 21.00

Sosirea, cazarea şi înregistrarea participanţilor. Punctul de recepţie: Corpul E, Holul central, parter, în faţa Decanatului Facultăţii de Istorie şi Geografie

Vineri, 06. 05. 2011

8.00-9.30 Sosirea, cazarea şi înregistrarea participanţilor. Corpul E, Holul central, parter, în faţa Decanatului Facultăţii de Istorie şi Geografie

9.30-10.00 Amfiteatrul E129Deschiderea lucrărilor Simpozionului, alocuţiuni

10.00-10.30 Coffee break

10.30-11.30 Amfiteatrul E129Comunicări în plen

11.30-13.30 (E129, E210, E206)Comunicări pe secţiuni

13.30-15.00 Restaurantul Universităţii Masa de prânz

15.00-15.30 (Holul central) Secţiunea de postere

15.30-19.00 (E129, E210, E206)Comunicări pe secţiuni

19.00-19.45 (E129)Concluzii

20.00 Restaurantul Universităţii Cina festivă

Sâmbătă, 07.05.2011

08.30-19.00 Aplicaţie de teren: Dimensiuni actuale ale calităţii mediului în Valea SuceveiModeratori:Lect.univ.dr.Despina VASILCU, Lect.univ.drd. Dinu OPREA-GANCEVICI

2

PROGRAMUL DETALIAT AL SIMPOZIONULUI

Joi, 05.05. 201117.00 – 21.00

Sosirea, cazarea şi înregistrarea participanţilor. Punctul de recepţie: Corpul E, Holul central, parter, în faţa Decanatului Facultăţii de Istorie şi Geografie

Vineri, 05. 05. 2011

8.00-9.30 Corpul E, Holul central, parter, în faţa Decanatului Facultăţii de Istorie şi Geografie

Sosirea, cazarea şi înregistrarea participanţilor

9.30-10.00 Amfiteatrul E129Deschiderea lucrărilor Simpozionului - Moderator: Prof. univ. dr. Vasile EFROS

Alocuţiuni

- din partea conducerii Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava

- din partea conducerii Facultăţii de Istorie şi Geografie

- din partea Direcţiei Silvice Suceava

- din partea Agenţiei de Protecţie a Mediului Suceava

- din partea Gărzii de Mediu, Suceava

10.00-10.30:Coffee break

10.30-11.30 Amfiteatrul E129COMUNICĂRI ÎN PLEN

Rădoane Maria, Francesca Chiriloaei, Ioana Perşoiu, Nicolae Rădoane (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)

Utilizarea datărilor cu 14C pentru evaluarea condiţiilor de paleomediu. Aplicaţie la valea râului Moldova.

Cocîrţă Petru, Iurie Bejan (Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe, R. Moldova)

Consideraţii privind evoluţia ecosistemelor forestiere în Republica Moldova.

Teodoreanu Elena, Gheorghe Teodoreanu (Universitatea Ecologică Bucureşti) Studiul variaţiilor climatice istorice în protecţia mediului.

3

COMUNICĂRI PE SECŢIUNI

Amfiteatrul E210

11.30-13.30Secţiunea 1: CALITATEA MEDIULUI

MODERATORI:

Prof. univ. dr. Gheorghe ROMANESCU, Universitatea „Al.I.Cuza” IaşiConf.univ.dr.Vasile MAXIM, Universitatea de Stat din Tiraspol, R. Moldova

Romanescu Gheorghe (Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi) Avantajele turismului ecologic şi profesional din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (România) – privire specială asupra zonelor umede.

Gontariu Ioan (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava), Enea Ioan Cătălin (S.C.D.A.Suceava), Brânduş Ionuţ (O.S.P.A. Suceava), Buculei Amelia (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)

Factorii limitativi ai producţiei agricole în comuna Cacica din judeţul Suceava.

Perşoiu Aurel (University of South Florida, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Schimbări climatice Holocene in Romania - bază de evaluare a condiţiilor de paleomediu

Bălteanu Dan, Enciu Petru, Popovici Elena Ana, Kucsicsa Gheorghe, Grigorescu Ines, Dumitrascu Monica, Dumitrescu Bianca, Dragota Carmen (Institutul de Geografie, Bucureşti)

Impact of land use on groundwater quality in the Leu-Rotuna Plain (Oltenia Plain).

Rădoane Nicolae (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava) Câteva aspecte privind respectarea normelor de amplasare a construcţiilor civile din arealul judeţului Suceava.

Maxim Vasile, Buga Oleg (Universitatea de Stat din Tiraspol, R. Moldova) Analiza mediului morfologic în raport cu reţelele de transport - aspecte generale.

Mihăilă Dumitru (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava), Ursu Gina (APM Suceava) Poluarea cu pulberi sedimentabile PM10 la Suceava.

Pehoiu Gica, Ispas Ştefan, Ţurloiu Rareş (Universitatea „Valahia” din Târgovişte) Influenţa precipitaţiilor asupra fenomenelor hidrologice de risc în bazinul hidrografic Cricovul Dulce, sector Moreni (2000-2010).

Ţîţu Pavel (Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe, R. Moldova) Aprecierea gradului de modificare antropică a peisajelor - studiu de caz pentru Dealurile Ciulucurilor.

4

13.30-15.00 Restaurantul Universităţii Masa de prânz

Amfiteatrul E21015.30-19.00MODERATORI:C.S.I.dr. Petru COCÎRŢĂ, Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe, R. MoldovaConf. univ. dr. Liviu POPESCU, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Cocîrţă Petru (Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe, R. Moldova), Vlădicescu Veaceslav (Administraţia de Stat a drumurilor din Republica Moldova)

Reabilitarea drumurilor şi mediul în Republica Moldova: aspecte legislativ-normative.

Pehoiu Gica, Murărescu Ovidiu, Ispas Ştefan (Universitatea „Valahia” din Târgovişte) Impactul activităţii antropice asupra calităţii resurselor de apă în aşezările umane din Câmpia Târgoviştei.

Maxim Vasile, Puţuntică Anatolie (Universitatea de Stat din Tiraspol, R. Moldova) Factorii climatogeni şi reţeaua de transport.

Puţuntică Anatolie (Universitatea de Stat din Tiraspol, Republica Moldova) Climatic consideration towards the manifestation of the phenomen of snowstorm on the territory of the Republic of Moldova .

Braga Diana, Codreanu Igor (Universitatea de Stat din Tiraspol, R. Moldova) Dinamica valorificării factorilor de mediu, ca resurse energetice pe teritoriul Republicii Moldova.

Ştefanache Camelia Paula, (INCDSB) Dănilă Doina, Druţu Cătălina (Centrul de Cercetări Biologice „Stejarul” Piatra Neamţ)

Tehnici convenţionale şi neconvenţionale de conservare pentru valorificarea durabilă a speciilor Arnica montana şi Veronica officinalis în areale naturale aferente Depresiunii Dornelor.

Diţoiu Valeria (APM Suceava), Holban Nina (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava) Evaluarea calităţii mediului asistată de calculator.

Bacal Petru (Academia de Studii Economice din Moldova) Gestionarea impactului asupra terenurilor şi solurilor în Republica Moldova: probleme si soluţii.

Dăscăliţa Dan, Greta Ardeleanu, Alis Bungeanu, Geanina Diaconu (Administraţia Bazinală de Apa Siret, Bacău)

Particularităţi spatio - temporale ale stării ecologice a corpurilor de apă şi ale surselor de poluare din Bazinul Hidrografic Siret.

Ionce Anca (A.P.M. Suceava) Cuantificarea nivelului de poluare/impact prin activităţi miniere în judeţul Suceava.

Nistor Bogdan (Şcoala Zamostea)

5

Comuna Zamostea – riscuri geografice (şi în special cele climatice).

Ruxandari Cristian (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava) (Titlu rezervat)

17.00-17.15: Coffee-breakPauză comună pentru toate secţiunile

Sala E12911.30-13.30

Secţiunea 2: UTILIZAREA TERENURILOR

MODERATORI:Prof. univ. dr. Costică BRÂNDUŞ, Universitatea „Ştefan cel Mare” SuceavaConf. univ. dr. Adrian GROZAVU, Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi

Brânduş Costică, Cristea Ionuţ (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava) Corelaţii între granulometria depozitelor aluviale şi morfologia albiilor de râu.

Dumitriu Dan (Universitatea „Al.I. Cuza” Iasi) Cuantificarea eroziunii malurilor râului Trotuş cu ajutorul scanerului 3D laser Leica HDS.

Perşoiu Ioana (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Reconstituirea evoluţiei Râului Someşu Mic in Holocen pe baza vestigiilor arheologice

Bodi George, Bogdan Roşca, Mihaela Danu, Romeo Cavaleriu (UAIC Iaşi, OSPA Iaşi)Integrarea unor parametri morfometrici şi pedologici în delimitarea şi caracterizarea arealului agricol specific unor aşezări neolitice din estul României.

Grozavu Adrian, Pleşcan Sergiu, Mărgărint Mihai Ciprian (Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi)

Metode de evaluare a factorilor de risc natural.

Iacobescu Ovidiu (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava) Fotointerpretarea categoriilor de folosinţă cadastrale cu ajutorul ortofotoplanurilor digitale.

Bejan Iurie, Boboc Nicolae (Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe, R.Moldova)

Repartiţia alunecărilor de teren şi utilizarea terenurilor:studiu de caz sectorul cheie Călăraşi.

Patriche Cristian Valeriu, Roşca Bogdan, Pîrnău Radu Gabriel, Rusu Constantin (Academia Română, Filiala Iaşi, Colectivul de Geografie)

Modele spaţiale geostatistice ale însuşirilor solului în bazinul hidrografic Dobrovăţ (Podişul Central Moldovenesc).

6

Budui Vasile (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Consideraţii privind dezvoltarea laterală a bazinelor hidrografice din vestul Podişului Central Moldovenesc.

13.30-15.00 Restaurantul Universităţii Masa de prânz

Sala E12915.30-19.00MODERATORI:

Conf.univ.dr.Ovidiu IACOBESCU, Universitatea „Ştefan cel Mare” SuceavaC.S. III dr. Cristian Valeriu PATRICHE, Academia Română, Filiala Iaşi, Colectivul de

Geografie

Rădoane Nicolae, Rădoane Maria, Chiriloaei Francesca (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava) O noua privire asupra teraselor superioare ale Muresului in sectorul Subcetate – Reghin.

Bârnoaiea, Ionuţ Ovidiu Iacobescu(Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Clasificarea orientată spre pixel şi spre obiect a imaginilorsatelitare de înaltă rezoluţie spaţială.

Canciu Cătălin, Branduş Costică, Cristea Ionuţ (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava) Unele consideraţii morfohidrogeologice asupra Parcului natural Balta Mică a Brăilei.

Grigorescu Ines, Bălteanu Dan (Institutul de Geografie, Bucureşti) Land Cover/Land Use dynamics in the Bucharest Metropolitan Area.

Herişanu Gheorghe, Zăvoianu Ion, Cruceru Nicolae (Universitatea Bucureşti)Utilizarea SIG pentru determinarea volumului de material erodat dintr-un bazin hidrografic

Cristea Ionuţ, Mândrescu Marcel (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava) Modificări ale tipologiei albiei minore a râului Putna (Vrancea) în ultimul secol.

Budui Vasile (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Estimarea ratei eroziunii solului în vestul Podişului Central Moldovenesc pe baza modelului USLE.

Tănasă Ion (Staţia Meteo Suceava) Deficitul şi excesul pluviometric în Podişul Sucevei.

Oprea Gancevici Dinu (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Masivul Ciungi-aspecte paleomorfologice.

Chiriloaei Francesca (Universitatea „Al.Cuza” Iaşi) Evoluţia vegetaţiei ripariene şi modificarea albiei râului Moldova în ultimii 100 de ani.

7

Briciu Andrei Emil, Lazurcă Liliana Gina, Nagavciuc Viorica, Badaluţă Carmen, Costan Luciana Alexandra (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)

Variaţia spaţială lunară a debitului râului Prut pe teritoriul României.

Cazacu Marius (CN „Petru Rareş” Suceava)Utilizarea teraselor Someşului Mare în sectorul montan

Cocerhan Constantin (Universitatea Bucureşti) Procese de degradarea terenurilor în zona Zamca-Mihoveni: caracteristici, impact și prevenire.

Obreja Florin-Gheorghe (Administraţia Bazinală de Apă "SIRET" Bacău) Aspecte privind evoluţia transportului solid al râului Siret in timpul viiturii din anul 2010.

17.00-17.15: Coffee-breakPauză comună pentru toate secţiunile

Amfiteatrul E20611.30-13.30

Secţiunea 3: Geografie Umană Aplicată

MODERATORI:Prof.univ.dr.Violeta PUŞCAŞ, Universitatea „Dunărea de Jos” GalaţiProf.univ.dr.Vasile EFROS, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Puşcaş Violeta (Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi) „The death of our cities” sau despre actualitatea românească a lui Constantinos Doxiadis

Efros Vasile (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Dimensiuni geografice în dezvoltarea turismului rural din judeţul Suceava.

Sima Andrei Nicolae (Universitatea „Babes – Bolyai”, Cluj – Napoca)Armonizarea dintre mediul natural şi cel antropic în interiorul parcurilor naturale.

Chiriţă Viorel(Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava), Matei Daniela (Academia Română, filiala Iaşi)

Frontiere, limite şi vecinătăţi generatoare de relaţii teritoriale complexe în Obcinele Bucovinei.

Nemeş Valentin (Universitatea Oradea)Relatia dintre expansiunea urbană şi utilizarea terenurilor în Marghita

13,30-15,00 Restaurantul Universităţii

8

Masa de prânz

Amfiteatrul E20615.30-19.30

MODERATORI:

Conf. univ. dr. Viorel CHIRIŢĂ, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Lector univ. dr. Despina VASILCU, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Mărgărint Mihai Ciprian, Grozavu Adrian (Universitatea „Al.I.Cuta” Iaşi)Dinamica teritorială a localitaţilor din partea sudică a Câmpiei colinare a Jijiei

Chiriţă Viorel (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Studiu comparativ asupra perspectivelor conversiilor urbane actuale din Le Havre (Franţa) şi Suceava (România).

Vasilcu Despina (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Migratia elitei medicale - un raspuns la criza sistemului sanitar romanesc.

Cocîrţă Petru, (Institutul de Ecologie şi Geografie AŞM), Ghiaur VasileRoad rehabilitation and environment. Case study: Republic of Moldova - Road R1. (Reabilitarea drumurilor şi mediul. Studiu de caz: Republica Moldova - Drumul R1”

Lupchian Maria Magdalena (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Aspecte privind calitatea vieţii în municipiul Suceava.

Mihai Florin- Constantin, Ciornei Andreia (Universitatea „Al.I.Cuta” Iaşi)Analiza teritorială a colectării DEEE din judeţul Neamţ.

Oprea-Gancevici Dinu, Cheia Gheorghe (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)Potenţial şi amenajare turistică în Masivul Rarău.

Rusu Sorin Victor (UAIC Iaşi)Gradul de antropizare al Obcinei Mestecăniş şi a traseelor turistice din cadrul accestuia.

17.00-17.15: Coffee-breakPauză comună pentru toate secţiunile

15.00-15.30Corpul E, Holul central, parter, în faţa Decanatului Facultăţii de Istorie şi Geografie

Secţiunea 4: Postere

Moderatori:Conf.univ.dr.Dan Dumitriu, Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi

9

Lect.univ.dr.Dumitru MIHĂILĂ, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Castraveţ Tudor (Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe, R. Moldova)Evaluarea susceptibilităţii la eroziune a teritoriului Câmpiei Prutului de Mijloc.

Iosep Ioan, Cristea Ionuţ (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava), Kurt Scharr (Institut für Geographie „Leopold Franzens”, Universität Innsbruck)

Notă preliminară asupra unei hărţi necunoscute a lui Hora von Otzellowitz: Topographische Bukowiner Kreis-Carte (Harta topografică a Cercului Bucovina, 1790).

Popescu Liviu Gheorghe, Popescu Daniela Alexandra (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava)

Exploatări miniere din judeţul Suceava-influenţe asupra mediului.

Chişciuc Ana (Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe, R. Moldova) Influenţa antropică asupra viiturilor pluviale din bazinul râului Delia

Machidon Ovidiu-Miron (Universitatea Al. I. Cuza Iasi) Consideraţii privind regimul nebulozităţii şi frecvenţa norilor la staţiile meteorologice din bazinul hidrografic Bârlad în perioada 1961 – 2010

Sâmbotin Dana, Dincu Ana Mariana, Sâmbotin Adrian, Merce Iuliana, Coroian Adrian (USAMVB Timişoara)

Managementul protecţiei mediului prin monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă din zona Semenicul

Pricop Iulian Florin (Universitatea tehnică „Gheorghe Asache”, Iaşi)Riscul climato-hidro-geologic asupra poluării solurilor în zona Răducăneni-Iaşi.

19.00 – 19.30 E129Concluzii – în plen, Amfiteatrul E129

20.00 Restaurantul UniversităţiiCina festivă

10

Sâmbătă, 07.05.2011

08.30-19,00Aplicaţie de teren: Dimensiuni actuale ale calităţii mediului geografic în Valea Sucevei Moderatori:Lect.univ.dr.Despina VASILCU, Lect.univ.drd. Dinu OPREA-GANCEVICI

Ghidul aplicaţiei de teren

Râul Suceava reprezintă primul afluent important al Siretului pe teritoriul României. Are o lungime de 175 km şi drenează o suprafaţă de peste 2600 km2. Cu obârşiile pe flancul estic al Obcinei Mestecăniş, Suceava se formează la sud de localitatea Izvoarele Sucevei în urma confluenţei a trei pâraie: Izvorul, Alunişul şi Plaiul. Cursul său străbate trei arii structurale şi litologice diferite: aria flişului, a miocenului cutat şi a monoclinului de platformă.

Sectorul carpatic (Izvoarele Sucevei – Straja) prezintă caracter transversal, structurile puternic tectonizate ale flişului, precum şi ritmicitatea litologică, imprimând văii o morfologie specifică: alternanţă de sectoare depresionare cu sectoare de îngustare. Debuşarea râului către aria extracarpatică determină o lărgire evidentă a văii încă din sectorul corespunzător îngustei fâşii a Miocenului de molasă (cca. 2-3 km, între localităţile Straja şi Gura Putnei). Valea cunoaşte maxima sa dezvoltare în Depresiunea Rădăuţi, grefată pe structurile monoclinale ale Podişului Sucevei. În această arie depresionară, sectorul de vale, cuprins între localităţile Vicovu de Sus şi Frătăuţi, are caracter subsecvent, atribut care nu este evidenţiat geomorfologic datorită extinderii depresiunii. În aval de localitatea Frătăuţi, Valea Sucevei prezintă un caracter consecvent, devenind limită morfologică între Podişul Dragomirnei, la est, şi Podişul piemontan de la vest (V. Băcăuanu, 1980). Conformitatea direcţiei văii cu structurile monoclinale este posibil să fi fost determinată în Pliocenul Superior – Pleistocenul Inferior, odată cu bascularea Platformei ca urmare a mişcărilor valahe ce au afectat orogenul carpatic.

Aspecte privind paleoevoluţia văii. Studiile realizate până acum (Donisă et al, 1973; Barbu, 1976; Bica Ionesi, 1978) sugerează pentru evoluţia reţelei hidrografice est-carpatice două etape importante: presarmaţiană şi post-sarmaţiană. Autorii consideră că din prima etapă nu se pot identifica urme evidente ale reţelei hidrografice, mişcările moldavice desfiinţând reţelele preexistente. A doua etapă corespunde exondării integrale a Carpaţilor Orientali şi instalării unei reţele hidrografice stabile care a cunoscut remanieri determinate de evenimente tectonice (vulcanismul neogen) sau de fenomene de captare.

Pentru sectorul extracarpatic al Văii Suceava, scenariul evolutiv poate fi sprijinit pe interpretarea morfocronologică a treptelor de terase. Deşi se poate aprecia că o paleo-Suceava ar fi putut exista încă din Volinian, urmărind către sud-est retragerea Mării Sarmatice, lipsesc dovezile certe care să motiveze această ipoteză.

Cea mai înaltă treaptă de terasă, deci şi cea mai veche, are altitudinea relativă de 180 m, aceasta fiind apreciată ca Pleistocen Inferioară (Martiniuc, Bacăuanu, 1960) sau chiar Pliocen Superioară (I. Sîrcu, 1965 ; Posea ş.a., 1974). Evidentă în Dealul Căprăria – considerată terasă de confluenţă cu Siretul, acestă treaptă mai poate fi urmărită în amonte, pe stânga Sucevei, în dealurile Pietros şi Ocup (Sîrcu, 1965). Deocamdată, pe baza argumentelor morfocronologice se poate indica o vârstă cel mult Pliocen Superioară pentru sectorul extracarpatic, vârstă care poate reprezenta un argument în plus în ceea ce priveşte vârsta pliocenă a sectorului carpatic.

Relieful văii. Relieful tectono-structural şi litologic. În sectorul carpatic, dominat de tectonica pânzelor flişoide, se întâlneşte o structură complexă, determinată de cutarea stratelor până la şariaje. Geomorfologic, valea are caracter transversal, secţionând o succesiune de hogback-uri, orientate către Est. De asemenea, ritmicitatea litologică a flişului reprezintă un alt factor care impune caracteristici morfologice văii. Astfel se succed în cadrul sectorului montan o serie de arii depresionare (Izvoarele Sucevei, Seleatin-Costileva, Ulma-Nisipitu, Brodina-Sadău, Falcău), delimitate de sectoare de îngustare. La nivelul albiei minore se evidenţiază numeroase praguri lito-structurale, acolo unde sunt interceptate orizonturi dure de gresii.

În sectorul extracarpatic, grefat pe monoclinul Platformei Moldoveneşti, valea Sucevei are un caracter subsecvent până în apropierea localităţii Costişa, pentru ca spre avale, aceasta să capete caracter resecvento-consecvent. Se evidenţiază aici caracterul cuestiform al interfluviilor create de râul Suceava cu afluenţii săi subsecvenţi. Deşi litologia dominantă este nisipo-argiloasă, prezenţa unor orizonturi grezoase decimetrice, favorizează dezvoltarea unor platouri lito-structurale (V. Băcăuanu, 1980), dar şi a unor praguri la nivelul albiei minore.

11

Relieful sculptural. Plecând de la teoriile evoluţiei ciclice a reliefului, diverşi geografi identifică în Obcinile Bucovinei două suprafeţe de nivelare:- prima, postmoldavică cunoscută sub denumirea de Suprafaţa Cerbul (Sîrcu, 1971), dezvoltată la altitudini de

peste 1500 m, identificată în masivul Lucinei;- a doua, Pliocenă, Suprafaţa Mestecăniş, încadrată altitudinal ecartului 1200-1400 m în Obcina

Mestecănişului. Această suprafaţă coboară la 800 – 1000 m către periferia estică a Obcinei Mari.N. Barbu (1976) adaugă suprafeţelor iniţiale şi un nivel al văilor, situat cu 200 până la 400 m sub

nivelul Mestecăniş şi suspendat la cca 200 m faţă de nivelul actual al văilor. Vârsta acestui nivel este Pliocen Superioară.

În sectorul de podiş problema suprafeţelor de nivelare începe a fi pusă după 1921, cu ocazia unei excursii, la care participa şi geograful francez Emm. de Martonne. Acesta sugera existenţa a două cicluri de eroziune, Cetăţuia şi Repedea. Problematica a fost dezvoltată ulterior de M. David, V. Tufescu, V. Mihăilescu etc. I Sîrcu (1965) consideră suprafeţele interfluviale plane, cel mai adesea apreciate a fi fragmente ale unor suprafeţe de eroziune, drept pseudopeneplene – suprafeţe locale de eroziune.

Relieful fluvial. Evoluţia temporală diferenţiată a văii în sectorul de orogen şi cel de podiş se reflectă şi în ceea ce priveşte distribuţia spaţială şi altitudinală a nivelelor de terasă.

În sectorul montan, cu o evoluţie subaeriană mult mai îndelungată, nivelurile de terasă, demonstrate pe baza acumulativului, sunt mai greu de pus în evidenţă. Astfel, în cartările efectuate de N. Barbu (1976) şi I. Ioniţă şi D.T. Juravle (2002) au fost remarcate următoarele trepte:

Autori Locaţie T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7

N. Barbu Sectorul carpatic 1-2 m 2-3 m 4 – 6 m 8–12 m 20-25 m 30-40 m 50-60 m

I. Ioniţă Amonte de confluenţa cu Brodina 2-3 m 5m 7-8 m 10-11 m 15-16 m 21-24 m 43-50 m

Un aspect interesant ce trebuie reţinut este prezenţa prundişurilor cristaline identificate de N. Barbu într-o terasă de 7-8 m la Nisipitu şi cele identificate de noi în albia minoră a Sucevei în sectorul superior (izvoare – Izvoarele Sucevei).

In sectorul extracarpatic, depozitele fluviale sunt predominant de origine flişoidă, dar apar ocazional şi elemente cristaline în albia minoră şi în unele trepte de terasă: de 60 m (Dl. Burdujeni), 100 m (Dl. Burdujeni şi Dl. Mînăstirii), 120 m (Dl. Osoiu, confluenţa Suceava – Soloneţ) şi 150-160 m (Dl. Şcheia). În ultimele două locaţii ponderea cristalinului în probele prelevate este de 8,7 %, respectiv 2,5%. Prezenţa şi varietatea lor induc anumite semne de întrebare legate de posibile arii sursă, precum şi despre traseul reţelei hidrografice care ar fi determinat transportul. Aceste elemente pot sugera un traseu superior al Sucevei ce depăşea spre Vest actualele obârşii (Oprea, 2008).

Lunca Sucevei are lăţimi reduse în sectorul montan, mai dezvoltată în arealele depresionare (400-500 m). Se lărgeşte foarte mult la debuşarea Sucevei în Podiş, în special în Depresiunea Rădăuţi, pentru ca apoi, în sectorul resecvento-consecvent, aceasta să se îngusteze până la 1,5-2 km.

Albia minoră are un caracter rectiliniu în sectorul carpatic (indice de sinuozitate cca 1,2). Între localităţile Straja şi Costişa, pe fondul scăderii accentuate a pantei, se dezvoltă o albie cu caracter despletit-împletit. În aval de Dorneşti albia are un caracter sinuos, cu sectoare de meandrare.

Procesele geomorfologice actuale. Sunt determinate de caracteristicile geologice şi de cele fizico-geografice, la care se adaugă presiunea antropică tot mai accentuată asupra cadrului natural. Remarcăm dinamica accentuată a proceselor la nivelul albiei şi versanţilor Sucevei.

Albia minoră a râului Suceava este supusă mobilităţii verticale în profil longitudinal şi în secţiune transversală. Pentru perioada de aproape 50 ani de monitorizare a poziţiei altitudinale a patului albiei în secţiunile Brodina, Ţibeni şi Iţcani am constatat că procesul fluvial dominant este degradarea albiei. Tendinţele medii ale procesului fluvial au fost de -30 cm la Brodina (perioada 1963 – 2007) şi de -150 cm la Ţibeni (în perioada 1981 – 2007). La Iţcani s-a produs o adâncire puternică a albiei minore la viiturile din 1970-1975 (cu peste 3 m), după care a început un proces lent de regenerare a materialului de albie printr-o uşoară agradare (1975 – 1996). În prezent, procesul de degradare a albiei se manifestă din nou (Rădoane et al., 2009).

Cauzele posibile ale acestor tendinţe sunt : pe de o parte, influenţa directă a variabilităţii scurgerii lichide (succesiunea ciclurilor de ape mari – ape mici determină realizarea undelor de degradare – agradare) ; pe de altă parte, intervenţiile antropice directe de tipul extragerii de balast din albia minoră, dar şi cele indirecte în cadrul bazinului versant au efect direct asupra generării şi transportului de aluviuni spre punctul de ieşire din sistemul fluvial.

Sectoarele de extragere a balastului se găsesc în aria localităţilor Măneuţi, Satu Mare, Gura Solcii-Costâna, Părhăuţi, Iţcani, Plopeni-Vereşti. Unele gropi de excavaţie au coborât sub nivelul local de bază, motiv pentru care eroziunea în adâncime a înlăturat materialul mai mărunt pe o bună parte a talvegului, dezgolind

12

bolovănişurile foarte grosiere din baza aluviului, iar pe alocuri (Mihoveni, Lisaura) a ajuns sub versantul drept – la subbassementul sarmatic (Olariu, 1983).

Dintre procesele şi formele de modelare actuală a versanţilor amintim:- pluvidenudarea şi ablaţia – cu efecte maxime pe versanţii lucraţi agricol cu arătură în lungul pantei –

versanţii vestici ai dealurilor Mînăstirii, Pătrăuţi;- alunecările de teren, superficiale sau profunde, activate pe vechi deluvii sau chiar pe roca in situ – dealurile

Burdujeni, Mihoveni, Osoiu, Grăniceşti, Leahul, precum şi în sectorul montan în preajma localităţilor Falcău, Brodina, Sadău, Nisipitu;

Cantităţile mari de precipitaţii înregistrate în intervalul 22-27 iulie (Brodina – 300 mm, Vicovul de Jos – 432 mm, Ţibeni – 173,4 mm, Iţcani – 154 mm, Suceava – 169 mm) au generat depăşirea debitelor maxime istorice pe toate râurile din bazinul hidrografic Suceava. Valorile înregistrate au fost pe râul Suceava :

Debit / Post hidrometric Brodina Ţibeni IţcaniMaxim istoric (mc/s) 325 520 1354Maxim iulie 2007 (mc/s)

465 966 1946

Acestea au determinat la nivelul albiilor şi versanţilor manifestarea unei varietăţi de procese geomorfologice. Punctăm aici alunecarea de pe stânga văii Suceava, care a afectat şi arealul intravilan al localităţii Brodina. Procesul a fost provocat de eroziunea fluvială laterală, ce a determinat subminarea bazei versantului. Alunecarea s-a produs pe vechi deluvii, într-un areal litologic favorabil – predominant argilos, cu subţiri intercalaţii grezoase. Din punct de vedere structural alunecarea prezintă caracter subsecvent. Pe fondul unei albii relativ înguste a râului Suceava în acest punct (cca 8-10 m), fruntea deluviului alunecat a produs obturarea canalului de scurgere. Acest fapt, coroborat cu debitele crescute, au generat depăşirea nivelului terasei de doi metri. Au fost distruse două gospodării situate în arealul alunecat şi inundate mai multe gospodării situate pe terasa de luncă, în amonte de sectorul blocat.

- eroziunea torenţială – dl. Zamca, Mihoveni, evidentă apoi în valea carpatică, sectoarele de îngustare – Straja-Falcău, Sadău-Nisipitu etc.

Repere socio-culturale.

Oraşul Suceava. Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite, aşa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În sec. II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. În epoca migraţiei şi în secolele următoare, populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri, iar în sec. XIV, în 1388, Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei. Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei, această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 - 1595), Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu, reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi. Lângă oraş s-au aflat două cetăţi, una mai veche, la Şcheia, alta puţin mai nouă, ce se vede şi astăzi – Cetatea de Scaun. Între cele două s-a dezvoltat, încă din prima parte a sec. XIV, oraşul. Cetatea Şcheia, una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova, dar cu o existenţă scurtă, a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei. În evul mediu, oraşul era populat cu români, dar şi cu germani (saşi), maghiari şi armeni. În 1401, aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei. Epoca de apogeu avea să fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 - 1504). Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forţa armelor. În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 - 1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, în care se afla şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş, printre cartierele Iţcani şi Burdujeni). Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Habsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a fost al doilea oraş al Bucovinei, după Cernăuţi. În 1918 Bucovina revine la România.

Dacă în perioada interbelică Suceava şi-a păstrat caracterul de oraş comercial, fără să cunoască şi dezvoltarea industrială, începând din anii 50, dar mai ales după 1960, oraşul s-a modificat profund, funcţional şi fizionomic, ca urmare a industrializării sale şi a dobândirii unei importante funcţii administrative – reşedinţă de regiune şi, din 1968, de judeţ. După 1990, şi oraşul Suceava s-a confruntat cu dificultăţile specifice tranziţiei economice, încercând să înlocuiască declinul funcţiei industriale prin regăsirea vocaţiei comerciale, dar şi prin revigorarea învăţământului superior. Astfel, în prezent, oraşul, favorizat de poziţia geografică favorabilă şi de proximitatea unui ţinut cu certă vocaţie turistică, tinde să devină un centru de polarizare pentru Moldova de Nord.

Unul dintre principalele obiective turistice din oraş este Cetatea de Scaun a Sucevei, situată în partea estică a oraşului, construită de Petru I Muşat şi întărită, mai târziu, de Ştefan cel Mare, care a dublat zidurile exterioare şi a lărgit şanţul de apărare care înconjura cetatea. Deşi asediată, în trei rânduri, în timpul lui Ştefan (1476, 1485, 1497), cetatea nu a putut fi cucerită. În secolul al XVI-lea a fost incendiată de turci, iar capitala s-a mutat la Iaşi. Încercări de restaurare au fost întreprinse de către Vasile Lupu, dar în anul 1675 cetatea a fost din

13

nou distrusă de turci şi, mai târziu, de un cutremur. În apropierea Cetăţii de Scaun este situată statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare, sculptată de Eftimie Bârleanu şi dezvelită în anul 1977.

Mănăstirea Dragomirna. Situată la 12 km de Suceava, este ctitoria marelui mitropolit şi cărturar Anastasie Crimca, fiind renumită nu atât prin vechimea sa, ci mai ales prin originalitatea stilului, prin eleganţă si sobrietate. Numele mănăstirii vine de la moşia Dragomireşti, dăruită, în anul 1587, de Petru Şchiopul tânărului ostaş Ilie Crimca – viitorul monah Anastasie. Dincolo de frumuseţea peisajului, ceea ce produce o impresie de neuitat este eleganţa ciudată a monumentului, cu rigori geometrice de mare rafinament, cu o siluetă unică prin proporţiile şi unitatea volumului.

Oraşul Rădăuţi. Teritoriul de astăzi al oraşului Rădăuţi, cât şi imprejurimile sale, au fost locuite încă din timpurile preistorice. Tradiţiile locale vorbesc despre fruntaşul local (cneaz sau voievod) Radomir, de la care şi-ar avea numele său: Radomirovţi, prescurtat Radovţi, de unde Rădăuţi. După întemeierea Moldovei, istoria aşezării este marcată de Bogdan, care alege, din punct de vedere strategic, ca inimă a rezistenţei sale, Valea Sucevei, unde se aflau "satele lui Radomir". Din 1359, marele voievod Bogdan, dezvolta capitala sa Rădăuţiul (sediul puterii de stat a fost mai întâi la Baia). În locul unei bisericuţe de lemn, el clădeşte Biserica Sf. Nicolae Domnesc (numită şi Bogdana). Prima atestare documentară a localităţii apare în 1392, într-un uric, împreună cu satul Olovăţ (Volovăţ), dar existenţa localităţii pare a fi mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5000 de ani, care fac parte din cultura Cucuteni. Prima evoluţie importantă şi începerea urbanizării a apărut abia după trecerea Bucovinei sub administraţie austriacă, aceasta încurajând imigrarea în număr destul de ridicat a coloniştilor. Noua administraţie asanează fosta mlaştină din actuala zonă centrală, conducând astfel la dezvoltarea acesteia, aici formându-se viitorul nucleu central, cu funcţiuni administrativ-comerciale. Oraşul începe să se transforme dintr-un târg, tipic moldovenesc, într-un oraş cu o configuraţie şi imagine urbană diferită de tipicul moldovenesc al zonei, fapt ce îl va face pe Nicolae Iorga să afirme: "Rădăuţii dau cu adevărat icoana unui târg galiţian". Prin trecerea la stadiul de târg, localitatea a căpătat rolul de centru economic regional, rol datorat în mare parte târgului săptămânal ce mijlocea schimbul de produse dintre producătorii din zona nordică a Ţării Moldovei şi cei din partea sudică, funcţiune care se menţine şi în zilele de astăzi, prin târgul din fiecare vineri.

Marginea, localitate situată la intersecţia unor trasee turistice din Bucovina, este cunoscută pe plan naţional şi internaţional prin păstrarea şi perpetuarea, într-o formă autentică, a străvechilor îndeletniciri (din epoca bronzului, sec. V-VI), de modelare manuală a lutului argilos, în scopul fabricării vaselor cu întrebuinţare casnică. Unicitatea ceramicii de Marginea este dată de culoarea neagră, rezultată în urma arderii hipoxice, precum şi de conceperea unor forme specifice, tradiţionale.

Mănăstirea Suceviţa. Ctitorie a familiei Movileştilor (mari boieri, cărturari si chiar domnitori ai Moldovei şi ai Ţării Româneşti, sec XVI-XVII), se remarcă prin culoarea verde („verdele de Suceviţa”), care se armonizează cu cea a pădurilor şi a păşunilor care o înconjoară. Incinta este un patrulater (100 x 104 m) de ziduri înalte (6 m) şi groase (3 m), prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colţ şi unul cu paraclis deasupra intrării (stema Moldovei).

Mănăstirea Putna. Prima ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare, supranumită „Ierusalimul neamului românesc” (Mihai Eminescu), unul dintre cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice româneşti este, totodată, locul de odihnă veşnică a domnitorului şi a familiei sale. Zidirea a început la un an după cucerirea cetăţii Chilia, în vara anului 1466. Lucrările de construcţie au durat patru ani, timp în care această măreaţă operă a fost dusă la bun sfârşit de arhitectul grec Teodor, ajutat de meşteri zidari, pietrari, zugravi şi argintari veniţi din Transilvania.

Locuitori ai munţilor din Bucovina, răspândiţi în localităţile din cursul superior al Moldovei şi al Sucevei, huţulii sau huţanii reprezintă o etnie puţin numeroasă, dar dârză, enigmatică şi destul de controversată, ca origine etnică, care niciodată nu şi-a conservat trecutul în izvoare oficiale scrise, ci a transmis informaţia verbal, din generaţie în generaţie (V. Tufescu, 1970). Unele ipoteze îi consideră pe huţuli daci slavizaţi, altele presupun ca sunt slavi veniţi în zona Bucovinei şi Maramureşului, înainte de secolul al VIII-lea. Chiar dacă originile lor rămân încă neclare (daci, slavi, cumani, mongoli, uzi, etc.), huţulii aparţin din punct de vedere lingvistic grupului rutenilor/rusinilor.

Aproape de pădure şi de Dumnezeu, această etnie vieţuieşte trainic, în comuniune cu natura nealterată, păstrându-şi tradiţiile şi poveştile. Sunt meşteri iscusiţi, vânători neîntrecuţi, buni crescători de vite şi cunoscători ai legilor pădurii. Deşi simpli în vieţuire, au o reală înclinaţie către frumos,

14

desprinsă din estetica naturii. Încondeierea ouălor este o preocupare importantă a femeilor. Decorarea harnaşamentelor, a tarniţelor pentru călărie, a vaselor din lemn din gospodărie, arată că sufletul huţul, pe cât e de mândru, pe atât e de sensibil şi înţelege viaţa ca pe o manifestare a frumosului (Gh. Nimigeanu, mss. 1945). Tainele culorilor naturale sunt şi astăzi cunoscute şi folosite de femei. Bărbaţii sunt meseriaşi recunoscuţi în construirea caselor de lemn şi se bucură de clipele de răgaz sculptând în lemn. Calul a fost, dintotdeauna, animalul cel mai iubit de huţulul adevărat. Şi-a câştigat recunoştinţa omului, pentru că nu l-a trădat niciodată. Se pare ca însăşi numele acestei etnii ar deriva de la termenul huţan, "hutkatese", săltăreţ, legănat, nume dat iniţial cailor, extins apoi şi utilizat peiorativ şi pentru populaţie.

15

NORME DE TEHNOREDACTARE A ARTICOLELOR

În vederea evaluării şi publicării în revista Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, Secţiunea Geografie, XVIII, articolele se vor trimite până la data de 5 iulie 2009, la una dintre adresele de email: buduivas@atlas.usv.ro sau vbudui@yahoo.com. Acestea vor fi trimise în două variante: în limba română şi într-o limbă străină (engleză sau franceză). Ambele variante vor cuprinde titlul, autorul sau autorii, instituţiile pe care le reprezintă, adresele de email pentru fiecare autor, cuvinte-cheie, rezumat, articolul full text şi bibliografia).

Condiţii de tehnoredactare:- program: Microsoft Word;- format B5: lăţime =18.2 cm, înălţime = 25.7 cm- toate marginile vor avea câte 2 cm, iar pentru îndoire se vor lăsa 0.8 cm;- antet: 1,25 cm; subsol: 1,25 cm (se aplica pentru tot documentul);- caractere: Times New Roman, scris la un rând;- dimensiunea caracterelor diferă în funcţie de tipul textului, în următoarea succesiune:

- 2 rânduri libere corp 14;- Titlul lucrării: majuscule, corp 14, bold, fără indent, centrat;- 1 rând liber, corp 14;- Numele şi prenumele autorului/autorilor: prenumele cu minuscule, numele cu majuscule, corp 12 obişnuit, fără indent, centrat;- 2 rânduri libere, corp 12;- Cuvinte cheie: corp 10 Bold, fără indent, centrat;- 1 rând liber, corp 10;- Titlul rezumatului, corp 10 Bold, şi în continuare textul rezumatului cu corp 10 obişnuit, maxim până la sfârşitul primei pagini, alineat stânga-dreapta;- 2 rânduri libere, corp 11;- Textul lucrării: corp 11; cu indent prima linie la 1.25 cm; la un rând;- 2 rânduri libere, corp 11;- centrat fără alineat se scrie BIBLIOGRAFIE, cu corp 10 bold;- un rând liber corp 10;- lista bibliografică se aranjează în ordinea alfabetică a autorilor, în succesiunea: autorul (autorii)

- bold, anul apariţiei (în paranteză), titlul (italic), volumul, editura, oraşul; se va scrie alineat stânga-dreapta fără indent prima linie, corp 10, cu indent agăţat la 1 cm, după modelul:

Băcăuanu V., Barbu N., Pantazică Maria, Ungureanu Al., Chiriac D. (1980), Podişul Moldovei. Natură, om, economie, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

- 2 rânduri libere, corp 10;- Instituţiile şi adresele de email ale fiecărui autor în parte.

Articolul va avea un număr par de pagini, maxim 10, cu figurile şi tabelele inserate în text şi numerotate (separat pentru cele două categorii) în ordinea apariţiei în cadrul articolului. Explicaţiile figurilor vor fi plasate centrat sub acestea, iar cele ale tabelelor se plasează înainte de tabel, în ambele cazuri separate prin două rânduri libere (corp 11) faţă de textul articolului şi la un rând cu corp 10 de figura sau tabelul explicat. Se scriu cu corp 10 obişnuit. Figurile (hărţi, schiţe, grafice, fotografii ş.a.) vor fi realizate în tonuri de gri, având o lizibilitate maximă.

Alte detalii veţi găsi pe pagina dedicată revistei: http://atlas.usv.ro/www/anale

16

17

18

19