COMISIE - renascc.eu comunitare mediu RO_1155ro.pdf · absența ajutorului în cauză,s,i că...

IV

(Informări)

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ŞI ORGANELEUNIUNII EUROPENE

COMISIE

ORIENTĂRI COMUNITARE PRIVIND AJUTORUL DE STAT PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 82/01)

CUPRINS

Pagina

1. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

1.1. Politica privind ajutorul de stat s,i politica energetică pentru Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

1.2. Politica privind ajutorul de stat s,i protecția mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

1.3. Testul comparativ s,i aplicarea acestuia la ajutorul pentru protecția mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1.3.1. Planul de acțiune privind ajutorul de stat: un ajutor mai redus s,i mai bine direcționat, test comparativpentru evaluarea ajutorului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1.3.2. Obiectivul de interes comun abordat de Orientări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.3.3. Instrumentul corespunzător. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.3.4. Efectul stimulativ s,i necesitatea ajutorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.3.5. Proporționalitatea ajutorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.3.6. Efectele negative ale ajutorului de mediu trebuie limitate, astfel încât bilanțul general să fie pozitiv . . . . . . 8

1.4. Punerea în aplicare a testului comparativ: prezumții legale s,i necesitatea unei evaluări mai detaliate . . . . . 8

1.5. Motivele măsurilor specifice prevăzute de prezentele Orientări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.5.1. Ajutorul pentru întreprinderile care depăs,esc standardele comunitare sau care sporesc nivelul de protec-ție a mediului în lipsa standardelor comunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.5.2. Ajutorul pentru achiziționarea de vehicule de transport noi care depăs,esc standardele comunitare sau caremăresc nivelul de protecție a mediului în lipsa standardelor comunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.4.2008 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 82/1

Pagina

1.5.3. Ajutor pentru adaptarea anticipată la viitoarele standarde comunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.5.4. Ajutorul pentru studii de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.5.5. Ajutor pentru economisirea de energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.5.6. Ajutor pentru surse regenerabile de energie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

1.5.7. Ajutor pentru cogenerare s,i ajutor pentru încălzirea urbană (IU) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

1.5.8. Ajutor pentru gestionarea des,eurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.5.9. Ajutor pentru depoluarea siturilor contaminate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.5.10. Ajutor pentru relocalizarea întreprinderilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.5.11. Ajutorul acordat în cadrul schemelor de comercializare a certificatelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.5.12. Ajutorul sub formă de reduceri sau scutiri de taxe de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

2. Domeniul de aplicare s, i definiții. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

2.1. Domeniul de aplicare al Orientărilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

2.2. Definiții . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

3. Compatibilitatea ajutorului în temeiul articolului 87 alineatul (3) din Tratatul CE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

3.1. Compatibilitatea ajutorului în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE . . . . . . . . . . . . . . . . 15

3.1.1. Ajutorul pentru întreprinderile care depăs,esc standardele comunitare sau care măresc nivelul de protec-ție a mediului în lipsa standardelor comunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

3.1.2. Ajutorul pentru achiziționarea de vehicule de transport noi care depăs,esc standardele comunitare saumăresc nivelul de protecție a mediului în lipsa standardelor comunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

3.1.3. Ajutor pentru adaptarea anticipată la viitoarele standarde comunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

3.1.4. Ajutorul pentru studii de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

3.1.5. Ajutor pentru economisirea de energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

3.1.5.1. Ajutorul pentru investiții . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

3.1.5.2. Ajutorul de funcționare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

3.1.6. Ajutor pentru surse regenerabile de energie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19



3.1.7. Ajutorul pentru cogenerare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20



3.1.8. Ajutorul pentru o încălzire urbană eficientă din punct de vedere energetic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

3.1.9. Ajutor pentru gestionarea des,eurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

3.1.10. Ajutor pentru depoluarea siturilor contaminate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

3.1.11. Ajutor pentru relocalizarea întreprinderilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

3.1.12. Ajutorul acordat în cadrul schemelor de comercializare a certificatelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

C 82/2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 1.4.2008

Pagina

3.2. Efectul stimulativ s,i necesitatea ajutorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.3. Compatibilitatea ajutorului în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE . . . . . . . . . . . . . . . . 24

4. Ajutorul sub formă de reduceri sau scutiri de taxe de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

5. Compatibilitatea ajutorului care face obiectul unei evaluări detaliate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

5.1. Măsuri care fac obiectul unei evaluări detaliate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

5.2. Criterii pentru evaluarea economică a cazurilor individuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

5.2.1. Efectele pozitive ale ajutorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

5.2.1.1. Existența unei disfuncționalități de piață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

5.2.1.2. Instrumentul corespunzător. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

5.2.1.3. Efectul stimulativ s,i necesitatea ajutorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

5.2.1.4. Proporționalitatea ajutorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

5.2.2. Analiza denaturării concurenței s,i a comerțului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

5.2.2.1. Stimulente dinamice/efect de evicțiune („crowding out”) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

5.2.2.2. Menținerea solvabilității firmelor ineficiente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

5.2.2.3. Puterea de piață/comportament exclusivist. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

5.2.2.4. Efecte asupra schimburilor comerciale s,i asupra localizării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

5.2.3. Comparare s,i decizie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

6. Cumulul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

7. Dispoziții finale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

7.1. Raportarea anuală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

7.2. Transparență . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

7.3. Monitorizare s,i evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

7.4. Măsuri corespunzătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

7.5. Aplicare, valabilitate s,i revizuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32


1. INTRODUCERE

1.1. Politica privind ajutorul de stat s, i politica ener-getică pentru Europa

(1) Consiliul European de primăvară din 2007 a făcut apel lastatele membre s,i la instituțiile Uniunii Europene să între-prindă acțiuni în vederea dezvoltării unei politici europeneintegrate durabile în domeniul schimbărilor climatice s,i alenergiei. Consiliul a afirmat, printre altele: „Dat fiind faptulcă producția s,i utilizarea de energie sunt principalele surseale emisiilor de gaze cu efect de seră, este necesară o abor-dare integrată a politicii în domeniul schimbărilor clima-tice s,i al energiei pentru a realiza acest obiectiv. Integrareaar trebui realizată pe bază de sprijin reciproc. În aceastăperspectivă, politica energetică pentru Europa (PEE) vaurmări atingerea următoarelor trei obiective, în condițiilerespectării depline a alegerii statelor membre în materie desurse de energie s,i a suveranității acestora asupra surselorde energie primară, sub semnul unui spirit de solidaritateîntre statele membre:

— sporirea siguranței aprovizionării;

— asigurarea competitivității economiilor europene s,i adisponibilității unei energii accesibile;

— promovarea unui mediu durabil s,i combaterea schim-bărilor climatice.”

(2) Ca piatră de temelie în crearea acestei politici energeticepentru Europa, Consiliul European a sprijinit un plan deacțiune cuprinzător privind energia pentru perioada 2007-2009 s,i a invitat în mod special Comisia să înainteze, câtmai repede posibil, propunerile solicitate în planul de acți-une. Una din aceste propuneri se referă la revizuirea orien-tărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru protecțiamediului.

(3) Consiliul European s-a angajat în mod ferm s,i independentca Uniunea Europeană să reducă cu cel puțin 20 % emisiilede gaze cu efect de seră până în 2020, față de 1990. Acestaa subliniat, de asemenea, necesitatea cres,terii eficiențeienergetice în Uniunea Europeană astfel încât să se atingăobiectivul de economisire a 20 % din consumul de energieal Uniunii Europene în comparație cu estimările pentru2020, s,i a susținut un obiectiv obligatoriu constând într-unsegment de 20 % de energii regenerabile din consumulenergetic global al Uniunii Europene până în 2020, precums,i un obiectiv minim obligatoriu de 10 % care trebuie rea-lizat de toate statele membre pentru segmentul de biocom-bustibili din consumul global de benzină s, i motorinăpentru transport în Uniunea Europeană până în 2020.

(4) Aceste noi linii directoare constituie unul dintre instrumen-tele de punere în aplicare a planului de acțiune s,i a aspec-telor ecologice ale obiectivelor privind energia s, ischimbările climatice stabilite de Consiliul European.

1.2. Politica privind ajutorul de stat s, i protecțiamediului

(5) În „Planul de acțiune privind ajutorul de stat – Ajutoare destat mai puține s,i mai bine direcționate: Foaie de parcurspentru reforma ajutorului de stat în perioada 2005-2009” (1) (denumit în continuare „Planul de acțiune privind

ajutorul de stat”), Comisia a remarcat faptul că măsurile pri-vind ajutorul de stat pot fi uneori instrumente eficientepentru îndeplinirea obiectivelor de interes comun. În anu-mite condiții, ajutorul de stat poate corecta disfuncționali-tățile de piață, ameliorând astfel funcționarea piețelor s,imărind concurența. Acesta poate servi, de asemenea, lapromovarea dezvoltării durabile, independent de corect-area disfuncționalităților de piață (2). Planul de acțiune pri-vind ajutorul de stat subliniază, de asemenea, că protecțiamediului poate să ofere oportunități inovării, să creeze noipiețe s, i să mărească competitivitatea prin utilizarea efici-entă a resurselor s,i prin recurgerea la noi posibilități deinvestiții. În anumite condiții, ajutorul de stat poate con-duce la realizarea acestor obiective, contribuind astfel laobiectivele fundamentale ale Strategiei de la Lisabona, s, ianume cres,terea economică s,i ocuparea forței de muncămai durabile. Decizia 1600/2002/CE a Parlamentului Euro-pean s,i a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celuide-al s,aselea program comunitar de acțiune pentrumediu (3) (denumită în continuare „al s,aselea program deacțiune pentru mediu”) identifică domeniile prioritare deacțiune pentru protecția mediului (4).

(6) Obiectivul principal al controlului ajutorului de stat îndomeniul protecției mediului este de a asigura că prinmăsurile privind ajutorul de stat se obține un nivel mai ridi-cat al protecției mediului decât cel care s-ar obține înabsența ajutorului în cauză, s,i că efectele pozitive ale aju-torului cântăresc mai greu decât efectele sale negative înceea ce prives,te denaturările concurenței, luând în conside-rare principiul „poluatorul plătes,te” (denumit în continuare„PPP”) stabilit la articolul 174 din Tratatul CE.

(7) Activitățile economice pot avea efecte negative asupramediului, nu în ultimul rând prin poluare. În anumitecazuri, în lipsa unei intervenții guvernamentale, întreprin-derile pot evita să suporte costul integral al daunelor eco-logice provocate de activitatea pe care o desfăs,oară. Înconsecință, piața nu alocă în mod eficient resursele, întru-cât producătorul nu ține seama de efectele externe (nega-tive) ale producției, care sunt suportate de societate înansamblu.

(8) În conformitate cu PPP, aceste externalități negative pot ficontracarate dacă se iau măsuri pentru ca poluatorul să plă-tească pentru poluarea produsă, ceea ce implică internal-izareaintegrală a costurilor de mediu de către poluator.Obiectivul este de a se asigura ca prin costurile private(suportate de întreprindere) să fie reflectate costurile socialereale ale activității economice. Punerea în aplicare integralăa PPP ar duce astfel la corectarea deficiențelor de pe piață.PPP poate fi pus în aplicare fie prin stabilirea de standardeobligatorii de mediu, fie prin instrumente de piață (5). Uneleinstrumente de piață pot implica acordarea de ajutor de stattuturor sau numai unor întreprinderi cărora acestea li seaplică.

(1) COM(2005) 107 final.

(2) A se vedea Planul de acțiune privind ajutorul de stat, alineatul (10).(3) JO L 242, 10.9.2002, p. 1.(4) Prioritățile constau în: schimbările climatice, natura s,i biodiversitatea,mediul s,i sănătatea, resursele naturale s,i des,eurile. Sănătatea nu faceobiectul prezentelor orientări.

(5) Referitor la acestea din urmă, a se vedea Cartea verde privind instru-mentele de piață utilizate în scopuri aferente politicii de mediu s,i altorpolitici conexe, 28 martie 2007, COM(2007) 140 final.


(9) Cu toate că în prezent există limite în ceea ce prives,te apli-carea PPP, această deficiență de reglementare nu ar trebui săîmpiedice statele membre nici să impună cerințe de protec-ție a mediului care să depăs,ească cerințele comunitare s,inici să reducă la maxim externalitățile negative.

(10) Pentru a spori nivelul de protecție a mediului, statele mem-bre pot opta să utilizeze ajutorul de stat pentru a creastimulente la nivel individual (la nivelul întreprinderii) învederea atingerii unui nivel mai ridicat de protecție amediului decât cel cerut de standardele comunitare sau învederea sporirii protecției mediului în absența unor stan-darde comunitare. De asemenea, acestea pot să stabileascăstandarde naționale sau taxe de mediu la un nivel mai ridi-cat decât cel cerut de legislația comunitară sau să utilizezetaxele de mediu pentru punerea în aplicare unilaterală a PPPîn absența legislației comunitare.

(11) Comisia consideră necesară revizuirea orientărilor privindajutorul de stat pentru protecția mediului pentru a înde-plini obiectivele stabilite în Planul de acțiune privind aju-torul de stat, în special pentru a asigura un ajutor mai binedirecționat, o analiză economică îmbunătățită s,i procedurimai eficiente. În plus, Comisia consideră necesar să se ținăseama de evoluțiile din domeniul politicii de mediu s,i altehnologiilor de mediu s, i să adapteze normele în luminaexperienței acumulate.

(12) Comisia va aplica prezentele orientări în evaluarea ajutoru-lui de mediu, sporind, prin aceasta, certitudinea juridică s,itransparența procesului de luare a deciziilor. Ajutorul pen-tru protecția mediului se justifică, în principal, în temeiularticolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE. Prezen-tele Orientări înlocuiesc Orientările comunitare privindajutorul de stat pentru protecția mediului (6) care au intratîn vigoare în 2001.

(13) Sunt stabilite orientări pentru două tipuri de evaluări: oevaluare standard pentru măsurile care implică ajutor subun anumit prag sau pentru ajutorul acordat instalațiilor cuo capacitate de producție sub un anumit nivel (capitolul 3)s,i o evaluare detaliată pentru măsurile care implică ajutorpeste acel prag sau ajutorul acordat instalațiilor cu o capa-citate de producție peste acel nivel, precum s,i pentru aju-torul acordat noilor instalații producătoare de energieregenerabilă, calculat pe baza costurilor externe evitate(capitolul 5).

(14) Prezentele Orientări se vor aplica tuturor măsurilor notifi-cate Comisiei (fie din cauză că măsura nu este reglemen-tată printr-un regulament de exceptare pe categorii(denumit în continuare „REC”), fie pentru că un RECimpune obligația de a notifica ajutorul în mod individualsau pentru că statul membru în cauză decide să notifice omăsură care, în principiu, putea fi exceptată în temeiul unuiREC), precum s,i în evaluarea oricărui ajutor care nu a fostnotificat după publicarea prezentelor Orientări.

1.3. Testul comparativ s, i aplicarea acestuia la aju-torul pentru protecția mediului

1.3.1. Planul de acțiune privind ajutorul de stat: un ajutor mairedus s,i mai bine direcționat, test comparativ pentruevaluarea ajutorului

(15) În Planul de acțiune pentru ajutorul de stat, Comisia aanunțat că „pentru o contribuție optimă la relansarea Strat-egiei de la Lisabona pentru cres,tere economică s,i ocupareaforței de muncă, în cazurile relevante, Comisia îs,i va con-solida abordarea economică privind analiza ajutorului destat. Abordarea economică reprezintă un instrument pen-tru o mai bună focalizare a anumitor ajutoare de stat s,i odirecționare a acestora către obiectivele strategiei relansatede la Lisabona”.

(16) Atunci când evaluează dacă o măsură de ajutor poate ficonsiderată compatibilă cu piața comună, Comisia com-pară impactul pozitiv al măsurii de ajutor luate pentru atin-gerea unui obiectiv de interes comun cu efectele secundarepotențial negative, precum denaturarea comerțului s,i aconcurenței. Planul de acțiune privind ajutorul de stat, pebaza practicii existente, a oficializat acest exercițiu de com-parare sub denumirea de „test comparativ” (7). Testul func-ționează în trei etape: primele două etape fac trimitere laefectele pozitive ale ajutorului de stat, iar a treia la efectelenegative s,i comparația efectelor pozitive s,i negative. Struc-tura testului comparativ este următoarea:

1) Prin măsura de ajutor se urmăres,te un obiectiv deinteres comun bine definit? (de exemplu: cres,tereaeconomică, ocuparea forței de muncă, coeziunea,mediul, securitatea energetică). În contextul acestorOrientări, obiectivul relevant de interes comun esteprotecția mediului.

2) Este ajutorul de stat bine conceput pentru a realizaobiectivul de interes comun, adică ajutorul îs,i pro-pune remedierea disfuncționalității de piață sau un altobiectiv?

a) Ajutorul de stat este un instrument corespunză-tor de politică?

b) Există un efect stimulativ, aceasta însemnând căajutorul de stat determină o modificare a com-portamentului întreprinderilor?

c) Ajutorul de stat este proporțional, s,i anume s-arputea obține aceeas,i schimbare de comporta-ment cu un ajutor redus?

3) Denaturările concurenței s,i efectul asupra comerțuluisunt limitate, astfel încât bilanțul general să fie pozitiv?

(6) JO C 37, 3.2.2001, p. 3.

(7) A se vedea Planul de acțiune privind ajutorul de stat, punctele (11)s,i (20), detaliate în Comunicarea privind inovarea (COM(2005) 436final, 21.9.2005).


(17) Testul comparativ se aplică întocmirii normelor privindajutorul de stat, precum s,i evaluării cazurilor.

1.3.2. Obiectivul de interes comun abordat de Orientări

(18) Articolul 2 prima liniuță din Tratatul privind UniuneaEuropeană prevede că dezvoltarea durabilă este unul dinobiectivele Uniunii Europene. Acesta ar trebui să se bazezepe prosperitate economică, coeziune socială s,i un nivelînalt de protecție a mediului. Prin urmare, promovarea pro-tecției mediului este un obiectiv de interes comun impor-tant. Pe lângă aceasta, articolul 6 din Tratatul CEmenționează necesitatea integrării protecției mediului întoate politicile comunitare, iar articolul 174 alineatul (2)din Tratatul CE statuează faptul că politica de mediu tre-buie să se bazeze pe principiile precauției, prevenirii, recti-ficării poluării (8) la sursă s,i „poluatorul plătes,te”.

(19) Prezentele Orientări stabilesc condițiile de autorizare aacordării ajutorului de stat în vederea remedierii acelor dis-funcționalități de piață care duc la o protejare insuficientăa mediului.

(20) Cea mai des întâlnită situație de disfuncționalitate de piațăîn domeniul protecției mediului se referă la externalitățilenegative. Întreprinderile care acționează în propriul lorinteres nu sunt încurajate să ia în considerare externalită-țile determinate de producție, nici atunci când decid să uti-lizeze o anumită tehnologie de producție, nici atunci cânddecid nivelul acesteia. Cu alte cuvinte, costurile de produc-ție care sunt suportate de întreprindere sunt inferioare celorsuportate de societate. De aceea, întreprinderile nu suntmotivate să-s,i reducă nivelul poluării sau să adopte măsuriindividuale de protecție a mediului.

(21) Guvernele confruntate cu această disfuncționalitate de piațătind să folosească reglementarea pentru a se asigura căexternalitățile negative determinate de producție sunt jus-tificate. Prin introducerea standardelor, a taxelor, a instru-mentelor economice s,i a altor forme de reglementare,întreprinderile care produc poluare trebuie să plăteascăcostul pentru societate al poluării în conformitate cu prin-cipiul PPP. Internalizarea acestor externalități negative vamări, în consecință, costurile private suportate de aceleîntreprinderi, afectându-le astfel negativ venitul. Mai multdecât atât, întrucât generarea de poluare este răspândităinegal între industrii s,i întreprinderi, costurile oricărei regle-mentări care protejează mediul tind să fie diferențiate

nu numai între întreprinderi, ci s,i între statele membre. Înplus, statele membre pot aprecia în mod diferit necesitateaintroducerii unor obiective de mediu înalte.

(22) În lipsa unor standarde comunitare s,i a unor instrumentede piață care să reflecte pe deplin nivelul PPP (deficiență dereglementare), statele membre pot decide astfel în mod uni-lateral să urmărească un nivel mai ridicat al protecțieimediului. La rândul său, acest lucru poate determina cos-turi suplimentare pentru întreprinderile care îs,i desfăs,oarăactivitatea pe teritoriul lor. Din acest motiv, pe lângă regle-mentare, statele membre pot utiliza ajutorul de stat camăsură pozitivă de stimulare pentru a se obține nivelurimai ridicate de protecție a mediului. Statele membre potrealiza aceasta în două moduri:

— măsuri pozitive individuale de stimulare pentrureducerea poluării s, i a altor impacturi negativeasupra mediului: În primul rând, statele membre potcrea stimulente pozitive la nivel individual (la nivelulîntreprinderii) pentru a depăs,i standardele comuni-tare. În acest caz, beneficiarul ajutorului reduce polua-rea deoarece primes,te ajutor pentru a-s, i schimbacomportamentul, s, i nu pentru că trebuie să suportecosturile acestei poluări. În acest caz, obiectivul aju-torului de stat este de a rezolva în mod direct disfunc-ționalitatea de piață determinată de efectele negativeale poluării.

— măsuri pozitive de stimulare pentru introducereaunei reglementări naționale în materie de mediucare să depăs,eascăstandardele comunitare: În aldoilea rând, statele membre pot impune reglementărinaționale care să depăs,ească standardele comunitare.Totus,i, aceasta ar putea duce la costuri suplimentarepentru anumite întreprinderi, afectând astfel condiți-ile competitive ale acestora. În plus, este posibil ca ast-fel de costuri să nu reprezinte o sarcină egală pentrutoate întreprinderile, având în vedere mărimea, pozi-ția pe piață, tehnologia s,i alte aspecte specifice aces-tora. În acest caz, ajutorul de stat poate fi necesar,pentru a us,ura sarcina celor mai afectate întreprinderis,i, prin aceasta, ar putea permite statelor membre săadopte reglementări naționale de mediu mai strictedecât standardele comunitare.

1.3.3. Instrumentul corespunzător

(23) Unul din rolurile intervenției guvernamentale este acela dea asigura o protecție adecvată a mediului. Reglementarea s,iinstrumentele de piață sunt cele mai importante instru-mente pentru realizarea obiectivelor de mediu. Instrumen-tele flexibile, precum aplicarea din proprie inițiativă a eco-etichetelor, s, i răspândirea tehnologiilor ecologice pot, deasemenea, să joace un rol important. Cu toate acestea, chiardacă găsirea combinației optime de instrumente de politicipoate fi complicată, existența unor disfuncționalități depiață sau a unor obiective politice nu justifică în mod auto-mat utilizarea ajutorului de stat.

(8) Aceasta poate include activități cum ar fi emisia de poluanți chimiciîn mediu sau, de exemplu, care modifică fizic mediul acvatic, cauzândastfel perturbări ale ecosistemelor sau activități care au impact nega-tiv asupra stării resurselor de apă.


(24) În conformitate cu PPP, poluatorul ar trebui să plăteascătoate costurile poluării sale, inclusiv costurile indirectesuportate de societate. În acest scop, reglementarea demediu poate fi un instrument util pentru a spori sarcinilepoluatorului. Respectarea PPP asigură, teoretic, faptul că seva rectifica disfuncționalitatea de piață determinată deexternalitățile negative. În consecință, în cazul în care PPPar fi pus în aplicare integral, nu ar fi necesară o intervențieguvernamentală suplimentară pentru a asigura un rezultateficient pe piață. PPP rămâne principala normă, iar ajutorulde stat reprezintă, de fapt, o a doua opțiune. Utilizarea aju-torului de stat în contextul PPP ar scuti poluatorul de sar-cina de a plăti costul poluării sale. Prin urmare, este posibilca ajutorul de stat să nu fie un instrument potrivit în ase-menea cazuri.

(25) Cu toate acestea, datorită în special punerii incomplete înaplicare a PPP, nivelul actual de protecție a mediului esteadesea considerat nesatisfăcător din următoarele motive:

a) în primul rând, nu se poate stabili cu us,urință costulexact al poluării. Este complicat, din punct de vederetehnic, să se calculeze costurile suplimentare pentrusocietate pentru toate tipurile de producție, s,i uneoripoate fi ineficient să se ia în considerare faptul că pro-ducătorii au niveluri diferite de poluare, în cazul încare costurile administrative aferente acestui exercițiusunt foarte ridicate. Diferite sensibilități privind modi-ficarea prețurilor la consum (elasticitatea prețului)joacă, de asemenea, un rol. Mai mult decât atât, evalu-area costului poluării poate diferi între indivizi s,i socie-tăți, în funcție de alegerile societății în ceea ce prives,te,de exemplu, efectul politicilor actuale asupra generați-ilor viitoare. În plus, unele costuri sunt greu de expri-mat fără o oarecare incertitudine în termeni financiari,ca de exemplu speranța de viață mai scăzută sau dauneaduse mediului. Prin urmare, la calcularea costurilorpoluării va exista întotdeauna un grad de nesiguranță.

b) în al doilea rând, cres,terea prea abruptă a prețului la oserie de produse (industriale) pentru a internaliza cos-tul poluării poate să acționeze ca un s,oc extern s,i săcreeze perturbări în economie. Prin urmare, guvernelear putea considera că este de preferat să se progresezecu moderație către includerea prețului total al poluăriiîn anumite procese de producție.

(26) În contextul unui nivel nesatisfăcător al protecției mediu-lui, des,i nu rezolvă toate problemele menționate anterior,ajutorul de stat poate să furnizeze stimulente pozitive pen-tru ca întreprinderile să realizeze activități sau investiții carenu sunt obligatorii s,i care, altfel, nu ar fi realizate de cătreîntreprinderi, care au ca obiectiv realizarea de profit. Înplus, ajutorul de stat poate fi un instrument potrivit care să

permită statelor membre să adopte reglementări naționalede mediu care merg mai departe de standardele comuni-tare, prin reducerea sarcinilor pentru întreprinderile celemai afectate de astfel de reglementări s,i făcând astfel posi-bile reglementările respective.

1.3.4. Efectul stimulativ s,i necesitatea ajutorului

(27) Ajutorul de stat pentru protecția mediului trebuie să aibă carezultat schimbarea comportamentului destinatarului ast-fel încât nivelul protecției mediului să fie mai ridicat decâtîn cazul în care nu s-ar fi acordat ajutorul. Cu toate acestea,investițiile care măresc nivelul de protecție a mediului pot,în acelas,i timp, să mărească veniturile (9) s,i/sau să diminu-eze costurile (10), fiind, astfel, în sine interesante din punctde vedere economic. În consecință, este necesar să se veri-fice că investiția respectivă nu s-ar fi realizat în lipsa unuiajutor de stat.

(28) Obiectivul este să se asigure că întreprinderile nu s-arangaja, fără ajutor, în aceeas,i activitate ca efect al benefici-ilor sale intrinsece. Efectul stimulativ se identifică prinanaliza contrafactuală, comparându-se nivelurile activitățiivizate, obținute cu s,i fără ajutor. Identificarea corectă a sce-nariului contrafactual este un element-cheie pentru a sta-bili dacă ajutorul de stat are sau nu efect stimulativ. Deasemenea, acest lucru este esențial pentru calculul investi-ției suplimentare sau al costurilor de producție suportate învederea atingerii nivelului mai ridicat de protecție amediului.

(29) Este posibil să fie necesară efectuarea de investiții pentru aîndeplini standardele comunitare obligatorii. Întrucât între-prinderea ar trebui oricum să îndeplinească aceste stan-darde, nu se justifică ajutorul de stat destinat respectăriistandardelor comunitare obligatorii, deja în vigoare.

1.3.5. Proporționalitatea ajutorului

(30) Ajutorul este considerat proporțional numai în cazul încare acelas, i rezultat nu putea fi obținut cu un ajutor mairedus. Pe lângă aceasta, proporționalitatea poate fi legată,de asemenea, de gradul de selectivitate al unei măsuri.

(31) În special, valoarea ajutorului trebuie limitată la minimulnecesar pentru a realiza protecția mediului vizată. Prinurmare, costurile eligibile pentru ajutorul pentru investițiise bazează pe noțiunea de cost (net) suplimentar necesarpentru îndeplinirea obiectivelor de mediu. Acest conceptimplică faptul că, pentru determinarea nivelului de ajutorcare poate fi acordat, toate avantajele economice de carebeneficiază întreprinderea în urma investiției trebuie, înprincipiu, să se scadă din costurile suplimentare deinvestiții.

(9) O producție mai ecologică poate avea drept rezultat, de exemplu, maimulte posibilități de reciclare a des,eurilor, generând astfel veniturisuplimentare. De asemenea, s-ar putea mări prețul sau volumul vân-zărilor de produse care sunt percepute ca fiind într-o mai maremăsură ecologice s,i, în consecință, mai atractive pentru consumatori.

(10) O producție mai ecologică poate avea drept rezultat, în special, unconsum redus de energie s,i de materii prime.


(32) Cu toate acestea, este greu să se țină seama pe deplin detoate avantajele economice pe care o investiție suplimen-tară i le va aduce unei întreprinderi. De exemplu, în con-formitate cu metodologia de calculare a costurilor eligibilestabilită la punctele 80-84, nu se ține seama de beneficiilede funcționare după o anumită perioadă inițială dinmomentul realizării investiției. În mod similar, anumitetipuri de beneficii care nu sunt întotdeauna us,or cuantifi-cabile – cum ar fi „imaginea ecologică” consolidată de oinvestiție de mediu – nu sunt luate în considerare în acestcontext. În consecință, pentru ca ajutorul să fie proporțio-nal, Comisia consideră că valoarea ajutorului trebuie să fie,în mod normal, inferioară costurilor de investiții eligibile,conform Anexei. Valoarea ajutorului se poate ridica la100 % din costurile de investiție eligibile numai în cazurileîn care ajutorul de investiție se acordă în cadrul unei realeproceduri concurențiale de cerere de oferte, pe baza unorcriterii clare, transparente s,i nediscriminatorii – care săgaranteze în mod real că ajutorul este limitat la minimumnecesar pentru obținerea de avantaje pentru mediu. Moti-vul este că, în astfel de condiții, se poate presupune că ofer-tele respective reflectă toate avantajele posibile care potdecurge din investiția suplimentară.

(33) În plus, pentru anumitemăsuri, nu se poate calcula valoareaajutorului pe baza costurilor suplimentare; este cazul aju-torului sub formă de exceptări de la taxele de mediu sausub formă de reduceri ale acestora s,i al ajutorului sub formăde scheme de comercializare a certificatelor. În acestecazuri, proporționalitatea trebuie asigurată prin interme-diul condițiilor s, i al criteriilor de acordare a scutirilor s, ireducerilor, care să garanteze că beneficiarul nu primes,teavantaje excesive s,i că selectivitatea măsurii este limitatăstrict la minimum.

(34) Adeseori, costul realizării protecției mediului este mai ridi-cat pentru întreprinderile mici s,i mijlocii în termeni relativiîn raport cu dimensiunea activității lor. În plus, capacitateaîntreprinderilor mici s,i mijlocii de a suporta astfel de cos-turi este limitată adesea de imperfecțiunile pieței de capital.Din acest motiv s,i având în vedere riscul scăzut de denatu-rări serioase ale concurenței în cazul în care beneficiaruleste o întreprindere mică sau mijlocie, poate fi justificată obonificare pentru astfel de întreprinderi pentru anumitetipuri de ajutor.

(35) Pe lângă aceasta, statele membre sunt încurajate să asigurerentabilitatea în realizarea beneficiilor ecologice, de exem-plu să aleagă măsurile pentru care costurile externe evitatesunt semnificative în raport cu valoarea ajutorului. Cu toateacestea, întrucât nu există o legătură directă între costurileexterne evitate s,i costurile suportate de întreprindere, cos-turile externe evitate pot fi utilizate ca bază pentru a deter-mina valorile ajutorului de stat numai în cazuriexcepționale. În mod normal, pentru a asigura un stimu-lent corespunzător pentru ca întreprinderea să îs,i schimbecomportamentul, valoarea ajutorului trebuie legată directde costul suportat de întreprindere.

1.3.6. Efectele negative ale ajutorului de mediu trebuie limi-tate, astfel încât bilanțul general să fie pozitiv

(36) În cazul în care măsurile privind ajutorul de stat pentrumediu sunt bine direcționate pentru a contrabalansa numai

costurile suplimentare reale legate de un nivel mai ridicat alprotecției mediului, riscul ca ajutorul să denatureze în modnejustificat concurența este, în mod normal, mai degrabălimitat. În consecință, este crucial ca măsurile privind aju-torul de stat pentru mediu să fie bine direcționate. În cazu-rile în care ajutorul nu este necesar sau proporțional pentrua îndeplini obiectivul urmărit, acesta va dăuna concuren-ței. Aceasta se poate întâmpla, în special, în cazul în careajutorul conduce:

a) la menținerea solvabilității întreprinderilor ineficiente;

b) la denaturarea stimulentelor dinamice/efectul de evic-țiune („crowding out”);

c) la crearea puterii de piață sau la practici de excludere;

d) la schimbarea artificială a fluxurilor comerciale sau alocalizării producției.

(37) În unele cazuri, măsura are rolul de a interveni în funcțion-area pieței pentru a sprijini, în beneficiul global al mediu-lui, anumite producții ecologice în detrimentul altora, maipoluante. În urma adoptării acestor măsuri, producătoriiproduselor ecologice în cauză îs,i vor putea îmbunătățipoziția pe piață în raport cu concurenții care propun pro-duse mai puțin ecologice. În astfel de cazuri, Comisia vaține seama de efectul global de mediu al măsurii atuncicând va analiza impactul negativ al acesteia asupra pozițieipe piață s,i, astfel, asupra profiturilor întreprinderilor carenu beneficiază de ajutor. Cu cât efectul de mediu preconizatal măsurii în cauză este mai scăzut, cu atât este mai impor-tantă verificarea efectului său asupra cotelor de piață s,i asu-pra profiturilor produselor concurente.

1.4. Punerea în aplicare a testului comparativ: pre-zumții legale s, i necesitatea unei evaluări mai

detaliate

(38) Fără a aduce atingere articolelor 4-7 din Regulamentul (CE)nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabi-lire a normelor de aplicare a articolului 93 din TratatulCE (11), prezumțiile legale aplicate de Comisie diferă înfuncție de tipul demăsură privind ajutorul de stat notificată.

(39) În capitolul 3 din prezentele Orientări, Comisia a identifi-cat o serie de măsuri cu privire la care consideră a priori căajutorul de stat va aborda o disfuncționalitate de piață careîmpiedică protecția mediului sau va îmbunătăți nivelul pro-tecției mediului. De asemenea, Comisia stabiles,te o serie decondiții s,i parametri care urmăresc să asigure că ajutorul destat are de fapt un efect stimulativ, este proporțional s,i areun impact negativ limitat asupra concurenței s,i a comerțu-lui. Capitolul 3 conține, as,adar, parametri privind activi-tatea care beneficiază de ajutor, intensitățile ajutorului s,icondițiile de compatibilitate.

(11) JO L 83, 27.3.1999, p. 1. Regulament modificat ultima dată prinRegulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).


(40) Cu toate acestea, pentru valorile ajutorului care depăs,escanumite praguri, precum s,i pentru anumite situații speci-fice, este necesar un control suplimentar, din cauza riscu-rilor mai ridicate de denaturare a concurenței s, i acomerțului. Controlul suplimentar va consta, în general,într-o analiză suplimentară s,i mai detaliată a elementelor defapt care privesc măsura în conformitate cu capitolul 5.Aceste măsuri sunt declarate compatibile în cazul în caretestul comparativ în temeiul capitolului 5 are ca rezultat oevaluare generală pozitivă. În contextul acestei analize,niciun criteriu de compatibilitate nu se consideră îndepli-nit la început. Reducerile s,i scutirile de taxe de mediu vorintra numai sub incidența evaluării prevăzute lacapitolul 4 (12).

(41) Ca urmare a acestei evaluări detaliate, Comisia poate aprobaajutorul, îl poate declara incompatibil cu piața comună saupoate lua o decizie privind compatibilitatea, sub rezervaanumitor condiții.

1.5. Motivele măsurilor specifice prevăzute deprezentele Orientări

(42) Comisia a identificat o serie de măsuri pentru care ajutorulde stat poate fi compatibil, în anumite condiții, cu artico-lul 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE.

1.5.1. Ajutorul pentru întreprinderile care depăs,esc standardelecomunitare sau care sporesc nivelul de protecție a mediu-lui în lipsa standardelor comunitare

(43) Acest tip de ajutor furnizează stimulente individuale socie-tăților comerciale pentru a realiza o protecție a mediuluimai ridicată. În mod normal, o întreprindere nu este moti-vată să meargă mai departe de standardele obligatorii încazul în care costurile pe care o astfel de acțiune le implicădepăs,esc beneficiul pentru întreprindere. În asemeneacazuri, ajutorul de stat poate fi acordat pentru a oferi unstimulent întreprinderilor pentru a ameliora nivelul de pro-tecție a mediului. În conformitate cu obiectivul comunitarde sprijinire a eco-inovării, se poate accepta un tratamentmai favorabil pentru proiectele de eco-inovare, care se con-fruntă cu dubla disfuncționalitate de piață determinată deriscurile mai ridicate ale inovării, alături de aspectul demediu al proiectului. Astfel, obiectivul ajutorului pentrueco-inovare este de a accelera penetrarea pe piață a inovați-ilor ecologice.

1.5.2. Ajutorul pentru achiziționarea de vehicule de transportnoi care depăs,esc standardele comunitare sau caremăresc nivelul de protecție a mediului în lipsa standar-delor comunitare

(44) Transportul este răspunzător pentru o mare parte din emi-siile totale de gaze cu efect de seră (aproximativ 30 %), pre-cum s,i de poluarea locală prin praf, particule, NOx s,i SOx.De aceea, este important să se încurajeze modurile de trans-port nepoluante, atât în vederea combaterii schimbărilorclimatice la nivel mondial, cât s,i a reducerii poluării locale,în special în oras,e. În acest context, este esențial să se încu-rajeze achiziționarea de vehicule de transport nepoluante(inclusiv nave ecologice).

1.5.3. Ajutor pentru adaptarea anticipată la viitoarele stan-darde comunitare

(45) Prezentele Orientări nu autorizează ca ajutorul să fie acor-dat întreprinderilor pentru respectarea standardelor comu-nitare aflate deja în vigoare, întrucât un asemenea ajutor nuar conduce la un nivel mai ridicat de protecție a mediului.Cu toate acestea, ajutorul de stat poate să asigure o punereîn aplicare semnificativ mai rapidă a standardelor comuni-tare nou adoptate care nu sunt încă în vigoare, contribuindastfel la reducerea poluării într-un ritm mai rapid decât s-arfi întâmplat fără ajutor. În asemenea situații, ajutorul de statpoate, prin urmare, să creeze pentru întreprinderi stimu-lente individuale menite să contrabalanseze efectele exter-nalităților negative determinate de poluare.

1.5.4. Ajutorul pentru studii de mediu

(46) Ajutorul acordat întreprinderilor pentru studii privindinvestițiile menite să conducă la un nivel de protecție amediului care să depăs,ească standardele comunitare sau sămărească nivelul de protecție a mediului în lipsa standar-delor comunitare, precum s,i pentru studii privind econo-misirea de energie s,i producerea de energie regenerabilăabordează disfuncționalitatea de piață determinată de infor-mațiile asimetrice. Adesea, întreprinderile subestimeazăposibilitățile s,i avantajele oferite de economisirea de ener-gie s,i de energia regenerabilă, ceea ce conduce la un nivelal investițiilor insuficient.

1.5.5. Ajutor pentru economisirea de energie

(47) Acest tip de ajutor abordează disfuncționalitatea de piațădeterminată de externalitățile negative prin crearea unorstimulente individuale pentru a atinge obiectivele de mediupentru economisirea energiei s,i pentru reducerea emisiilorde gaze cu efect de seră. La nivel comunitar, prin Comuni-carea Comisiei către Consiliul european s,i Parlamentuleuropean – O politică energetică pentru Europa (13) a foststabilit ca obiectiv reducerea cu cel puțin 20 % a emisiilorde gaze cu efect de seră până în 2020, în comparație cu1990, obiectiv însus,it de Consiliul European din 8 s,i 9 mar-tie 2007. Mai mult decât atât, statele membre sunt obligatesă adopte s,i au ca scop realizarea unui obiectiv indicativgeneral de economisire de energie la nivel național de 9 %în decurs de nouă ani în conformitate cu Directiva2006/32/CE din 5 aprilie 2006 a Parlamentului Europeans, i a Consiliului privind eficiența energetică la utilizatoriifinali s,i serviciile energetice s,i de abrogare a Directivei93/76/CEE a Consiliului (14). Ajutorul de stat poate fi indi-cat în cazul în care investițiile care au ca rezultat economi-sirea de energie nu sunt obligatorii în temeiul standardelorcomunitare aplicabile s,i în cazul în care nu sunt profitabile,s,i anume atunci când costul economiei de energie este mairidicat decât beneficiul economic privat corespunzător. Încazul întreprinderilor mici s,i mijlocii, poate fi necesarăacordarea unui sprijin mai favorabil pentru a se ține seamade faptul că aceste întreprinderi subestimează adesea bene-ficiile aferente economiei de energie pe termen lung s,i că,prin urmare, acestea nu investesc suficient în măsuri deeconomisire a energiei.

(12) Ajutorul acordat sub formă de ajutor fiscal în conformitate cu capi-tolul 3 va face obiectul unei evaluări detaliate, în cazul în care suntdepăs,ite plafoanele prevăzute la capitolul 5.

(13) COM(2007) 1 final.(14) JO L 114, 27.4.2006, p. 64.


1.5.6. Ajutor pentru surse regenerabile de energie

(48) Acest tip de ajutor abordează disfuncționalitatea de piațădeterminată de externalitățile negative prin crearea unorstimulente individuale pentru majorarea segmentului surse-lor de energie regenerabile în producția totală de energie.Utilizarea sporită a surselor de energie regenerabilă esteuna din prioritățile de mediu comunitare, precum s,i o pri-oritate economică s,i energetică. Se consideră că aceasta vajuca un rol important în atingerea obiectivelor pentrureducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. La nivel comu-nitar, prin Comunicarea Comisiei către Consiliul europeans,i Parlamentul european – O politică energetică pentruEuropa s-a stabilit obiectivul ca energia regenerabilă săreprezinte 20 % din consumul total de energie la nivelul UEpână în 2020. Ajutorul de stat poate fi justificat în cazul încare costul producției de energie regenerabilă este mai ridi-cat decât costul de producție bazat pe sursele mai puținecologice s,i în cazul în care nu există un standard comuni-tar obligatoriu pentru întreprinderile individuale privindsegmentul de energie din surse regenerabile. Costul ridicatal producției anumitor tipuri de energie regenerabilă nupermite întreprinderilor să aplice prețuri concurențiale pepiață, creând astfel un obstacol pentru accesul pe piață pen-tru energia regenerabilă. Cu toate acestea, datorită evoluți-ilor tehnologice în domeniul energiei regenerabile s, icres,terea treptată a nivelului de internalizare a externalită-ților de mediu (rezultând, de exemplu, din Directiva2008/1/CE a Parlamentului European s,i a Consiliului din15 ianuarie 2008 privind prevenirea s,i controlul integrat alpoluării (15), legislația privind calitatea aerului s,i sistemul decomercializare a cotelor de emisii), diferența de cost a indi-cat o tendință descendentă în ultimii ani, reducând astfelnecesitatea ajutorului.

(49) Pe lângă aceasta, astfel cum s-a subliniat în Raportul pri-vind situația biocombustibililor (16), promovarea biocom-bustibililor ar trebui să aducă beneficii atât siguranțeiaprovizionării, cât s,i politicii privind schimbările climatice,într-un mod durabil. Prin urmare, ajutorul de stat poateconstitui un instrument potrivit numai pentru utilizările desurse de energie regenerabile în cazul cărora beneficiul eco-logic s,i durabilitatea sunt evidente. În special, nu vor fi con-siderați ca eligibili pentru ajutor de stat biocombustibiliicare nu îndeplinesc criteriul de durabilitate prevăzut la arti-colul 15 din propunerea de Directivă a Parlamentului Euro-pean s,i a Consiliului privind promovarea utilizării energieidin surse regenerabile (17). La elaborarea propriilor sistemede sprijin, Statele Membre pot încuraja utilizarea de bio-combustibili care oferă avantaje suplimentare – inclusivdatorate diversității oferite de biocombustibilii obținuți dindes,euri, reziduuri, material celulozic s, i ligno-celulozic –luând în considerare în mod corespunzător, pe de o parte,

diferitele costuri aferente producerii de energie din biocom-bustibili tradiționali s,i, pe de altă parte, a acestor biocom-bustibili care oferă avantaje suplimentare.

(50) În ceea ce prives,te instalațiile hidroelectrice, trebuie amintitcă impactul acestora asupra mediului poate fi de douătipuri. Acestea au cu siguranță un potențial în materie deemisii scăzute de gaz cu efect de seră. În consecință, ele potjuca un rol important în paleta energetică generală. Pe dealtă parte, aceste instalații pot, pe de altă parte, să aibă unimpact negativ, de exemplu asupra sistemelor acvatice s,i abiodiversității (18).

1.5.7. Ajutor pentru cogenerare s,i ajutor pentru încălzireaurbană (IU)

(51) Acest tip de ajutor abordează disfuncționalitatea de piațădeterminată de externalitățile negative prin crearea unorstimulente individuale pentru a atinge obiectivele de mediuîn domeniul economiilor de energie. Producerea combinatăde căldură s,i electricitate (denumită în continuare „PCCE”)este cel mai eficient mod de a produce simultan energieelectrică s,i termică. Prin producerea de energie electrică s,itermică în acelas,i timp, se iroses,te mai puțină energie înproducție. Strategia comunitară prezentată în strategiaComisiei din 1997 referitoare la cogenerare stabiles,te unobiectiv indicativ general de dublare a segmentului produc-ției de energie electrică provenind din cogenerare, până la18 % până în 2010. Ulterior, importanța PCCE pentru stra-tegia energetică a UE a fost subliniată prin adoptarea Direc-tivei 2004/8/CE a Parlamentului European s,i a Consiliuluidin 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pebaza cererii de energie termică utilă pe piața internă a ener-giei s,i de modificare a Directivei 92/42/CEE (19) s,i într-uncapitol despre cogenerare din Planul de acțiune privind efi-ciența energetică: realizarea potențialului (20). Ultimul din-tre aceste documente se referă, de asemenea, la potențialulpe care îl reprezintă căldura reziduală, provenind, de exem-plu, din industrie sau utilități, pentru aplicații utile, precumîncălzirea urbană (denumită în continuare „IU”). De aseme-nea, IU poate fi mai eficientă din punct de vedere energeticdecât încălzirea individuală s,i poate ameliora în mod sem-nificativ calitatea aerului urban. Prin urmare, se poateacorda ajutor de stat pentru a oferi stimulente în vedereaatingerii obiectivelor de mediu, cu condiția ca IU să fie maipuțin poluantă s,i mai eficientă din punct de vedere ener-getic în procesul de generare s,i în distribuția energiei, darmai costisitoare decât încălzirea individuală. Cu toate aces-tea, ca s,i în cazul energiilor regenerabile, este de as,teptat cainternalizarea progresivă a externalităților din domeniulmediului în costul altor tehnologii să reducă nevoia de aju-tor prin realizarea treptată a unei convergențe între acestecosturi s,i costurile PCCE s,i IU.

(15) JO L 24, 29.1.2008, p. 8.(16) COM (2006) 845 final.(17) COM(2008) 19 final. După adoptarea acestei directive de către Par-lamentul European s, i Consiliu, Comisia va aplica criteriul durabili-tății menționat în textul final.

(18) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European s,i a Consiliului din23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitarăîn domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). Directivă modificatăultima dată prin Decizia nr. 2455/2001/CE (JO L 331, 15.12.2001,p. 1). În special articolul 4 alineatul (7) prevede criteriile care trebuieîndeplinite pentru a se permite noi modificări ale corpurilor de apă.

(19) JO L 52, 21.2.2004, p. 50.(20) COM(2006) 545 final.


1.5.8. Ajutor pentru gestionarea des,eurilor

(52) Acest tip de ajutor are ca scop oferirea de stimulente indi-viduale pentru realizarea obiectivelor de mediu privind ges-tionarea des,eurilor (21). Al s,aselea program de acțiunepentru mediu identifică prevenirea s,i gestionarea des,euri-lor drept una din cele patru priorități de maximă impor-tanță. Obiectivul principal este separarea generării dedes,euri de activitatea economică, astfel încât cres,terea eco-nomică a Uniunii Europene să nu conducă la tot mai multedes,euri. În acest context, ajutorul de stat poate fi acordatproducătorului des,eurilor (în conformitate cu secțiunea3.1.1), precum s,i întreprinderilor care gestionează sau reci-clează des,eurile create de alte întreprinderi (în conformitatecu secțiunea 3.1.9). Cu toate acestea, trebuie să se asigureefectele pozitive asupra mediului, să nu se eludeze PPP, iarfuncționarea normală a piețelor materialelor secundare nuar trebui să fie denaturată.

1.5.9. Ajutor pentru depoluarea siturilor contaminate

(53) Acest tip de ajutor este destinat să creeze un stimulent indi-vidual pentru a contrabalansa efectele externalităților nega-tive, atunci când nu este posibil să se identifice poluatoruls,i să fie obligat să plătească pentru repararea dauneloraduse mediului. În asemenea cazuri, ajutorul de stat poatefi justificat în cazul în care costul depoluării este mai ridi-cat decât cres,terea rezultată a valorii sitului în cauză.

1.5.10. Ajutor pentru relocalizarea întreprinderilor

(54) Acest tip de ajutor pentru investiții are ca scop crearea unorstimulente individuale pentru a reduce efectele externalită-ților negative prin relocalizarea întreprinderilor care cre-ează o poluare majoră în zone în care o asemenea poluareva avea un efect mai puțin dăunător, ceea ce va reduce cos-turile externe. În conformitate cu principiul precauției,prezentele Orientări introduc posibilitatea de acordare aajutorului pentru relocalizarea unităților cu grad ridicat de riscîn conformitate cu Directiva 96/82/CE a Consiliului din9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de acci-dente majore care implică substanțe periculoase (22) (denu-mită în continuare „Directiva Seveso II”). Accidentele dintrecut au arătat că amplasarea unei unități reglementate deDirectiva Seveso este de o importanță crucială atât în ceeace prives,te prevenirea accidentelor, cât s,i limitarea conse-cințelor acestora asupra oamenilor s, i a mediului. Prinurmare, ajutorul de stat poate fi justificat în cazul în carerelocalizarea are loc din motive de mediu. Pentru a asigurafaptul că ajutorul nu este acordat pentru delocalizare în altescopuri, este necesară o hotărâre administrativă sau jude-cătorească, emisă de o autoritate publică competentă, sauun acord între autoritatea publică competentă s,i întreprin-derea care se va relocaliza. Costurile eligibile trebuie să ținăseama de orice avantaje pe care societatea le poate obținedatorită relocalizării.

1.5.11. Ajutorul acordat în cadrul schemelor de comercializarea certificatelor

(55) Schemele de comercializare a certificatelor pot implicaacordarea de ajutor de stat în diferite moduri, de exempluatunci când statele membre acordă certificate s,i cote subvaloarea lor de piață, iar acest fapt este imputabil statelormembre. Acest tip de ajutor poate fi utilizat pentru a vizaexternalitățile negative prin permiterea introducerii unorinstrumente de piață care vizează obiectivele de mediu. Încazul în care numărul total al certificatelor acordate de cătrestatul membru este mai mic decât nevoile globale preconi-zate ale întreprinderilor, efectul general asupra nivelului deprotecție a mediului va fi pozitiv. La nivelul individual alfiecărei întreprinderi, în cazul în care cotele acordate nuacoperă totalitatea necesităților preconizate ale întreprin-derii, întreprinderea trebuie fie să îs,i reducă poluarea, con-tribuind, astfel, la îmbunătățirea nivelului de protecție amediului, fie să achiziționeze cote suplimentare pe piață,plătind, astfel, o compensație pentru poluarea sa. Pentru ase limita denaturarea concurenței, nu se poate justificanicio alocare excedentară de cote s,i trebuie să se prevadădispoziții pentru evitarea barierelor nejustificate la intrareape piață.

(56) Criteriile prevăzute la punctul 55 reprezintă baza evaluăriide către Comisie a situațiilor apărute în cursul perioadei decomercializare care se încheie la 31 decembrie 2012. Înceea ce prives,te situațiile apărute în cursul perioadei decomercializare ulterioară acestei date, Comisia va evaluamăsurile în funcție de necesitatea s,i de proporționalitatealor. În cele din urmă, acestea vor contribui cu informații larevizuirea prezentelor Orientări, ținând seama, în special,de noua directivă privind sistemul european de comercia-lizare a cotelor de emisie de CO2 pentru perioada de comer-cializare de după 31 decembrie 2012.

1.5.12. Ajutorul sub formă de reduceri sau scutiri de taxe demediu

(57) Reducerile sau scutirile de taxe de mediu privind anumitesectoare sau categorii de întreprinderi pot face posibilăadoptarea unor taxe mai ridicate pentru alte întreprinderi,având astfel ca rezultat o îmbunătățire globală a internal-izării costurilor, precum s,i crearea de noi stimulente pen-tru sporirea nivelului de protecție a mediului. Prin urmare,acest tip de ajutor poate fi necesar pentru a viza indirectexternalitățile negative prin facilitarea introducerii saumenținerii unor taxe de mediu la nivel național relativ ridi-cate. Pentru ca ajutorul să fie compatibil, trebuie să sedemonstreze că scutirile s,i reducerile sunt necesare pentrutoate categoriile de beneficiari propuse s,i că volumul loreste proporțional. Se presupune că acest lucru este valabilîn cazul în care beneficiarii plătesc o taxă cel puțin egală cunivelul minim comunitar fixat prin directiva aplicabilă,dacă este cazul. În caz contrar, necesitatea va depinde demăsura în care taxele naționale vor afecta costurile de pro-ducție, precum s,i de posibilitatea de a repercuta taxa res-pectivă asupra consumatorilor s,i a reduce marjele de profit.Proporționalitatea va depinde de măsura în care beneficia-rii îs,i pot reduce în continuare consumul sau emisiile, potplăti o parte din taxa națională sau încheia acorduri demediu pentru reducerea poluării (23).(21) Gestionarea des,eurilor include reutilizarea, reciclarea s,i recuperarea.

(22) JO L 10, 14.1.1997, p. 13. Directivă modificată ultima dată prinRegulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European s,i alConsiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(23) Comisia poate reevalua abordarea pentru acest tip de ajutor odată curevizuirea Directivei 2003/96/CE.


2. DOMENIUL DE APLICARE S, I DEFINIȚII

2.1. Domeniul de aplicare al Orientărilor

(58) Prezentele Orientări se aplică ajutorului de stat pentru pro-tecția mediului. Acestea se aplică în conformitate cu altepolitici comunitare privind ajutorul de stat, cu alte dispo-ziții ale Tratatului de instituire a Comunității Europene s,iale Tratatului privind Uniunea Europeană s, i cu legislațiaadoptată în temeiul tratatelor în cauză.

(59) Prezentele Orientări se aplică ajutorului (24) pentru susține-rea protecției mediului în toate sectoarele reglementate deTratatul CE. Acestea se aplică, de asemenea, sectoarelorsupuse normelor comunitare specifice privind ajutorul destat (prelucrarea oțelului, construcțiile navale, autovehicu-lele, fibrele sintetice, transportul, cărbunele, agriculturas,i pescuitul), cu condiția ca aceste norme specifice să nuconțină dispoziții contrare.

(60) Nu intră sub incidența prezentelor Orientări nici proiecta-rea s,i fabricarea de produse, mas,ini sau de mijloace detransport ecologice menite să funcționeze utilizând maipuține resurse naturale, nici măsurile adoptate în uzine saualte unități de producție cu scopul ameliorării siguranțeisau a igienei.

(61) Pentru agricultură s,i pescuit, prezentele Orientări se aplicăajutorului pentru protecția mediului pentru întreprinderileactive în prelucrarea s,i comercializarea produselor. Pentruîntreprinderile active în prelucrarea s,i comercializarea pro-duselor pescăres,ti, în cazul în care ajutorul se referă la chel-tuieli eligibile în temeiul Regulamentului (CE)nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privindFondul European pentru Pescuit (25), cota maximă permisăa ajutorului este valoarea cea mai ridicată dintre cota pre-văzută în prezentele orientări s,i cea prevăzută în regula-mentul menționat anterior. În domeniul producției agricoleprimare, prezentele orientări se aplică numai măsurilorcare nu sunt deja reglementate de Orientările comunitareprivind ajutoarele de stat în sectorul agricol s,i forestier2007-2013 (26), iar în domeniul producției primare în sec-torul pescuitului s,i acvaculturii, acestea se aplică numai încazurile în care nu există dispoziții specifice referitoare laajutorul de mediu.

(62) Finanțarea măsurilor de protecție a mediului referitoare lainfrastructurile de transport aerian, rutier, feroviar, pe căinavigabile interioare s,i maritim, inclusiv orice proiect deinteres comun, astfel cum a fost identificat în Decizianr. 1692/96/CE a Parlamentului European s,i a Consiliuluidin 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentrudezvoltarea rețelei transeuropene de transport (27), nu estereglementată de prezentele Orientări.

(63) Ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare s,i inovare îndomeniul mediului este supus normelor stabilite în Cadrulcomunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dez-voltare s,i inovare (28). Cu toate acestea, stadiul de răspân-dire pe piață a ecoinovării (achiziționarea unui produs deeco-inovare) este reglementat de prezentele orientări.

(64) Caracteristicile ajutorului pentru activități de formare îndomeniul mediului nu justifică norme distincte de celereferitoare la activitățile de formare în general s,i, prinurmare, Comisia va examina un astfel de ajutor în confor-mitate cu Regulamentul (CE) nr. 68/2001 al Comisiei din12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 s,i 88 dinTratatul CE la ajutoarele pentru formare (29).

(65) Serviciile de consultanță au un rol important în sprijinireaîntreprinderilor mici s,i mijlocii pentru a realiza progrese îndomeniul protecției mediului. În special, acestea pot fi folo-site pentru a efectua audituri de mediu sau pentru a evaluabeneficiile economice pe care o investiție ecologică le poateaduce unei întreprinderi s,i, astfel, pentru a oferi un stimu-lent acelor întreprinderi pentru a realiza investițiile carecontribuie la protecția mediului. Se poate acorda ajutorIMM-urilor pentru servicii de consultanță în domeniulmediului în temeiul Regulamentului (CE) nr. 70/2001 alComisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor87 s,i 88 din Tratatul CE în domeniul ajutoarelor de statpentru întreprinderile mici s,i mijlocii (30).

(66) Prezentele Orientări nu sunt aplicabile costurilor irecupera-bile, astfel cum au fost definite în Comunicarea Comisieiprivind metodologia de analizare a ajutorului de stat înraport cu costurile irecuperabile (31).

(67) În plus, în măsura în care dispozițiile referitoare la econo-misirea de energie prevăzute în secțiunea 3.1.5 nu suntaplicabile, prezentele Orientări nu se aplică ajutoarelor destat pentru investiții în infrastructură legate de încălzireaurbană, care vor fi evaluate în conformitate cu articolul 87alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE.

(68) În unele state membre, companiile pot fi supuse taxelor demediu s,i, în acelas,i timp, pot participa la scheme de comer-cializare a certificatelor. Comisia nu a acumulat încă sufi-cientă experiență în ceea ce prives,te evaluareacompatibilității reducerilor de taxe de mediu în astfel desituații. Prin urmare, Comisia nu poate încă oferi orientărigenerale pe această temă. În schimb, în măsura în careaceste cazuri constituie ajutor de stat în înțelesul articolu-lui 87 alineatul (1) din Tratatul CE, evaluarea lor se va rea-liza în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c) dinTratatul CE.

(24) În prezentele orientări nu se discută conceptul de ajutor de stat, carederivă din articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE s, i din jurispru-dența Curții de Justiție a Comunităților Europene.

(25) JO L 223, 15.8.2006, p. 1.(26) JO C 319, 27.12.2006, p. 1.(27) JO L 228, 9.9.1996, p. 1. Decizie modificată ultima dată prin Regu-lamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului (JO L 363, 20.12.2006,p. 1).

(28) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.(29) JO L 10, 13.1.2001, p. 20. Regulament modificat ultima dată prinRegulamentul (CE) nr. 1976/2006 (JO L 368, 23.12.2006, p. 85).Noul regulament se va aplica odată cu adoptarea noului regulamentde exceptare pe categorii care reglementează ajutorul de formare.

(30) JO L 10, 13.1.2001, p. 33. Regulament modificat ultima dată prinRegulamentul (CE) nr. 1976/2006. Noul regulament se va aplicaodată cu adoptarea noului regulament de exceptare pe categorii carereglementează ajutorul pentru IMM-uri.

(31) Adoptată de către Comisie la 26 iulie 2001 s,i comunicată statelormembre prin scrisoarea ref. SG(2001) D/290869, 6 august 2001.


(69) În cele din urmă, anumite mijloace, avute în vedere destatele membre, de sprijinire a centralelor electrice cu com-bustibil fosil sau a altor instalații industriale echipate cusisteme de captare a CO2, cu facilități de transport s,i de sto-care, sau elemente individuale ale lanțului de captare s,i sto-care a carbonului, ar putea constitui ajutor de stat dar,având în vedere lipsa de experiență, este prea devreme să sestabilească orientări referitoare la autorizarea unui astfel deajutor. Dată fiind importanța strategică a acestei tehnologiipentru Comunitate în termeni de securitate energetică,reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră s,i realizare aobiectivului, stabilit pe termen lung, de a limita schimbă-rile climatice la 2 °C peste nivelurile preindustriale s,i datfiind, de asemenea, sprijinul declarat al Comisiei pentruconstruirea de centrale demonstrative la scară industrialăpână în 2015, cu condiția ca acestea să fie sigure pentrumediu s, i să contribuie la protecția mediului, Comisia vaavea o atitudine generală pozitivă față de ajutoarele de statpentru astfel de proiecte (32). Proiectele ar putea fi evaluateîn temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din TratatulCE sau pot fi eligibile ca proiecte importante de intereseuropean comun, în conformitate cu condițiile prevăzute laarticolul 87 alineatul (3) litera (b) din Tratat s,i la punctul147 din prezentele Orientări.

2.2. Definiții

(70) În înțelesul prezentelor Orientări, următoarele definiții suntaplicabile:

1) protecția mediului înseamnă orice acțiune destinată săremedieze sau să prevină prejudiciile aduse mediuluifizic sau resurselor naturale de către activitățile unuibeneficiar, să reducă riscul unor asemenea prejudiciisau să conducă la o utilizare mai eficientă a resurselornaturale, inclusiv măsurile de economisire a energiei s,iutilizarea surselor de energie regenerabile (33);

2) măsuri privind economisirea energiei înseamnă orice acți-une care permite întreprinderilor să reducă cantitateade energie utilizată în special în ciclul lor de producție;

3) standard comunitar înseamnă:

i) un standard comunitar obligatoriu care stabiles,tenivelurile care trebuie atinse în materie de mediude către întreprinderile individuale (34), sau

ii) obligația în temeiul Directivei 2008/1/CE de a uti-liza cele mai bune tehnici disponibile, astfel cumau fost stabilite în cele mai recente informații per-tinente publicate de către Comisie în temeiul arti-colului 17 alineatul (2) din respectiva directivă;

4) eco-inovare înseamnă toate formele activităților de ino-vare care au ca rezultat sau urmăresc ameliorarea sem-nificativă a protecției mediului. Eco-inovarea includenoile procese de producție, noile produse sau servicii,precum s,i noile metode de gestionare s,i de derulare aactivităților economice, a căror utilizare s, i punere înaplicare este de natură să prevină sau să reducă sub-stanțial riscurile pentru mediu, poluarea s,i alte impac-turi negative ale utilizării resurselor, pe parcursulîntregului ciclu de desfăs,urare al activităților conexe.

Nu se consideră inovații următoarele:

i) schimbările sau îmbunătățirile nesemnificative,

ii) o cres,tere a producției sau a capacității serviciilorprin adăugarea de sisteme de fabricație sau logis-tice care sunt foarte asemănătoare cu cele utilizatedeja,

iii) chimbări în practicile comerciale, organizarealocului de muncă sau relații externe bazate pemetode organizaționale folosite deja înîntreprindere,

iv) modificarea strategiei de gestionare,

v) concentrări s,i achiziții,

vi) încetarea utilizării unui proces,

vii) simpla înlocuire sau mărire a capitalului,

viii) schimbări rezultate numai din modificarea prețu-rilor factorilor, personalizarea producției, schim-bările sezoniere normale s,i alte schimbări ciclice,

ix) comercializarea de produse noi sau îmbunătățitesemnificativ;

5) surse de energie regenerabilă înseamnă următoarele sursede energie regenerabilă non-fosile: eoliană, solară, geo-termală, a valurilor, maremotrică, instalații hidroelec-trice, biomasă, gaz de fermentare a des,eurilor, gazeleprovenite de la instalațiile de tratare a apelor uzate s,ibiogaz;

6) biomasă înseamnă partea biodegradabilă a produselor,des,eurilor s,i reziduurilor din agricultură (inclusiv sub-stanțele vegetale s, i animale), sectorul forestier s, iramurile industriale aferente, precum s,i partea biode-gradabilă a des,eurilor industriale s,i municipale;

7) biocombustibili înseamnă combustibil lichid sau gazospentru transport, produs din biomasă;

8) biocombustibili durabili înseamnă biocombustibilii careîndeplinesc criteriile de durabilitate ecologică prevă-zute la articolul 15 din propunerea de directivăa Parlamentului European s,i a Consiliului privind pro-movarea utilizării energiei din surse regenerabile (35).

(32) A se vedea Propunerea Comisiei de Directivă a Parlamentului Euro-pean s,i a Consiliului privind stocarea geologică a dioxidului de car-bon COM(2008) 18 final.

(33) A se vedea în special al s,aselea Program de acțiune pentru mediu.(34) În consecință, standarde sau obiective stabilite la nivel comunitar caresunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre,însă nu s,i pentru întreprinderile individuale, nu sunt considerate a fi„standarde comunitare”.

(35) COM(2008) 19 final. După adoptarea acestei directive de către Par-lamentul European s,i Consiliu, Comisia va aplica criteriile de dura-bilitate reținute în textul final.


9) energie din surse de energie regenerabilă înseamnă energiagenerată de instalații care utilizează exclusiv surseregenerabile de energie, precum s,i cota, din punct devedere al valorii calorice, a energiei produse din surseregenerabile de energie în instalații hibride care utili-zează s, i surse de energie convenționale. Aceastainclude electricitatea regenerabilă utilizată pentruumplerea sistemelor de stocare, dar exclude electrici-tatea produsă ca urmare a sistemelor de stocare;

10) cogenerare înseamnă producerea simultană, în acelas,iproces, a energiei termice s,i a energiei electrice s,i/saumecanice;

11) cogenerare cu randament ridicat înseamnă cogenerareacare îndeplines,te criteriile stabilite în anexa III la Direc-tiva 2004/8/CE s,i care îndeplines,te valorile de referințăarmonizate definite în Decizia 2007/74/CE a Comisieidin 21 decembrie 2006 de stabilire a valorilor armo-nizate ale randamentului de referință pentru produc-ția separată de electricitate s,i căldură în conformitatecu Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European s,i aConsiliului (36);

12) încălzire urbană înseamnă furnizarea de energie termică,sub formă de aburi sau apă fierbinte, de la o sursă cen-trală de producție printr-un sistem de transport s,i dis-tribuție la mai multe clădiri, în scopul încălzirii;

13) încălzire urbană eficientă din punct de vedere energeticînseamnă încălzire urbană care, în ceea ce prives,tecomponenta generare, fie îndeplines,te criteriile decogenerare cu randament ridicat, fie, în cazul boiler-elor care produc numai căldură, îndeplines,te cel puținvalorile de referință pentru producerea de energie ter-mică stabilite în Decizia 2007/74/CE;

14) taxă de mediu înseamnă taxa a cărei bază de impozitarespecifică are un efect negativ clar asupra mediului saucare urmăres,te să taxeze anumite activități, bunuri sauservicii astfel încât costurile de mediu să poată fiincluse în prețul lor s,i/sau astfel încât producătorii s,iconsumatorii să fie orientați către activități care res-pectă mai mult mediul;

15) nivelul minim al taxei comunitare înseamnă nivelulminim de impozitare prevăzut de legislația comuni-tară. Pentru produsele energetice s,i pentru electricitate,nivelul taxei comunitare minime corespunde niveluluiminim de impozitare prevăzut în anexa I la Directiva2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 pri-vind restructurarea cadrului comunitar de impozitarea produselor energetice s,i a electricității (37);

16) întreprinderi mici s,i mijlocii, (denumite în continuare:„IMM-uri”) întreprinderi mici s, i întreprinderi mijlociiînseamnă întreprinderi în înțelesul Regulamentului

(CE) nr. 70/2001 al Comisiei sau al oricărui regula-ment care îl înlocuies,te pe acesta;

17) întreprinderi mari înseamnă întreprinderi care nu seîncadrează în definiția întreprinderilor mici s,i mijlocii;

18) ajutor înseamnă orice măsură care îndeplines,te criteri-ile stabilite la articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE;

19) intensitatea ajutorului înseamnă valoarea brută a ajuto-rului exprimat ca procentaj din costurile eligibile.Toate cifrele utilizate trebuie luate în considerare îna-inte de orice scădere a impozitului sau a altei taxe. Încazul în care ajutorul se acordă sub o altă formă decâtce a unei subvenții, valoarea ajutorului trebuie să fieechivalentul-subvenție al ajutorului. Ajutoarele carepot fi plătite în mai multe rate trebuie calculate lavaloarea lor în momentul acordării. Rata dobânzii caretrebuie utilizată în scopul scontului s,i pentru calcululvalorii ajutorului în formă de credit preferențial trebuiesă fie rata de referință aplicabilă în momentul acordă-rii subvenției. Intensitatea ajutorului se calculează pen-tru fiecare beneficiar;

20) beneficii de funcționare înseamnă, în scopul calculăriicosturilor eligibile, în special economiile de costuri s,iproducția auxiliară suplimentară legată direct de inves-tițiile pentru protecția mediului s,i, dacă este cazul,beneficiile rezultate din alte măsuri adiacente, indife-rent că reprezintă sau nu ajutor de stat (ajutoare defuncționare acordate pentru aceleas, i costuri eligibile,prețul plătit producătorilor pentru electricitate regen-erabilă s,i alte măsuri adiacente). În schimb, nu se con-sideră că încasările obținute de întreprindere dinvânzarea de certificate emise în cadrul sistemului euro-pean de comercializare a drepturilor de emisie consti-tuie beneficii de funcționare;

21) costuri de funcționare înseamnă, în scopul calculării cos-turilor eligibile, în special costurile de producție supli-mentare rezultate din investițiile suplimentare pentruprotecția mediului;

22) active corporale înseamnă, în scopul calculării costuri-lor eligibile, investițiile în terenuri care sunt strict nece-sare pentru a îndeplini obiectivele de mediu, investițiileîn clădiri, instalații s,i echipamente destinate să reducăsau să elimine poluarea s,i alte consecințe negative, pre-cum s,i investițiile pentru adaptarea metodelor de pro-ducție în vederea protejării mediului;

23) active necorporale înseamnă, în scopul calculării costu-rilor eligibile, cheltuielile privind transferul de tehno-logie prin achiziții de licențe de exploatare sau decunos,tințe tehnice brevetate sau nebrevetate, în cazulîn care sunt îndeplinite următoarele condiții:

i) activele necorporale în cauză trebuie considerateca elemente amortizabile de activ,

(36) JO L 32, 6.2.2007, p. 183.(37) JO L 283, 31.10.2003, p. 51. Directivă modificată ultima dată prinDirectiva 2004/75/CE (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).


ii) trebuie achiziționate în condițiile pieței, de la oîntreprindere în care achizitorul nu are nicioputere de control direct sau indirect,

iii) trebuie incluse în activele întreprinderii s,i trebuiesă rămână în unitatea destinatarului ajutorului s,isă fie utilizate acolo pe o perioadă de cel puțincinci ani. Această condiție nu se aplică în cazul încare activele necorporale sunt depăs,ite din punctde vedere tehnic. În cazul în care sunt vândute încursul celor cinci ani, profitul obținut din vânzaretrebuie scăzut din costurile eligibile s, i valoareaajutorului trebuie rambursată parțial sau total,după caz;

24) internalizarea costurilor înseamnă principiul conformcăruia toate costurile asociate protecției mediului tre-buie incluse în costurile de producție ale întreprinde-rilor poluante;

25) principiul poluatorul plătes,te înseamnă principiul con-form căruia poluatorul care cauzează poluarea trebuiesă suporte costurile măsurilor care vizează poluarea,cu excepția cazului în care persoana responsabilă depoluare nu poate fi identificată sau nu poate fi ținutărăspunzătoare în conformitate cu legislația comunitarăsau națională sau nu poate fi făcută să suporte cos-turile depoluării. În acest caz, poluarea este dauna cau-zată de poluator mediului fizic înconjurător sauresurselor naturale, prin prejudicierea directă sau indi-rectă a mediului sau prin crearea unor condiții careconduc la asemenea daune (38);

26) poluator înseamnă persoana care aduce direct sau indi-rect daune mediului sau care creează condiții care con-duc la asemenea daune (39);

27) sit contaminat înseamnă sit în care s-a confirmat pre-zența, cauzată de om, a unor substanțe periculoase laun asemenea nivel încât prezintă un risc semnificativpentru sănătatea umană sau mediu, având în vedereutilizarea actuală a terenului respectiv sau viitoarea uti-lizare autorizată a acestuia.

3. COMPATIBILITATEA AJUTORULUI ÎN TEMEIULARTICOLULUI 87 ALINEATUL (3) DIN TRATATUL CE

3.1. Compatibilitatea ajutorului în temeiul articolu-lui 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE

(71) Ajutorul de stat pentru protecția mediului este compatibilcu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) lit-era (c) din Tratatul CE în cazul în care, pe baza testuluicomparativ, conduce la activități intensificate de protecție

a mediului fără a afecta condițiile de comerț într-o aseme-nea măsură încât să fie contrar interesului comun. În acestcontext, durata sistemelor de ajutor ar trebui să se înscrieîn limite de timp rezonabile, fără a aduce atingere posibili-tății ca un stat membru să renotifice o măsură după expi-rarea termenului stabilit prin decizia Comisiei. Statelemembre pot aduce în sprijinul notificărilor măsurilor deajutor evaluări riguroase ale unor măsuri de ajutor similare,anterioare, care demonstrează efectul stimulativ alajutorului.

(72) Măsurile prezentate la punctele 73-146 pot fi consideratecompatibile în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c)din Tratatul CE.

3.1.1. Ajutorul pentru întreprinderile care depăs,esc standardelecomunitare sau care măresc nivelul de protecție a mediu-lui în lipsa standardelor comunitare

(73) Se consideră că ajutoarele de investiții care permit între-prinderilor să depăs,ească standardele comunitare de pro-tecție a mediului sau să sporească nivelul protecțieimediului în lipsa standardelor comunitare vor fi conside-rate compatibile cu piața comună în înțelesul articolului 87alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE cu condiția să se înde-plinească condițiile enunțate la punctele 74-84 s,i la secțiu-nea 3.2.

(74) Investițiile care beneficiază de ajutor trebuie să îndepli-nească una din următoarele două condiții:

a) investițiile îi permit beneficiarului să sporească nivelulde protecție a mediului care rezultă din activitățile sale,prin depăs, irea standardelor comunitare aplicabile,indiferent dacă există sau nu standarde naționale obli-gatorii mai stricte decât cele comunitare, sau

b) investițiile îi permit beneficiarului să sporească nivelulde protecție a mediului care rezultă din activitățile sale,în lipsa standardelor comunitare.

(75) Nu se pot acorda ajutoare în cazul în care îmbunătățirileasigură conformarea întreprinderilor cu standardele comu-nitare deja adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare (40).

Intensitatea ajutorului

(76) Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăs,ească 50 % dincostul de investiții eligibil în, astfel cum acesta este definitla punctele 80-84.

(38) Recomandarea Consiliului din 3 martie 1975 privind alocarea costu-rilor s, i acțiunile întreprinse de autoritățile publice în probleme demediu (JO L 194, 25.7.1975, p. 1).

(39) Recomandarea din 3 martie 1975 privind alocarea costurilor s,i acțiu-nile întreprinse de autoritățile publice în probleme de mediu.

(40) Cu toate acestea, ajutorul pentru adaptarea anticipată la viitoare stan-darde comunitare s, i pentru achiziționarea de vehicule noi se poateacorda în condițiile prezentate în secțiunile 3.1.3 s,i 3.1.2.


(77) Valoarea intensității ajutorului se poate ridica la 100 % dincosturile de investiții eligibile, astfel cum acestea sunt defi-nite la punctele 80-84, în cazurile în care ajutorul de inves-tiție se acordă în cadrul unei reale proceduri concurențialede cerere de oferte, pe baza unor criterii clare, transparentes,i nediscriminatorii – care să garanteze în mod real că aju-torul este limitat la minimum necesar pentru obținerea deavantaje pentru mediu. O asemenea procedură de cerere deoferte trebuie să fie nediscriminatorie s,i să permită partici-parea unui număr suficient de întreprinderi. În plus, buge-tul aferent procedurii de cerere de oferte trebuie să fie oconstrângere obligatorie, în sensul că nu toți participanțiipot beneficia de ajutor. În cele din urmă, ajutorul trebuie săse acorde pe baza ofertei inițiale prezentate de ofertant,excluzându-se astfel posibilitatea unor negocieri ulterioare.

(78) În cazul în care investițiile privesc achiziționarea unui activde eco-inovare sau lansarea unui proiect de eco-inovare,intensitatea ajutorului se poate majora cu 10 puncte pro-centuale, cu condiția de a fi respectate următoarele condiții:

a) activul sau proiectul de eco-inovare trebuie să fie nousau îmbunătățit în mod substanțial în raport cu tehno-logia de vârf din sectorul industrial respectiv dinComunitate. Noutatea sa poate fi demonstrată, deexemplu, de statele membre pe baza unei descrieridetaliate a inovării s,i a condițiilor de piață ale introdu-cerii s,i difuzării acesteia, comparând-o cu procesele deultimă oră sau cu tehnicile organizaționale utilizate îngeneral de alte întreprinderi în acelas,i sector industrial;

b) beneficiul preconizat pentru mediu trebuie să fie sem-nificativ mai mare decât îmbunătățirea rezultată dinevoluția generală a nivelului tehnicii în activitățicomparabile (41);

c) natura inovatoare a acestor active sau proiecte implicăun grad de risc clar, în termeni tehnologici, de piațăsau financiari, care este mai mare decât riscul asociatîn general cu produsele sau proiectele neinovatoarecomparabile. Acest risc poate fi demonstrat de statulmembru, de exemplu, în termeni de: costuri raportatela cifra de afaceri a întreprinderii, timp necesar pentrudezvoltare, câs,tiguri preconizate în urma eco-inovăriiraportate la costuri, probabilitatea es,ecului.

(79) În cazul în care ajutorul de investiții pentru întreprinderilecare depăs,esc standardele comunitare sau sporesc nivelulde protecție a mediului în lipsa unor astfel de standarde

comunitare se acordă IMM-urilor, intensitatea ajutorului sepoate majora cu 10 puncte procentuale în cazul întreprin-derilor mijlocii s,i cu 20 de puncte procentuale în cazulîntreprinderilor mici, astfel cum se specifică în tabel.

Intensitatea ajutoruluipentru întreprinderile caredepăs,esc standardelecomunitare sau sporescnivelul de protecție amediului în lipsa standar-delor comunitare

cu excepția eco-inovării

Intensitatea ajutorului pentruîntreprinderile care depăs,escstandardele comunitare sausporesc nivelul de protecție amediului în lipsa standardelor

comunitare

în domeniul eco-inovării

Întreprinderi mici 70 % 80 %

Întreprinderi mijlocii 60 % 70 %

Întreprinderi mari 50 % 60 %

Calcularea costurilor eligibile – metodologie

(80) Costurile eligibile trebuie limitate la costurile de investițiisuplimentare necesare pentru atingerea unui nivel mai ridi-cat de protecție a mediului decât cel cerut de standardelecomunitare s,i vor fi calculate în două etape. În primul rând,costurile de investiții direct legate de protecția mediului vorfi stabilite în funcție de situația contrafactuală, dacă estecazul. În al doilea rând, se vor deduce beneficiile de func-ționare s,i se vor adăuga costurile de funcționare.

(81) Identificarea părții de investiții legată direct la protecțiamediului:

a) în cazul în care costul investițiilor pentru protecțiamediului poate fi us,or identificat în costurile totale deinvestiții, acest cost strict legat de protecția mediuluireprezintă costurile eligibile (42);

b) în toate celelalte cazuri, costurile de investiții supli-mentare trebuie stabilite prin compararea investițiilorcu situația contrafactuală în lipsa ajutorului de stat.Costul contrafactual corect este costul unei investițiicomparabile din punct de vedere tehnic care oferă ungrad mai scăzut de protecție a mediului (care cores-punde standardelor comunitare obligatorii, în cazul încare acestea există) s,i care se poate realiza în modcredibil fără ajutor („investiție de referință”). Investițiacomparabilă din punct de vedere tehnic înseamnăinvestiția cu aceeas,i capacitate de producție s,i toatecelelalte caracteristici tehnice (cu excepția celor legatedirect de investițiile suplimentare pentru protecțiamediului). În plus, o astfel de investiție de referință tre-buie, din punct de vedere comercial, să fie o alterna-tivă credibilă la investiția care face obiectul evaluării.

(41) La evaluarea punctului 78(b), în cazul în care se pot utiliza parametricantitativi pentru a compara activitățile eco-inovatoare cu activitățilestandard, neinovatoare, „semnificativ mai mare” înseamnă că îmbu-nătățirea marginală preconizată în urma activităților eco-inovatoare,în termeni de risc de mediu redus sau de poluare redusă, sau de efi-ciență ameliorată a energiei sau resurselor, trebuie să fie de cel puțindouă ori mai ridicată decât îmbunătățirea marginală preconizată înurma evoluției generale a activităților neinovatoare comparabile.Atunci când abordarea propusă nu este adecvată într-un caz dat saudacă nu este posibilă o comparație cantitativă, dosarul pentru ajutorulde stat trebuie să conțină o descriere detaliată a metodei utilizate pen-tru evaluarea acestui criteriu, care să garanteze un standard compa-rabil cu cel al metodei propuse.

(42) Acest lucru ar putea fi valabil, de exemplu, în cazul în care se îmbu-nătățes,te un procedeu de producție existent s,i în cazul în care se potidentifica în mod clar componentele care îmbunătățesc performan-țele ecologice.


(82) Identificarea beneficiilor/costurilor de funcționare: cuexcepția situațiilor în care în cuprinsul prezentului capitolse specifică diferit, costurile eligibile trebuie calculate cavaloare netă din orice beneficii de funcționare s,i costuri defuncționare legate de investițiile suplimentare pentru pro-tecția mediului s,i înregistrate în primii cinci ani de viață aiinvestiției în cauză. Aceasta înseamnă că astfel de beneficiide funcționare trebuie fi deduse, iar astfel de costuri defuncționare pot fi adăugate la costurile de investițiisuplimentare.

(83) Investițiile eligibile pot lua forma unor investiții în activecorporale/s,i sau necorporale.

(84) În cazul în care investițiile vizează obținerea unui nivel deprotecție a mediului mai ridicat decât standardele comuni-tare, scenariul contrafactual trebuie ales după cumurmează:

a) în cazul în care întreprinderea se adaptează la stan-dardele naționale adoptate în lipsa standardelorcomunitare, costurile de investiții suplimentare nece-sare pentru a atinge nivelul de protecție a mediuluicerut de standardele naționale reprezintă costurileeligibile;

b) în cazul în care întreprinderea se adaptează la saudepăs,es,te standardele naționale, care sunt maistricte decât standardele comunitare relevante,sau depăs,es,te standardele comunitare, costurile deinvestiții suplimentare necesare pentru atingerea unuinivel de protecție a mediului mai ridicat decât stan-dardele comunitare reprezintă costurile eligibile. Cos-tul investițiilor necesare pentru atingerea nivelului deprotecție cerut de standardele comunitare nu esteeligibil;

c) în cazul în care nu există niciun standard, costurilede investiții suplimentare necesare pentru atingereaunui nivel de protecție a mediului mai ridicat decât celpe care l-ar atinge întreprinderea sau întreprinderile încauză în lipsa oricărui ajutor pentru mediu reprezintăcosturile eligibile.

3.1.2. Ajutorul pentru achiziționarea de vehicule de transportnoi care depăs,esc standardele comunitare sau mărescnivelul de protecție a mediului în lipsa standardelorcomunitare

(85) Normele generale stabilite la punctele 73-84 se aplică aju-torului pentru întreprinderile care depăs,esc standardelecomunitare sau sporesc nivelul de protecție a mediului înlipsa standardelor comunitare în sectorul transporturilor.Prin derogare de la punctul 75, ajutorul pentru achizițion-area de vehicule noi pentru transportul rutier, feroviar, pecăi navigabile interioare s,i maritim care se conformeazăstandardelor comunitare adoptate se poate acorda, atuncicând o astfel de achiziționare are loc înaintea intrării în

vigoare a acestora s,i dacă noile standarde comunitare, deîndată ce devin obligatorii, nu se aplică retroactiv vehicu-lelor deja achiziționate.

(86) În cazul operațiunilor de retehnologizare în scopul protec-ției mediului în sectorul transporturilor, costurile eligibilecorespund costurilor nete suplimentare totale implicate, înconformitate cu metodologia de calcul a costurilor eligibileprezentată la punctele 80-84, în cazul în care mijloacele detransport existente sunt adaptate pentru a îndeplini stan-dardele de mediu care nu erau încă în vigoare la data intră-rii în funcțiune a mijloacelor de transport respective sau încazul în care mijloacele de transport nu sunt supuse nici-unor standarde de mediu.

3.1.3. Ajutor pentru adaptarea anticipată la viitoarele stan-darde comunitare

(87) Ajutorul acordat pentru respectarea noilor standardecomunitare care sporesc nivelul de protecție a mediului s,icare nu sunt încă în vigoare va fi considerat compatibil cupiața comună în înțelesul articolului 87 alineatul (3) lit-era (c) din Tratatul CE, în cazul în care standardele comu-nitare în cauză s-au adoptat, cu condiția ca investițiile să fiepuse în aplicare s,i finalizate cu cel puțin un an înainte dedata intrării în vigoare a standardului.


(88) Intensitatea maximă a ajutorului este de 25 % pentru între-prinderile mici, 20 % pentru întreprinderile mijlocii s,i 15 %pentru întreprinderile mari în cazul în care punerea în apli-care s,i finalizarea au loc cu cel puțin trei ani înainte de datatranspunerii obligatorii sau de cea a intrării în vigoare.Intensitatea ajutorului este de 20 % pentru întreprinderilemici, 15 % pentru întreprinderile mijlocii s,i 10 % pentruîntreprinderile mari în cazul în care punerea în aplicare s,ifinalizarea au loc în decursul perioadei de 1-3 ani înainte dedata transpunerii obligatorii sau de cea a intrării în vigoare.

Intensitatea ajutorului pentru adaptarea anticipată lastandardele comunitare, atunci când punerea în apli-

care s,i finalizarea au loc:

Cu cel puțin trei ani îna-inte de intrarea învigoare a standardului

Între unul s,i trei ani îna-inte de intrarea în vigoare

a standardului

Întreprinderi mici 25 % 20 %

Întreprinderi mijlocii 20 % 15 %

Întreprinderi mari 15 % 10 %

Costurile eligibile

(89) Costurile eligibile trebuie limitate la costurile de investițiisuplimentare necesare pentru a atinge nivelul de protecțiea mediului cerut de standardele comunitare în raport cunivelul existent de protecție a mediului prevăzut înainte caacest standard să intre în vigoare.

(90) Costurile eligibile trebuie calculate net din orice beneficii defuncționare s, i costuri de funcționare legate de investițiilesuplimentare s,i înregistrate în cursul primilor cinci ani deviață ai investiției, astfel cum se prevede la punctele 81, 82s,i 83.


3.1.4. Ajutorul pentru studii de mediu

(91) Ajutorul acordat întreprinderilor pentru studii legate directde investiții în scopul de a atinge standarde în condițiiledefinite în secțiunea 3.1.1, de a realiza economii de energieîn condițiile definite în secțiunea 3.1.5., de a produce ener-gie regenerabilă în condițiile definite în secțiunea 3.1.6 vafi considerat compatibil cu piața comună în înțelesul arti-colului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE în cazul încare sunt îndeplinite condițiile enunțate în prezentul capi-tol. Acesta se va aplica, de asemenea, în cazul în care, înurma rezultatelor unui studiu prealabil, investiția care faceobiectul investigației nu se realizează.

(92) Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăs,ească 50 % dincosturile aferente studiului.

(93) În cazul în care studiul este efectuat în numele unui IMM,intensitatea ajutorului se poate majora cu 10 puncte pro-centuale în cazul întreprinderilor mijlocii s,i cu 20 de puncteprocentuale în cazul întreprinderilor mici, astfel cum sespecifică în tabel.

Studii de mediu

Întreprinderi mici 70 %

Întreprinderi mijlocii 60 %

Întreprinderi mari 50 %

3.1.5. Ajutor pentru economisirea de energie

(94) Ajutorul de investiții s,i/sau funcționare care permite între-prinderilor să realizeze economii de energie va fi conside-rat compatibil cu piața comună în sensul articolului 87alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE, în cazul în care suntîndeplinite următoarele condiții:

3.1.5.1. A j u t o r u l p e n t r u i n v e s t i ț i i


(95) Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăs,ească 60 % dincosturile de investiții eligibile.

(96) În cazul în care ajutorul pentru economisirea energiei seacordă IMM-urilor, intensitatea ajutorului se poate majoracu 10 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlociis,i cu 20 de puncte procentuale în cazul întreprinderilormici, astfel cum se specifică în tabel.

Intensitatea ajutorului pen-tru economisirea energiei




(97) Valoarea intensității ajutorului se poate ridica la 100 % dincosturile de investiții eligibile, astfel cum au fost definite lapunctul 98, în cazurile în care ajutorul de investiție seacordă în cadrul unei reale proceduri concurențiale de cer-ere de oferte, pe baza unor criterii clare, transparente s,i

nediscriminatorii – care să garanteze în mod real că aju-torul este limitat la minimum necesar pentru obținereanivelului maxim de economisire a energiei. O asemeneaprocedură de cerere de oferte trebuie să fie nediscriminato-rie s,i să permită participarea unui număr suficient de între-prinderi. În plus, bugetul aferent procedurii de cerere deoferte trebuie să fie o constrângere obligatorie, în sensul cănu toți participanții pot beneficia de ajutor. În cele dinurmă, ajutorul trebuie să se acorde pe baza ofertei inițialeprezentate de ofertant, excluzându-se astfel posibilitateaunor negocieri ulterioare.

Costurile eligibile

(98) Costurile eligibile trebuie limitate la costurile de investițiisuplimentare necesare pentru realizarea economiilor deenergie peste nivelul cerut de standardele comunitare.

Calculul costurilor suplimentare trebuie să respecte urmă-toarele norme:

a) partea de investiții legată direct de economisirea de energietrebuie identificată în conformitate cu normele enun-țate la punctele 81 s,i 83 din prezentele Orientări;

b) nivelul economisirii de energie mai ridicat decât cel prevăzutde standardele comunitare trebuie identificat în confor-mitate cu normele stabilite la punctul 84 din prezen-tele Orientări;

c) identificarea beneficiilor/costurilor de funcționare: costurileeligibile trebuie calculate ca valoare netă din orice ben-eficii de funcționare s,i costuri de funcționare legate deinvestițiile suplimentare pentru economisirea de ener-gie s,i înregistrate în cursul primilor trei ani de viață aiacestei investiții în cazul IMM-urilor, primilor patruani în cazul întreprinderilor mari care nu fac parte dinsistemul european de comercializare a cotelor de emi-sie de CO2 s,i în cursul primilor cinci ani de viață aiacestei investiții în cazul întreprinderilor mari care facparte din sistemul european de comercializare a cote-lor de emisie de CO2. În cazul întreprinderilor mari,această perioadă poate fi redusă la primii trei ani deviață ai investiției, dacă se poate demonstra că peri-oada de amortizare a investiției nu depăs,es,te trei ani.

3.1.5.2. A j u t o r u l d e f u n c ț i o n a r e

(99) Ajutorul de funcționare pentru economisirea de energie vafi acordat numai în cazul în care se îndeplinesc următoarelecondiții:

a) ajutorul se limitează la compensația pentru costurilede producție nete suplimentare rezultând din investi-ție, luându-se în considerare beneficiile care rezultă dineconomisirea de energie (43). În stabilirea valorii ajuto-rului de funcționare, orice ajutoare pentru investițiiacordate întreprinderii în cauză în legătură cu nouainstalație ar trebui să fie scăzute din costurile deproducție;

(43) Conceptul de „costuri de producție” trebuie înțeles ca excluzând oriceajutor, dar incluzând un nivel normal al profitului.


b) ajutorul face obiectul unei perioade limitate, de cinciani.

(100) În cazul ajutorului redus treptat, intensitatea ajutorului nutrebuie să depăs,ească 100 % din costurile suplimentare înprimul an, dar trebuie să fi scăzut linear la zero până lafinele celui de-al cincilea an. În cazul ajutorului care nuscade treptat, intensitatea ajutorului nu trebuie să depă-s,ească 50 % din costurile suplimentare.

3.1.6. Ajutor pentru surse regenerabile de energie

(101) Investițiile de mediu s,i ajutorul de funcționare pentru pro-movarea energiei din surse regenerabile vor fi consideratecompatibile cu piața comună în sensul articolului 87 aline-atul (3) litera (c) din Tratatul CE, în cazul în care se înde-plinesc condițiile prevăzute la punctele 102-111. Ajutorulde stat poate fi justificat în cazul în care nu există un stan-dard comunitar obligatoriu pentru întreprinderile indivi-duale privind segmentul de energie din surse regenerabile.Ajutorul pentru investiții s,i/sau de funcționare pentru pro-ducția de biocombustibili va fi permis numai în cazul bio-combustibililor durabili.




(103) În cazul în care ajutorul pentru investiții pentru surse deenergie regenerabile este destinat IMM-urilor, intensitateaajutorului se poate majora cu 10 puncte procentuale încazul întreprinderilor mijlocii s,i cu 20 de puncte procen-tuale în cazul întreprinderilor mici, astfel cum se specificăîn tabel.

Intensitatea ajutorului pen-tru surse de energie regen-

erabile




(104) Valoarea intensității ajutorului se poate ridica la 100 % dincosturile de investiții eligibile, astfel cum au fost definite lapunctele 105 s,i 106, în cazurile în care ajutorul de inves-tiție se acordă în cadrul unei reale proceduri concurențialede cerere de oferte, pe baza unor criterii clare, transparentes,i nediscriminatorii – care să garanteze în mod real că aju-torul este limitat la minimum necesar pentru obținereaunui nivel maxim de energie regenerabilă. O asemenea pro-cedură de cerere de oferte trebuie să fie nediscriminatories, i să permită participarea unui număr suficient de între-prinderi. În plus, bugetul aferent procedurii de cerere deoferte trebuie să fie o constrângere obligatorie, în sensul cănu toți participanții pot beneficia de ajutor. În cele dinurmă, ajutorul trebuie să se acorde pe baza ofertei inițialeprezentate de ofertant, excluzându-se astfel posibilitateaunor negocieri ulterioare.

Costurile eligibile

(105) Pentru energia regenerabilă, costurile de investiții eligibiletrebuie limitate la costurile de investiții suplimentare supor-tate de beneficiar în raport cu o centrală electrică conven-țională sau cu un sistem de încălzire convențional avândaceeas, i capacitate în termeni de producere efectivă aenergiei.

(106) Costurile eligibile trebuie calculate ca valoare netă din oricebeneficii de funcționare s,i costuri de funcționare legate deinvestițiile suplimentare pentru surse regenerabile de ener-gie s,i înregistrate în cursul primilor cinci ani de viață aiinvestiției, astfel cum se prevede la punctele 81, 82 s,i 83.


(107) Ajutorul de funcționare pentru producerea de energieregenerabilă poate fi justificat pentru a acoperi diferențadintre costul producerii de energie din surse de energieregenerabile s,i prețul de piață al tipului de energie în cauză.Acest lucru se aplică producerii de energie regenerabilă înscopul vinderii ulterioare a acesteia pe piață, precum s,i înscopul consumării chiar de către întreprindere.

(108) Statele membre pot acorda ajutoare pentru sursele de ener-gie regenerabilă după cum urmează:

(109) Opțiunea 1:

a) Statele membre pot acorda ajutor de funcționare pen-tru compensarea diferenței dintre costul de producțiea energiei din surse regenerabile, inclusiv amortizareainvestițiilor suplimentare pentru protecția mediului, s,iprețul pieței pentru forma de energie în cauză. Ulte-rior, se poate acorda ajutorul de funcționare până laamortizarea completă a instalației, în conformitate cunormele contabile obis,nuite. Energia suplimentarăprodusă de instalație după aceea nu se califică pentruniciun ajutor. Cu toate acestea, ajutorul poate acoperi,de asemenea, o rentabilitate normală a capitalului.

b) În cazul în care ajutorul se acordă în conformitate cupunctul (a), orice ajutoare pentru investiții acordateîntreprinderii în cauză în legătură cu noua instalație artrebui să fie scăzute din costurile de producție când sestabiles,te valoarea ajutorului de funcționare. Atuncicând notifică Comisiei sistemele de ajutor, statelemembre trebuie să precizeze mecanismele de sprijinireexacte s, i, în special, metodele de calcul al valoriiajutorului.

c) Spre deosebire de majoritatea celorlalte surse de ener-gie regenerabilă, biomasa necesită costuri de investițiirelativ scăzute, dar costuri de funcționare mai ridicate.În consecință, Comisia ar putea fi dispusă să accepteajutorul de funcționare pentru producerea de energieregenerabilă din biomasă mai mare decât valoareainvestițiilor în cazul în care statele membre vor puteademonstra că costurile agregate suportate de întreprin-deri după amortizarea instalației sunt în continuaremai ridicate decât prețurile pieței pentru energie.


(110) Opțiunea 2:

a) Statele membre pot, de asemenea, acorda sprijin pen-tru sursele regenerabile de energie prin utilizareameca-nismelor de piață, cum ar fi, spre exemplu, certificateleecologice sau licitațiile. Mecanismele de piață în cauzăpermit tuturor producătorilor de energie regenerabilăsă beneficieze indirect de pe urma cererii garantatepentru energia produsă, la un preț superior prețuluipieței pentru energia convențională. Prețul acestor cer-tificate verzi nu este prestabilit, ci depinde de cerere s,iofertă.

b) În cazul în care mecanismele de piață în cauză repre-zintă ajutor de stat, acestea pot fi autorizate de Comi-sie în cazul în care statele membre pot demonstra căsprijinul este esențial pentru garantarea viabilitățiisurselor de energie regenerabilă respective, nu con-duce, per ansamblu, la supracompensare s,i nu descu-rajează producătorii de energie regenerabilă să devinămai competitivi. Comisia va autoriza asemeneasisteme de ajutorpentru o perioadă de zece ani.

(111) Opțiunea 3:

În plus, statele membre pot acorda ajutor de funcționare înconformitate cu dispozițiile enunțate la punctul 100.

3.1.7. Ajutorul pentru cogenerare

(112) Investițiile de mediu s, i ajutorul de funcționare pentrucogenerare vor fi considerate compatibile cu piața comunăîn înțelesul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din TratatulCE, cu condiția ca unitatea de cogenerare să satisfacă cer-ințele cuprinse în definiția cogenerării cu randament ridi-cat, enunțată la punctul 70 (11), s,i, în ceea ce prives,teajutorul pentru investiții, cu îndeplinirea următoarelorcondiții:

a) o nouă unitate de cogenerare va realiza, global, econo-misirea de energie primară în raport cu producereaseparată, astfel cum a fost definită înDirectiva 2004/8/CE s,i în Decizia 2007/74/CE;

b) îmbunătățirea unei unități de cogenerare existente sauconversia unei unități existente de generare de energieîntr-o unitate de cogenerare va avea drept rezultateconomisirea de energie primară în raport cu situațiainițială.

(113) Pentru ajutorul de funcționare, o cogenerare existentă tre-buie să îndeplinească atât cerințele cuprinse în definițiacogenerarării cu randament ridicat enunțată lapunctul 70(11), cât s,i obligația de a realiza economisiri deenergie primară în raport cu producerea separată, astfelcum a fost definită în Directiva 2004/8/CE s, i înDecizia 2007/74/CE.




(115) În cazul în care ajutorul pentru cogenerare se acordă IMM-urilor, intensitatea ajutorului se poate majora cu 10 puncteprocentuale în cazul întreprinderilor mijlocii s, i cu 20 de

puncte procentuale în cazul întreprinderilor mici, astfelcum se specifică în tabel.

Intensitatea ajutorului pen-tru cogenerare cu randa-

ment ridicat




(116) Valoarea intensității ajutorului se poate ridica la 100 % dincosturile de investiții eligibile, astfel cum au fost definite lapunctele 117 s,i 118, în cazurile în care ajutorul de inves-tiție se acordă în cadrul unei reale proceduri concurențialede cerere de oferte, pe baza unor criterii clare, transparentes,i nediscriminatorii – care să garanteze în mod real că aju-torul este limitat la minimum necesar pentru obținereanivelului maxim de economisire a energiei. O astfel de pro-cedură de cerere de oferte trebuie să fie nediscriminatories, i să permită participarea unui număr suficient de între-prinderi. În plus, bugetul aferent procedurii de cerere deoferte trebuie să fie o constrângere obligatorie, în sensul cănu toți participanții pot beneficia de ajutor. În cele dinurmă, ajutorul trebuie să se acorde pe baza ofertei inițialeprezentate de ofertant, excluzându-se astfel posibilitateaunor negocieri ulterioare.

Costurile eligibile

(117) Costurile eligibile trebuie limitate la costurile de investițiisuplimentare necesare pentru construirea unei instalații decogenerare cu randament ridicat în raport cu investiția dereferință.

(118) Costurile eligibile trebuie calculate ca valoare netă din oricebeneficii de funcționare s,i costuri de funcționare legate deinvestițiile suplimentare s, i înregistrate în cursul primilorcinci ani de viață ai investiției, astfel cum se prevede lapunctele 80-83.


(119) Ajutorul de funcționare pentru cogenerarea cu randamentridicat se poate acorda în conformitate cu normele privindajutorul de funcționare pentru energia regenerabilă stabi-lite la secțiunea 3.1.6.2:

a) întreprinderilor distribuitoare de energie electrică s, itermică pentru populație, în cazul în care costurile deproducție ale unei asemenea energii electrice sau ter-mice depăs,esc prețul de piață al acesteia. Decizia pri-vind necesitatea ajutorului va ține seama de costurile s,iveniturile rezultate în urma producției s,i vânzării ener-giei electrice sau termice;

b) Pentru utilizarea industrială a producției combinate deenergie electrică s,i termică, în cazul în care se demon-strează că, prin folosirea tehnicii respective, costul deproducție al unei unități de energie care utilizează res-pectiva tehnică este superior prețului de piață al uneiunități de energie convențională. Costul de producțiepoate include rentabilitatea normală a instalației, dareventualele câs,tiguri obținute de întreprindere din pro-ducția de energie termică trebuie deduse din costurilede producție.


3.1.8. Ajutorul pentru o încălzire urbană eficientă din punct devedere energetic

(120) Ajutorul pentru investiții de mediu pentru instalații deîncălzire urbană eficiente din punct de vedere energetic (44)va fi considerat compatibil cu piața comună în înțelesularticolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE, cu con-diția ca ajutorul respectiv să aibă drept rezultat economi-sirea de energie primară s,i ca instalația de încălzire urbanăbeneficiară să satisfacă definiția încălzirii urbane eficientedin punct de vedere energetic, stabilită la punctul 70(13),s,i în cazul în care:

a) operația combinată de generare de căldură (precum s,ide electricitate, în cazul cogenerării) s,i distribuția aces-teia vor avea drept rezultat economisirea de energieprimară, sau

b) investiția vizează utilizarea s,i distribuția căldurii rezi-duale pentru încălzirea urbană.


(121) Intensitatea ajutorului pentru instalații de încălzire urbanănu trebuie să depăs,ească 50 % din costurile de investiții eli-gibile. În cazul în care ajutorul este destinat exclusiv com-ponentei de generare a unei instalații de încălzire urbană,instalațiile de încălzire urbană eficiente din punct de vedereenergetic, care utilizează surse regenerabile de energie saucogenerarea, vor fi reglementate de nomele stabilite la sec-țiunile 3.1.6., respectiv 3.1.7.

(122) În cazul în care ajutorul pentru investiții în vedereaîncălzirii urbane eficiente din punct de vedere energetic estedestinat IMM-urilor, intensitatea ajutorului se poate majoracu 10 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlociis,i cu 20 de puncte procentuale în cazul întreprinderilormici, conform tabelului.

Intensitatea ajutorului pen-tru o încălzire urbană efi-cientă din punct de vedereenergetic care utilizeazăsurse convenționale de

energie




(123) Valoarea intensității ajutorului se poate ridica la 100 % dincosturile de investiții eligibile, astfel cum au fost definite lapunctele 124 s,i 125, în cazurile în care ajutorul de inves-tiție se acordă în cadrul unei reale proceduri concurențialede cerere de oferte, pe baza unor criterii clare, transparentes,i nediscriminatorii – care să garanteze în mod real că aju-torul este limitat la minimum necesar pentru obținereanivelului maxim de economisire a energiei. O astfel de pro-cedură de cerere de oferte trebuie să fie nediscriminatories, i să permită participarea unui număr suficient de între-prinderi. În plus, bugetul aferent procedurii de cerere deoferte trebuie să fie o constrângere obligatorie, în sensul că

nu toți participanții pot beneficia de ajutor. În cele dinurmă, ajutorul trebuie să se acorde pe baza ofertei inițialeprezentate de ofertant, excluzându-se astfel posibilitateaunor negocieri ulterioare.

Costurile eligibile

(124) Costurile eligibile trebuie limitate la costurile de investițiisuplimentare necesare pentru realizarea unei investiții caresă ducă la o încălzire urbană eficientă din punct de vedereenergetic în raport cu investiția de referință.

(125) Costurile eligibile trebuie calculate net din orice beneficii defuncționare s, i costuri de funcționare legate de investițiilesuplimentare s,i înregistrate în cursul primilor cinci ani deviață ai investiției, astfel cum se prevede la punctele 81-83.

3.1.9. Ajutor pentru gestionarea des,eurilor

(126) Ajutorul de investiții de mediu pentru gestionarea des,euri-lor altor întreprinderi, inclusiv activitățile de reutilizare,reciclare s,i recuperare, va fi considerat compatibil cu piațacomună în înțelesul articolului 87 alineatul (3) litera (c) dinTratatul CE, cu condiția ca o asemenea gestionare să fie înconformitate cu clasificarea ierarhică a principiilor de ges-tionare a des,eurilor (45) s,i în conformitate cu condițiile sta-bilite la punctul 127.

(127) Ajutorul pentru investiții în vederea gestionării des,eurilorse va acorda numai în cazul în care se îndeplines,te fiecaredin următoarele condiții:

a) investiția are ca scop reducerea poluării generate dealte întreprinderi („poluatori”) s,i nu se extinde la polua-rea generată de beneficiarul ajutorului;

b) ajutorul nu scutes,te în mod indirect poluatorii de osarcină pe care ar trebui să o suporte în temeiul legis-lației comunitare, sau de o sarcină care ar trebui con-siderată ca fiind un cost normal de societate comercialăpentru poluatori;

c) investiția depăs,es,te „, tehnologia de vârf” (46) sau uti-lizează tehnologiile convenționale într-un modinovator;

d) fără ajutor, materialele tratate ar fi utilizate sau tratateîntr-un mod mai puțin ecologic;

(44) Cu excepția infrastructurii de încălzire urbană, a cărei finanțare nuintră în domeniul de aplicare al prezentelor Orientări, dar care va fievaluată numai în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c).

(45) Clasificare ce figurează în Comunicarea Comisiei privind revizuireastrategiei comunitare de gestionare a des,eurilor (COM(96) 399 final,30.7.1996). În această comunicare, Comisia subliniază că gestionareades,eurilor reprezintă un obiectiv prioritar pentru Comunitate, înscopul reducerii riscurilor asupra mediului. Noțiunea de tratare ades,eurilor trebuie privită din trei puncte de vedere: recuperare, reci-clare, refolosire. Des,eurile a căror producție este inevitabilă trebuietratate s,i eliminate în condiții de siguranță. În Strategia tematică pri-vind prevenirea s,i reciclarea des,eurilor (COM(2005) 666), Comisia îs,ireafirmă angajamentul față de aceste principii s,i permite măsuri con-crete pentru promovarea prevenirii – cum ar fi proiectarea ecologicăa proceselor s,i produselor sau stimulente pentru IMM-uri în vedereaadoptării de măsuri de prevenire a des,eurilor – s,i a reciclării.

(46) „Tehnologie de vârf” înseamnă un proces în care utilizarea unui des,eupentru fabricarea unui produs finit reprezintă o practică normalăprofitabilă din punct de vedere economic. După caz, conceptul de„tehnologie de vârf” trebuie interpretat din perspectiva tehnologieicomunitare s,i a pieței comune.


e) investiția nu doar măres,te cererea pentru materialelede reciclat fără a mări colectarea materialelorrespective.



(129) În cazul în care ajutorul pentru gestionarea des,eurilor estedestinat IMM-urilor, intensitatea ajutorului se poate majoracu 10 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlociis,i cu 20 de puncte procentuale în cazul întreprinderilormici, astfel cum se specifică în tabel.

Intensitatea ajutorului pen-tru gestionarea des,eurilor




Costurile eligibile

(130) Costurile eligibile trebuie limitate la costurile de investițiisuplimentare necesare pentru realizarea unei investiții careconduce la gestionarea des,eurilor s,i care este suportată debeneficiar, în raport cu investiția de referință, s,i anume cuo producție convențională care nu implică gestionareades,eurilor s,i care are aceeas,i capacitate. Costul unei aseme-nea investiții de referință trebuie scăzut din costul eligibil.

(131) Costurile eligibile trebuie calculate net din orice beneficii defuncționare s, i costuri de funcționare legate de investițiilesuplimentare pentru gestionarea des,eurilor s,i înregistrate încursul primilor cinci ani de viață ai investiției (47), astfelcum se prevede la punctele 81-83.

3.1.10. Ajutor pentru depoluarea siturilor contaminate

(132) Ajutorul pentru investiții acordat întreprinderilor care rep-ară daunele aduse mediului prin depoluarea siturilor con-taminate va fi considerat compatibil cu piața comună înînțelesul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din TratatulCE (48) cu condiția ca acesta să conducă la o îmbunătățire aprotecției mediului. Daunele în cauză aduse mediului aco-peră daunele aduse calității solului sau a apelor de suprafațăori subterane.

În cazul în care poluatorul este clar identificat, respectivapersoană trebuie să finanțeze depoluarea în conformitatecu principiul, poluatorul plătes,te s,i nu se poate acordaniciun ajutor de stat. În acest context, „poluator” se referă

la persoana responsabilă în temeiul legislației aplicabile înfiecare stat membru, fără a se aduce atingere adoptării denorme comunitare în domeniu.

În cazul în care poluatorul nu este identificat sau nu poatesuporta costurile, persoana responsabilă cu realizarea lucră-rilor poate beneficia de un ajutor în acest sens.


(133) Ajutorul pentru depoluarea siturilor contaminate se poateridica până la 100 % din costurile eligibile.

Valoarea totală a ajutorului nu poate, în niciun caz, sădepăs,ească cheltuielile reale suportate de întreprindere.

Costurile eligibile

(134) Costurile eligibile sunt egale cu costul lucrărilor de depolu-are minus cres,terea valorii terenului. Toate cheltuielilesuportate de o întreprindere în procesul de depoluare asitului său, indiferent dacă se poate demonstra sau nu căacestea reprezintă active fixe în bilanț, se numără printreinvestițiile eligibile în cazul depoluării siturilorcontaminate.

3.1.11. Ajutor pentru relocalizarea întreprinderilor

(135) Ajutorul pentru investiții în vederea relocalizării întreprin-derilor în situri noi din motive de protecție a mediului va ficonsiderat compatibil cu piața comună în înțelesul artico-lului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE, cu condițiasă se îndeplinească următoarele cerințe:

a) schimbarea locației trebuie dictată de motive de pro-tecție a mediului sau de prevenire s,i trebuie să fi fostdecisă prin hotărâre administrativă sau judecătorească,emisă de către o autoritate publică competentă, sauconvenită de întreprindere s, i autoritatea publicăcompetentă.

b) întreprinderea trebuie să respecte cele mai stricte stan-darde de mediu aplicabile în noua regiune în care estelocalizată.

(136) Beneficiarul poate fi:

a) o întreprindere stabilită într-o zonă urbană sau într-oarie specială de conservare, desemnată ca atare întemeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai1992 privind conservarea habitatelor naturale s,i a spe-ciilor de faună s,i floră sălbatică (49), care desfăs,oară, înmod legal (adică îndeplines,te toate cerințele legale,inclusiv toate standardele de mediu care i se aplică), oactivitate care produce o poluare semnificativă s,i, dinmotive de amplasare, trebuie să se mute într-o zonămai adecvată, sau

(47) În cazul în care investițiile se referă exclusiv la protecția mediului fărăalte beneficii economice, nu se aplică nicio reducere suplimentară îndeterminarea costurilor eligibile.

(48) Eforturile de depoluare depuse de autoritățile publice pe terenurilecare le aparțin nu intră, în sine, sub incidența dispozițiilor articolului87 din Tratatul CE. Cu toate acestea, pot apărea probleme privind aju-torul de stat în cazul în care terenul se vinde, după depoluare, la unpreț mai scăzut decât valoarea sa de piață. În acest sens, Comunica-rea Comisiei privind „elementele de ajutor de stat în vânzările de ter-enuri s, i clădiri de către autoritățile publice” (JO C 209, 10.7.1997,p. 3) este aplicabilă în continuare.

(49) JO L 206, 22.7.1992, p. 7. Directivă modificată ultima dată prinDirectiva 2006/105/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 368).


b) o unitate sau o instalație care intră sub incidența dome-niului de aplicare al Directivei Seveso II.


(137) Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăs,ească 50 % dincosturile de investiții eligibile. Intensitatea ajutorului sepoate majora cu 10 puncte procentuale în cazul întreprin-derilor mijlocii s,i cu 20 de puncte procentuale în cazulîntreprinderilor mici, astfel cum se specifică în tabel.

Intensitatea ajutorului pen-tru relocalizare




Costurile eligibile

(138) Pentru a determina valoarea costurilor eligibile în cazul aju-torului pentru relocalizare, Comisia va lua în considerare,în special:

a) următoarele beneficii:

i) rezultatul vânzării sau închirierii instalației sau aterenului abandonat;

ii) compensația plătită în caz de expropriere;

iii) orice alte beneficii obținute în urma transferuluiinstalației, în special beneficiile obținute în urmaunei îmbunătățiri, cu ocazia transferului, a tehno-logiei utilizate, precum s, i avantajele contabileobținute din mai buna utilizare a instalației;

iv) investițiile legate de orice cres,tere a capacității.

b) următoarele costuri:

i) costurile asociate achiziționării unui teren sauconstruirii ori achiziționării de noi instalații avândaceeas,i capacitate cu cea a instalației abandonate;

ii) orice penalități impuse întreprinderii pentru rez-ilierea contractului de închiriere a terenului sau aclădirilor, în cazul în care hotărârea administrativăsau judecătorească care a dispus schimbareaamplasamentului duce la rezilierea anticipată acontractului respectiv.

3.1.12. Ajutorul acordat în cadrul schemelor de comercializarea certificatelor

(139) Schemele de comercializare a certificatelor pot implica aju-tor de stat în diverse moduri, de exemplu atunci când cer-tificatele s,i cotele se acordă la un preț inferior valorii depiață, iar acest fapt este imputabil statelor membre.

(140) Ajutorul de stat implicat de schemele de comercializare acertificatelor poate fi declarat compatibil cu piața comunăîn înțelesul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din TratatulCE, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezentulpunct, literele (a)-(d), precum s,i de punctul 141. Prin dero-gare, punctul 141 nu se aplică pe perioada de comerciali-zare care se încheie la 31 decembrie 2012, pentru schemelede comercializare a certificatelor în conformitate cu Direc-tiva 2003/87/CE a Parlamentului European s,i a Consiliuluidin 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comer-cializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră încadrul Comunității s,i de modificare a Directivei 96/61/CEa Consiliului (50) (denumită în continuare „EU ETS”) (51):

a) schemele de comercializare a certificatelor trebuie sta-bilite astfel încât să îndeplinească obiective de mediucare merg mai departe decât cele care trebuiau înde-plinite pe baza standardelor comunitare obligatoriipentru întreprinderile în cauză;

b) alocarea trebuie efectuată într-un mod transparent, pebaza unor criterii obiective s,i surse informaționale decea mai înaltă calitate posibilă s,i valoarea totală a cer-tificatelor comercializabile s,i a cotelor acordate fiecă-rei întreprinderi pentru un preț inferior valorii de piațănu trebuie să depăs,ească nevoile sale preconizate, ast-fel cum au fost estimate pentru situația în care nu arexista un sistem de comercializare;

c) metodologia de alocare nu trebuie să favorizeze anu-mite întreprinderi sau anumite sectoare, cu excepțiacazului în care acest lucru se justifică prin logica demediu a sistemului în sine sau în cazul în care astfel denorme sunt necesare pentru coerența cu alte politici demediu;

d) în special, noii participanți nu vor primi, în principiu,certificate sau cote în condiții mai avantajoase decâtîntreprinderile existente care funcționează pe aceleas,ipiețe. Acordarea unor cote mai mari instalațiilor exis-tente în raport cu noii participanți nu ar trebui să aibădrept rezultat crearea unor bariere nejustificate laintrarea pe piață.

(141) Comisia va evalua necesitatea s,i proporționalitatea ajuto-rului de stat acordat în cadrul unei scheme de comerciali-zare a certificatelor în conformitate cu următoarele criterii:

a) alegerea beneficiarilor trebuie să se bazeze pe criteriiobiective s, i transparente s, i ajutorul trebuie să seacorde, în principiu, în acelas,i mod pentru toți con-curenții din acelas,i sector/segment de piață dacă aces,tiase află într-o situație de fapt similară;

b) atribuirea integrală prin licitație trebuie să conducă lao cres,tere substanțială a costurilor de producție pen-tru fiecare sector sau categorie de beneficiariindividuali;

(50) JO L 275, 25.10.2003, p. 32. Directivă modificată ultima dată prinDirectiva 2004/101/CE (JO L 338, 13.11.2004, p. 18).

(51) Comisia a evaluat ajutoarele de stat din cadrul planurilor naționale dealocare în conformitate cu EU ETS pentru perioada de comercializarecare se încheie la 31 decembrie 2012, pe baza criteriilor enunțate lapunctul 140.


c) această cres,tere substanțială a costurilor de producțienu poate fi transferată la consumatori fără a determinascăderi semnificative ale vânzărilor. Această analizăpoate fi efectuată pe baza estimărilor, printre altele, cuprivire la elasticitatea prețurilor produselor din sec-torul respectiv. Aceste estimări se vor face pe piațageografică relevantă. Pentru a evalua dacă cres,tereacosturilor determinate de schema de comercializare acertificatelor nu poate fi transferată la consumatori, sepot utiliza estimările privind pierderile de vânzări, pre-cum s, i impactul acestora asupra profitabilitățiiîntreprinderii;

d) întreprinderile individuale din acest sector nu potreduce nivelul emisiilor pentru ca prețul certificatelorsă devină suportabil. Se poate demonstra că nivelulconsumului nu poate fi redus prin furnizarea nive-lurilor de emisii obținute prin cea mai performantătehnică din Spațiul Economic European (denumit încontinuare „SEE”) s,i utilizarea acestora drept referință.Toate întreprinderile care utilizează cea mai perfor-mantă tehnică pot beneficia cel mult de o alocațiecorespunzătoare cres,terii înregistrate de costurile deproducție, cres,tere determinată de schema de comer-cializare a certificatelor care utilizează tehnica cea maiperformantă s,i care nu poate fi transferată la consuma-tori. Orice întreprindere care înregistrează perfor-manțe de mediu inferioare va beneficia de o cotă maimică, proporțională cu performanțele sale de mediu.

3.2. Efectul stimulativ s, i necesitatea ajutorului

(142) Ajutorul de stat trebuie să aibă un efect stimulativ. Ajuto-rul de stat pentru protecția mediului trebuie să aibă carezultat schimbarea comportamentului destinatarului aju-torului, astfel încât nivelul protecției mediului să crească.

(143) Comisia consideră că ajutorul nu prezintă un efect stimu-lativ pentru beneficiar în toate cazurile în care proiectul aînceput deja înainte ca beneficiarul să adreseze autorități-lor naționale cererea de ajutor.

(144) În cazul în care proiectul care beneficiază de ajutor nu aînceput înaintea depunerii cererii de ajutor, cerința efectu-lui stimulativ este considerată ca fiind în mod automatîndeplinită de toate categoriile de ajutor acordat unui IMM,cu excepția cazurilor în care ajutorul trebuie evaluat în con-formitate cu evaluarea detaliată prezentată în capitolul 5.

(145) Pentru toate celelalte proiecte care beneficiază de ajutor,Comisia va solicita ca efectul stimulativ să fie demonstratde către statul membru care a făcut notificarea.

(146) Pentru a demonstra efectul stimulativ, statul membru încauză trebuie să demonstreze că fără ajutor, adică într-osituație contrafactuală, alternativa mai ecologică nu ar fifost reținută. În acest scop, statele membre vizate trebuie săfurnizeze informații care să demonstreze că:

a) situația contrafactuală este credibilă;

b) costurile eligibile au fost calculate în conformitate cumetodologia enunțată la punctele 81, 82 s,i 83, s,i

c) investiția nu ar fi fost suficient de profitabilă fără aju-tor, ținându-se seama de beneficiile asociate investițieifără ajutor, inclusiv de valoarea certificatelor comer-cializabile la care întreprinderea vizată poate aveaacces în urma investiției ecologice.

3.3. Compatibilitatea ajutorului în temeiul articolu-lui 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE

(147) Ajutorul pentru promovarea executării unor proiecteimportante de interes comun european care reprezintă oprioritate de mediu poate fi considerat compatibil cu piațacomună în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) lit-era (b) din Tratatul CE, cu condiția ca următoarele condițiisă fie îndeplinite:

a) propunerea de ajutor se referă la un proiect ai căruitermeni de punere în aplicare sunt specifici s,i clar defi-niți, inclusiv în ceea ce prives,te participanții, obiec-tivele, efectele s,i mijloacele de a realiza aceste obiective.Comisia poate considera de asemenea că un grup deproiecte constituie împreună un singur proiect;

b) proiectul trebuie să fie în interesul european comun:proiectul trebuie să contribuie în mod concret, exem-plar s,i identificabil la interesul comunitar în domeniulprotecției mediului, de exemplu, prin a fi de o impor-tanță majoră pentru strategia de mediu a Uniunii Euro-pene. Avantajul realizat de obiectivul proiectului nutrebuie să se limiteze la statul membru sau la statelemembre care îl pun în aplicare, ci trebuie să se extindăla comunitate în ansamblu. Proiectul trebuie să pre-zinte o contribuție substanțială la obiectivele comuni-tare. Faptul că proiectul este realizat de întreprinderi îndiferite state membre nu este suficient;

c) ajutorul este necesar s,i reprezintă un stimulent pentruexecutarea proiectului, care trebuie să implice un nivelridicat de risc;

d) proiectul este de o mare importanță în ceea ce prives,tevolumul său: trebuie să aibă o dimensiune semnifica-tivă s,i să producă efecte de mediu substanțiale.

(148) Pentru a permite Comisiei să evalueze în mod corect astfelde proiecte, interesul european comun trebuie demonstratîn termeni practici: de exemplu, trebuie să se demonstrezecă proiectul permite înregistrarea unui progres semnifica-tiv în vederea realizării obiectivelor de mediu specifice aleComunității.

(149) Comisia va analiza într-un mod mai favorabil proiectelenotificate care cuprind o contribuție proprie semnificativădin partea beneficiarului la proiect. De asemenea, va analizaîntr-un mod mai favorabil proiectele notificate care implicăîntreprinderi dintr-un număr semnificativ de state membre.


(150) Atunci când ajutorul este considerat compatibil cu piațacomună în conformitate cu articolului 87 alineatul (3) lit-era (b) din Tratatul CE, Comisia poate autoriza ajutorul larate superioare celor stabilite în prezentele Orientări.

4. AJUTORUL SUB FORMĂ DE REDUCERI SAU SCU-TIRI DE TAXE DE MEDIU

(151) Ajutorul sub formă de reduceri sau scutiri de taxe de mediuva fi considerat compatibil cu piața comună în înțelesularticolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE cu con-diția ca ajutorul să contribuie cel puțin indirect la o îmbu-nătățire a nivelului de protecție a mediului s,i ca reducerilesau scutirile de impozite să nu submineze obiectivul gen-eral urmărit.

(152) Pentru a fi autorizate în temeiul articolului 87 din TratatulCE, reducerile sau scutirile de taxe armonizate, în specialcele armonizate prin Directiva 2003/96/CE, trebuie să fiecompatibile cu legislația comunitară aplicabilă relevantă s,irespectă limitele s,i condițiile prevăzute de aceasta.

(153) Ajutorul sub formă de reduceri s,i scutiri de taxe armoni-zate de mediu este considerat compatibil cu piața comunăîn înțelesul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din TratatulCE pentru o perioadă de 10 ani, cu condiția ca beneficiariisă plătească cel puțin nivelul minim al taxei comunitarefixat în directiva aplicabilă relevantă (52).

(154) Ajutorul sub formă de alte reduceri sau scutiri de taxe demediu, altele decât cele prevăzute la punctul 153 (53), esteconsiderat compatibil cu piața comună în înțelesul artico-lului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE pentru o peri-oadă de 10 ani, în cazul în care sunt îndeplinite condițiileprevăzute la punctele 155-159.

(155) Atunci când va analiza sistemele de taxe care includelemente ale ajutoarelor de stat sub formă de reduceri sauscutiri de astfel de taxe, Comisia va analiza în principalnecesitatea s,i proporționalitatea ajutorului s,i efectele aces-tuia la nivelul sectoarelor economice în cauză.

(156) În acest scop, Comisia se va baza numai pe informațiile fur-nizate de statele membre. Aceste informații trebuie săincludă, pe de o parte, sectorul (sectoarele) sau categoriilerespective de beneficiari care fac obiectul scutirilor/redu-cerilor s,i, pe de altă parte, situația beneficiarilor principalidin fiecare sector în cauză s,i felul în care impozitarea poatecontribui la protecția mediului. Sectoarele scutite trebuiedescrise corect s,i trebuie furnizată o listă cu principaliibeneficiari (în care să figureze, în special, cifra de afaceri,cotele de piață s,i valoarea bazei de impozitare). Pentrufiecare sector, trebuie să se furnizeze informații privind teh-nicile cele mai performante din cadrul SEE în materie dereducere a daunelor ecologice vizate de taxă.

(157) În plus, ajutorul sub formă de reduceri sau scutiri de taxede mediu trebuie să fie necesar s,i proporțional.

(158) Comisia va considera că ajutorul este necesar în cazul încare sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

a) alegerea beneficiarilor trebuie să se bazeze pe criteriiobiective s, i transparente s, i ajutorul trebuie să seacorde, în principiu, în acelas,i mod pentru toți con-curenții din acelas,i sector/aceeas,i piață relevantă (54)dacă aces,tia se află într-o situație de fapt similară;

b) taxa de mediu fără reducere trebuie să conducă la ocres,tere substanțială a costurilor de producție pentrufiecare sector sau categorie de beneficiariindividuali (55);

c) această cres,tere substanțială a costurilor de producțienu poate fi transferată la consumatori fără a determinascăderi semnificative ale vânzărilor. În acest sens,statele membre pot furniza estimări privind elastici-tatea prețurilor produselor din sectorul respectiv pepiața geografică relevantă (56), precum s,i estimări pri-vind pierderile de vânzări s,i/sau profiturile reduse pen-tru întreprinderile din sectorul/categoria în cauză.

(159) Comisia va considera că ajutorul este proporțional în cazulîn care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

a) sistemul fixează criteriile care garantează că fiecarebeneficiar individual plătes,te o proporție din nivelulimpozitului național care este în mare măsură echiva-lentul performanțelor de mediu al fiecărui beneficiarindividual în raport cu performanțele legate de tehnicacea mai performantă în cadrul SEE. În cadrul sistemu-lui de ajutor, toate întreprinderile care utilizează ceamai performantă tehnică pot beneficia cel mult de oreducere corespunzătoare cres,terii înregistrate de cos-turile de producție s,i determinate de taxă, utilizândtehnica cea mai performantă, s,i care nu poate fi trans-ferată la consumatori. Orice întreprindere care înregis-trează performanțe de mediu inferioare va beneficia deo reducere mai mică, proporțională cu performanțelesale de mediu;

b) beneficiarii ajutorului plătesc minim 20 % din impo-zitul național, cu excepția cazului în care o rată infe-rioară poate fi justificată în vederea unei denaturărilimitate a concurenței;

(52) A se vedea punctul 70(15).(53) De exemplu, reduceri sau scutiri de taxe care nu fac obiectul legisla-ției comunitare sau care sunt inferioare ratei minime a impozituluicomunitar.

(54) As,a cum este definit în Comunicarea Comisiei privind definirea pie-ței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței (JO C 372,9.12.1997, p. 5).

(55) Referitor la produsele energetice s,i energia electrică, se consideră că„întreprinderile mari consumatoare de energie”, astfel sunt definite laarticolul 17 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/96/CE, îndepli-nesc acest criteriu atâta timp cât dispoziția respectivă rămâne învigoare.

(56) Astfel cum a fost definită în Comunicarea Comisiei privind definireapieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței.


c) reducerile sau scutirile sunt condiționate de încheiereaunor acorduri între statele membre s, i întreprinderilesau asociațiile de întreprinderi beneficiare, prin careîntreprinderile sau asociațiile de întreprinderi respec-tive se angajează să atingă obiective de protecție amediului care au acelas,i efect ca în cazul în care s-araplica prevederile literelor (a) sau (b) de la prezentulpunct sau s-ar aplica nivelul minim de impozitarecomunitară. Aceste acorduri sau angajamente pot aveaca obiect, printre altele, reducerea consumului de ener-gie, reducerea emisiilor sau o oricare altă măsură pri-vind mediul s, i trebuie să îndeplinească următoarelecondiții:

i) conținutul acordurilor trebuie negociat de fiecarestat membru s, i trebuie să specifice în specialobiectivele în cauză s,i să stabilească un calendarpentru realizarea acestora;

ii) statele membre trebuie să garanteze monitoriza-rea independentă (57) s,i la timp a angajamentelorluate în aceste acorduri;

ii) acordurile trebuie revizuite periodic în luminaevoluțiilor tehnologice s, i de alt tip s, i trebuie săprevadă un regim de penalități eficient, aplicabilîn cazul în care nu se respectă angajamentele încauză.

5. COMPATIBILITATEA AJUTORULUI CARE FACEOBIECTUL UNEI EVALUĂRI DETALIATE

5.1. Măsuri care fac obiectul unei evaluări detaliate

(160) Pentru a permite Comisiei să realizeze o evaluare mai deta-liată a acordării de valori substanțiale de ajutor în temeiulsistemelor autorizate s,i să decidă dacă un astfel de ajutoreste compatibil cu piața comună, statele membre trebuie sănotifice din timp orice caz individual de ajutor de investițiesau de funcționare acordat în temeiul unui sistem autorizatsau în mod individual, în cazul în care ajutorul îndeplines,teurmătoarele condiții (58):

a) pentru măsurile reglementate printr-un regula-ment de exceptare pe categorii (BER): toate cazu-rile notificate Comisiei în temeiul unei obligații de anotifica un ajutor în mod individual, astfel cum este pre-văzut în regulamentul respectiv;

b) pentru măsurile individuale reglementate prinprezentele Orientări (59): toate cazurile următoare:

i) ajutor pentru investiții: în cazul în care valoareaajutorului depăs,es,te 7,5 milioane EUR pentru o

întreprindere (chiar dacă acesta face parte dintr-unsistem de ajutor aprobat);

ii) ajutor de funcționare pentru economisirea de energie: încazul în care valoarea ajutorului depăs,es,te 5 mil-ioane EUR pentru o întreprindere pe o perioadăde cinci ani;

iii) ajutor de funcționare pentru producția de electricitateregenerabilă s,i/sau producția combinată de căldurăregenerabilă: în cazul în care ajutorul este acordatinstalațiilor de electricitate regenerabilă în situri încare capacitatea de generare a electricității regen-erabile rezultată depăs,es,te 125 MW;

iv) ajutor de funcționare pentru producția de biocombusti-bili: în cazul în care ajutorul este acordat uneiinstalații de producție de biocombustibili în situriîn care producția rezultată depăs,es,te 150 000 t pean;

v) ajutor de funcționare pentru cogenerare: în cazul încare ajutorul este acordat unei instalații de cogen-erare care are ca rezultat o capacitate de cogener-are a electricității care depăs,es,te 200 MW.Ajutorul pentru producția de căldură prin cogen-erare se va evalua în contextul notificării bazate pecapacitatea privind electricitatea.

(161) Statele membre pot acorda ajutor de funcționare noilorinstalații, producătoare de energie regenerabilă, pe baza cal-culării costurilor externe evitate. Atunci când aceastămetodă se foloses,te pentru a determina valoarea ajutoru-lui, măsura trebuie să fie notificată s,i să facă obiectul uneievaluări detaliate, indiferent de plafoanele fixate la punctul160 litera (a) subpunctul (iii). Costurile externe evitatereprezintă o cuantificare monetară a daunelor suplimentarecare ar fi aduse mediului s,i societății în cazul în care aceeas,icantitate de energie ar fi produsă de o instalație care arfuncționa pe bază de energii convenționale. Aceste costurise calculează pe baza diferenței dintre, pe de o parte, cos-turile externe generate s,i neachitate de producătorii deenergie regenerabilă, s,i, pe de altă parte, costurile externegenerate s,i neachitate de producătorii de energie neregen-erabilă. Pentru efectuarea acestor calcule, statul membrutrebuie să utilizeze o metodă de calcul recunoscută pe planinternațional s,i validată de către Comisie. Aceasta va trebuisă ofere, printre altele, o analiză comparativă a costurilormotivată s,i cuantificată, împreună cu o evaluare a costuri-lor externe ale producătorilor concurenți, în as,a fel încât sădemonstreze că ajutorul compensează într-adevăr costurileexterne evitate.

(162) În orice caz, valoarea ajutorului acordat producătorilor caredepăs,es,te valoarea ajutorului rezultată din opțiunea 1 pre-zentată la punctul 109 pentru ajutorul de funcționare acor-dat pentru sursele de energie regenerabile trebuie reinvestitde întreprinderi în domeniul surselor de energie regenera-bile în conformitate cu secțiunea 3.1.6.1.

(57) În acest context, este irelevant faptul că monitorizarea se realizeazăde către un organism public sau de către unul privat.

(58) Aceasta se aplică, de asemenea, indiferent dacă beneficiarul individualbeneficiază în acelas,i timp de o scutire sau de o reducere de taxă, eva-luată în conformitate cu regulile descrise la capitolul 4.

(59) Reducerile s,i scutirile de taxele de mediu care intră sub incidența capi-tolului 4 din prezentele orientări nu vor face obiectul unei evaluăridetaliate. Cu toate acestea, ajutorul acordat în conformitate cu capi-tolul 3 sub formă de ajutor fiscal va face obiectul unei evaluări deta-liate, în cazul în care ajutorul depăs,es,te plafonul prevăzut la prezentulpunct.


(163) În cazul în care statele membre asigură o cooperare deplinăs, i furnizează informații adecvate la timp, Comisia vadepune toate eforturile să conducă investigația în timp util.Statele membre sunt invitate să furnizeze toate elementelepe care le consideră utile pentru evaluarea cazului. Statelemembre se pot baza, în special, pe evaluările sistemelor saumăsurilor de ajutor de stat din trecut, în studiile de impactrealizate de autoritatea care acordă ajutorul s,i în alte studiireferitoare la protecția mediului.

(164) Evaluarea detaliată este o evaluare proporțională, caredepinde de potențialul de denaturare prezent în cazul res-pectiv. Prin urmare, faptul că se va realiza o evaluare deta-liată nu înseamnă neapărat că este necesar să se deschidă oprocedură oficială de investigare, des,i poate fi cazul pentruanumite măsuri.

5.2. Criterii pentru evaluarea economică a cazurilorindividuale

(165) Evaluarea detaliată va fi condusă pe baza elementelor pozi-tive sau negative prevăzute la secțiunile 5.2.1. s,i 5.2.2, carese utilizează în plus față de criteriile stabilite în capitolul 3.Intensitățile ajutorului menționate în capitolul respectiv nutrebuie în niciun caz să fie depăs,ite. În plus, evaluarea deta-liată va fi condusă pe baza elementelor pozitive sau nega-tive specifice, dacă acestea sunt pertinente pentru tipul sauforma de ajutor.

5.2.1. Efectele pozitive ale ajutorului

(166) Faptul că ajutorul determină întreprinderile să aibă învedere protecția mediului, lucru care nu s-ar fi întâmplat încaz contrar, constituie principalul element pozitiv care vafi luat în considerare în momentul evaluării compatibilitățiiajutorului.

5.2.1.1. E x i s t e n ț a u n e i d i s f u n c ț i o n a l i t ă ț i d ep i a ț ă

(167) Comisia nu va pune sub semnul întrebării, în general, dacăexistă sau nu externalități negative referitoare la anumitetipuri de conduită sau de utilizare a anumitor bunuri careau efecte negative asupra mediului. Cu toate acestea, Comi-sia va verifica dacă ajutorul de stat abordează această dis-funcționalitate de piață printr-un impact substanțial asupraprotecției mediului. În acest context, Comisia va acordaatenție în special contribuției preconizate pe care măsura încauză o va avea asupra protecției mediului (în termenicuantificabili) s, i nivelului protecției mediului vizat, înraport cu standardele comunitare existente s,i/sau cu cele învigoare în alte state membre.

(168) Comisia va examina de asemenea considerațiile care potjustifica ajutorul pentru adaptarea la standardele naționalecare depăs,esc standardele comunitare. Comisia va lua înconsiderare în special natura, tipul s,i amplasamentul con-curenților principali ai beneficiarului ajutorului, costulpunerii în aplicare a standardelor naționale (sau a scheme-lor de comercializare a certificatelor) pentru beneficiarulajutorului, în cazul în care nu s-ar fi acordat niciun ajutor,s,i costurile comparative ale implementării acestor stan-darde pentru concurenții principali ai beneficiaruluiajutorului.

5.2.1.2. I n s t r umen t u l c o r e s p un z ă t o r

(169) Se va ține seama dacă ajutorul de stat este un instrumentcorespunzător pentru realizarea obiectivului de protecție amediului, având în vedere faptul că alte instrumente, caredenaturează mai puțin, pot avea aceleas, i rezultate s, i dinmoment ce ajutorul de stat poate încălca PPP.

(170) În analiza sa privind compatibilitatea, Comisia va lua înconsiderare în special orice studiu de impact al măsurii pro-puse pe care statul membru ar fi putut să îl efectueze, inclu-siv considerente privind utilizarea altor opțiuni politicedecât ajutorul de stat, ținând cont, de asemenea, de elemen-tele care atestă faptul că PPP va fi respectat.

5.2.1.3. E f e c t u l s t im u l a t i v s, i n e c e s i t a t e aa j u t o r u l u i

(171) Ajutorul de stat trebuie să aibă întotdeauna un efect stimu-lativ, atunci când este acordat în scopul protejării mediu-lui, s, i anume trebuie să aibă ca rezultat schimbareacomportamentului destinatarului, astfel încât nivelul pro-tecției mediului să fie sporit. Ajutorul nu poate fi conside-rat necesar exclusiv pentru simplul fapt că nivelul protecțieimediului cres,te. Avantajele noilor investiții sau ale noilormetode de producție nu se limitează, în mod normal, laefectele lor asupra mediului.

(172) Pe lângă calculul costurilor suplimentare evidențiate încapitolul 3, Comisia va lua în considerare, în analiza sa,următoarele elemente:

a) situația contrafactuală: trebuie furnizate elemente cuprivire la acțiunea sau acțiunile specifice care nu ar fifost întreprinse fără ajutor, de exemplu, o investițienouă, un proces de producție mai ecologic s,i/sau unnou produs care este mai ecologic;

b) efectul preconizat asupra mediului determinat deschimbarea de comportament: trebuie să fim în pre-zența a cel puțin unuia dintre următoarele elemente:

i) cres,terea nivelului de protecție a mediului: reducereaunui anumit tip de poluare, care nu ar fi redus înlipsa ajutorului;

ii) cres,terea ritmului de punere în aplicare a viitoarelorstandarde: reducerea mai din timp a poluăriidatorită ajutorului;

c) avantajele producției: în cazul în care există alteavantaje legate de investiție în termeni de capacitatecrescută, productivitate, reduceri ale costurilor saucalitate, efectul stimulativ este în mod normal mai mic.Aceasta este situația în special dacă beneficiile obținutepe parcursul vieții investiției sunt substanțiale, în as,amăsură încât costurile de mediu suplimentare să poatăfi recuperate chiar s,i fără ajutor;


d) condiții de piață: pe anumite piețe, în special datorităimaginii produsului s,i a etichetării metodelor de pro-ducție, este posibil să se înregistreze o presiune com-petitivă pentru a menține ridicat nivelul de protecție amediului. Dacă există elemente care arată că nivelul deprotecție a mediului determinat de ajutor depăs,es,tecomportamentul normal pe piață, este foarte probabilca ajutorul să aibă efect stimulativ;

e) posibile standarde obligatorii viitoare: în cazul încare există negocieri la nivel comunitar pentru a intro-duce standarde obligatorii noi sau mai ridicate, pe caremăsura în cauză ar căuta să le atingă, efectul stimula-tiv al ajutorului este în mod normal mai scăzut;

f) nivelul de risc: în cazul în care există un risc specialca investiția să fie mai puțin productivă decât este pre-conizat, efectul stimulativ al ajutorului va fi în modnormal mai ridicat;

g) nivelul de profitabilitate: în cazul în care nivelul deprofitabilitate al acțiunii urmărite este negativ de-a lun-gul perioadei de amortizare a investiției sau de-a lun-gul celei în care ajutorul de funcționare trebuie să intreîn vigoare, luând în considerare toate avantajele s,i ris-curile identificate la prezentul punct, ajutorul va aveaîn mod normal un efect stimulativ.

(173) În cazul în care întreprinderea se adaptează la standardelenaționale care depăs,esc standardele comunitare sau care aufost adoptate în lipsa standardelor comunitare, Comisia vaverifica dacă beneficiarul ajutorului ar fi fost afectat sub-stanțial prin costuri crescute s,i nu ar fi fost capabil săsuporte costurile asociate punerii imediate în aplicare astandardelor naționale.

5.2.1.4. P r o p o r ț i o n a l i t a t e a a j u t o r u l u i

(174) Statul membru trebuie să furnizeze dovezi că ajutorul estenecesar, că valoarea acestuia este păstrată la minimum s,i căprocesul de selecție este proporțional. În analiza sa, Comi-sia va avea în vedere următoarele elemente:

a) calcularea corectă a costurilor eligibile: elementelecare arată că, într-adevăr, costurile eligibile sunt limi-tate la costurile suplimentare necesare pentru atinge-rea nivelului de protecție a mediului;

b) procesul de selecție: procesul de selecție trebuie să sedesfăs,oare într-un mod nediscriminatoriu, transparents,i deschis, fără să excludă inutil întreprinderile care potconcura cu proiecte pentru a aborda acelas,i obiectiv demediu. Procesul de selecție trebuie să conducă la selec-ția beneficiarilor care pot aborda obiectivul de mediuutilizând valoarea cea mai scăzută a ajutorului saumetoda cea mai rentabilă;

c) ajutorul limitat la minimum: elemente care arată căvaloarea ajutorului nu depăs,es,te lipsa preconizată deprofitabilitate, inclusiv o rentabilitate normală pe peri-oada de amortizare a investiției.

5.2.2. Analiza denaturării concurenței s,i a comerțului

(175) Pentru a evalua efectele negative ale măsurii de ajutor,Comisia va pune accentul, în analiza sa privind denatura-rea concurenței, pe impactul previzibil al ajutorului demediu asupra concurenței dintre întreprinderi care ope-rează pe piețele de produse vizate (60).

(176) În cazul în care ajutorul este proporțional, în special încazul în care calculul costurilor suplimentare de investițiisau de funcționare ține seama de toate avantajele de carebeneficiază întreprinderea, este probabil ca impactul nega-tiv al ajutorului să fie limitat. Cu toate acestea, astfel cumse menționează în secțiunea 1.3.6, chiar s,i în cazul în careajutorul este necesar s,i proporțional pentru ca întreprinde-rea respectivă să sporească nivelul de protecție a mediului,ajutorul poate avea drept rezultat o schimbare în compor-tamentul beneficiarului care denaturează concurența. Oîntreprindere care are ca obiectiv realizarea de profit vamări, în mod normal, nivelul protecției mediului dincolo decerințele obligatorii numai în cazul în care consideră căaceasta va conduce, cel puțin marginal, la obținerea unuianumit tip de avantaj pentru întreprindere.

(177) Ca punct de plecare, Comisia va evalua probabilitatea cabeneficiarul să-s,i poată spori sau menține vânzările datorităajutorului. Comisia va avea în vedere, în special, urmă-toarele elemente:

a) o reducere sau compensare a costului de produc-ție a unei unități: în cazul în care noul echipament (61)va determina costuri reduse per unitate în raport cusituația în care nu s-ar acorda ajutor sau în cazul încare ajutorul compensează o parte din costurile defuncționare, beneficiarul îs,i va mări, probabil, vânză-rile. Cu cât prețul produsului este mai elastic, cu atâtdenaturarea concurenței este mai mare;

b) un proces de producție mai ecologic: în cazul încare beneficiarul utilizează un proces de producție maiecologic s,i dacă se obis,nuies,te, la nivelul consumato-rilor, să se diferențieze produsele în funcție de etiche-tare s, i imagine pe baza nivelului de protecție amediului, este probabil ca beneficiarul să-s,i măreascăvânzările. Cu cât consumatorul preferă mai mult unprodus pentru caracteristicile sale ecologice, cu atâtdenaturarea concurenței va fi mai importantă;

(60) Diferite piețe pot fi afectate de ajutor, întrucât impactul acestuia poatesă nu fie restricționat la piața corespunzătoare activității sprijinite, cisă se extindă s,i la alte piețe, care sunt legate de această piață fie dincauză că se află în amonte, în aval sau sunt complementare, fie pen-tru că beneficiarul este deja prezent pe ele sau poate fi prezent acoloîn viitorul apropiat.

(61) Calcularea costurilor suplimentare poate să nu cuprindă în întregimebeneficiile de funcționare, deoarece beneficiile nu se deduc pe toatăperioada de viață a investiției. În plus, pot fi greu de luat în conside-rare anumite tipuri de beneficii, cum ar fi, de exemplu, cele determi-nate de cres,terea productivității s,i a producției, capacitatea rămânândneschimbată.


c) un nou produs: în cazul în care beneficiarul obține unprodus nou sau de o mai bună calitate, este probabilca vânzările să îi crească s,i să obțină probabil avanta-jul „precursorului”. Cu cât consumatorul preferă maimult un produs pentru caracteristicile sale ecologice,cu atât denaturarea concurenței va fi mai importantă.

5.2.2.1. S t imu l e n t e d i n am i c e / e f e c t d e e v i c ț i -u n e ( „ c r owd i n g o u t ” )

(178) Ajutorul de stat pentru protecția mediului poate fi utilizatstrategic pentru promovarea tehnologiilor inovative ecolo-gice în scopul de a acorda producătorilor naționali avanta-jul de a fi precursori. În consecință, ajutorul poate denaturastimulentele dinamice s, i poate avea un efect de evicțiuneasupra investițiilor în privința tehnologiei în cauză în altestate membre s,i să conducă la o concentrare a acestei teh-nologii într-un singur stat membru. Acest efect este cu atâtmai important cu cât competitorii îs,i reduc eforturile ino-vatoare în raport cu situația contrafactuală înregistrată înlipsa ajutorului.

(179) În analiza sa, Comisia va avea în vedere următoareleelemente:

a) valoarea ajutorului: cu cât valoarea ajutorului estemai ridicată, cu atât probabilitatea ca o parte din aju-tor să poată fi folosită pentru a denatura concurențaeste mai mare. Acest lucru este valabil în special încazul în care valoarea ajutorului este mare în compa-rație cu dimensiunile activității generale abeneficiarului;

b) frecvența ajutorului: în cazul în care o întreprindereprimes,te ajutor în mod repetat, probabilitatea ca acestlucru să denatureze stimulentele dinamice este maimare;

c) durata ajutorului: în cazul în care ajutorul de func-ționare este acordat pentru o perioadă lungă de timp,probabilitatea ca acest fapt să denatureze concurențaeste mai mare;

d) descres,terea treptată a ajutorului: în cazul în careajutorul de funcționare descres,te în timp, întreprinde-rea va avea un stimulent pentru a-s,i îmbunătăți efici-ența s, i denaturarea stimulentelor dinamice va fi, înconsecință, redusă în timp;

e) promptitudinea în îndeplinirea viitoarelor stan-darde: în cazul în care ajutorul va permite întreprin-derii în cauză să îndeplinească noile standardecomunitare care se preconizează că vor fi adoptate înviitorul previzibil, investiția care a beneficiat de ajutorva reduce costul investițiilor pe care întreprinderea arfi trebuit oricum să le efectueze;

f) nivelul standardelor reglementate în raport cuobiectivele de mediu: cu cât nivelul cerințelor obli-gatorii este mai scăzut, cu atât riscul ca ajutorul caredepăs,es,te cerințele obligatorii să nu fie necesar estemai mare, precum s,i riscul că acesta va avea un efectde evicțiune asupra investițiilor sau va fi utilizat în as,afel încât să denatureze stimulentele dinamice;

g) riscul de subvenționare încrucis,ată: în cazul în careîntreprinderea produce o gamă largă de produse sauproduce acelas, i produs prin intermediul unui procesconvențional s,i a unuia ecologic, riscul de subvențio-nare încrucis,ată este mai mare;

h) neutralitatea tehnologică: în cazul în care o măsurăse axează doar pe o singură tehnologie, risculdenaturării stimulentelor dinamice este mai mare;

i) inovarea concurențială: este cu atât mai probabil caajutorul să denatureze stimulentele dinamice cu câtconcurenții străini elaborează tehnologii concurente(concurența în materie de inovare).

5.2.2.2. M e n ț i n e r e a s o l v a b i l i t ă ț i i f i rm e l o ri n e f i c i e n t e

(180) Ajutorul de stat pentru protecția mediului poate fi justifi-cat ca un mecanism tranzitoriu către o alocare deplină aexternalităților negative în ceea ce prives,te mediul. Acestanu ar trebui folosit pentru a acorda un sprijin care nu estenecesar întreprinderilor care sunt incapabile să se adaptezela standarde s,i tehnologii care respectă mai bine mediul,din cauza nivelelor lor scăzute de eficiență. În analiza sa,Comisia va avea în vedere următoarele elemente:

a) tipul de beneficiari: în cazul în care beneficiarul areun nivel relativ scăzut de productivitate s,i are o sănă-tate financiară precară, probabilitatea ca ajutorul săcontribuie la menținerea artificială a întreprinderii pepiață este mai mare;

b) capacitatea excedentară în sectorul vizat de ajutor:în sectoarele în care există capacitate excedentară,există un risc mai mare ca ajutorul pentru investiții săsusțină capacitatea excedentară s,i să mențină structuride piață ineficiente;

c) comportamentul normal în sectoarele vizate deajutor: în cazul în care întreprinderile dintr-un sectorau atins acelas,i nivel de protecție a mediului fără aju-tor, probabilitatea ca ajutorul să servească la menține-rea structurilor de piață ineficiente este mai mare.Astfel, denaturarea concurenței este cu atât mai sem-nificativă cu cât probele furnizate de către beneficiarprivind respectarea PPP sunt mai slabe, iar proporțiacosturilor de mediu externe internalizate de către con-curenții beneficiarului este mai mare;

d) importanța relativă a ajutorului: cu cât reducerea/compensarea costurilor de producție variabile suntmai importante, cu atât denaturarea concurenței estemai mare;


e) procesul de selecție: în cazul în care procesul deselecție se desfăs,oară într-un mod nediscriminatoriu,transparent s,i deschis, este mai puțin probabil ca aju-torul să contribuie la menținerea artificială a întreprin-derii pe piață. Denaturarea concurenței este cu atât maimică, cu cât alocarea unei subvenții este de mai mareanvergură (în materie de acoperire a pieței relevante) s,imai competitivă (în materie de licitații/achiziții);

f) selectivitate: dacă măsura conform căreia se acordăajutorul se referă la un număr relativ ridicat de poten-țiali beneficiari, la toate întreprinderile de pe piața rele-vantă s,i nu exclude întreprinderile care ar putea urmăriaceleas,i obiective de mediu, este mai puțin probabil caajutorul să mențină pe piață întreprinderile ineficiente.

5.2.2.3. P u t e r e a d e p i a ț ă / c ompo r t am e n te x c l u s i v i s t

(181) Ajutorul pentru protecția mediului acordat unui beneficiarpoate fi folosit pentru consolidarea sau menținerea puteriisale de piață pe piața relevantă a produsului. Comisia vaevalua puterea de piață a beneficiarului în cauză înainte caajutorul să fie acordat, precum s,i modificarea puterii depiață care poate fi preconizată în urma acordării ajutoru-lui. Ajutorul pentru protecția mediului acordat unui bene-ficiar cu putere de piață substanțială poate fi utilizat debeneficiarul în cauză pentru a-s,i consolida sau mențineputerea de piață, prin diferențierea suplimentară a produse-lor sale sau prin excluderea rivalilor. Comisia este puținprobabil să identifice problemele de concurență legate deputerea de piață în piețele în care fiecare beneficiar al aju-torului are o cotă de piață sub 25 % s,i în piețele care au oconcentrare măsurată prin Indicele Herfindahl-Hirschmaninferioară valorii de 2 000.

(182) În analiza sa, Comisia va avea în vedere următoareleelemente:

a) puterea de piață a beneficiarului ajutorului s, i struc-tura pieței: în cazul în care beneficiarul este dejadominant pe piața afectată (62), măsura de ajutor poatereconsolida această dominanță prin slăbirea pe viitor aconstrângerii concurențiale pe care concurenții o potexercita asupra întreprinderii destinatare;

b) noul-venit pe piață: în cazul în care ajutorul are învedere piețele produselor sau tehnologiilor care con-curează cu produsele s,i pe care beneficiarul ajutoruluieste un operator s,i are putere de piață, ajutorul poatefi utilizat în mod strategic pentru a preveni apariția pepiață a unui nou operator. Astfel, dacă potențialii nou-veniți pe piață nu au acces la ajutor, riscul ca ajutorulsă denatureze concurența este mai mare;

c) diferențierea produsului s, i prețuri discriminatorii:ajutorul poate avea drept efect negativ facilitarea decătre destinatarul ajutorului a diferențierii produsuluis, i a prețurilor discriminatorii, în detrimentulconsumatorilor;

d) puterea de cumpărare: în cazul în care există cump-ărători puternici pe piață, este mai puțin probabil cabeneficiarul unui ajutor cu putere de piață să poatăcres,te prețurile față de cumpărătorii puternici. Prinurmare, cu cât puterea de cumpărare este mai mare, cuatât posibilitatea ca ajutorul să dăuneze consumatori-lor este mai mică.

5.2.2.4. E f e c t e a s u p r a s c h imbu r i l o r c ome r c i -a l e s, i a s u p r a l o c a l i z ă r i i

(183) Ajutorul de stat pentru protecția mediului poate face caanumite teritorii să beneficieze de pe urma unor condiții deproducție mai favorabile, în special din cauza costurilor deproducție comparativ mai scăzute, ca un rezultat al ajuto-rului acordat, sau din cauza unor standarde mai ridicate deproducție realizate prin intermediul ajutorului respectiv.Acest fapt poate avea ca rezultat relocalizarea societățilorspre teritorii care beneficiază de ajutor sau deplasareafluxurilor comerciale spre zonele care beneficiază de ajutor.

(184) În consecință, ajutorul va deplasa profiturile către statulmembru pe piața produsului care face obiectul ajutorului,precum s,i pe piața factorilor de producție.

(185) În analiza sa, Comisia va lua în considerare dacă existăprobe că beneficiarul avea în vedere să investească în altelocații, caz în care riscul ca ajutorul să denatureze semnifi-cativ concurența este mai mare.

5.2.3. Comparare s,i decizie

(186) În lumina acestor elemente pozitive s,i negative, Comisiapune în balanță efectele măsurii s, i hotărăs,te dacădenaturările rezultate afectează în mod negativ condițiileschimburilor comerciale într-o asemenea măsură încâtmăsura să fie contrară interesului comun. În mod ideal,efectele pozitive s,i cele negative ar trebui să fie exprimateîn raport cu acelas, i etalon (de exemplu, costurile externeevitate raportate la pierderile de profit ale concurentului,exprimate în unitate monetară).

(187) În general, cu cât este mai mare beneficiul de mediu s,i cucât mai clar este demonstrat faptul că valoarea ajutoruluieste limitată la minimul necesar, cu atât sunt mai maris,ansele ca aprecierea Comisiei să fie pozitivă. Pe de altăparte, cu cât există indicii mai multe ale faptului că ajutorulva denatura semnificativ concurența, cu atât această apre-ciere riscă să fie negativă. În cazul în care efectele pozitiveestimate sunt de o mare anvergură s,i denaturările riscă săfie foarte semnificative, aprecierea va depinde de măsura încare se consideră că efectele pozitive cântăresc mai greudecât cele negative.

(62) Diferite piețe pot fi afectate de ajutor, întrucât impactul acestuia poatesă nu fie restricționat la piața corespunzătoare activității sprijinite, cisă se extindă s,i la alte piețe, care sunt legate de acea piață fie din cauzăcă se află în amonte, în aval sau sunt complementare, fie pentru căbeneficiarul este deja prezent ele sau poate fi prezent acolo în viitorulapropiat.


(188) Comisia nu poate ridica nicio obiecțiune cu privire lamăsura de ajutor notificată fără să inițieze procedura ofici-ală de investigare sau, în urma procedurii oficiale de inves-tigare stabilite la articolul 6 al Regulamentului (CE)nr. 659/1999, poate decide să închidă procedura printr-odecizie în conformitate cu articolul 7 din regulamentul încauză. În cazul în care aceasta ia o decizie condiționată înînțelesul articolului 7 alineatul (4) din regulamentul încauză, poate avea în vedere, de exemplu, adăugarea urmă-toarelor condiții, care trebuie să reducă denaturările rezul-tate sau efectul asupra schimburilor comerciale s, i să fieproporționale:

a) intensități ale ajutorului inferioare intensitățilormaxime prevăzute în capitolul 3;

b) separarea conturilor pentru a evita subvenționareaîncrucis,ată de la o piață la alta, în cazul în care bene-ficiarul este activ pe mai multe piețe;

c) cerințe suplimentare de îndeplinit în vedereaîmbunătățirii efectului de mediu al măsurii;

d) nediscriminarea altor beneficiari potențiali (selectivi-tate redusă).

6. CUMULUL

(189) Plafoanele de ajutor stabilite în temeiul prezentelor Orien-tări se vor aplica indiferent dacă sprijinul acordat proiectu-lui care beneficiază de ajutor este finanțat în întregime dinresursele statului sau este parțial finanțat de Comunitate.

(190) Ajutorul autorizat în temeiul prezentelor Orientări nupoate fi combinat cu alt ajutor de stat în sensul articolului87 alineatul (1) din tratat sau cu alte forme de finanțarecomunitară în cazul în care o astfel de suprapunere deter-mină o intensitate a ajutorului mai mare decât cea stabilităîn prezentele Orientări. Cu toate acestea, atunci când chel-tuielile eligibile pentru ajutorul acordat protecției mediuluisunt în totalitate sau parțial eligibile s,i pentru ajutorul acor-dat în alte scopuri, părții comunei se va aplica cel mai favo-rabil plafon stabilit în temeiul normelor aplicabile.

(191) Ajutorul pentru protecția mediului nu trebuie cumulat cuajutorul de minimis în raport cu aceleas,i prețuri eligibile încazul în care un astfel de cumul ar avea ca rezultat o inten-sitate a ajutorului mai mare decât cea stabilită în prezen-tele Orientări.

7. DISPOZIȚII FINALE

7.1. Raportarea anuală

(192) În conformitate cu cerințele Regulamentului (CE)nr. 659/1999 s,i ale Regulamentului (CE) nr. 794/2004 alComisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regu-lamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire anormelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (63),statele membre trebuie să prezinte în fiecare an rapoarteComisiei.

(193) Dincolo de cerințele prevăzute de acele dispoziții,rapoartele anuale pentru măsurile privind ajutorul demediu trebuie să conțină, pentru fiecare sistem aprobat,următoarele informații referitoare la întreprinderile mari:

— numele beneficiarilor;

— valoarea ajutorului pentru fiecare beneficiar;

— intensitatea ajutorului;

— o descriere a obiectivului măsurii s,i a tipului de pro-tecție a mediului pe care intenționează să îlpromoveze;

— sectoarele de activitate în care se efectuează proiectecare beneficiază de ajutor;

— o explicație privind modul în care efectul stimulativ afost respectat, în special folosind indicatorii s,i criteri-ile prevăzute la capitolul 5.

(194) În cazul scutirilor sau reducerilor de taxe, statul membrutrebuie să furnizeze numai textul sau textele legislatives,i/sau de reglementare care instituie ajutorul s,i detalii pri-vind categoriile de întreprinderi care beneficiază de redu-cerile sau scutirile de taxe s,i sectoarele economice care suntafectate cel mai mult de acele scutiri/reduceri de taxe.

(195) Rapoartele anuale se publică pe site-ul internet ale Comisiei.

7.2. Transparență

(196) Comisia consideră că sunt necesare măsuri suplimentarepentru îmbunătățirea transparenței ajutorului de stat înComunitate. În special, este necesar să se asigure că statelemembre, operatorii economici, părțile interesate s,i însăs,iComisia au acces liber la textul integral al tuturor sisteme-lor aplicabile privind ajutorul de mediu.

(197) Aceasta se poate realiza cu us,urință prin stabilirea de site-uri internet interconectate. Din acest motiv, atunci cândexaminează sistemele de ajutor de mediu, Comisia cere înmod sistematic ca statele membre în cauză să publice textulintegral al tuturor sistemelor de ajutor în forma lor finalăpe internet s,i să comunice Comisiei adresa de internet apublicației. Sistemul nu trebuie să se aplice înainte ca infor-mațiile să fie publicate pe internet.

7.3. Monitorizare s, i evaluare

(198) Statele membre trebuie să se asigure că se păstrează înre-gistrările detaliate privind acordarea ajutorului pentru toatemăsurile de mediu. Astfel de înregistrări, care trebuie săconțină toate informațiile necesare pentru a stabili dacă aufost respectate costurile eligibile s, i intensitatea maximă aajutorului care poate fi permisă, trebuie păstrate timp de 10ani de la data acordării ajutorului s, i trebuie furnizateComisiei la cerere.

(63) JO L 140, 30.4.2004, p. 1. Regulament modificat ultima dată prinRegulamentul (CE) nr. 1935/2006 (JO L 407, 30.12.2006, p. 1).


(199) Comisia va cere statelor membre să furnizeze aceste infor-mații pentru realizarea unei evaluări a prezentelor Orien-tări la patru ani de la publicare (64).

7.4. Măsuri corespunzătoare

(200) Comisia propune statelor membre, pe baza articolului 88alineatul (1) din Tratatul CE, următoarele măsuri corespun-zătoare privind sistemele lor de ajutor de mediu existente:

Statele membre ar trebui să modifice, dacă este necesar, ast-fel de sisteme pentru a le alinia cu prezentele Orientări întermen de 18 luni de la publicarea lor, cu următoareleexcepții:

i) statele membre ar trebui să modifice, dacă este cazul,sistemele privind ajutoarele sub formă de reducere sauscutire de taxe care fac obiectul Directivei 2003/96/CEînainte de 31 decembrie 2012;

ii) noile praguri menționate la punctul 160 pentru pro-iectele individuale se aplică din ziua următoare celei încare are loc publicarea prezentelor Orientări în Jurna-lul Oficial al Uniunii Europene;

iii) obligația de a furniza rapoarte anuale mai detaliate seva aplica ajutoarelor acordate în cadrul sistemuluiactual de ajutoare începând cu 1 ianuarie 2009.

(201) Statele membre sunt invitate să-s,i dea acordul explicit s,inecondiționat cu privire la aceste măsuri adecvate propuse,în termen de două luni de la data publicării prezentelorOrientări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În absențaunui răspuns, Comisia va considera că statul membru încauză nu este de acord cu măsurile propuse.

7.5. Aplicare, valabilitate s, i revizuire

(202) Prezentele Orientări se aplică începând cu ziua următoaredatei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s,i înlo-cuiesc Orientările comunitare privind ajutorul de stat pen-tru protecția mediului din 3 februarie 2001 (65).

(203) Prezentele Orientări se aplică până la 31 decembrie 2014.După consultarea statelor membre, Comisia poate modi-fica prezentele Orientări înainte de această dată, din motiveimportante legate de politica de concurență sau de mediusau pentru a ține seama de alte politici comunitare sau dealte angajamente internaționale. Astfel de modificări arputea fi necesare în special în lumina acordurilor interna-ționale viitoare în domeniul schimbărilor climatice s,i al vii-toarei legislații europene în materia schimbărilor climatice.După patru ani de la data publicării, Comisia va întreprindeo evaluare a prezentelor Orientări bazată pe informații fac-tuale s, i pe rezultatele unor consultări ample conduse deComisie, în special pe baza informațiilor furnizate de statelemembre. Rezultatele evaluării vor fi puse la dispoziția Par-lamentului European, a Comitetului Regiunilor s,i a Comi-tetului Economic s,i Social European, precum s,i a statelormembre.

(204) Comisia va aplica prezentele Orientări tuturor măsurilor deajutor notificate în privința cărora este solicitată să ia odecizie după publicarea prezentelor Orientări în JurnalulOficial, chiar s,i în cazul în care proiectele au fost notificateînainte de data publicării. Aceasta include ajutorul indivi-dual acordat în temeiul sistemelor de ajutor aprobate s,inotificate Comisiei în temeiul unei obligații de a notifica înmod individual un astfel de ajutor.

(205) În conformitate cu comunicarea Comisiei privind stabilireanormelor aplicabile pentru evaluarea ajutorului de statilegal (66), Comisia va aplica în cazul ajutorului care nu afost notificat,

a) prezentele Orientări, în cazul în care ajutorul a fostacordat după publicarea acestora;

b) orientările aplicabile atunci când ajutorul a fost acor-dat în toate celelalte cazuri.

(67) În procesul în cauză este posibil ca statele membre să dorească săsprijine Comisia prin furnizarea propriei evaluări ex post a sistemelors,i măsurilor individuale.

(68) JO C 37, 3.2.2001, p. 3.(69) JO C 119, 22.5.2002, p. 22.


ANEXA

TABEL CARE INDICĂ INTENSITĂȚILE AJUTORULUI PENTRU AJUTORUL DE INVESTIȚIICA PARTE A COSTURILOR ELIGIBILE

Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii Întreprinderi mari

Ajutor pentru întreprinderile care depăs,escstandardele comunitare sau sporescprotecția mediului în lipsa standardelorcomunitare

70 %80 % în cazuleco-inovării100 % în cazulprocedurii de cerere

de oferte


de oferte


de oferte

Ajutor pentru studii de mediu 70 % 60 % 50 %

Ajutor pentru adaptarea anticipată laviitoarele standarde comunitare

— minim 3 ani 25 % 20 % 15 %

— între 1 s,i 3 ani 20 % 15 % 10 %

înainte de intrarea în vigoare

Ajutor pentru gestionarea des,eurilor 70 % 60 % 50 %

Ajutor pentru energiile regenerabile 80 %100 % în cazulprocedurii de cerere

de oferte

70 %100 % în cazulprocedurii de cerere

de oferte


de oferte

Ajutor pentru economisirea de energieAjutor pentru instalațiile de cogenerare


de oferte


de oferte


de oferte

Ajutor pentru încălzirea urbană careutilizează energie convențională


de oferte


de oferte


de oferte

Ajutor pentru depoluarea siturilorcontaminate

100 % 100 % 100 %

Ajutor pentru relocalizarea întreprinderilor 70 % 60 % 50 %


COMISIE - renascc.eu comunitare mediu RO_1155ro.pdf · absența ajutorului în cauză,s,i că...

Documents

Transcript of COMISIE - renascc.eu comunitare mediu RO_1155ro.pdf · absența ajutorului în cauză,s,i că...