CAPITOLUL 1.Noţiuni teoretice-comerţul exterior

1.1. Comerţul exterior – definire Comerţul exterior este o ramură distinctă a unei economii naţionale care cuprinde operaţiunile comerciale sau de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică în raporturile cu străinătatea privind vânzarea-cumpărarea de mărfuri, lucrări, servicii,licenţe, consignaţia sau depozitul, reprezentarea sau comisionul, operaţiunile financiare, asigurările, turismul şi,în general, orice acte sau fapte de comerţ.1

1.2 Componente de bază ale comerțului exterior Operaţiunile comerciale internaţionale reprezintă o formă de interdependenţă între întreprinderi şi economiile naţionale în sfera comercializării şi includ:

comerţul internaţional cu mărfuri, care este format, la rândul său, din: exportul de mărfuri care cuprinde totalitatea operaţiunilor comerciale prin care o ţară

vinde unei alte ţări o parte din mărfurile produse sau prelucrate; importul de mărfuri care cuprinde totalitatea operaţiunilor comerciale prin care o ţară

cumpără mărfuri din alte ţări în vederea satisfacerii consumului productiv şi neproductiv. comerţul internaţional cu servicii comerciale, numit şi comerţ invizibil, care cuprinde

serviciile conexe operaţiunilor de export-import (transporturile, asigurările, licenţele),turismul internaţional;

operaţiunile comerciale combinate, respectiv reexportul,compensaţiile, switch-ul, prelucrarea în lohn, operaţiunile de perfecţionare etc., adică tehnicile utilizate pentru facilitarea schimburilor şi valorificarea oportunităţilor de profit comercial.

Alianţele şi cooperările internaţionale reprezintă o formă dezvoltată a legăturilor economice dintre state în vederea realizării unei strategii comune, durabile, în domenii diferite de activitate. Raţiunile care stau la baza acestor legături pleacă de la existenţa unor interese comune, complementaritate tehnologică, exploatarea eficientă a competenţelor şi resurselor proprii. Principalele forme de alianţe şi cooperări internaţionale sunt următoarele:

cooperările pe baze contractuale, în care pot fi incluse contractele de licenţă, franşizarea, subcontractarea etc., toate constituind forme de transfer internaţional de tehnologie de producţie (licenţierea, subcontractarea) sau de comercializare(franşizarea);

alianţe strategice sub formă de asociaţii, consorţii etc. Pentru construirea de obiective în comun, livrări la cheie, consultingengineering etc.;

cooperarea instituţionalizată, reprezentată de societăţile mixte.

1.3. Trăsăturile economico – financiare ale activităţii de comerţ exterior Activitatea de comerţ exterior este caracterizată de anumite trăsături specifice datorită mediului în care întreprinderea este nevoită să acţioneze, şi anume pieţele externe.Principalele trăsături economico-financiare ale activităţii de comerţ exterior sunt: 2

1Vişan, D., Contabilitatea în comerţul exterior, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999;2 Popa, I., „Tranzacţii de comerţ exterior”, Editura Economică, Bucureşti, 2002;

1. Caracterul economic al activităţii, concretizat în derularea unui circuit de fonduri materiale şi băneşti generatoare de rezultate economico-financiare.Activitatea de comerţ exterior contribuie la crearea şi sporirea venitului naţional al ţării; 2. Interferenţa factorilor naţionali cu cei internaţionali, caracterizată prin existenţa elementelor de extraneitate în cadrul raporturilor economicofinanciare cum ar fi subiecţii de drept aparţinând unor legislaţii naţionale diferite. În acest caz, relaţiile de comerţ exterior ies parţial sau total de sub jurisdicţia internă a unui stat şi se completează cu uzanţele şi normele dreptului internaţional sau cu normele de drept civil ori comercial ale unui alt stat; 3. Diversitatea şi specificitatea activităţii de comerţ exterior, care constă în apariţia alături de forma clasică a import-exportului de mărfuri şi a unor forme noi de comerţ exterior şi cooperare cum sunt: comerţul cu drepturi de proprietate industrială şi intelectuală, operaţiunile combinate de comerţ exterior, exporturile complexe, cooperarea economică etc.; 4. Sistemul de finanţare şi creditare a activităţii de comerţ exterior,caracterizat de modalităţile prin care întreprinderea participantă la tranzacţii economice internaţionale îşi asigură fondurile necesare desfăşurării activităţii. Finanţarea are drept obiectiv asigurarea fondurilor proprii sub forma capitalului social şi a celorlalte fonduri proprii, iar creditarea are drept scop completarea fondurilor proprii cu împrumuturi financiare, comerciale şi de altă natură. 5. Sistemul de decontare a activităţii de comerţ exterior, structurat în:– mijloace de plată, care reprezintă totalitatea mijloacelor materiale şi băneşti prin care se poate lichida un angajament financiar. În acest sens se poate folosi aurul, devizele, valuta, drepturile speciale de tragere, unitatea monetară europeană, moneda naţională;– instrumente de plată şi de credit, care reprezintă înscrisurile şi efectele comerciale în valută care reglementează lichidarea angajamentelor internaţionale, cele mai utilizate fiind: trata, biletul la ordin, cecul, cardul;– modalităţi de plată, concretizate în tehnicile bancare prin intermediul cărora se derulează operaţiunile de încasări şi plăţi internaţionale, cele mai utilizate fiind: acreditivul documentar,incasso-ul documentar, ordinul de plată, scrisoarea de garanţie bancară, mecanismul plăţilor prin clearing. Toate aceste trăsături ale activităţii de comerţ exterior îşi pun amprenta asupra organizării şi conducerii contabilităţii societăţilor implicate în tranzacţii comerciale internaţionale.

Capitolul 2.Comerțul exterior al României

Comerțul exterior al României cuprinde toate bunurile materiale care se schimbă între Romănia și alte țări, avănd ca obiect:

importul de mărfuri direct pentru consum; mărfurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în

consum; exportul de produse naționale, precum si exportul de mărfuri importate declarate pentru

consumul intern.

De asemenea se cuprind: importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare în interiorul țării (prelucrare

activă); exporturile de produse compensatoare dupa prelucrarea în țară; exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare în alte țări, (prelucrare pasiva); importurile de produse compensatoare după prelucrarea în afara țării importurile și exporturile de bunuri în leasing financiar .

Marfurile care fac obiectul comertului exterior sunt clasificate potrivit Nomenclatorului Combinat (NC), care sta la baza tarifului vamal. Datele valorice se exprima in preturi externe efective FOB pentru exporturi si CIF pentru importuri. INS evalueaza importurile CIF in preturi FOB pe baza unui coeficient de transformare CIF/FOB de 1,0834, stabilit in urma unei cercetari efectuate la principalele societati comerciale de profil. Indicii valorici ai exporturilor si importurilor se determina pe baza datelor exprimate in dolari.- Pretul FOB (engl. Free on Board - liber la bord) reprezinta pretul la frontiera tarii exportatoare, care include valoarea marfii, toate cheltuielile de transport pana la punctul de imbarcare, precum si toate taxele pe care marfa trebuie sa le suporte pentru a fi incarcatala bord.- Pretul CIF (engl. Cost, Insurance, Freight - cost, asigurare, navlu) reprezinta pretul la frontiera tarii importatoare, care cuprinde atat elementele componente ale pretului FOB cat si costul asigurarii si transportului international.Datele privind exporturile si importurile sectorului privat se refera la operatiunile derulate de intermediarii de comert exterior cu capital privat si producatorii privati care desfasoara in mod direct activitate de comert exterior.Sursa datelor de comert exterior este Directia Generala a Vamilor (DGV), care realizeaza prelucrarea declaratiilor vamale de export si import, precum si a rapoartelor statistice intocmite pentru unele categorii de marfuri transportate prin cablu, conducte (energie electrica si gaze naturale). Datele lunare comunicate operativ sunt susceptibile de rectificari succesive din partea DGV, ca urmare a sosirii cu intarziere, a modificarii sau anularii unor declaratii vamale intocmite in lunile anterioare.In exporturi si importuri nu sunt cuprinse marfurile in tranzit, marfurile temporar admise scoase, in/din tara (cu exceptia celor pentru prelucrare), marfurile achizitionate de organizatii internationale pentru utilizari proprii in Romania si marfurile pentru reparatii.Valoarea marfurilor exportate si importate se stabileste pe baza preturilor efective FOB la

export si a preturilor efective CIF la import. Transformarea importurilor CIF in importuri FOB pentru calculul soldului s-a realizat prin aplicarea coeficientului de transformare CIF-FOB (1,0834) stabilit printr-o cercetare efectuata la principalele societati comerciale de profil.Datele cantitative sunt exprimate in general in tone, iar pentru unele marfuri in unitati de masura specifice (bucati, m.c., kWh. etc.).Exporturile si importurile pe forme de proprietate se stabilesc in functie de forma de proprietate a agentilor economici care realizeaza activitatea de comert exterior.Marfurile exportate si importate se inregistreaza pe baza Nomenclatorului Combinat (N.C.).Datele statistice aferente sunt prezentate in acest buletin si in alte publicatii editate de INSTITUTUL NATIONAL de STATISTICA si pe grupele de marfuri din Clasificarea Standard de Comert International (CSCI, Rev.3) si Marile Categorii Economice (MCE), pe baza unor chei de trecere intre aceste clasificari.Comertul exterior cu fiecare tara partenera se determina pe baza principiului "tara de destinatie" (la export) si "tara de origine" (la import). Se considera "tara de destinatie" tara in care marfurile vor fi consumate, si "tara de origine" tara in care a fost produsa marfa sau in care marfa a suferit ultima transformare.

COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ÎN ANUL 2013

Schimburile comerciale ale României în anul 2013 au atins 104,8 miliarde euro,volum record al comerţului exterior românesc,înregistrand o creştere de 5,1% faţă de anul 2012 şi cu 4,6% peste nivelul cel mai ridicat înregistrat anterior (100,2 miliarde euro în 2011). Creşterea se datoreaza în special evoluţiei exportului care a înregistrat un volum de49,6 miliarde euro,cel mai ridicat flux al livrărilor mărfurilor româneşti în străinătate din istoria comerţului exterior al României, creşterea,faţă de anul 2012, fiind cu10%.. În 8 din cele 12 luni ale anului, volumul lunar al exportului a depăşit graniţa de 4 miliarde euro, iar în luna octombrie a.c. s-a înregistrat cel mai mare volum lunar din istoria exportului românesc, 4,7 miliarde euro,astfel că pentru prima dată, în 2013, s-a înregistrat un volum mediu lunar al exportului de peste 4 miliarde euro. Livrările către statele membre ale Uniunii Europene s-au majorat în cursul anului anterior,. faţă de anul 2012,cu 8,8%,deţinând în continuare o pondere ridicată în exportul românesc (69,6%), în scădere totuşi cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu situaţia la 31.12.2012. Evoluţia exporturilor către ţările extracomunitare a continuat să fie mai dinamică, ritmul de creştere în anul 2013 fiind de 12,8%.În ce priveşte evoluţia structurii exportului românesc în 2013,comparativ cu 2012, :trebuie menţionate creşterile înregistrate de grupa maşini, utilaje şi mijloace de transport de la 40,4% la 42,0%, precum şi de grupa produse alimentare, băuturi şi tutun de la 7,5% la 8,5%. De remarcat că livrările către primele 4 ţări de destinaţie la exportul românesc (date disponibile la 30.11.2013) au înregistrat creşteri importante, ţinând cont de ponderea acestora în exportul României: Germania (cu o pondere de 18,8% o creştere cu +8,8%), Italia (11,6%, +4,5%), Franţa (6,7%, +5,5%), Turcia (5,1%, +2,6%), iar expedierile de mărfuri destinate altor 4 state aflate în top 10 au avut creşteri peste medie. Astfel Marea Britanie, locul 6 (pondere 4,1%) are o creştere cu 26,1%, Olanda locul 8 (pondere 3,1%) creştere cu 19,0%, Federaţia Rusă locul 9 (pondere 2,8%) majorare cu 31,5% şi Spania locul 10 (pondere 2,5%) creştere cu 8,4%. De altfel, în cazul Turciei (+3,4%) şi Federaţiei Ruse (+31,3%) pentru care există date la finele anului 2013, ritmul de creştere al exporturilor a continuat până la finele anului 2013, menţinându-se trendul pozitiv din primele 11 luni a.c. Cele 8 ţări menţionate mai sus, care deţin o pondere de 54,8% din exportul ţării noastre, au contribuit la creşterea livrărilor de mărfuri româneşti în străinătate, în primele 11 luni ale acestui an, cu peste 2,15 miliarde euro. Se poate afirma că exportul, a fost principala forţă motrice a creşterii economice din 2013. Importul românesc, în 2013, a înregistrat o creştere cu 1,0%, datorată în special majorării importurilor din statele ,membre ale UE cu 4,0%, în timp ce intrările de mărfuri din ţările necomunitare au înregistrat o reducere cu 7,2%. Din punct de vedere al evoluţiei structurii importurilor în 2013 faţă de anul anterior, se constată o creştere a ponderii grupei de maşini, utilaje şi echipamente de transport de la 33,7% la 35%, precum şi o reducere a ponderii grupei combustibili minerali de la 12,2% la 9,9%. Ritmul diferit de majorare a exportului şi importului a determinat o reducere a deficitului comercial cu 40,8%(cu 3,9 miliarde euro) în anul 2013, comparativ cu 2012 (de la 9,6 la 5,7 miliarde euro1. Evoluția şi structura pe grupe de produse

Comerțul internațional al României

în anii 2012-2013

Valoarea totală a comerțului internațional al României, în primele zece luni ale anului 2013, a fost de 87.170,6 mil. euro, în creştere cu 4,1% față de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul înregistrând o creştere la 41.181,2 mil. euro (+9,2%), iar importul o scădere la 45.989,4 mil. Euro (‐0,1%). În aceste condiții, deficitul balanței comerciale a României a scăzut cu 42,3%, de la nivelul de ‐8.329,0 mil. euro (31octombrie 2012), la ‐4.808,2 mil. euro (31octombrie 2013).

Analiza exporturilor pe grupe de mărfuri pune în evidență faptul că majoritatea principalelor categorii de produse au înregistrat creşteri ale livrărilor pe piața internațională şi, în funcție de ponderea deținută în total export, au influențat amplitudinea trendului ascendent al exportului realizat în primele zece luni ale anului 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. După mărimea creşterii absolute înregistrată de livrările la export în perioadele de timp de comparație, principalele grupe de produse pot fi ierarhizate după cum urmează:

produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică): +2.265,0 mil. euro (+14,5%);

produse agroalimentare: +870,9 mil. euro (+25,7%); produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă):+470,2 mil. euro (+15,3%); produse ale industriei textile şi pielăriei:+163,3 mil. euro (+3,7%);

produse ale industriei chimice şi mase plastice:+63,7 mil. euro (+1,5%); articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică:+10,8 mil. euro (+4,8%); produse minerale:+7,3 mil. euro (+0,3%).

Reduceri ale exporturilor s‐au înregistrat la: metale comune şi articole din acestea:-388,3 mil. euro (‐8,8%).

În structura principalelor grupe de produse, importurile româneşti au înregistrat, în general,creşteri în primele zece luni ale anului 2013 față de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, creşteri absolute s‐au înregistrat la:

produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică):+605,9 mil. euro (+3,7%);

produse ale industriei chimice şi mase plastice+207,0 mil. euro (+2,6%); produse ale industriei textile şi pielăriei:+144,9 mil. euro (+3,6%); produse agroalimentare:+139,6 mil. euro (+3,5%); produse ale industriei lemnului şi hârtiei (inclusiv mobilă):+84,9 mil. euro (+4,5%); metale comune şi articole din acestea:+26,9 mil. euro (+0,5%).

Tendința de scădere s‐a constatat la: produse minerale:-1.260,2 mil. euro (‐21,0%); articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică:-5,0 mil. euro (‐0,9%).