8/18/2019 Comentariu Nichita Stanescu

1/2

 Neo-modernismul reintroduce în literatura română liricul bazat pe comunicare desentimente. Versurile sunt clasice sau albe în funcţie de intenţia poetului de a relua sau nutiparele formale vechi. Există un dialog cu miturile i cu literatura anterioară i aparefrecvent intertextualitatea.

!cest demers neomodernist presupune" deci" reluarea pe un alt plan a unei perioadeanterior asumate programatic si recuperarea unor modele prin modalităţi precum#ambiguitatea limba$ului" reprezentarea abstracţiilor în formă completă" neobinuitulimaginilor artistice" desemantizarea" subtilitatea metaforei" spiritul ludic" noi semnificaţiiobţinute prin plasarea unor cliee verbale din poezia înaintailor în noi contexte %aceastafiind o atitudine recuperatoare&. 'oezia este" deci" una intelectualizata" meditativă.

'oezia ()n dulcele stil clasic* de Nichita +tănescu a fost publicată în ,/ în volumulomonim. 0a prima vedere" este un poem de dragoste" dar sensul mai profund este acela căiubirea reprezintă o cale de cunoatere" o modalitate de constituire a cuplului ideal. )ntr-un alt registru" textul poate fi considerat o artă poetică ce ilustrează idei despre

laboratorul artistic al poetului" despre întâlnirea dintre poet i inspiraţie" despre extazulcare-l produce clipa revelaţiei absolutului.

)ncă din titlul volumului" ()n dulcele stil clasic*" poetul îi mărturisete intenţia de areveni al o vârsta anterioară a poeziei" căutând simplitatea i rafinamentul versuluiclasicilor. 1e altfel" poetul afirmase că se simte atras de problematica filosofică blagiană"sau de purele sonorităţi verbale barbiliene" sau de reinventarea limba$ului poeticarghezian. )n felul acesta el înţelege să recupereze modelele clasicilor.

1in punct de vedere al structurii" poezia este compusă din cinci catrene cu monorimă" cuun vers final izolat i se constituie din câteva secvenţe poetice. 'rima secvenţă este

formată din strofele ,-2 i reprezintă momentul apariţiei muzei" a (domnioarei*.3ermenul (domnioară* amintete de poezia graţioasă a secolului 454. +uita de metaforedelimitează calea de pătrundere din concret în abstract" îndepărtarea de real spretranscendent ca într-un ritual al întâlnirii dintre poet i univers" dintre relativ i absolut.6etaforele sugerează" deci" sursa poeziei# duritatea regnului mineral (dintr-un bolovan*"efemeritatea vieţii (frunza verde" pală*" necunoaterea" misterul" momentul exact înaintede revelaţie (inserare-n seara*" iar 7pasare amară* surprinde starea de suferinţa a poetului.

+ecvenţa a doua surprinde clipa revelaţiei" momentul de maximă tensiune lirică.8olosirea formelor arhaice a verbului 7l-am fost zărit* exprimă simultaneitatea iefemeritatea momentului" fiind evidentă revalorizarea formei verbale de secolul 454" adiatezei pasive. Efemeritatea clipei de revelaţie este sugerată de repetiţia 7o secundă" osecundă*. 0ocul întâlnirii e preluat din recuzita romanticului# apa" oglinda" unda suntelementele care esenţializează versul 7l-am fost zărit in undă*. (5nima încet mi-afundă*este cheia poemului prin accentul lui tragic i ilustrează manifestarea afectiva a euluicontemplator.

8/18/2019 Comentariu Nichita Stanescu

2/2

)n secvenţa a treia" poetul devine victimă a viziunii sale" a iluziei" un halucinat alinspiraţiei (blestemat i semizeu*. 3onalitatea elegiacă a versurilor este dată desentimentul de damnare a poetului ce vine din contiinţa dualităţii existenţei sale" efemer- peren" în imposibilitatea ancorării în starea de graţie" din contiinţa singurătăţii sale pecare o percepe ca pe o boala (căci îmi este foarte rău*.

9ltima strofă reprezintă revenirea la starea de expectativă de la început si reprezintă omeditaţie lirică pe tema scurgerii inexorabile a timpului i a nimicniciei 7+tau întins silung i zic:1omnioară mai nimic*. 6esa$ul strofei este că înafara inspiraţiei poetice" sauînafara iubirii" existenţa poetului nu are sens. Versul final" izolat" are rol conclusiv" 7pasultrece eu rămân* i proclamă concepţia poetului despre salvarea prin poezie" prin artă" dinfaţa scurgerii ireversibile a timpului.

0a nivel morfosintactic se manifestă substantivul generalizat (domnioară7" în loc denumele femeii sau al muzei" care se repeta de cinci ori în text" inclusiv în refren (pasultău de domnioara7. +ubiectivitatea lirismului se vădete prin verbe i pronume la

 persoana 5 sau a 55-a# (am fost zărit7" (rămâi7" (stau7 etc. +onorităţile clasice" desuete"sunt conferite de revalorizarea formei verbale 7l-am fost zărit*.

0exico-semantic se remarcă termeni comuni din sfera naturii terestre sau cosmice ; bolovan" frunză" înserare" pasăre" sau din sfera uman-senzorială ; pas" inimă" mers"timpan. Ne putem referi i la ambiguitatea limba$ului" la desemantizarea prin asociereaîntre termeni incompatibili (pasăre amară*" (soare aurit*" (înserarea-n seară*. 0a nivelstilistic se disting metafore dramatice (dintr-un bolovan coboară : pasul tău dedomnioară7 i epitete surprinzătoare (pasăre amară7" (soare pitic" aurit" mozaic7.

)n opinia mea" autorul Nichita +tanescu reuete să surprindă cu vădite disponibilităţi

estetice modul în care iubirea i creaţia se îngemănează" se îngâna i coexistă atât în planul existenţei %relevând condiţia umană&" cât i în planul cunoaterii %ilustrând condiţiade creator& într-o fermecătoare" muzicală" dar neobinuită poezie în care ambiguitatea sauambivalenţa semnificaţiei textului poetic" desemantizarea i nonconformismul debordant"delirul asociat îndrăgostitului" vor fuziona cu atitudinea recuperatoare specific neo-modernistă" cu recuzita clasică" romantică" cu gestica specifică de sacerdot ce va coroboraîn mod neateptat formularea axiomatică finală" element de intertextualitate.