Comentarea unei figuri de stil:

a) Algoritm

1. Ce figură de stil este?

2. Din ce este alcătuită?

3. Ce imagine sugerează?

4. Semnificația ei în text(idei, sentimente, însușiri ale unui personaj);

b) Formule de utilizat:

· Expresivitatea limbajului este susținută în continuarea poeziei de figuri de stil...

· În conturarea atmosferei, scriitorul folosește o famă variată de figuri de stil...

· Implicare afectivă este sugerată prin prezența (figurilor de stil), sugerînd...

· Expresia... sugerează...

· Expresia... valorifică...

· Expresia...intensifică...

· Expresia marchează...

· Expresia poate fi interpretată ca un semn al...

· Cuvîntul (expresia) ... generează ideea ...

· Prin (figura de stil) ... se crează...

· Se crează senzația că ...

· Tabloul prinde contur prin surprinderea unui detaliu...

· Se crează o atmosferă de ... prin...

· Epitatele se disting prin noutate ...

· Epitetul în inversiune accentuiază ...

· Epitatele dau relief imaginilor poetice ...

· Comparație menționată ar putea trimite la ideea ...

c) Model

Prin (cu ajutorul, prin intermediul etc) epitetul (comparația, personificare, hiperbola, repetiția, enumerația etc.) ”Z” (se citează secvența din text care conține figura de stil identificată/selectată pentru interpretare), poetul (scriitorul, autorul acestei opere, creatorul, artistul etc) exprimă (sugerează, subliniază, creează impresia, accentuează, amplifică, creează o imagine, comunică, transmite, scoate în relief, aduce în prim-plan, pune în luminp, etc) ... urmează ideea, sentimentul starea sufletească, imaginea, senzația, aspectul etc.

Metafora personificatoare ”izvor de cînturi dulci” compune o imagine auditivă și sugerează ideea că șoapta izvorului este asemenea unor vorbe dulci, înbietoare și tainice de iubire. Această metaforă, este alcătuită din termeni specific eminescieni, motivul romantic ”izvor” și epitetul ”(cînturi) dulci”.

Efectele stilistice ale semnelor de punctuație

Virgula – ”,”

· Virgula separarea unei apoziții/explicații suplimentare, izolarea unei construcții în vocativ, separarea a două idei aflate în raport adversativ (dacă întâlnim conjuncția dar, iar, însă,ci) sau disjunctive (dacă întâlnim conjuncția ”sau”), elipsa predicatului (Mama vine, sora, nu), construcție incidentă (vino, zise).

· Virgula se folosește în situații în care este necesar să se accentueze să se releveze o anumită parte a enunțului.

· Virgula scoate în prim-plan ceea ce este mai important pentru acest context.

Formule de utilizat:

Virgula provoacă cititorul spre ...

· Punctele de suspensie marchează întreruperea șirului gîndirii și o pauză afectivă ce accentuează sentimentele exprimate în text.

· Punctele de suspensie evidențiază surprinderea, ezitarea, durere, regret, îndoială, o vorbire incoerentă, disperare, meditație, nedumerire, renunțare, haos în gândire.

· În textul literar, reprezintă un semn grafic, dar și de tonalitate, care marchează discursul fragmentar, de tip reflexiv/meditativ, semnificând interiorizarea trăirilor sau a gândurilor.

· Punctele de suspensia marchează întrerupere comunicării. Motivațiile subiectului vorbitor sunt multiple; consideră că destinatul subînțelege ceea ce urmează; un moment de surpriză sau șoc emoțional, având ca efect instaurarea tăcerii semnificative; o pauză psihologică, intenționată, a vorbitorului, după care urmează un cuvânt neașteptat, care poate avea nuanță ironică.

· Punctele de suspensie interiorizează starea de spirit (a autorului, a eului liric). Ele constituie fundalul pe care se realizează trăiri și sentimente.

Formule de utilizat:

Punctele de suspensie reprezintă declanșarea unei game de emoții (atitudini) ...

Model:

Rar ninge-n noapte fără vindecare,

Cu leru-i ler peste un sfert de veac...

Mi-e dor...

· Punctele de suspensie marchează întreruperea enunțului, a discursului liric. Au valoarea de a sugera starea profundă a eului liric de retrăire a amintirilor legate de frumusețea tradițiilor, de casă părintească și de părinți. Ele angajează și cititorul într-o stare de reflexivitate.

· Punctele de suspensie folosite în mod repetat în text sunt pauze afective în fluxul narativ și sugerează reflecțiile rememorării unor întâmplări din trecut.

· Punctele de suspensie îndeamnă la meditație, sugerând totodată o puternică încurcătură emoțională a eului liric.

· Punctele de suspensie din ultimul vers au rol stilistic și semnifică melancolia eului liric, îndemnul spre meditație.

· Punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pentru a da o oarecare continuitate a versului, au rolul de a atrage atenția asupra spuselor sale și reprezintă o pauză de gândire a personajului sugerând astfel și o stare emoțională.

Linia de pauză – ”-”

· Linia de pauză este marca unei tensiuni lirice deosebite, când este plasată după un enunț cu caracter confesiv, inducând cititorului conștiința gravității mărturisirii:

”Carbonizat, amorul fumega –

Parfum de pene arse...”

· Linia de pauză are rolul de a atrage atenția cititorului asupra trăirilor afective ale eului liric și conferă o frumoasă notă de expresivitate.

· Linia de pauză este cea mai adecvată pentru a reda o pauză, care deschide perspectiva unei dezvăluiri, unei precizări, unei elucidări și a unei insistări.

”Cade

Tot ce-i frumos și unic –

Cade sufletul.”

· Linia de pauză are valoare de semn de egalitate, de echivalență totală între două realități

Toamna – strugure de chihlimbar

· Linia de pauză marchează totodată o schimbare a intonației și pune în evidență o atitudine afectivă a eului liric.

Două puncte – ”:”

· Două puncte au rolul de a atrage atenția asupra a ceea ce urmează.

· Două puncte introducere o contestare de mare valoare, de o mare revelație

· Două puncte marchează o pauză, uneori mai mică decât punctul, pauză care pregătește și anunță o vorbi directă, o enumerare, o exclamație sau o concluzie.

· Semnul două punctă este un segment de pornire, demarare a unei constatări derivate din ceea ce a trăit și a concis autorul.

Semnul exclamării – ”!”

· Semnul exclamării marchează grafic o atitudine a vorbitorului, o stare sufletească. Aceasta poate fi: suferința, bucuria, deznădejdea, admirația, regretul, dezaprobarea, ciuda etc. Contextul are un rol foarte important în identificarea corectă a acestei stări.

· Semnul exclamării marchează conturul internațional al unui enunț exclamativ, dar și participarea afectivă a autorului, accentuând sentimentele exprimate; poate marca și adesarea directă și evocarea unei personalități istorice din trecut

· Prezența propozițiilor exclamative într-un text narativ(când nu aparțin personajulor) indică implicarea afectivă a naratorului, iar într-unul liric reprezintă o marcă a eului liric. În amândouă situațiile, propozițiile exclamative, imprimă textului o notă puternică de subiectivitate.

Formule de utilizat:

· Semnul de exclamare vine să nuanțeze...

· Semnul de exclamare evidențiază...

· Semnul de exclamare scoate în evidență...

· Semnul de exclamare exteriorizează starea de spirit a eului liric...

Semnul interogării – ”?”

· Semnul interogării exprimă o implicare afectivă puternică: indoială, nedumerire, uimirea, emoția, surpriza, furia, dilema, incertitudine, căutare febrilă, suferința, nehotărîrea, indignarea etc.

· Semnul interogării marchează conturul intonațional al unui enuț interogativ, evidențiază starea de incertitudine sau starea meditativă a eului liric(în funcție de situație):

Formule de utilizat

· Semnul de interogării provoacă un interes...

Model:

Florile surind în taină;

Oare ce-ar surâde ele?

Semnul de interogării relevă starea de revelație, de surprindere, pe care o trăiește eul liric în raport cu personificarea Florile surind. Semnul mai exprimă și o încercare a eului liric de a găsi un răspuns, de a exprima o nedumerire.

Punctul și virgula – ”;”

· Punctul și virgula marchează ezitarea autorului de a trece la alt segment de comunicare, el face o legătură între cele enunțate anterior și cele ce urmează să fie spuse în comunicare.

Model:

Florile surind în taină;

Punctul și virgula marchează final unei descrieri a cadrului de natură, realizat printr-o stare calmă, feeric și trecerea la un alt segment de comunicare.