BRIEFING Politicile UE - rezultate pentru cetățeni

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European Autori: Beatrix Immenkamp, Gianluca Sgueo și Sofija Voronova, împreună cu Alina

Dobreva Serviciul de cercetare pentru deputați

PE 635.561 – Iunie 2019 RO

Combaterea terorismului REZUMAT Confruntată cu o amenințare teroristă tot mai mare pe plan internațional, Uniunea Europeană (UE) joacă un rol din ce în ce mai ambițios în combaterea terorismului. Deși răspunderea principală pentru combaterea infracționalității și asigurarea securității revine statelor membre, UE oferă cooperare, coordonare și (într-o anumită măsură) instrumente de armonizare, precum și sprijin financiar pentru a face față acestui fenomen care nu cunoaște frontiere. În plus, ipoteza conform căreia există o legătură între dezvoltare și stabilitate, precum și între securitatea internă și externă, a ajuns să modeleze acțiunea UE dincolo de granițele sale. Cheltuielile UE în domeniul combaterii terorismului au crescut de-a lungul anilor și, conform previziunilor, vor continua să crească și de acum înainte, pentru a permite o mai bună cooperare între autoritățile naționale de aplicare a legii și un sprijin consolidat din partea organismelor UE responsabile cu securitatea, cum ar fi Europol și eu-LISA. Finanțarea cooperării cu țările terțe a crescut la rândul ei, inclusiv prin Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace. Numeroasele norme și instrumente noi care au fost adoptate începând cu 2014 acoperă o varietate de aspecte, de la armonizarea definițiilor infracțiunilor de terorism și a sancțiunilor și de la schimbul de informații și de date, până la protejarea frontierelor, combaterea finanțării terorismului și reglementarea armelor de foc. Pentru a evalua eficiența instrumentelor existente și pentru a identifica lacunele și posibilele căi de urmat, Parlamentul European a înființat o Comisie specială pentru combaterea terorismului (TERR), care și-a prezentat raportul în noiembrie 2018. TERR a elaborat recomandări detaliate pentru acțiunile imediate sau pe termen lung care vizează prevenirea terorismului, combaterea cauzelor sale profunde, protejarea cetățenilor UE și acordarea de asistență victimelor în cel mai bun mod cu putință. În conformitate cu aceste recomandări, acțiunile viitoare ale UE de combatere a terorismului se vor concentra, cel mai probabil, pe abordarea amenințărilor existente și a celor noi, pe combaterea radicalizării – inclusiv prin prevenirea răspândirii propagandei teroriste online – și pe creșterea robusteții infrastructurii critice. Printre evoluțiile previzibile se numără și intensificarea schimbului de informații, asociată cu interoperabilitatea preconizată dintre bazele de date ale UE legate de securitate și frontiere, precum și investigarea și urmărirea penală la nivelul UE a infracțiunilor de terorism, prin propunerea de extindere a mandatului recent înființatului Parchet European. Prezentul document este o actualizare a unui briefing anterior, publicată înaintea alegerilor europene din 2019. Vizitați pagina Parlamentului European dedicată combaterii terorismului.

În acest briefing

Situația actuală Așteptările publicului în ceea ce privește

implicarea UE Cadrul UE Realizări în legislatura parlamentară 2014-2019 Potențialul pentru viitor

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

2

Situația actuală Terorismul nu este un fenomen nou în Europa. O serie de state membre ale UE (cum ar fi Franța, Italia, Spania și Regatul Unit) au o lungă experiență în materie de combatere a grupărilor teroriste autohtone. Cu toate acestea, odată cu atacurile din 11 septembrie 2001 de pe teritoriul Statelor Unite, amenințarea teroristă a evoluat către o dimensiune mai globală. Potrivit unor cercetări recente, între 2000 și 2018, 753 de persoane și-au pierdut viața ca urmare a unor atacuri teroriste în UE, iar 1 115 cetățeni europeni au căzut victime terorismului în țări din afara UE. Moartea celor mai multe victime din UE și din lume este cauzată de terorismul jihadist. Recentul val de atacuri teroriste care au lovit Europa între 2015 și 2018 a generat o serie de probleme pentru UE și statele sale membre.

Luptătorii străini: odată cu proclamarea așa-numitului Stat Islamic (ISIL/Daesh), mii de tineri europeni au plecat în zonele de conflict din Siria și Irak pentru a lupta de partea ISIL/Daesh. Unii dintre ei s-au întors în țările de origine pentru a organiza și desfășura pe teritoriul european atentate ucigașe, precum atacurile de la Paris din noiembrie 2015.

„Lupii singuratici”: persoane radicalizate, care nu au dorit sau nu s-au putut alătura ISIL/Daesh în Siria, au atacat oameni obișnuiți sau membri ai forțelor de poliție în propriile lor țări și orașe, după ce au jurat credință ISIL/Daesh. Astfel de „lupi singuratici”, care nu au decât o legătură slabă cu Statul Islamic și folosesc ca arme obiecte din viața de zi cu zi, precum cuțite sau mașini, au devenit un motiv de îngrijorare tot mai puternic: atacurile de acest tip s-au înmulțit, pe măsură ce ISIL pierdea atât teritoriu, cât și capacitatea de a orchestra atacuri de tip militar.

Terorismul autohton și radicalizarea online: majoritatea autorilor atacurilor teroriste care au avut loc pe teritoriul european în ultimii ani erau cetățeni europeni, născuți în Europa și radicalizați fără măcar să fi părăsit vreodată continentul. Mediul digital oferă modalități simple de radicalizare: jihadiștii utilizează internetul, darknet-ul și canalele de comunicare criptate, precum Telegram în scopuri propagandistice, de antrenament și de recrutare.

Riscuri cibernetice: la un nivel mai general, mediul digital oferă numeroase oportunități de atacuri cibernetice, astfel încât este deosebit de important să se asigure protecția infrastructurii critice (cum ar fi rețelele de transport, rețelele energetice și spitalele etc.). Chiar dacă în prezent jihadiștii nu par să dețină competențele necesare pentru a desfășura atacuri informatice, există riscul ca ei să recruteze în viitor persoane mai competente sau să cumpere de pe darknet instrumente gata pregătite destinate atacurilor cibernetice.

Armele de foc și substanțele explozive: accesul teroriștilor la arme de foc, uneori vândute legal ca fiind dezactivate și reactivate ulterior, precum și la precursorii de explozivi utilizați pentru fabricarea bombelor artizanale reprezintă o altă problemă pentru asigurarea respectării legii în statele membre ale UE.

Frontierele: deși mulți autori nu au trecut nicio frontieră pentru a comite atacuri, alții s-au folosit de fluxurile de refugiați pentru a intra în UE fără a se face remarcați. Fenomenul luptătorilor străini și gradul ridicat de risc terorist au pus sub semnul întrebării principiul liberei circulații transfrontaliere în interiorul UE și au scos la lumină deficiențele în materie de control la frontierele externe.

Luptătorii străini care se întorc în țara lor înfrângerea suferită de ISIL/Daesh pe terenul de luptă ridică încă o problemă – întoarcerea luptătorilor străini în țările lor de origine. Este posibil ca numărul luptătorilor străini care se întorc să nu fie mare, deoarece mulți dintre ei au murit sau s-au mutat în alte zone de conflict, însă există temerea că cei întorși ar putea să comită noi atacuri sau să radicalizeze alte persoane.

Femeile și copiii o altă problemă este cea a femeilor care se întorc din zonele de război și a copiilor născuți acolo – cum ar trebui ei să fie integrați în societate? Trebuie oare să-i considerăm drept victime sau ca o potențială amenințare?

Drepturile fundamentale axarea UE și a fiecărui stat membru pe securitate, în încercarea de a-și proteja cetățenii, poate reprezenta o dificultate din perspectiva drepturilor fundamentale.

Combaterea terorismului

3

Măsurile de securitate pot interfera cu drepturile și libertățile protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE; prin urmare, trebuie instituite garanții și căi de atac adecvate.

Victimele: în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, acordarea de asistență victimelor terorismului reprezintă o provocare aparte pentru autoritățile publice. Aceste victime au nevoi specifice și ar trebui să beneficieze de drepturi depline și de ajutor adecvat, indiferent de locul de reședință sau de naționalitate.

Aceste probleme multiple, aflate în continuă evoluție, necesită o acțiune comună la nivelul UE și o cooperare internațională, niciun stat membru nefiind în măsură să răspundă de unul singur amenințării teroriste de la nivel mondial.

Așteptările publicului în ceea ce privește implicarea UE1

Potrivit unei serii de sondaje Eurobarometru efectuate pentru Parlamentul European cu privire la percepții și așteptări, sprijinul cetățenilor Uniunii pentru o implicare mai puternică a acesteia în combaterea terorismului a scăzut de la 82 % în 2016 la 77 % în 2018. Este vorba despre o scădere cu cinci procente a așteptărilor cetățenilor. Însă acesta este în continuare domeniul de politică cu cel mai înalt nivel de așteptări din partea cetățenilor pentru o mai mare implicare a UE. Deși există variații între statele membre în ceea ce privește sprijinul pentru o mai mare implicare a UE, această politică se bucură de ceva mai mult decât de sprijinul majorității – se poate afirma chiar că există un consens la nivelul întregii UE cu privire la această chestiune. Cele mai mari așteptări în ceea ce privește o mai mare implicare a UE au fost înregistrate în Cipru (92 %), Spania (87 %) și Finlanda (85 %). Cele mai slabe așteptări în ceea ce privește o mai mare implicare în combaterea terorismului s-au înregistrat în Austria (61 %) și Croația (67 %) – în ambele țări poziția a fost împărtășită de aproximativ două treimi din populație.

Deși așteptările privind o acțiune mai amplă a UE în materie de combatere a terorismului au înregistrat, în general, o scădere, există unele diferențe între statele membre. Cea mai importantă reducere a sprijinului pentru o implicare mai mare a UE a fost înregistrată în Austria (o scădere cu 12 procente), Estonia și Italia (o scădere cu 10 procente în fiecare dintre ele). Așteptări sporite în ceea ce privește o mai mare implicare a UE în această politică au fost înregistrate în Spania (o creștere cu trei procente), Irlanda și Polonia (o creștere cu două procente în fiecare dintre aceste țări) și în Finlanda (o creștere cu un procent).

Figura 1 – Procentajul de respondenți care ar dori ca UE să intervină mai mult decât în prezent

Sursa: Sondajul Eurobarometru 85.1, 2016; 89.2, 2018.

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

4

În 2016, mai puțin de un sfert dintre cetățenii Uniunii chestionați au apreciat că implicarea actuală a UE era suficientă (23 %). În prezent, această proporție a cetățenilor mulțumiți a ajuns la aproape o treime (32 %), ceea ce reprezintă o îmbunătățire cu 9 puncte procentuale. În mod similar, proporția cetățenilor care estimează că actuala implicare a UE este insuficientă a scăzut de la 69 % în 2016 la 57 % în 2018. Alături de protecția frontierelor externe, combaterea terorismului este domeniul care prezintă cea mai semnificativă îmbunătățire în ceea ce privește evaluarea performanțelor UE de către cetățeni.

Această tendință spre o evaluare mai favorabilă a implicării UE în lupta împotriva terorismului este împărtășită de cetățenii tuturor statelor membre ale UE. Cea mai semnificativă îmbunătățire se

înregistrează în Portugalia (creștere cu 24 de puncte procentuale) și în Belgia (creștere cu 21 de puncte procentuale). Creșterea este mai puțin semnificativă în Franța și în Regatul Unit (doar două și, respectiv, trei procente).

Deși decalajul dintre așteptările cetățenilor în ceea ce privește implicarea UE în combaterea terorismului și evaluarea implicării sale actuale este unul dintre cele mai mari dintre domeniile de politică incluse în studiu, acesta este, de fapt, decalajul care s-a redus cel mai mult. Această schimbare pozitivă se datorează, în principal, îmbunătățirii notabile a percepției cetățenilor cu privire la rezultatele obținute de UE în ceea ce privește combaterea terorismului.

Cadrul UE Cadrul juridic Acțiunea UE în domeniul combaterii terorismului se bazează pe titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), referitor la spațiul de libertate, securitate și justiție. Articolul 83 din TFUE plasează terorismul pe lista celor mai grave infracțiuni cu o dimensiune transfrontalieră, pentru care este prevăzută posibilitatea de a stabili norme minime comune. Cu toate acestea, competența Uniunii este limitată prin articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care prevede că „securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru”, și prin articolul 72 din TFUE, care confirmă prerogativele naționale pentru menținerea ordinii publice și apărarea securității interne.

O altă dispoziție relevantă este așa-numita „clauză de solidaritate” (articolul 222 din TFUE), în temeiul căreia UE ar trebui să mobilizeze toate instrumentele de care dispune, inclusiv resursele militare

Figura 3 – Percepția acțiunii UE ca fiind adecvată în prezent: diferența de puncte procentuale între 2016 și 2018

Sursa: Eurobarometer 85.1, 2016; 89.2, 2018.

Figura 2 – Așteptările ca UE să acționeze mai mult decât în prezent: diferența în procente între 2016 și 2018

Sursa: Sondajul Eurobarometru 85.1, 2016; 89.2, 2018.

Combaterea terorismului

5

puse la dispoziție de statele membre, pentru a preveni sau a răspunde unui atac terorist în oricare dintre acestea. Măsurile de combatere a terorismului pot fi luate, de asemenea, în temeiul dispozițiilor juridice referitoare la o serie de politici care prezintă o legătură indirectă (de exemplu, piața internă).

Evoluții ale politicilor Politica UE de combatere a terorismului își are rădăcinile istorice în cadrul Grupului TREVI (Terrorisme, Radicalisme, Extrémisme et Violence internationale), o rețea interguvernamentală formată din reprezentanți ai ministerelor justiției și afacerilor interne, înființată în 1976. Dezvoltarea sa ulterioară a fost însă influențată enorm de atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA, moment în care amenințarea teroristă a început să fie percepută ca având un caracter global și fără frontiere. În urma acestor atacuri, UE a adoptat primul său plan de acțiune în acest domeniu, iar ulterior, în iunie 2002, un act legislativ fundamental: Decizia-cadru privind combaterea terorismului, care prevede o definiție comună a infracțiunilor de terorism în Europa.

În 2005, ca urmare a atacurilor de la Madrid și Londra din 2004 și, respectiv, 2005, UE a adoptat o strategie cuprinzătoare de combatere a terorismului, axată pe patru piloni: prevenirea, protecția, urmărirea și reacția. Strategia a fost concepută, totodată, pentru a avea un impact global și a evidențiat importanța cooperării cu țările din afara UE și cu instituțiile internaționale. În 2004, UE a desemnat un coordonator pentru lupta împotriva terorismului, astfel încât Uniunea să monitorizeze punerea în aplicare a strategiei și să sprijine cooperarea dintre statele membre și cooperarea cu partenerii internaționali. Strategia a fost actualizată ultima dată în 2014.

Combaterea terorismului reprezintă, de asemenea, o prioritate de frunte în documentele strategice mai ample, cum ar fi strategia de securitate internă a UE, adoptată în 2010 și reînnoită în 2015 pe baza Comunicării Comisiei pe tema „Agenda europeană privind securitatea” (a se vedea mai jos). De asemenea, ea face parte din strategia globală a UE adoptată în 2016, în ideea unei abordări coordonate a politicilor interne și externe.

Cooperarea internațională În lupta împotriva terorismului, UE cooperează cu organizații și organisme internaționale, printre care Organizația Națiunilor Unite (ONU), Forumul mondial pentru combaterea terorismului, Coaliția internațională pentru contracararea ISIL/Daesh, Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și Consiliul Europei.

UE pune în aplicare în mod activ Strategia globală a ONU de combatere a terorismului, adoptată în 2006, precum și rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și regimurile de sancțiuni la adresa persoanelor sau grupurilor suspectate de terorism. UE a aderat la cele 19 convenții ale ONU privind terorismul, care au fost publicate începând cu anul 1963. ONU a stabilit standarde privind prevenirea și combaterea terorismului, inclusiv măsuri de drept penal și instrumente de combatere a finanțării terorismului, precum și de abordare a problemei luptătorilor teroriști străini.

UE și șapte dintre statele sale membre fac parte din Forumul mondial pentru combaterea terorismului, o platformă multilaterală informală de combatere a terorismului, lansată în 2011 pentru a promova o abordare strategică pe termen lung pentru combaterea terorismului și a ideologiilor extremiste violente pe care acesta se bazează.

UE și 27 dintre statele sale membre sunt membre ale Coaliției internaționale pentru contracararea Daesh, înființată în 2014 pentru a contracara extinderea grupului și pentru a asigura înfrângerea acestuia. Pe lângă desfășurarea de campanii militare în Irak și Siria, coaliția urmărește să distrugă infrastructura de finanțare a ISIL/Daesh, să combată propaganda acestuia și să stopeze afluxul de luptători străini. Strategia UE pentru Siria, adoptată în 2017 (și aprobată încă o dată în 2018) și strategia UE pentru Irak, adoptată în 2018, fac, de asemenea, parte din eforturile UE de combatere a ISIL/Daesh.

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

6

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) elaborează recomandări privind combaterea spălării banilor, care acoperă și finanțarea terorismului și sunt recunoscute și puse în aplicare de multe țări din lume. UE a implementat recomandările FATF printr-o serie de directive privind combaterea spălării banilor.

Consiliul Europei (CoE) a adoptat o serie de convenții majore care stabilesc standarde juridice privind aplicarea legii și drepturile omului în domeniul combaterii terorismului. În 2018, UE a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, precum și protocolul său adițional. Convenția vizează consolidarea luptei împotriva terorismului, reafirmând că toate măsurile adoptate pentru prevenirea sau reprimarea infracțiunilor de terorism trebuie să respecte statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale.

UE întreține relații de cooperare bilaterală cu țări terțe în domeniul combaterii terorismului. Începând cu anul 2001, UE a inclus clauze de combatere a terorismului în acordurile bilaterale și multilaterale, cum ar fi acordurile de parteneriat și cooperare, acordurile de asociere și acordurile de stabilizare și de asociere cu țările din Balcanii de Vest. Domeniul de aplicare a acordurilor diferă, însă dispozițiile privind combaterea terorismului sunt formulate în mod similar și includ trimiteri la rezoluțiile relevante ale ONU și la schimburile de informații și de bune practici.

De asemenea, UE a încheiat acorduri sectoriale cu țări din afara UE (privind cooperarea polițienească și judiciară). Acestea includ obiective în materie de combatere a terorismului: acorduri de asistență juridică reciprocă și extrădare, acorduri privind registrul cu numele pasagerilor (PNR) și acorduri de cooperare Europol și Eurojust. În 2010, UE a încheiat cu SUA Acordul UE-SUA privind Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP), privind schimbul de informații financiare care să permită accesul autorităților de aplicare a legii la datele referitoare la tranzacțiile financiare. Planuri specifice de acțiune pentru combaterea terorismului au fost între timp încheiate cu Iordania, Liban, Egipt, Israel și Tunisia, precum și cu țările din Balcanii de Vest.

Cadrul financiar Este imposibil să se facă o estimare precisă a cheltuielilor totale ale UE pentru combaterea terorismului, din două motive. În primul rând, statele membre joacă un rol primordial în alocarea resurselor pentru combaterea radicalizării, adoptarea de noi măsuri de securitate (sau consolidarea celor existente) și creșterea securității împotriva atacurilor teroriste. În al doilea rând, bugetul UE nu este conceput ca un instrument flexibil, care să se adapteze la situații neprevăzute, el trebuind să distribuie resursele disponibile pe o bază ciclică.

În cadrul financiar multianual 2014-2020, Fondul pentru securitate internă (FSI) este instrumentul financiar destinat sprijinirii inițiativelor de consolidare a securității în UE. Pentru perioada 2014-2020, bugetul total al FSI se ridică la 3,8 miliarde EUR. În cadrul FSI, principala componentă legată de combaterea terorismului este „poliția FSI”. Aceasta are menirea să asigure un nivel ridicat de securitate în UE și să combată formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată, inclusiv terorismul. Poliția FSI dispune de un buget care depășește cu puțin 1 miliard EUR (662 de milioane EUR prin gestiune partajată, în cazul în care acțiunile sunt efectuate de statele membre, și 342 de milioane EUR prin gestionarea directă de către Comisie). Finanțarea prin FSI a fost utilizată parțial pentru a sprijini organismele UE implicate în combaterea terorismului, cum ar fi Centrul european de combatere a terorismului recent creat în cadrul Europol, care a primit 2 milioane EUR în 2016 pentru a-și spori personalul. Un alt exemplu este Centrul de excelență al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, creat în 2015 pentru a intensifica sprijinul acordat statelor membre și țărilor prioritare din afara UE și căruia i-a fost alocat un buget de 25 de milioane EUR până în 2020.

În cadrul liniilor bugetare repartizate în bugetul UE există și alte fonduri disponibile pentru acțiuni legate de combaterea terorismului. Iată câteva exemple:

Combaterea terorismului

7

fonduri pentru acțiuni menite să prevină radicalizarea prin educație. În anul 2016, de exemplu, în cadrul programului Erasmus+, au fost puse la dispoziție în jur de 200 milioane EUR pentru încurajarea incluziunii și promovarea valorilor fundamentale;

au fost alocate fonduri destinate cercetării în domeniul securității. Pentru perioada 2018-2020, peste 1 miliard EUR au fost alocați cercetării și inovării în cadrul Orizont 2020 pentru a îmbunătăți securitatea, din care 135 de milioane EUR pentru proiectele care vizează amenințările pe care le reprezintă infracționalitatea și terorismul.

De asemenea, UE sprijină financiar acțiunile de combatere a terorismului în țări terțe, în mai multe moduri.

Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) poate fi utilizat, printre altele, pentru finanțarea măsurilor de promovare a cooperării cu țările terțe în combaterea terorismului. Cooperarea se poate stabili cu fiecare țară sau cu organizații regionale și sub-regionale.

Misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC) oferă un alt cadru prin care UE încearcă să abordeze atât cauzele profunde, cât și simptomele terorismului și ale radicalizării. Misiunile civile din cadrul PSAC sunt finanțate din bugetul politicii externe și de securitate comună (PESC).

Există, de asemenea, instrumente financiare în afara bugetului UE, finanțate prin contribuții din partea statelor membre ale UE - și, în unele cazuri, din partea altor donatori -, care permit UE să abordeze problema terorismului.

De o importanță deosebită este fondul fiduciar al Uniunii pentru acțiuni externe – fond fiduciar cu donatori multipli pentru acțiuni de urgență, acțiuni ulterioare situațiilor de urgență sau acțiuni tematice, pe care Comisia are dreptul să le creeze și să le administreze în domeniul acțiunilor externe. Aceste fonduri pot acoperi cheltuielile legate de combaterea terorismului sau pot ajuta țările partenere să își îmbunătățească capacitățile de combatere a terorismului și a crimei organizate. Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, de exemplu, abordează cauzele migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa și are, de asemenea, obiectivul de a combate terorismul și de a spori securitatea. Până în prezent, 4,2 miliarde EUR au fost angajate în fond.

Realizări în legislatura parlamentară 2014-2019 Începând cu mijlocul anului 2014, UE a adoptat o gamă largă de măsuri legislative și nelegislative pentru prevenirea și combaterea terorismului, în conformitate cu strategiile și planurile sale de acțiune.

La 28 aprilie 2015, Comisia Europeană a adoptat Agenda europeană privind securitatea − instrumentul principal de politică care definește răspunsul UE la provocările în materie de securitate pentru perioada 2015-2020. Agenda este structurată în jurul a trei priorități: terorismul și radicalizarea, crima organizată și criminalitatea informatică. Aceasta acoperă, în special, aspecte precum schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii și agențiile UE, cooperarea polițienească operațională și cofinanțarea pentru securitatea la nivelul UE.

Măsurile preconizate au fost specificate ulterior printr-o serie de planuri de acțiune adoptate între 2015 și 2018, privind: armele de foc și explozivii (2015); consolidarea combaterii finanțării terorismului (2016); consolidarea răspunsului european la fraudarea documentelor de călătorie (2016); protecția spațiilor publice (2017); pregătirea împotriva riscurilor de siguranță chimică, biologică, radiologică și nucleară (2017) și securitatea maritimă (2018).

Acțiunile recente ale UE s-au dezvoltat pe două direcții, vizând, pe de o parte, anihilarea mijloacelor de acțiune ale teroriștilor și infractorilor, și, pe de altă parte, consolidarea rezilienței în caz de atacuri și a capacității de reacție.

Legislația recent adoptată cuprinde:

Armonizarea dreptului penal: în martie 2017, Parlamentul European și Consiliul (colegiuitorii) au adoptat Directiva privind combaterea terorismului pentru actualizarea

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

8

cadrului din 2002 și punerea în aplicare a noilor standarde internaționale. Ea incriminează o gamă largă de activități teroriste, printre care călătoriile în scop terorist sau participarea la acțiuni de antrenament în scopuri teroriste. De asemenea, în definiția infracțiunilor de terorism sunt introduse atacurile cibernetice, permițându-se urmărirea penală a terorismului cibernetic.

Acordarea de asistență victimelor terorismului: drepturile și nevoile victimelor atacurilor teroriste au fost acoperite de legislația europeană privind victimele criminalității începând din 2012. Cu toate acestea, directiva privind combaterea terorismului menționată mai sus a adăugat noi dispoziții pentru a îmbunătăți răspunsul la nevoile specifice ale acestor victime și pentru ca asistența să fie acordată în mod egal tuturor resortisanților UE în orice țară din Uniune, precum și în țările de origine, la întoarcere.

Combaterea finanțării terorismului: A cincea directivă privind combaterea spălării banilor, adoptată recent, completează cadrul UE existent pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Aceasta va spori transparența, va facilita activitatea unităților de informații financiare, va crea registre centralizate de conturi bancare pentru a identifica deținătorii și va aborda riscurile legate de monedele virtuale și cardurile anonime preplătite. Alte trei acte legislative armonizează sau actualizează normele existente: o directivă privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor, care stabilește sancțiuni minime comune, un regulament privind controalele privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune, care îmbunătățește definiția numerarului pentru a include, de exemplu, monedele virtuale, și un regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare, care facilitează înghețarea sau confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni în întreaga Europă. Toate aceste noi reguli au intrat în vigoare în 2018 și vor începe să se aplice începând cu anul 2020.

Reglementarea armelor: pentru a împiedica teroriștii să achiziționeze cu ușurință armele de foc sau să reactiveze arme dezactivate, colegiuitorii au adoptat două acte legislative - o directivă privind controlul achiziționării și al deținerii de arme și un regulament privind standardele de dezactivare, pentru a garanta că armele de foc dezactivate devin ireversibil nefuncționale; ambele acte normative au intrat în vigoare în 2018;

Protecția frontierelor UE: pentru a împiedica circulația liberă a teroriștilor pe teritoriul UE, mai multe țări au introdus controale temporare la frontierele lor, iar Comisia a propus noi norme privind posibilitatea adoptării unor astfel de măsuri temporare în cazul unei amenințări grave la adresa securității interne. Dat fiind faptul că Parlamentul European a adoptat o poziție în primă lectură, probabil că în noul mandat vor continua lucrările cu privire la această propunere. În ceea ce privește protecția frontierelor externe, UE a căutat să optimizeze utilizarea bazelor de date existente și să elimine lacunele de informare prin crearea unora noi. În 2017, o modificare punctuală a Codului Frontierelor Schengen a introdus obligația de a efectua controale sistematice în cazul bazelor de date relevante la frontierele externe terestre, maritime și aeriene pentru toate persoanele, inclusiv pentru resortisanții UE. Mai recent, au fost adoptate două noi sisteme de informare: Aceste sisteme ar urma să fie operaționale începând din 2020, respectiv 2021.

Schimbul de informații: datele reprezintă un instrument important de combatere a terorismului, dar este esențial ca autoritățile de aplicare a legii din diferite țări ale UE să facă schimb de informații. Au fost făcuți câțiva pași pentru îmbunătățirea colectării și a schimbului de date. Directiva UE PNR din aprilie 2016 a instituit un sistem UE de colectare a datelor privind pasagerii zborurilor, pentru a detecta călătoriile suspecte și pentru a contracara fenomenul luptătorilor străini. În 2018, colegiuitorii au adoptat noi norme de consolidare a sistemului de informații Schengen (SIS), inclusiv în domeniul cooperării polițienești și judiciare. SIS permite autorităților de poliție și de poliție de frontieră să introducă sau să consulte semnalări privind persoane căutate sau dispărute sau obiecte pierdute sau furate. Reforma a introdus noi tipuri de alerte pentru cazurile legate de activitățile teroriste. De asemenea, colegiuitorii au aprobat un nou sistem centralizat pentru schimbul de informații privind cazierele judiciare din UE ale resortisanților din țări terțe (ECRIS-TCN), care să completeze Sistemul european de informații

Combaterea terorismului

9

cu privire la cazierele judiciare existent (ECRIS), care este descentralizat. În fine, pentru a utiliza bazele de date existente și viitoare într-un mod mai inteligent și mai bine orientat, Comisia a prezentat propuneri privind interoperabilitatea sistemelor informatice ale UE. Noua arhitectură a componentelor de interoperabilitate, adoptată formal în februarie 2019, ar trebui să devină operațională după 2023 și ar oferi poliției de frontieră și autorităților de aplicare a legii o interfață unică pentru efectuarea de cercetări, precum și un serviciu de comparare a datelor biometrice pentru a facilita identificarea. O aplicație specială ar contribui, de asemenea, la abordarea problemei identităților false sau multiple.

Întărirea securității cibernetice: legiuitorii UE au făcut pași importanți în direcția consolidării rezilienței Uniunii la atacurile cibernetice (și a protecției împotriva terorismului cibernetic). Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor (NIS), care a fost aplicată din mai 2018, identifică „furnizorii de servicii esențiale” și impune obligația de a raporta incidentele cibernetice autorităților competente. Prin intermediul unui alt act legislativ, adoptat în aprilie 2019, se va înființa o Agenție a Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică și o certificare voluntară a produselor de securitate cibernetică;

Consolidarea cadrului instituțional: la nivel instituțional, UE a finalizat o nouă arhitectură de securitate, prin modernizarea competențelor și a mijloacelor necesare organismelor sale active în domeniul securității și justiției. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), înființată în 1995, și-a consolidat rolul printr-un nou mandat, în vigoare din mai 2017, și prin înființarea, în cadrul agenției, a Centrului european de combatere a terorismului (CECT) – o unitate specializată care acționează ca un punct central de informare și coordonare în combaterea terorismului în UE. CECT oferă asistență strategică și operațională și este, de asemenea, responsabil cu Unitatea UE de semnalare a conținutului online (IRU), care abordează propaganda teroristă online, și cu Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP). De asemenea, au fost adoptate noi norme pentru Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), cu scopul îmbunătățirii eficienței operaționale a acesteia. Frontex, agenția responsabilă cu gestionarea frontierelor UE, a făcut obiectul unei reforme ambițioase, devenind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. În fine, colegiuitorii au revizuit mandatul Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), responsabilă cu dezvoltarea de soluții de interoperabilitate și cu gestionarea sistemelor informatice existente și noi ale UE.

Legislația UE în domeniul combaterii terorismului ia adesea sub forma unor directive care trebuie transpuse în legislația națională, pentru a fi aplicate în statele membre. Punerea în aplicare a normelor UE la nivel național este adesea o provocare și înregistrează întârzieri (uneori importante). Conform unui raport al Comisiei din martie 2019, printre măsurile care nu au fost transpuse pe deplin de toate statele membre se numără directivele privind sistemul PNR al UE, combaterea terorismului, controlul achiziționării și deținerii de arme, securitatea informatică, protecția datelor personale de către autoritățile de aplicare a legii, precum și cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor, adoptată în 2015.

În această perioadă, Comisia a adoptat și o serie de măsuri fără caracter legislativ. Unul dintre principalele exemple este acțiunea UE de combatere și prevenire a radicalizării. În 2011, UE a lansat Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), care pune în legătură peste 3 200 de profesioniști din întreaga Europă, cum ar fi ofițeri de poliție, autorități penitenciare și de probațiune, profesori, lucrători cu tineretul, reprezentanți ai societății civile, cadre didactice universitare etc. În octombrie 2015, Centrul de excelență RAN a fost conceput ca centru de cunoaștere al UE, care să încurajeze schimbul de bune practici. Mai recent, în cadrul Comisiei Europene, a fost creată o nouă structură – Comitetul director pentru radicalizare – pentru a îmbunătăți coordonarea și cooperarea între toate părțile interesate relevante. De asemenea, UE a lansat inițiative de combatere a difuzării online a propagandei teroriste, printre care, în 2015, Forumul UE pentru internet, care reunește principalii actori din industria internetului și care este

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

10

conceput să reducă accesibilitatea conținutului online cu caracter terorist și să crească proeminența unor versiuni alternative eficace.

Cooperarea internațională Schimbul de informații cu țările terțe: Europol a încheiat acorduri operaționale cu țări din

afara UE, permițând schimbul de informații (inclusiv de date cu caracter personal). Din 2015, au fost încheiate noi acorduri cu Bosnia și Herțegovina, Danemarca, Georgia și Ucraina. Au fost încheiate noi acorduri strategice Europol, limitate la schimbul de informații generale, cu Brazilia, China și Emiratele Arabe Unite. În 2018, Consiliul a autorizat demararea negocierilor pentru acorduri operaționale cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia și Turcia.

Sprijin pentru forțele comune din regiunea Sahel: Țările din grupul G5 Sahel – Burkina Faso, Mali, Mauritania, Niger și Ciad – sunt din ce în ce mai amenințate de teroriști și de grupuri infracționale organizate, implicând trafic de arme, droguri și ființe umane. Pentru a contribui la remedierea situației, UE a pus la dispoziție 100 milioane EUR ca ajutor pentru crearea unei forțe comune, care să cuprindă 5 000 de soldați. Prima operațiune întreprinsă de Forța comună a G5 Sahel a avut loc în noiembrie 2017. UE a desfășurat două misiuni civile de consolidare a capacităților și o misiune militară de instruire în Niger și Mali.

Sunt organizate dialoguri UE privind combaterea terorismului cu mai multe țări. După atacul asupra redacției publicației Charlie Hebdo din 2015, Consiliul a decis să acorde prioritate cooperării în materie de combatere a terorismului cu țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), cu cele din Balcani și cu Turcia.

Consolidarea capacităților de combatere a terorismului: UE oferă anumitor țări asistență tehnică și formare, inclusiv sprijin pentru eforturile de construire a capacităților de combatere a terorismului și pentru inițiativele CVE (combaterea extremismului violent). Proiectele de combatere a terorismului din țările terțe abordează următoarele aspecte: aplicarea legii; justiția penală; reforma sectorului de securitate, și se concentrează asupra unor chestiuni precum: infrastructura de criză, răspunsul în situații de urgență, controlul la frontiere și securitatea aviației, comunicarea strategică, radicalizarea, luptătorii străini, recrutarea și finanțarea terorismului.

Cooperarea UE-SUA: SUA este principalul partener al UE în domeniul combaterii terorismului. Există un dialog politic substanțial cu privire la aspecte legate de justiție și afaceri interne, inclusiv cu privire la combaterea terorismului, cu reuniuni periodice la nivel ministerial și la nivel de înalți funcționari, precum și cooperare între agenții. Combaterea radicalizării și a extremismului violent reprezintă interese comune importante. În 2015, Europol și US Customs and Border Protection (Autoritatea Vamală și de Protecție a Frontierelor din SUA) au semnat două acorduri privind luptătorii străini și imigrația ilegală: acordul Focal Point Travellers și acordul Focal Point CheckPoint. Focal Point (FP) Travellers este o echipă de analiști și experți din cadrul Europol care coordonează anchetele statelor membre ale UE și analiza datelor privind luptătorii teroriști străini. Un alt acord, încheiat în 2016, a permis implicarea activă a FBI în FP Travellers. Acordul-cadru UE-SUA privind protecția datelor, semnat în 2016, a instituit un cadru cuprinzător la nivel înalt de protecție a datelor pentru cooperarea dintre UE și SUA în materie de aplicare a legii. Acordul acoperă toate datele cu caracter personal (nume, adrese, caziere judiciare) schimbate între UE și SUA în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a terorismului.

Drepturile fundamentale Măsurile de combatere a terorismului luate de UE trebuie să respecte drepturile și libertățile cetățenilor UE, consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv dreptul la viață privată și la protecția datelor. Două legi cu relevanță din acest punct de vedere au intrat în vigoare în 2018: Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și Directiva privind protecția datelor de către autoritățile polițienești, care stabilesc standarde pentru protecția persoanelor fizice, atunci când datele lor sunt prelucrate în legătură cu o infracțiune. De asemenea, statele membre trebuie să

Combaterea terorismului

11

respecte Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniul combaterii terorismului.

Potențialul pentru viitor În 2017, Parlamentul European a înființat o comisie specială privind terorismul (TERR), pentru a evalua eficiența acțiunilor UE de combatere a terorismului și pentru a analiza posibile căi de urmat. Raportul TERR, adoptat de Parlament în decembrie 2018, a inclus o lungă listă de recomandări care vizează:

consolidarea cadrului instituțional: prin consolidarea agențiilor UE care se ocupă de combaterea terorismului și de securitate și prin extinderea competențelor conferite de nou-înființatul Parchet European (EPPO), pentru a include criminalitatea organizată și terorismul;

Prevenirea și combaterea radicalizării: prin crearea, la nivelul Comisiei Europene, a unui centru de excelență al UE pentru prevenirea radicalizării, și prin adoptarea rapidă a unei legislații privind eliminarea conținuturilor online cu caracter terorist;

consolidarea cooperării și a schimbului de informații: printr-o mai bună utilizare a sistemelor de informații ale UE și crearea sistemului de interoperabilitate menit să elimine lacunele în materie de informații;

protecția frontierelor externe: prin consolidarea mandatului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (EBCG) și prin asigurarea accesului acesteia la toate bazele de date relevante;

Intensificarea luptei împotriva finanțării terorismului: intensificarea luptei împotriva finanțării terorismului: prin punerea deplină în aplicare a legislației UE recent adoptate și prin instituirea unui sistem UE de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTS), pentru a completa TFTP și a urmări tranzacțiile intra-UE în euro;

Modernizarea protecției infrastructurilor critice (PIC): prin instituirea unor programe PIC naționale, actualizarea Programului european pentru protecția infrastructurii critice (PEPIC) și a legislației relevante, prin schimbul de bune practici privind protejarea spațiilor publice și prin consolidarea securității cibernetice;

monitorizarea armelor și a precursorilor de explozivi: prin punerea în aplicare a Directivei privind armele de foc și adoptarea unor norme mai stricte privind comercializarea precursorilor de explozivi;

asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile specifice ale victimelor terorismului: prin crearea unui centru de coordonare al UE pentru victimele terorismului; adoptarea unei noi legislații UE care să prevadă o definiție comună a statutului de victimă a terorismului și a drepturilor conexe, precum și o formă standardizată și proceduri simplificate pentru acordarea de despăgubiri; crearea unei platforme online unice în toate limbile UE pentru victime și puncte de contact în statele membre, inclusiv linii de asistență telefonică;

intensificarea cooperării internaționale: prin investiții în măsuri care abordează cauzele profunde ale terorismului în țările din afara UE și care identifică sinergii între operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune și acțiunile din domeniul justiției și afacerilor interne;

asigurarea unor mijloace adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor politicii UE de combatere a terorismului: prin alocarea necesarului de resurse pentru agențiile UE care se ocupă de terorism și radicalizare, cum ar fi CECT și IRU în cadrul Europol, sau centrul de excelență privind radicalizarea, aflat în curs de înființare, precum și pentru agenția eu-LISA, responsabilă pentru bazele de date și interoperabilitatea din cadrul UE.

Unele dintre aceste evoluții sunt deja în curs de desfășurare. În 2018, Comisia Europeană a prezentat o serie de propuneri legislative, din care următoarele au devenit legi în cursul legislaturii 2014-2019:

o propunere de consolidare a Poliției de Frontieră și a Gardei de Coastă prin extinderea mandatului acesteia și crearea unui nou corp permanent de până la 10 000 de membri ai personalului operațional (5 000 din 2021 și 10 000 până în 2027);

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

12

un regulament privind întărirea securității cărților de identitate și a permiselor de ședere eliberate de statele membre în vederea combaterii fraudei de identitate și împiedicării intrării în UE a infractorilor și a teroriștilor cu un document falsificat, prin stabilirea unor standarde de securitate comune și introducerea obligației ca datele biometrice să devină obligatorii pentru țările UE în care sunt utilizate cărțile de identitate;

o directivă privind îmbunătățirea accesului autorităților de aplicare a legii la informațiile financiare necesare pentru investigarea infracțiunilor grave, inclusiv a terorismului, și privind consolidarea cooperării;

un regulament care să impună norme mai stricte privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi (care ar putea fi utilizați pentru fabricarea bombelor artizanale), pentru a limita disponibilitatea acestora pentru public și pentru a asigura raportarea tranzacțiilor suspecte de-a lungul lanțului de aprovizionare.

Două dosare legislative urmau să fie finalizate la sfârșitul ultimului mandat:

o propunere privind conținuturile online cu caracter terorist, care ar impune furnizorilor de servicii de internet să elimine conținuturile cu caracter terorist în termen de o oră de la notificarea de către autoritățile de aplicare a legii, asupra căreia Parlamentul și-a adoptat poziția în primă lectură;

propuneri de facilitare a accesului prin aplicarea legii la probele electronice în materie penală, în privința cărora nu s-a ajuns adoptarea niciunei poziții a Parlamentului în cursul ultimului mandat.

Pe termen lung, politica UE de combatere a terorismului se poate dezvolta după cum urmează: la nivel instituțional, competențele Parchetului European ar putea fi extinse pentru a include cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor teroriste transfrontaliere. Această extindere a competențelor Parchetului European ar presupune o modificare a Tratatului, printr-o decizie unanimă a Consiliului European, în urma aprobării Parlamentului. Așa cum a solicitat Parlamentul și a anunțat Comisia, în 2019 va fi înființat un centru de expertiză al UE pentru victimele terorismului, ca un prim pas către crearea unui centru de coordonare al UE. Deși înființarea unei Unități europene de informații în viitorul apropiat pare nerealistă, în noiembrie 2018 liderii UE au convenit asupra creării unei școli de informații comune a UE, menită să promoveze o cultură comună a serviciilor de informații, în beneficiul securității europene. O altă etapă va consta în punerea în aplicare a noului sistem de interoperabilitate, care s-ar putea dovedi dificil. De asemenea, UE va trebui să se ridice la înălțimea provocării reprezentate de transformarea digitală, crescându-și flexibilitatea împotriva unui potențial atac cibernetic terorist și construind un internet mai sigur.

Inițiative bugetare În mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere pentru un cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. În ceea ce privește securitatea internă, Comisia a propus aplicarea unui factor multiplicator de 1,8 pentru finanțarea din partea UE, în comparație cu perioada actuală 2014-2020, pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în Uniune și pentru a consolida rolul agențiilor descentralizate în acest domeniu.

Pachetul financiar propus pentru viitorul Fond pentru securitate internă (FSI), prevăzut să înlocuiască actuala componentă FSI-Poliție, este de 2,5 miliarde EUR ( în prețuri curente). Din această sumă, 1,5 miliarde EUR vor fi alocate statelor membre, ar 1 miliard EUR facilității tematice. Cota alocată programelor statelor membre este de 60 % din pachetul financiar total, în timp ce restul de 40 % va fi gestionat prin intermediul facilității tematice, care va oferi finanțare pentru o serie de priorități definite de Comisie, dar care poate fi, de asemenea, utilizat pentru a răspunde la provocările imediate în materie de securitate sau la situațiile de urgență. Principalul obiectiv politic al FSI este de a contribui la asigurarea unui nivel înalt de securitate în Uniune, în special prin combaterea terorismului și a radicalizării, a criminalității grave și organizate și a criminalității informatice și prin acordarea de asistență și protecție victimelor infracțiunilor. Există trei obiective specifice: (1) intensificarea schimburilor de informații dintre autoritățile de aplicare a legii din

Combaterea terorismului

13

Uniune și în cadrul acestora; (2) intensificarea operațiunilor transfrontaliere comune dedicate formelor grave de criminalitate și criminalității organizate cu o dimensiune transfrontalieră; și (3) consolidarea capacităților de combatere și prevenire a criminalității, inclusiv a terorismului.

Finanțarea FSI va fi completată din alte fonduri UE pentru acțiuni specifice, cum ar fi Fondul de gestionare integrată a frontierelor pentru protecția frontierelor, InvestEU și fondurile politicii de coeziune pentru protejarea spațiilor publice, Fondul social european plus și Programul Europa digitală pentru prevenirea radicalizării și consolidarea rezilienței cibernetice și Orizont Europa pentru cercetarea în domeniul securității.

Alte domenii de cheltuieli sporite includ agențiile UE responsabile cu securitatea și combaterea terorismului, cărora Comisia intenționează să le aloce 1,1 miliarde EUR în perioada 2021-2027. Bugetul acestor agenții a crescut constant de-a lungul anilor. Astfel, bugetul Europol a crescut de la 53 de milioane EUR la 68 de milioane EUR între 2002 și 2009, iar bugetul pe 2018 s-a ridicat la peste 135 de milioane EUR. Comisia intenționează, de asemenea, să aloce, în perioada 2019-2027, 461 de milioane EUR pentru punerea în aplicare a interoperabilității bazelor de date ale UE menționate mai sus, inclusiv 261 de milioane EUR pentru eu-LISA. Bugetul total dedicat eu-LISA și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă se va încadra în rubrica „Gestionarea frontierelor”. În perioada 2021-2027, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă va avea nevoie de 11,3 miliarde EUR, pentru a-și îndeplini sarcinile recent sporite, inclusiv achiziționarea de echipamente proprii (nave, avioane și vehicule) și pentru a acoperi costurile de funcționare.

Cooperarea internațională în materie de combatere a terorismului poate fi finanțată din cadrul bugetar pentru acțiunea externă a UE. Astfel, în contextul noului CFM pentru perioada 2021-2027, Comisia propune alocarea a 89,2 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI). Deși propunerea nu menționează în mod specific terorismul, securitatea în vecinătatea europeană și dincolo de aceasta reprezintă una dintre prioritățile-cheie care ar trebui abordate prin intermediul noului instrument. O componentă de reacție rapidă (pachetul financiar propus: 4 miliarde EUR) a fost adăugată pentru a permite reacții rapide, astfel încât UE să fie capabilă să contribuie la stabilitate și la prevenirea conflictelor în situații de urgență, de criză incipientă, de criză și de post-criză. În plus, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a propus crearea unui mecanism european de pace, un fond al UE în afara bugetului multianual al Uniunii, în valoare de 10,5 miliarde EUR, pentru a ajuta UE să edifice pacea și să consolideze securitatea internațională. În cele din urmă, Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) propus include printre prioritățile sale consolidarea cooperării în materie de securitate, inclusiv în ceea ce privește terorismul, și combaterea radicalizării.

PRINCIPALELE REFERINȚE van Ballegooij W. și Bakowski P., The fight against terrorism – Cost of Non-Europe Report („Combaterea terorismului – Raport privind costul non-Europei"), EPRS, Parlamentul European, mai 2018. Scherrer A., The return of foreign fighters to EU soil („Întoarcerea luptătorilor străini pe pământ european”), EPRS, Parlamentul European, mai 2018. Immenkamp B., EU efforts on counter-terrorism – Capacity-building in third countries („Eforturile UE în domeniul combaterii terorismului – Întărirea capacităților în țările terțe”) EPRS, Parlamentul European, decembrie 2017. Sgueo G., Counter-terrorism funding in the EU budget („Ponderea finanțării combaterii terorismului în bugetul UE”), EPRS, Parlamentul European, aprilie 2016. The European Union's Policies on Counter-Terrorism: Relevance, Coherence and Effectiveness („Politicile Uniunii Europene privind combaterea terorismului: relevanță, coerență și eficacitate”), Departamentul tematic „Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale”, Parlamentul European, ianuarie 2017. Voronova S., Combating terrorism („Combaterea terorismului”), EPRS, Parlamentul European, septembrie 2017.

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

14

NOTE

1 Această secțiune a fost redactată de Alina Dobreva, graficele fiind realizate de Nadejda Kresnichka-Nikolchova.

DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII ȘI DREPTURI DE AUTOR Prezentul document li se adresează deputaților și membrilor personalului Parlamentului European și a fost elaborat ca material de referință pentru a-i sprijini în desfășurarea activității lor parlamentare. Conținutul acestui document reprezintă exclusiv responsabilitatea autorului (autorilor) și orice opinii exprimate în acesta nu reprezintă neapărat poziția oficială a Parlamentului European.

Reproducerea și traducerea documentului în scopuri necomerciale sunt autorizate, cu condiția ca sursa să fie menționată și ca Parlamentul European să fie anunțat în prealabil și să primească o copie a materialului.

© Uniunea Europeană, 2019.

Sursa foto: © Sean K / Fotolia.

eprs@ep.europa.eu (contact)

www.eprs.ep.parl.union.eu (intranet)

www.europarl.europa.eu/thinktank (internet)

http://epthinktank.eu (blog)