COMBATEREA CORUPȚIEI ÎN MOLDOVA: RAPORT DE PREVENIRE …viitorul.org/files/library/Raport Coruptie...

Veaceslav IONIȚĂ

Viorel PÎRVAN

3RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR

Ianuarie - Aprilie 2011

Cornel CiureaLeonid Litra

Veaceslav BerbecaAlexandru Fala

COMBATEREA CORUPȚIEI ÎN MOLDOVA:

Ce poate face business-ul?







IDIS VIITORUL & CBS-AXA

Veaceslav Ioniță

Viorel Pîrvan







COMBATEREA CORUPȚIEI ÎN MOLDOVA:

CE POATE FACE BUSINESS-UL?

HOW THE BUSINESS COMMUNITY OF MOLDOVA CAN BECOME

PART OF THE SOLUTION FOR FIGHTING CORRUPTION

This report was developed with support from the Center for International Private Enterprise (CIPE). The views expressed in this document may not necessarily reflect the views of CIPE. CIPE strengthens democracy around the globe through private enterprise and market-oriented reform. CIPE is one of the four core institutes of the National Endowment for Democracy and an affiliate of the U.S. Chamber of Commerce. Since 1983, CIPE has worked with business leaders, policymakers, and journalists to build the civic institutions vital to a democratic society.

Opiniile exprimate aparţin autorilor. Administraţia IDIS „Viitorul” și Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei publicaţii.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: [email protected] sau la numărul de telefon 069017396.

Adresa de contact:Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2005, Republica MoldovaTelefon: (373-22) 21 09 32Fax: (373-22) 24 57 14www.viitorul.org

Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină referinţă la IDIS „Viitorul”.

Discussion PaPers: рЕСПуБЛИКа МОЛдОВа И ПрИдНЕСТрОВЬЕ: рЕгИОНаЛЬНОЕ раЗВИТИЕ И МЕЖОБЩИННОЕ СОТрудНИЧЕСТВО

4

Все выраженные мнения и позиции принадлежат авторам. Администрация IDIS „Viitorul” и Административный Совет Института Развития и Соци-альных Инициатив „Viitorul” не несут ответственности за оценки и мне-ния, представленные в рамках этой публикации.

За дополнительной информацией об этой публикации или по вопросу под-писки на периодические материалы, издаваемые IDIS, просим обращать-ся в отдел по связям с общественностью (Пресс службу) Института IDIS „Viitorul”. Контактное лицо: Диана Лунгу - [email protected]

Адрес:Кишинёв, ул. Якоб Хынку 10/1, 2004, Республика Молдова Тел: (373-22) 21 09 32Факс: (373-22) 24 57 14www.viitorul.org

Любое использование отрывков или цитирование мнений автора данного Анализа должно содержать ссылку на Институт IDIS „Viitorul”.

Это издательсьво выходит в рамках проекта «Стимуляция мер по укреплению доверия между Кишиневом и Тирасполем», с подержкой Правительства Румынии и ПРООН Молдова.

Фото с первой страницы: www.thevelvetrocket.com

CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE

DIN REPUBLICA MOLDOVA3

CUPRINS

Scopul studiului .................................................................................................................................. 4

I. Metodologia cercetării .................................................................................................................... 4

II. Corupţia: unul dintre principalele obstacole în calea afacerilor din Republica Moldova ................ 5

2.1. Cauzele, riscurile și costurile corupției asupra dezvoltării sectorului privat .....................................5

2.2. Topul instituțiilor corupte ............................................................................................................................8

III. Corupție: colaborare „win win” între sectorul privat și sectorul public ........................................ 10

3.1. Căile legale versus căile „comode” de desfășurare a afacerilor ........................................................10

3.2. Inițiatorii actelor de corupție.....................................................................................................................11

3.4. (Ne) apărarea drepturilor sectorului privat în fața tentativelor și actelor de corupție ...................12

IV. Integritatea în afaceri și transparența ......................................................................................... 14

4.1. Percepția de către business a măsurilor necesare de a fi realizate și beneficiile

unui mediu de afaceri curat și sănătos .................................................................................................14

4.2. Programe și instrumente anticorupție în sectorul privat ....................................................................15

4.3. Participarea businessului la iniţiativele anticorupţie colective sau la nivel sectorial ....................18

4.4. Transparența companiilor și raportarea privind activitățile cu risc sporit de corupție .................18

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ......................................................................................................... 20

Sondaj: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ȘI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI

PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA ........................... 23

4CORUPȚIA: CEA MAI PROFITABILĂ AFACERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

SCOPUL STUDIULUI

I. Metodologia cercetării

Studiul de faţă a fost realizat de IDIS „Viitorul” în cadrul proiectului “Advocating for a Business-Led Anti-Corrup-tion Agenda”, cu suportul CIPE, SUA.

Rolul acestei cercetări este de a radiografia situația la moment și tendinţele în ce privește fenomenul corupției și impactul acestuia asupra mediului de afaceri din Republica Moldova.

Scopul raportului de faţă nu este doar de a elucida integritatea businessului, percepția față de corupție și interac-țiunea cu acest fenomen, ci și de a sprijini sectorul privat în demersul lor de a fi cât mai integri și de a participa ca subiecți activi la identificarea și implementarea soluțiilor.

Cercetarea s-a bazat pe 3 componente majore, fiecare contribuind la formularea concluziilor din acest raport.

1. În primul rînd, a fost elaborat un chestionar com-plex al cărui rol a fost să evalueze percepţiile și ex-perienţele agenților economici privind corupţia în Republica Moldova.

Colectarea datelor a fost realizată de Centrul de Inves-tigaţii Sociologice și Marketing “CBS-AXA” în perioa-da 19 aprilie – 17 mai 2017. Interviurile au fost realiza-te la sediul întreprinderii. Chestionarul a fost redactat în limbile română și rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta.

Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion reunind 511 oameni de afaceri, fiind un eșantion stratificat și pro-babilist.

Eșantionul cuprinde 5 zone geografice (Chișinău, Bălți, Nord, Centru și Sud), cu acoperirea mai multor domenii de activitate al întreprinderilor (Agricultură, Industrie, Construcții, Comerț, Transport, HoReCa, Servicii și alte Domenii), iar mărimea întreprinderilor din cadrul fiecărui domeniu de activitate au fost repar-tizate în 4 tipuri (Micro, Mici, Medii și Mari).

Volumele straturilor domeniilor de activitate și ale to-talului pe zone geografice, cât și volumele straturilor mărimii întreprinderilor din cadrul fiecărui domeniu de activitate au fost calculate proporţional cu numărul întreprinderilor în conformitate cu datele comunicate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. În cadrul straturilor selectarea întreprinderilor a fost realizată aleator.

2. În al doilea rînd, au fost desfășurate 3 focus gru-puri la Cahul (31 mai 2017), Bălți (9 iunie 2017), Chișinău (13 iunie 2017), în care agenții economici au relatat în exemple practice cum au loc actele de corupție în interacțiunea cu funcționarii și institu-țiile publice. La aceste focus grupuri au participat în totalitate 30 de companii. Companiile au cuprins sectoarele: agricultură, transport, comerț, industrie alimentară și alte sfere.

3. În al treilea rînd, în perioada 5 iunie – 16 iunie au avut loc 9 interviuri în profunzime cu 9 agenți economici, fapt ce a asigurat o deschidere mai mare a acestuia în relatarea exemplelor de corup-ție în afaceri.



II. Corupţia: unul dintre principalele obstacole în calea afacerilor din Republica Moldova

CAUZELE CORUPȚIEI ÎN AFACERI

În cadrul focus – grupurilor și interviurilor desfășurate, agenții economici au relatat care sînt în viziunea lor cau-zele principale care favorizează corupția în afaceri. Astfel, acestea pot fi grupate în următoarele:

A LEGISLAȚIA IMPERFECTĂ, AMBIGUĂ ȘI INTERPRETABILĂ;

Potrivit sectorului privat, un rol important revine pre-vizibilităţii în afaceri și regulilor unice de joc pentru toți agenții economici, aplicării legii și neimplicarea statului în afacerile private.

Actele normative ce reglementează activitatea de în-treprinzător conțin multe prevederi neclare, fie confu-ze, uneori se contrazic cu alte prevederi din alte acte normative. În astfel de cazuri, normele legale devin interpretabile și sînt apreciate după bunul plac al su-biecților împuterniciți să le aplice în practică.

Aici trebuie de subliniat, ceea ce a fost enunțat în mai multe analize și studii, nerespectarea cerințelor de transparență la adoptarea actelor normative și inexistența sau formalismul în consultarea businessului asupra inițiativelor ce reglemen-tează activitatea de întreprinzător. În rezultat, avem legi imperfecte, care îngreunează activitatea businessului.

Ca exemplu, potrivit noilor abordări din legea cu pri-vire la comerţul interior nr.231/2010, comerciantul are dreptul să desfășoare activitatea de comerţ conco-mitent cu depunerea notificării privind iniţierea acti-vităţii de comerţ la autoritatea administrației publice locale prin mecanismul „ghișeului unic”. În realitate acest proces presupune parcurgerea de către comerci-ant a mai multor etape, vizitarea mai multor birouri în diferite autorități publice, cu plata unor sume ce depă-șește suma de 100 lei indicată în lege.

„Sînt de 20 de ani în business și așa și nu știu care e strategia țării, ce facem noi, unde ne ducem, fiecare guvernare are anumite căi, anumite planuri... e important și pentru agenții economici să știm ce vrem noi să devenim peste 10 ani, 5 ani de zile și așa mai departe.”

„Au simplificat, faci notificare, ai îndreptat-o la primărie...se pare la prima vedere...omul se duce la primărie de a depune cererea ceea, îl trimite la ANSA...au luat 100 de lei...îl trimite pe om la „sanepid”, ...deci vreo 6 cabinete... Doamne ferește... și la toate plătești...și ajungi undeva la aproape 1500 lei în total și durează 3 săptămîni”

”Nu funcționează legile, legile sînt supraîncărcate și se dublează una pe alta, se contrapun....haos în legislație, o lege se bate cap în cap cu alta”

2.1. Cauzele, riscurile și costurile corupției asupra dezvoltării sectorului privat


Cu cît mai mult și mai des interacționează în mod di-rect sectorul privat cu funcționarii publici, cu atît mai posibil este apariția situațiilor de corupție.

Businessul este nemulțumit că trebuie să bată la ușile numeroșilor funcționari publici din diferite instituții publice pentru obținerea aprobărilor.

Cel mai grav aspect în interacțiunea cu funcționarii publici, potrivit experienței mediului de afaceri, constă în in-competența funcționarilor, slaba pregătire a acestora, necunoașterea legilor. Multe persoane sînt promovate după alte criterii decît profesionalismul, fie că este vorba de organele fiscale, vamale, alte organe de control.

Unica soluție, în viziunea antreprenorilor, este de a an-gaja doar specialiști și de a înceta practicile de numire a persoanelor conform apartenenței politice, de par-tid, relații de rudenii, de afinitate și așa mai departe.

Plus la aceasta, întru reducerea contactelor cu funcționarii publici, ar fi necesar de implementat și dezvoltat in-strumentele de e-guvernare în relațiile dintre business și instituțiile publice. Un exemplu relevant în acest sens reprezintă „semnătura digitală”, care a redus vizitele companiilor la inspectoratul fiscal.

La fel, se impune instituirea unor „ghișee unice” funcționale unde agentul economic se poate adresa și obţine toate serviciile ce sînt de competenţa instituţiei, precum și serviciile altor autorităţi publice la care s-ar fi adresat în lipsa acestui sistem (inclusiv integrarea sistemelor informaţionale ale diferitor instituţii).

Alt exemplu indicat de agenții economici se referă la optimizarea Serviciului fiscal și vamal, care a impus antre-prenorii să parcurgă distanțe lungi spre Chișinău sau alte localități pentru obținerea unor „semnături”.

„Cu optimizarea vămii sînt unele lucruri neînțelese... au făcut optimizări care nu sînt gîndite pînă la urmă... sînt unele proceduri care nu sînt prevăzute în general”.

„Este altă problemă, centralizarea, absolut după fiecare semnătură și așa mai departe trebuie să mergi la Chișinău....și nu numai la Chișinău, dar în toate raioanele”.

„Vă închipuiți agentul economic de la Briceni sau Cahul care face drumul pînă la Chișinău după o sem-nătură”.

„Optimizările în fisc...fiind o întreprindere mare ne-au transferat la Chișinău și acum de fiecare dată, toate drumurile care le avem, e o plăcere să te duci în fiecare zi cînd ai nevoie”

„Cine are ștampila ia deciziile”

„Poate nu e vorba de atîta corupție, cît de birocrație”

„Incompetența este cea mai gravă, începînd de la structurile de jos și terminînd cu structurile de sus”

B CONTACTUL DIRECT CU FUNCȚIONARUL PUBLIC, BIROCRAȚIA ȘI INCOMPETENȚA



„Acum absolut toată economia este politizată”

C INEFICIENȚA JUSTIȚIEI ȘI ORGANELOR DE DREPT

D IMPLICAREA POLITICULUI ÎN AFACERI

Sectorul politic trebuie să fie îndepărtat de cel econo-mic, în caz contrar, inechitatea, favoritismul, injustiția și în continuare vor eroda mediul de afaceri și compe-titivitatea.

Antreprenorii sînt indignați de faptul că în Republica Moldova poți desfășura activitate economică cu succes și fără obstacole doar dacă ai „acoperire” politică, adică faci parte dintr-un partid de guvernămînt, fie ești în „relații” apropiate cu acesta sau membrii lui.

„Relația bună astăzi este să intri într-un partid...ai intrat acolo și unele probleme se rezolvă,dar dacă Doamne ferește tu ești în altă parte”

Ri scur i le cor upție i pentr u bu siness

Corupția împiedică desfășurarea afacerilor în Republica Moldova, reduce com-petitivitatea în sectorul privat și duce la dezvoltarea antreprenorilor afiliați poli-ticului sau agenților economici care „se descurcă”. Businessul fie se „adaptează” la aceste reguli de joc, fie „abandonează”.

Cele mai mari ritmuri de creștere și dezvoltare le au întreprinderile ale cărui partid este la conducere, întrucît acestea cîștigă toate licitațiile publice și încheie contracte „generoase” cu sectorul public. Totodată, grație acestui „sistem” de corupere politică și protecție politică, se formează monopoluri în sectoarele eco-nomice cele mai profitabile, chiar strategice.

Justiția este și ea la rîndul său afectată de corupție. Sîntem în prezența unei justiții selective,

care nu apără agenții economici de abuzurile funcționarilor publici.

La fel, cei vinovați nu sînt trași la răspundere, fapt ce a scăzut dramatic încrederea

în actul justiției.

Organele de drept au de-venit un instrument de pre-

siune, care poate fi utilizat de persoane interesate chiar și pentru preluarea unor afaceri sau stoparea

activității unor concurenți din business.

„O afacere de succes a pornit o

persoană...și a înce-put să aibă probleme,

dar probleme serioase, au venit și mascații, per-cheziții...și i s-a sugerat să-l ia fondator pe un fost demnitar de stat...

și l-a luat cu 30% și s-au terminat toate

problemele”

„Poliția așa și mi-o spus, dacă vă stați bine cu persoana cutare, sunați-o și noi ieșim de aici”

„Noi nu sîntem competitivi”

„Achiziții publice: aco-lo tot este după apar-tenență la partide sau după interese”


Businessul „legal” nu poate concura și ține pasul cu businessul „ilegal”. Acesta din urmă nu achită taxe și impozite în bugetul public național, nu ține evidență contabilă, nu dispune de acte permisive de activitate, iar organele de drept „închid ochii” și nu intervin.

Rezultatele sondajului indică că 47,9% din antreprenori consideră că corupția împiedică mult și foarte mult desfășurarea afacerilor în Re-publica Moldova, iar 20,4% consi-deră că corupția blochează desfășu-rarea afacerilor în țară.

Costur i le cor upție i

Potrivit unor studii, valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2015 la 381 de milioane de lei1. Acești bani, plătiți an de an, ar fi putut ajuta la dezvoltarea sectorului privat, modernizarea lui, asigurarea calității înalte a produselor/serviciilor, etc.

Plus la aceasta, corupția continuă să influențeze asupra formării prețurilor de consum la toate categoriile de măr-furi, ori, agentul economic este nevoit să includă la „cheltuieli” toate „plățile neoficiale”.

1 Cercetare sociologică „Corupţia în Republica Moldova: percepţiile și experienţele proprii ale oamenilor de afaceri și gospodăriilor casnice”, Transparency International Moldova, 2015

„Foștii noștri lucrători au învățat de la noi, au plecat, acum fac tot aceeași în garaj acasă, nu plătesc nici 1 leu la stat nimic, toți banii în bu-zunar...poliția zice „ei tot trebuie să trăiască” și nu face nimic”

„Pînă la urmă sîntem dușmanul la toate organele”

„Exportăm în Romania....cineva din companie are un cunoscut la

vamă și trecem mai repede, în caz contrar te mănîncă lupii”

Totodată, gra�ie acestui ”sistem” de corupere politică �i protec�ie politică, se formează monopoluri în sectoarele economice cele mai profitabile, chiar strategice.

Businessul ”legal” nu poate concura �i �ine pasul cu businessul ”ilegal”. Acesta din urmă nu achită taxe �i impozite în bugetul public na�ional, nu �ine eviden�ă contabilă, nu dispune de acte permisive de activitate, iar organele de drept ”închid ochii” �i nu intervin.

Rezultatele sondajului indică că 47,9% din antreprenori consideră că corup�ia împiedică mult �i foarte mult desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova, iar 20,4% consideră că corup�ia blochează desfăşurarea afacerilor în �ară. Diagrama 1. În ce măsură corupția împiedică desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova Costurile corupției

Potrivit unor studii, valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2015 la 381 de milioane de lei1. Ace�ti bani, plăti�i an de an, ar fi putut ajuta la dezvoltarea sectorului privat, modernizarea lui, asigurarea calită�ii înalte a produselor/serviciilor, etc.

Plus la aceasta, corup�ia continuă să influen�eze asupra formării pre�urilor de consum la toate categoriile de mărfuri, ori, agentul economic este nevoit să includă la ”cheltuieli” toate ”plă�ile neoficiale”.

2.2. Topul institu�iilor corupte

1 Cercetare sociologică ”Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice”, Transparency International Moldova, 2015

”Foștii noștri lucrători au învățat de la noi, au plecat, acum fac tot aceeași în garaj acasă, nu plătesc nici 1 leu la stat nimic, toți banii în buzunar...poliția zice ”ei tot trebuie să trăiască” și nu face nimic”

4,7%4,5%

12,1%10,4%

20,5%27,4%

20,4%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

NȘ/NRNu împiedică deloc

Împiedică uneoriÎmpiedică puţinÎmpiedică mult

Împiedică foarte multBlochează

”Pînă la urmă sîntem dușmanul la toate organele”

Diagrama 1. În ce măsură corupția împiedică desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova

2.2. Topul instituțiilor corupte

Rezultatele sondajului realizat scoate în evidență topul instituțiilor în care se plătește neoficial mai frecvent. Acest top este confirmat de agenții economici și în cadrul discuțiilor cu aceștia. Astfel, 31,1% din respondenți consideră că cel mai mult se plătește neoficial Cen-trului de Sănătate Publică, urmat de poliție (26,4%), Serviciul Va-mal (22,3%), Procuratură (19,6%), Inspectoratul Fiscal (18,2%).



„Acei care au venit azi se uită peste fereastră cu ce mașină ai venit tu”

„Înainte îți făceau diferite căpcăni ca să te poată prinde și amenda, să scoată din tine banii în buget”

„Importăm materie primă din Cehia cu certificat european de calitate, pentru ce eu trebuie să mai plătesc unui ....

că el nu recunoaște certificatul cela”

„Dacă vine în control el trebuie să scrie ceva, chiar dacă totul e normal el trebuie să scrie ceva”

Aceste rezultate pot fi comparate și cu încrederea businessului în instituțiile statului. Ori, potrivit sondajului, în topul instituțiilor cu cel mai mic nivel de încredere din partea mediului de afaceri se situează Primăria cu 56,5%, Serviciul Fiscal cu 45,7%, Serviciul Vamal cu 41,2%, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cu 41%, Inspectoratul de Stat în Construcții cu 37,9%.

Rezultatele sondajului realizat scoate în eviden�ă topul institu�iilor în care se plăteşte neoficial mai frecvent. Acest top este confirmat de agen�ii economici �i în cadrul discu�iilor cu ace�tia. Astfel, 31,1% din responden�i consideră că cel mai mult se plăte�te neoficial Centrului de Sănătate Publică, urmat de poli�ie (26,4%), Serviciul Vamal (22,3%),

Procuratură (19,6%), Inspectoratul Fiscal (18,2%).

Diagrama 2. Instituţiile în care se plăteşte neoficial mai frecvent Aceste rezultate pot fi comparate �i cu încrederea businessului în institu�iile statului. Ori, potrivit

sondajului, în topul institu�iilor cu cel mai mic nivel de încredere din partea mediului de afaceri se situează Primăria cu 56,5%, Serviciul Fiscal cu 45,7%, Serviciul Vamal cu 41,2%, Agen�ia Na�ională pentru Siguran�a Alimentelor cu 41%, Inspectoratul de Stat în

Construc�ii cu 37,9%.

III. Corup�ie: colaborare ”win win” între sectorul privat �i sectorul public 3.1. Căile legale versus căile ”comode” de desfă�urare a afacerilor

69,2 % din antreprenori au declarat că practicile de corup�ie �i plata mitei sînt larg răspîndite în afacerile din Republica Moldova.

La întrebarea în ce prive�te calea cea mai simplă de a solu�iona problemele în afaceri, 38,5% optează pentru căile neoficiale �i 56,2% din

24,9%1,6%0,4%2,2%4,5%4,9%7,4%

14,3%17,2%18,2%19,6%22,3%

26,4%31,1%

0% 10% 20% 30% 40%

Nu știu / Nu răspundNici unaAltele

PreședințieParlament

Serviciul PompieriGuvernul sau ministereleAdministrația publică …Instanțe de judecată

Inspectoratul Fiscal Procuratură

Serviciul VamalPoliție

Centrul de Sănătate …

”Exportăm în Romania....cineva din companie are un cunoscut la vamă și trecem mai repede, în caz contrar te

mănîncă lupii”

”Acei care au venit azi se uită peste fereastră cu ce mașină ai venit tu”

”Dacă vine în control el trebuie să scrie ceva, chiar dacă totul e normal el trebuie

să scrie ceva”

”Înainte îți făceau diferite căpcăni ca să te poată prinde și amenda, să scoată din

tine banii în buget”

”Importăm materie primă din Cehia cu certificat european de calitate, pentru ce eu trebuie să mai plătesc unui .... că el nu recunoaște certificatul cela”

”Azi îî dai 100 de lei, mîine o să ceară 200 lei”

”Da, eu am dreptate, dar eu am să pierd 3 zile, dar 3 zile ale mele de muncă costă atîta...dă să-i dau atîta că oricum e mai puțin”

”În ce privește corupția: este acela care dă și acela care ia...dar nu da...da, te apăsa, dar nu da și ai să vezi....nu dai,

nu îți vor face nimic pînă la urmă”

”Dacă un antreprenor se respectă și are caracter nu o să deie, mai bine intră în discuție, intră în conflict, trebuie să

cunoască și legislația și își apără interesele”

Diagrama 2. Instituţiile în care se plăteşte neoficial mai frecvent


3.1. Căile legale versus căile „comode” de desfășurare a afacerilor

69,2 % din antreprenori au declarat că practicile de corupție și plata mitei sînt larg răspîndite în afacerile din Republica Moldova.

La întrebarea în ce privește calea cea mai simplă de a soluționa problemele în afaceri, 38,5% optează pentru căile neoficiale și 56,2% din antreprenori utilizează căile oficiale.

III. Corupţie: colaborare „win win” între sectorul privat și sectorul public

„Azi îi dai 100 de lei, mîine o să ceară 200 lei”

„Da, eu am dreptate, dar eu am să pierd 3 zile, dar 3 zile ale mele

de muncă costă atîta...dă să-i dau atîta că oricum e mai puțin”

„În ce privește corupția: este acela care dă și acela care ia...dar nu da...da, te apăsa, dar nu da și ai să vezi....nu dai, nu îți vor face

nimic pînă la urmă”„Dacă un antreprenor se respectă și are caracter nu o să deie,

mai bine intră în discuție, intră în conflict, trebuie să cunoască și legislația și își apără interesele”

Căile neoficiale de soluționare a problemelor cu sectorul public, de obicei, iau forma de: bani (41,9%), contacte/relații (26,2%), cadouri (18,6%), presiuni din partea conducerii (11,4%).

Companiile mari rezolvă problema corupției prin relații personale și apel la conducerea instituției publice, com-paniiile mici prin intermediul banilor.

21,3%

3,7%

11,5%

12,9%

22,9%

27,4%

29,7%

45,4%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Nu știu / Nu răspund

Nici într‐o situație

În procesul de obţinere a creditelor din sistemul bancar

La înregistrarea societăţilor comerciale şi intrarea în afaceri

În procesele legate de declaraţii/control vamal

La obţinerea licențelor, autorizaţiilor şi actelor permisive

În procesele de achiziţie publică

În cursul operaţiunilor de control exercitate de instituțiile de stat abilitate

antreprenori utilizează căile oficiale.

Căile neoficiale de solu�ionare a problemelor cu sectorul public, de obicei, iau forma de: bani (41,9%), contacte/rela�ii (26,2%), cadouri (18,6%), presiuni din partea conducerii (11,4%).

Companiile mari rezolvă problema corup�iei prin rela�ii personale �i apel la

conducerea institu�iei

publice, companiiile mici prin intermediul banilor.

Diagrama 3. Formele de soluționare a problemelor cu sectorul public Businessul merge la plă�ile neoficiale din diferite motive. Astfel, în 18,2% din cazuri, scopul plăţilor neoficiale este de a obţine mai rapid ceva ce se cuvine potrivit legii, iar în 6,5% din cazuri pentru a evita pedeapsa în cazul încălcării legii.

Agentul economic se confruntă, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie în mai multe

situa�ii. Etapele din business cele mai vulnerabile la corup�ie sînt următoarele: 45,4% în cursul operaţiunilor de control exercitate de institu�iile de stat abilitate, 29,7% în procesele de achiziţie publică, 27,4% la obţinerea licen�elor, autorizaţiilor şi actelor permisive, 22,9% în procesele legate de

declara�ii/control vamal.

Diagrama 4. Situaţiile în care agentul economic se confruntă, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie

”Sîntem exportatori...în vamă nu se eliberează certificatul de proveniență...avem toate documentele...în 3 zile vă dăm refuz...mașina stă în vamă în Rusia fără certificat...sînt acorduri, sînt date stabilite cu clienții ce

trebuie să le respecți și atunci care e siguranța de a le respecta cînd ai așa impedimente”

23,7%3,5%

0,2%2,5%

7,2%11,4%

18,6%26,2%

41,9%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Nu știu / Nu răspundNici una

Alte situaţiiPresiuni din partea organizațiilor ciminale

Extra‐comisoane şi extra‐bonusuriPresiuni din partea conducerii

CadouriContacte/relații

Bani

Businessul merge la plățile neoficiale din diferite motive. Astfel, în 18,2% din cazuri, scopul plăţilor neoficiale este de a obţine mai rapid ceva ce se cuvine potrivit legii, iar în 6,5% din cazuri pentru a evita pedeapsa în cazul încălcării legii.

Diagrama 3. Formele de soluționare a problemelor cu sectorul public



„Sîntem exportatori...în vamă nu se eliberează certificatul de proveniență...avem toate documentele...în 3 zile vă dăm refuz... mașina stă în vamă în Rusia fără certificat... sînt acorduri, sînt date stabilite cu clienții

ce trebuie să le respecți și atunci care e siguranța de a le respecta cînd ai așa impedimente”

21,3%

3,7%

11,5%

12,9%

22,9%

27,4%

29,7%

45,4%

0% 10% 20% 30% 40% 50%


Nici într‐o situație

În procesul de obţinere a creditelor din sistemul bancar

La înregistrarea societăţilor comerciale şi intrarea în afaceri

În procesele legate de declaraţii/control vamal

La obţinerea licențelor, autorizaţiilor şi actelor permisive

În procesele de achiziţie publică

În cursul operaţiunilor de control exercitate de instituțiile de stat abilitate

antreprenori utilizează căile oficiale.

Căile neoficiale de solu�ionare a problemelor cu sectorul public, de obicei, iau forma de: bani (41,9%), contacte/rela�ii (26,2%), cadouri (18,6%), presiuni din partea conducerii (11,4%).

Companiile mari rezolvă problema corup�iei prin rela�ii personale �i apel la

conducerea institu�iei

publice, companiiile mici prin intermediul banilor.

Diagrama 3. Formele de soluționare a problemelor cu sectorul public Businessul merge la plă�ile neoficiale din diferite motive. Astfel, în 18,2% din cazuri, scopul plăţilor neoficiale este de a obţine mai rapid ceva ce se cuvine potrivit legii, iar în 6,5% din cazuri pentru a evita pedeapsa în cazul încălcării legii.

Agentul economic se confruntă, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie în mai multe

situa�ii. Etapele din business cele mai vulnerabile la corup�ie sînt următoarele: 45,4% în cursul operaţiunilor de control exercitate de institu�iile de stat abilitate, 29,7% în procesele de achiziţie publică, 27,4% la obţinerea licen�elor, autorizaţiilor şi actelor permisive, 22,9% în procesele legate de

declara�ii/control vamal.


”Sîntem exportatori...în vamă nu se eliberează certificatul de proveniență...avem toate documentele...în 3 zile vă dăm refuz...mașina stă în vamă în Rusia fără certificat...sînt acorduri, sînt date stabilite cu clienții ce

trebuie să le respecți și atunci care e siguranța de a le respecta cînd ai așa impedimente”

23,7%3,5%

0,2%2,5%

7,2%11,4%

18,6%26,2%

41,9%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Nu știu / Nu răspundNici una

Alte situaţiiPresiuni din partea organizațiilor ciminale

Extra‐comisoane şi extra‐bonusuriPresiuni din partea conducerii

CadouriContacte/relații

Bani

Agentul economic se confruntă, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie în mai multe situații. Etapele din business cele mai vulnerabile la corupție sînt următoarele: 45,4% în cursul operaţiunilor de control exercitate de instituțiile de stat abilitate, 29,7% în procesele de achiziţie publică, 27,4% la obţinerea licențelor, autorizaţiilor și actelor permisive, 22,9% în procesele legate de declarații/control vamal.


Dacă e să ne referim la integritatea agenților economici versus integritatea sectorului public, rezultatele sonda-jului indică că diferența dintre aceștia nu este foarte pronunțată. Or, în 29,5% din cazuri, integritatea agenților economici din mediul de afaceri moldovenesc a fost apreciată ca redusă și foarte redusă, iar în 26,8% din cazuri, integritatea sectorului public atunci cînd acesta interacţionează cu mediul de afaceri moldovenesc a fost evaluată ca redusă și foarte redusă.

3.2. Inițiatorii actelor de corupție


Dacă e să analizăm pe sectoare ale economiei, observăm că mai puțin integri din business sînt antreprenorii din servicii (31,5%) și comerț (31,4%), iar în sectorul public, integritatea e scăzută la funcționarii publici din dome-niul comerțului (29,6%), precum și din transport și comunicații (27,9%).

În ce privește inițiatorii plăților neoficiale, în 35,2% din cazuri, businessul a acordat aceste plăți în mod voluntar, din proprie ini-ţiativă, iar în 44,8% din cazuri, antrepreno-rii au fost impuși și presați să acorde plăți neoficiale. Cei mai mulți inițiatori din par-tea businessului vin din sectorul agricultură (57,1%), iar cel mai mult în calitate de iniți-atori în sectorul public au fost în domeniul transport și comunicații (58,3%).

7,2%

19,6%21,3% 21,7%

10,4%

19,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

79,3%0,7%2,1%2,1%2,8%4,8%8,3%9,4%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Nu m‐am plînsAsociației de business din …

Mass‐mediaAltele

ONG‐lorCNA

PolițieProcuratură

3.2. Ini�iatorii actelor de corup�ie Dacă e să ne referim la integritatea agen�ilor economici versus integritatea sectorului public, rezultatele sondajului indică că diferen�a dintre ace�tia nu este foarte pronun�ată. Or, în 29,5% din cazuri, integritatea agen�ilor economici din mediul de afaceri moldovenesc a fost

apreciată ca redusă �i foarte redusă, iar în 26,8% din cazuri, integritatea sectorului public atunci cînd acesta interacţionează cu mediul de afaceri moldovenesc a fost evaluată ca redusă �i foarte redusă.

Diagrama 5. Integritate business Diagrama 6. Integritate funcționari publici Dacă e să analizăm pe sectoare ale economiei, observăm că mai pu�in integri din business sînt antreprenorii din servicii (31,5%) �i comer� (31,4%), iar în sectorul public, integritatea e scăzută la func�ionarii publici din domeniul comer�ului (29,6%), precum �i din transport �i comunica�ii (27,9%).

În ce prive�te ini�iatorii plă�ilor neoficiale, în 35,2% din cazuri, businessul a acordat aceste plă�i în mod voluntar, din proprie iniţiativă, iar în 44,8% din cazuri, antreprenorii au fost impu�i �i presa�i să acorde plă�i neoficiale. Cei mai mul�i ini�iatori din partea businessului vin din sectorul agricultură (57,1%), iar cel mai mult în calitate de ini�iatori în sectorul public au fost în domeniul transport �i comunica�ii (58,3%).

Diagrama 7. Inițiatorii plăților neoficiale 3.3. (Ne) apărarea drepturilor sectorului privat în fa�a tentativelor �i actelor de corup�ie

Businessul se simte neprotejat în fa�a actelor de corup�ie. Antreprenorii,

8,0%

21,5%

27,2%

19,4%

5,1%

18,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,2%

44,8%

20,0%

Voluntar, din proprie iniţiativă

Presiune, am fost impus Nu știu / Nu răspund

7,2%

19,6%21,3% 21,7%

10,4%

19,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

79,3%0,7%2,1%2,1%2,8%4,8%8,3%9,4%

0% 20% 40% 60% 80% 100%


Mass‐mediaAltele

ONG‐lorCNA








8,0%

21,5%

27,2%

19,4%

5,1%

18,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,2%

44,8%

20,0%



7,2%

19,6%21,3% 21,7%

10,4%

19,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

79,3%0,7%2,1%2,1%2,8%4,8%8,3%9,4%

0% 20% 40% 60% 80% 100%


Mass‐mediaAltele

ONG‐lorCNA








8,0%

21,5%

27,2%

19,4%

5,1%

18,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,2%

44,8%

20,0%



7,2%

19,6%21,3% 21,7%

10,4%

19,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

79,3%0,7%2,1%2,1%2,8%4,8%8,3%9,4%

0% 20% 40% 60% 80% 100%


Mass‐mediaAltele

ONG‐lorCNA








8,0%

21,5%

27,2%

19,4%

5,1%

18,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,2%

44,8%

20,0%



Diagrama 5. Integritate business Diagrama 6. Integritate funcționari publici

Businessul se simte neprotejat în fața actelor de corupție. Antreprenorii, chiar dacă activează conform legii și sînt „corecți” în raport cu sectorul public, aceștia ezită să se plîngă pe actele de corupție.

Diagrama 7. Inițiatorii plăților neoficiale

3.3. (Ne) apărarea drepturilor sectorului privat în fața tentativelor și actelor de corupție

Diagrama 8. Plîngerile pe cazurile de corupție



Astfel, 79,3% din agenții economici nu s-au plîns pe cazurile de corupţie cu care s-au confruntat. Din cei care s-au adresat pentru a le fi rezolvată cauza de corupție în 63,3% din cazuri problema nu a fost soluționată, iar în domeniul agriculturii 100% din cazuri au rămas nesoluționate.

Chiar dacă în 36,7% din situații a fost rezolvată pro-blema, businessul în final a rămas doar cu o satisfacție morală, întrucît aceste procese durează în timp, soli-cită eforturi mari financiare, emoționale, psihologice, care ar fi putut fi redirecționate mai bine spre dezvol-tarea afacerilor.

Printre motivele principale de neadresare / nesemnalare privind cazurile de corupţie, antreprenorii au menționat: neîncrederea în organele de drept (46,7%), frica că compania va avea de suferit (35%), frica pentru integritatea fizică (12,5%). Aceste rezultate confirmă ineficiența organelor de drept și practicile utilizate de sectorul public, prin intermediul mai multor instrumente și pîrghii, de a „pedepsi” sectorul privat care încalcă „regulile de joc”.

„M-am judecat cu Inspectoratul Fiscal 2 ani de zile și am cîștigat pînă la urmă....nu mi-a adus nicio

bucurie cîștigul, fiindcă timp pierdut, bani pierduți”

chiar dacă activează conform legii �i sînt ”corec�i” în raport cu sectorul public, ace�tia ezită să se plîngă pe actele de corup�ie.

Diagrama 8. Plîngerile pe cazurile de corupție

Astfel, 79,3% din agen�ii economici nu s-au plîns pe cazurile de corupţie cu care s-au confruntat. Din cei care s-au adresat pentru a le fi rezolvată cauza de corup�ie în 63,3% din cazuri problema nu a fost solu�ionată, iar în domeniul agriculturii 100% din cazuri au rămas nesolu�ionate.

Chiar dacă în 36,7% din situa�ii a fost rezolvată problema, businessul în final a rămas doar cu o satisfac�ie morală, întrucît aceste procese durează în timp, solicită eforturi mari financiare, emo�ionale, psihologice, care ar fi putut fi redirec�ionate mai bine spre dezvoltarea afacerilor.

Printre motivele principale de neadresare / nesemnalare privind cazurile de corupţie, antreprenorii au men�ionat: neîncrederea în organele de drept (46,7%), frica că compania va

avea de suferit (35%), frica pentru integritatea fizică (12,5%). Aceste rezultate confirmă

ineficien�a organelor de drept �i practicile utilizate de sectorul public, prin intermediul mai multor instrumente �i pîrghii, de a ”pedepsi” sectorul privat care încalcă

”regulile de joc”.

Diagrama 9. Motivele principale de neadresare/nesemnalare privind cazurile de corupţie

IV. Integritatea în afaceri �i transparen�a

4.1. Percep�ia de către business a măsurilor necesare de a fi realizate �i beneficiile unui mediu de afaceri curat şi sănătos

Antreprenorii chestiona�i văd mai multe beneficii pentru ei în cazul unui mediu de afaceri curat �i sănătos. Astfel, 18,8% din ei consideră că vor genera venituri mai mari / se vor dezvolta, 14,1% cred că vor avea oportunitatea de a lucra cinstit, 7,6% sînt convin�i că vor remunera munca la timp �i vor putea ridica salariile, 7% mizează că doar a�a va fi o concuren�ă loială, 6,8% cred că vor fi impozite corecte �i diferen�iate, al�i 6,8%

”M-am judecat cu Inspectoratul Fiscal 2 ani de zile și am cîștigat pînă la

urmă....nu mi-a adus nici o bucurie cîștigul, fiindcă timp pierdut, bani

pierduți”

16,7%

7,5%

6,7%

7,5%

7,5%

12,5%

35,0%

46,7%

0% 10% 20% 30% 40% 50%


Nu știu unde și cum să mă adresez

Altele

Nu cred că asociațiile de profil, asociațiile patronale, fie ONG-le …

Nu cred că reportajele și publicațiile mass-media vor avea un rezultat

Îmi este frică pentru integritatea fizică

Îmi este frică că va avea compania de suferit

Nu am încredere în organele de drept

Diagrama 9. Motivele principale de neadresare/nesemnalare privind cazurile de corupţie


Antreprenorii chestionați văd mai multe beneficii pentru ei în cazul unui mediu de afaceri curat și sănătos. Astfel, 18,8% din ei consideră că vor genera venituri mai mari / se vor dezvolta, 14,1% cred că vor avea oportunitatea de a lucra cinstit, 7,6% sînt convinși că vor remunera munca la timp și vor putea ridica salariile, 7% mizează că doar așa va fi o concurență loială, 6,8% cred că vor fi impozite corecte și diferențiate, alți 6,8% consideră că se va respecta legea, 6,1% presupun că va fi mai puțin control, 5,9% cred că va dispărea birocrația, 5,3% sînt convinși că achizițiile publice vor fi transparente, etc.

IV. Integritatea în afaceri și transparenţa

4.1. Percepția de către business a măsurilor necesare de a fi realizate și beneficiile unui mediu de afaceri curat și sănătos

36,4%13,5%

0,2%0,2%1,4%1,6%2,5%4,1%

6,3%11,9%

29,4%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

NȘ/NRNimic nu putem face

De lichidat neamurile de la conducereDiminuarea Birocrației

Sancționați de luare/dare de mităCompanie de informare anticorupție

Instruirea personalului privind combaterea corupțieiSă respectăm regulile / legile

Să ne adresăm la instanțe cinstiteSă activeze cinstit / să aibă Documentele în …

Să nu ofere mită / să nu accepte mită

consideră că se va respecta legea, 6,1% presupun că va fi mai pu�in control, 5,9% cred că va dispărea birocra�ia, 5,3% sînt convin�i că achizi�iile publice vor fi transparente, etc.

Diagrama 10. Beneficiile unui mediu de afaceri curat și sănătos pentru agenții economici

Printre măsurile, care în opinia businessului pot contribui eficient la promovarea integrităţii atît în sectorul public, cît şi în cel privat, pe primele pozi�ii se situează reforma justi�iei �i revizuirea sistemului punitiv. Astfel, 44,8% din antreprenori optează pentru înăsprirea sancţiunilor privitoare la faptele de corupţie, iar 43,8% solicită eficientizarea activităţii sistemului judiciar (procurori, judecători, poliţişti). Plus la aceasta, businessul consideră necesar să existe programe de instruire pe tema integrităţii pentru personalul din sectorul public şi din cel privat 31,3%. La fel, una din propuneri prevede instituirea obligativităţii existenţei unor Coduri de conduită/standarde de integritate/ angajamente privitoare la politici şi practici anticorupţie a căror respectare să fie impusă prin lege pentru toţi operatorii economici şi instituţiile publice 30,9%.

Pentru ca lupta cu corupția să fie eficientă este necesar ca businessul din parte a problemei să devină parte a soluției.

Diagrama 11. Ce pot face companiile în lupta anticorupție

În acest sens, agenții economici au subliniat un șir de măsuri și activități care ar putea fi întreprinse de ei în lupta anticorupție. Cele mai eficiente măsuri, susținute de 29,4% din

31,7%0,4%1,0%1,8%1,8%2,9%2,9%3,1%3,1%

5,3%5,9%6,1%6,8%6,8%7,0%7,6%

14,1%18,8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

NȘ/NRDezvoltarea relațiilor internaționale

Crearea piețelor de desfacereServicii necesare mai ieftineApariția de personal calificat

Stabilitate politică și fiscalăAr crește economia țării/ dezvoltarea infrastructurii

Va avea cine să ne susținăAm crea locuri de muncă

Achizițiile publice transparenteFără corupție / fără birocrație

O să fie mai puțin controlSe va respecta legea

Impozite corecte și diferențiateO să fie concurența loială

Am remunera munca la timp și ridica salariileAm lucra cinstit

Am genera Venituri mai mari /ne vom dezvolta

Diagrama 10. Beneficiile unui mediu de afaceri curat şi sănătos pentru agenții economici

Printre măsurile, care în opinia businessului pot contribui eficient la promovarea integrităţii atît în sectorul pu-blic, cît și în cel privat, pe primele poziții se situează reforma justiției și revizuirea sistemului punitiv. Astfel, 44,8% din antreprenori optează pentru înăsprirea sancţiunilor privitoare la faptele de corupţie, iar 43,8% solicită eficientizarea activităţii sistemului judiciar (procurori, judecători, poliţiști). Plus la aceasta, businessul consideră necesar să existe programe de instruire pe tema integrităţii pentru personalul din sectorul public și din cel privat 31,3%. La fel, una din propuneri prevede instituirea obligativităţii existenţei unor Coduri de conduită/standarde de integritate/ angajamente privitoare la politici și practici anticorupţie a căror respectare să fie impusă prin lege pentru toţi operatorii economici și instituţiile publice 30,9%.



4.2. Programe și instrumente anticorupție în sectorul privat

36,4%13,5%

0,2%0,2%1,4%1,6%2,5%4,1%

6,3%11,9%

29,4%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

NȘ/NRNimic nu putem face

De lichidat neamurile de la conducereDiminuarea Birocrației

Sancționați de luare/dare de mităCompanie de informare anticorupție

Instruirea personalului privind combaterea corupțieiSă respectăm regulile / legile

Să ne adresăm la instanțe cinstiteSă activeze cinstit / să aibă Documentele în …


consideră că se va respecta legea, 6,1% presupun că va fi mai pu�in control, 5,9% cred că va dispărea birocra�ia, 5,3% sînt convin�i că achizi�iile publice vor fi transparente, etc.

Diagrama 10. Beneficiile unui mediu de afaceri curat și sănătos pentru agenții economici

Printre măsurile, care în opinia businessului pot contribui eficient la promovarea integrităţii atît în sectorul public, cît şi în cel privat, pe primele pozi�ii se situează reforma justi�iei �i revizuirea sistemului punitiv. Astfel, 44,8% din antreprenori optează pentru înăsprirea sancţiunilor privitoare la faptele de corupţie, iar 43,8% solicită eficientizarea activităţii sistemului judiciar (procurori, judecători, poliţişti). Plus la aceasta, businessul consideră necesar să existe programe de instruire pe tema integrităţii pentru personalul din sectorul public şi din cel privat 31,3%. La fel, una din propuneri prevede instituirea obligativităţii existenţei unor Coduri de conduită/standarde de integritate/ angajamente privitoare la politici şi practici anticorupţie a căror respectare să fie impusă prin lege pentru toţi operatorii economici şi instituţiile publice 30,9%.



În acest sens, agenții economici au subliniat un șir de măsuri și activități care ar putea fi întreprinse de ei în lupta anticorupție. Cele mai eficiente măsuri, susținute de 29,4% din

31,7%0,4%1,0%1,8%1,8%2,9%2,9%3,1%3,1%

5,3%5,9%6,1%6,8%6,8%7,0%7,6%

14,1%18,8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

NȘ/NRDezvoltarea relațiilor internaționale

Crearea piețelor de desfacereServicii necesare mai ieftineApariția de personal calificat

Stabilitate politică și fiscalăAr crește economia țării/ dezvoltarea infrastructurii

Va avea cine să ne susținăAm crea locuri de muncă

Achizițiile publice transparenteFără corupție / fără birocrație

O să fie mai puțin controlSe va respecta legea

Impozite corecte și diferențiateO să fie concurența loială

Am remunera munca la timp și ridica salariileAm lucra cinstit


antreprenori, presupune să nu ofere mită / să nu accepte mită. În continuare, 11,9% din companii au notat necesitatea să activeze cinstit / să dispună de documente în regulă. Sînt antreprenori și mai sceptici, care au menționat că nimic nu pot face în lupta anticorupție (13,5%). 4.2. Programe �i instrumente anticorup�ie în sectorul privat

Practica elaborării �i implementării programelor �i instrumentelor anticorup�ie în sectorul privat nu este uzuală pentru antreprenorii din Republica Moldova. Rezultatele sondajului arată că 80,8% din companii nu au elaborat un program de ac�iuni cu norme �i proceduri speciale anticorup�ie �i doar 8,2% au elaborat astfel de programe. Diagrama 12. Programe anticorupție În pofida acestui fapt, 64,2% dintre antreprenori consideră că existen�a unui program/plan anti-corup�ie ar fi utilă pentru sectorul privat, iar scepticii în acest sens sînt doar 22,7%.

În ce prive�te monitorizarea programelor anticorup�ie din cadrul unei întreprinderi, rezultatele sondajului arată că prioritar această obliga�ie trebuie să-i revină managementului organiza�iei (39,5%), fie unei companii externe de audit şi certificare (11,2%), fie unei asocia�ii patronale (10,2%), fie unei asocia�iei de business din

ramură (8%). Diagrama 13. Monitorizarea programelor anticorupție din organizație

Antreprenorii nu cunosc �i nu implementează instrumente �i proceduri de prevenire �i combatere a corupţiei. Rezultatele sondajului arată că 76,5% din companii nu au proceduri prin care să fie prevenită �i sanc�ionată mita, iar 66,1% din agen�ii economici nu dispun de proceduri prin care să fie prevenite conflictele de interese.

Codul de Conduită este considerat unul din instrumentele utile pentru lupta împotriva corup�iei în sectorul privat. Acest Cod este alcătuit dintr-un set de principii privind desfă�urarea activită�ilor într-un mod corect, transparent, cu respectarea legilor �i luarea deciziilor etice în orice

Este în proces de elaborare;

2,5%Da, există; 8,2%

NȘ/NR; 8,4%

Nu există; 80,8%

Este în proces de elaborare Da, există

NȘ/NR Nu există

18,0%

6,1%

7,0%

8,0%

10,2%

11,2%

39,5%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

NȘ/NR

Alte modalităti

Comisia internă de etică şi integritate

Asociației de business din ramură

Asociațiilor patronale

O companie externă de audit şi certificare

Managementul organizaţiei

7,6%

17,2%

27,4%

41,5%

86,7%

76,5%

66,1%

52,8%

5,7%

6,3%

6,5%

5,7%

Este membră a unei asociații, care are în programul său ca prioritate lupta cu corupția?

Există proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita?

Există proceduri prin care să fie prevenite conflictele de interese?

Are un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angajații săi?

Da Nu NȘ/NR



În acest sens, agenții economici au subliniat un șir de măsuri și activități care ar putea fi întreprinse de ei în lupta anticorupție. Cele mai eficiente măsuri, susținute de 29,4% din antreprenori, presupune să nu ofere mită / să nu accepte mită. În continuare, 11,9% din companii au notat necesitatea să activeze cinstit / să dispună de documente în regulă. Sînt antreprenori și mai sceptici, care au menționat că nimic nu pot face în lupta anticorupție (13,5%).

Practica elaborării și implementării pro-gramelor și instrumentelor anticorupție în sectorul privat nu este uzuală pentru antreprenorii din Republica Moldova. Rezultatele sondajului arată că 80,8% din companii nu au elaborat un program de acțiuni cu norme și proceduri speci-ale anticorupție și doar 8,2% au elaborat astfel de programe.

În pofida acestui fapt, 64,2% dintre an-treprenori consideră că existența unui program/plan anti-corupție ar fi utilă pentru sectorul privat, iar scepticii în

Diagrama 12. Programe anticorupție

acest sens sînt doar 22,7%.În ce privește monitorizarea programelor anticorupție din cadrul unei întreprinderi, rezultatele sondajului arată că prioritar această obligație trebuie să-i revină managementului organizației (39,5%), fie unei companii externe de audit și certificare (11,2%), fie unei asociații patronale (10,2%), fie unei asociației de business din ramură (8%).


Diagrama 13. Monitorizarea programelor anticorupție din organizație

Antreprenorii nu cunosc și nu implementează instrumente și proceduri de prevenire și combatere a corupţiei. Rezultatele sondajului arată că 76,5% din companii nu au proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita, iar 66,1% din agenții economici nu dispun de proceduri prin care să fie prevenite conflictele de interese.

Codul de Conduită este considerat unul din instrumentele utile pentru lupta împotriva corupției în sectorul privat. Acest Cod este alcătuit dintr-un set de principii privind desfășurarea activităților într-un mod corect, transparent, cu respectarea legilor și luarea deciziilor etice în orice împrejurare. Rezultatele sondajului scoate la suprafață faptul că 52,8% din companii nu au un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angajații săi, iar 41,5% dispun de astfel de Cod/Ghid.

Diagrama 14. Cod etică şi proceduri interne anticorupție

În anul 2016, 83,4% din companii nu au organizat nici un curs pentru angajaţi sau manageri privind lupta an-ticorupţie. Mai mult ca atît, doar 29,9% din companii sînt interesate să participe gratuit la cursuri, seminarii și conferinţe privind lupta anticorupţie.









NȘ/NR; 8,4%

Nu există; 80,8%


NȘ/NR Nu există

18,0%

6,1%

7,0%

8,0%

10,2%

11,2%

39,5%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

NȘ/NR

Alte modalităti






7,6%

17,2%

27,4%

41,5%

86,7%

76,5%

66,1%

52,8%

5,7%

6,3%

6,5%

5,7%





Da Nu NȘ/NR









NȘ/NR; 8,4%

Nu există; 80,8%


NȘ/NR Nu există

18,0%

6,1%

7,0%

8,0%

10,2%

11,2%

39,5%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

NȘ/NR

Alte modalităti






7,6%

17,2%

27,4%

41,5%

86,7%

76,5%

66,1%

52,8%

5,7%

6,3%

6,5%

5,7%





Da Nu NȘ/NR

Da Nu NS/NR



Diagrama 15. Cursuri privind lupta anticorupție

În 59,5% din companii nu se aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea și descoperirea actelor de corupție.

Notăm că 67,1% din antreprenori nu stabilesc în contractele de muncă cu angajații clauze pentru combaterea corupției, proceduri disciplinare și alte sancţiuni pentru încălcări ale acestor clauze, precum și beneficii pentru respectarea lor.

împrejurare. Rezultatele sondajului scoate la suprafa�ă faptul că 52,8% din companii nu au un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angaja�ii săi, iar 41,5% dispun de astfel de Cod/Ghid. Diagrama 14. Cod etică �i proceduri interne anticorup�ie

În anul 2016, 83,4% din companii nu au organizat nici un curs pentru angajaţi sau manageri privind lupta anticorupţie. Mai mult ca atît, doar 29,9% din companii sînt interesate să participe gratuit la cursuri, seminarii �i conferinţe privind lupta anticorupţie.

Diagrama 15. Cursuri privind lupta anticorup�ie

În 59,5% din companii nu se aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea �i descoperirea actelor de corup�ie.

Notăm că 67,1% din antreprenori nu stabilesc în contractele de muncă cu angaja�ii clauze pentru combaterea corup�iei, proceduri disciplinare şi alte sancţiuni pentru încălcări ale acestor clauze, precum �i beneficii pentru respectarea lor.

Diagrama 16. Audit, clauze în contracte de muncă �i rela�iile cu partenerii de afaceri

În rela�iile cu partenerii de afaceri, 72,6% din antreprenori nu includ în contractele încheiate dispoziţii exprese privind combaterea corupţiei şi eventualele consecin�e pentru încălcările acestor dispozi�ii. Totodată, 72% din companii nu fac cunoscute propriile politici anticorup�ie poten�ialilor parteneri de afaceri �i nici nu evaluează dacă ace�tia au programe anticorup�ie eficiente. 4.3. Participarea businessului la iniţiativele anticorupţie colective sau la nivel sectorial

13,1%

32,9%

63,0%

83,4%

60,5%

29,9%

3,5%

6,7%

7,0%

În cadrul companiei pe care o reprezentați aavut loc în ultimul an (2016) cel puțin un

curs pentru angajați sau manageri privindlupta anticorupție?

Compania Dvs. este preocupată deeducarea şi implicarea managementului şi

angajaților în lupta anticorupție înprincipalele procese de activitate

Compania pe care o reprezentați este interesată să participe gratuit la cursuri,

seminarii și conferințe privind lupta anticorupție?

Da Nu NȘ/NR

17,0%

17,4%

26,8%

31,5%

72,0%

72,6%

67,1%

59,5%

11,0%

10,0%

6,1%

9,0%

Compania face cunoscute propriile politici anticorupție potențialilor parteneri de afaceri și evaluează dacă aceștia au

programe anticorupție eficiente?

Compania include în contractele încheiate cu partenerii de afaceri dispoziții exprese privind combaterea corupției şi eventualele

consecințe pentru încălcările acestor dispoziții?

Compania stabilește în contractele de muncă cu angajații clauze pentru combaterea corupției, proceduri disciplinare şi alte

sancțiuni pentru încălcări ale acestor clauze, precum și beneficiile angajaților pentru respectarea lor ?

Compania aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea și descoperirea actelor de corupție ?

Da Nu NȘ/NR

împrejurare. Rezultatele sondajului scoate la suprafa�ă faptul că 52,8% din companii nu au un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angaja�ii săi, iar 41,5% dispun de astfel de Cod/Ghid. Diagrama 14. Cod etică �i proceduri interne anticorup�ie

În anul 2016, 83,4% din companii nu au organizat nici un curs pentru angajaţi sau manageri privind lupta anticorupţie. Mai mult ca atît, doar 29,9% din companii sînt interesate să participe gratuit la cursuri, seminarii �i conferinţe privind lupta anticorupţie.

Diagrama 15. Cursuri privind lupta anticorup�ie

În 59,5% din companii nu se aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea �i descoperirea actelor de corup�ie.

Notăm că 67,1% din antreprenori nu stabilesc în contractele de muncă cu angaja�ii clauze pentru combaterea corup�iei, proceduri disciplinare şi alte sancţiuni pentru încălcări ale acestor clauze, precum �i beneficii pentru respectarea lor.

Diagrama 16. Audit, clauze în contracte de muncă �i rela�iile cu partenerii de afaceri

În rela�iile cu partenerii de afaceri, 72,6% din antreprenori nu includ în contractele încheiate dispoziţii exprese privind combaterea corupţiei şi eventualele consecin�e pentru încălcările acestor dispozi�ii. Totodată, 72% din companii nu fac cunoscute propriile politici anticorup�ie poten�ialilor parteneri de afaceri �i nici nu evaluează dacă ace�tia au programe anticorup�ie eficiente. 4.3. Participarea businessului la iniţiativele anticorupţie colective sau la nivel sectorial

13,1%

32,9%

63,0%

83,4%

60,5%

29,9%

3,5%

6,7%

7,0%

În cadrul companiei pe care o reprezentați aavut loc în ultimul an (2016) cel puțin un

curs pentru angajați sau manageri privindlupta anticorupție?

Compania Dvs. este preocupată deeducarea şi implicarea managementului şi

angajaților în lupta anticorupție înprincipalele procese de activitate



Da Nu NȘ/NR

17,0%

17,4%

26,8%

31,5%

72,0%

72,6%

67,1%

59,5%

11,0%

10,0%

6,1%

9,0%

Compania face cunoscute propriile politici anticorupție potențialilor parteneri de afaceri și evaluează dacă aceștia au

programe anticorupție eficiente?

Compania include în contractele încheiate cu partenerii de afaceri dispoziții exprese privind combaterea corupției şi eventualele

consecințe pentru încălcările acestor dispoziții?

Compania stabilește în contractele de muncă cu angajații clauze pentru combaterea corupției, proceduri disciplinare şi alte

sancțiuni pentru încălcări ale acestor clauze, precum și beneficiile angajaților pentru respectarea lor ?

Compania aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea și descoperirea actelor de corupție ?

Da Nu NȘ/NR

Da Nu NS/NR

Da Nu NS/NR

Diagrama 16. Audit, clauze în contracte de muncă şi relațiile cu partenerii de afaceri

În relațiile cu partenerii de afaceri, 72,6% din antreprenori nu includ în contractele încheiate dispoziţii exprese privind combaterea corupţiei și eventualele consecințe pentru încălcările acestor dispoziții. Totodată, 72% din companii nu fac cunoscute propriile politici anticorupție potențialilor parteneri de afaceri și nici nu evaluează dacă aceștia au programe anticorupție eficiente.


Asociațiile de profil și alte structuri asociative nu repre-zintă pentru business adevărate centre și surse de infor-mare și asistență în ce privește lupta cu corupția. Practic, în absența unor inițiative anticorupţie colective sau la nivel sectorial, antreprenorii nu se implică și nu devin parte a acestor procese.

Din rezultatele sondajului reiese că 86,7% din companii nu sînt membri ai asociațiilor care au în programul său ca prioritate lupta cu corupția și doar 7,6% din antrepre-nori fac parte din astfel de asociații.

În ce privește participarea businessului la iniţiativele an-ticorupţie colective sau la nivel sectorial, 81,4% nu s-au alăturat unor astfel de inițiative, pe cînd 9,6% din com-panii participă.

Majoritatea companiilor din Republica Moldova (71,4%) nu apelează la nici o structură asociativă pentru obținerea informațiilor și asistenței privind prevenirea, combaterea și denunțarea practicilor de corupție în afaceri. În 9,6% din cazuri antrepreno-rii apelează la Camerele de comerț și industrie din țară, în 6,5% din cazuri se adresează la asociațiile de întreprinderi și 6,3% aleg organizațiile neguver-namentale.

4.3. Participarea businessului la iniţiativele anticorupţie colective sau la nivel sectorial

4.4. Transparența companiilor și raportarea privind activitățile cu risc sporit de corupție

Diagrama 16. Participarea la iniţiativele anticorupţie colective

Asocia�centre absen�implică

Din rezau în prdin astf

În ce businesanticorusectoriaunor as9,6% d

Majorit

Diagram

4.4. Trcorup�

Pînă înrămîn sresponssporit d

Rezultafaptul economde act64% disocietă�aduc propriet

NICIU

N

ASOCIAȚII

CAM

�iile de pr�i surse dea unor iniă �i nu devi

zultatele sonrogramul săfel de asocia

prive�tessului laupţie colectal, 81,4% nstfel de ini�din compani

tatea compa

ma 17. Structu

ransparen��ie

n prezent o să fie ascunsabilitatea dde corup�ie

atele sondcă 72%

mici fac putivitate alein companii�ii comela cuno�tarilor, ia

NȘ/

UNA DINTRE VARIAN

ALT

ORGANIZAȚIILENEGUVERNAMENT

LE DE ÎNTREPRIND

MERELE DE COMERINDUSTRIE

rofil �i altee informare�iative antin parte a ac

ndajului reieău ca priorita�ii.

e participa iniţiatitive sau la nnu s-au alăt�iative, pe ii participă.

aniilor din

urile asociativ

�a compan

bună partense de pub

de raportare e.

dajului rdin age

ublice dome întreprini publică staerciale, 58�tin�ă nuar 50,3%

7,2%

1,6%

6,3%

6,5%

9,6%

0% 20%

/NR

NTE

TELE

E TALE

ERI

RȚ ȘI

e structuri e �i asistenticorupţie ccestor proce

ese că 86,7%tate lupta cu

parea ivele nivel turat cînd

Diag

Republica

ve apelate de

niilor �i r

e din informblic. La fel,

a activită�

relevă en�ii eniile

nderii, atutul 8,5% umele

din

71

% 40% 60

N

Prof

Stat

asociative n�ă în ce

colective saese.

% din comu corup�ia

grama 16. Par

Moldova (

business

aportarea

ma�iile de, în practic

�ilor desfă�

1,4%

0% 80%

Niciuna dint

Filialele

Persoan

Numele beneficiari

fiturile și pierderile

Numele pro

tutul societății co

Domeniile de

nu reprezinprive�te l

au la nivel

mpanii nu sîna �i doar 7,

rticiparea la in

(71,4%) nuasociativăinforma�prevenireapracticilor9,6% dinla Camere�ară, în la asocia�aleg organ

privind ac

spre compaca antepreno�urate de co

Nu; 81,4%

Da

0% 10

NȘ/NR

re variante

companiei

nele afiliate

ilor efectivi

companiei

oprietarilor

omerciale

e activitate

ntă pentru upta cu corsectorial, a

nt membri a,6% din ant

niţiativele anti

u apelează ă pentiilor �i aa, combaterr de corup

n cazuri antrele de come6,5% din c

�iile de întrniza�iile ne

ctivită�ile

aniile din Rorilor încă

ompanie, în

NȘ

Nu NȘ/NR

5,3%

16,0%

32

0% 20% 30% 40

business adrup�ia. Prantreprenor

ai asocia�iintreprenori f

ticorupţie cole

la nici o stru obasisten�ei rea �i denu

p�ie în afatreprenorii aer� �i inducazuri se adreprinderi �eguvername

cu risc sp

Republica Mnu s-a înrspecial cele

Da; 9,6%

Ș/NR; 9,0%

2,3%

41,3%

41,7%

50,3%

58,5

6

0% 50% 60% 70

devărate actic, în ii nu se

ilor care fac parte

ective

structură b�inerea

privind un�area aceri. În apelează

ustrie din dresează �i 6,3% entale.

porit de

Moldova ădăcinat e cu risc

%

64,0%

72,0%

0% 80%

Diagrama 17. Structurile asociative apelate de business

Pînă în prezent o bună parte din informațiile despre companiile din Republica Moldova rămîn să fie ascunse de public. La fel, în practica anteprenorilor încă nu s-a înrădăcinat responsabilitatea de raportare a activităților des-fășurate de companie, în special cele cu risc sporit de corupție.

Rezultatele sondajului relevă faptul că 72% din agenții economici fac publice domeniile de activitate ale întreprin-derii, 64% din companii publică statutul societății comerciale, 58,5% aduc la cunoștință numele proprietarilor, iar 50,3% din antreprenori fac publice profiturile și pierderile companiei.

În 68,1% din cazuri nu sînt făcute publice informațiile și rapoartele privind activitățile companiei cu risc sporit de corupție. Informațiile care sînt făcute public se referă la: cheltuielile realizate în calitate de contribuții politice (6,5%), parteneriatele publice-private (8,4%), participarea la achiziții publicii (10,4%), proiectele sociale ale com-panii (11%), cheltuieli pentru sponsorizări (11,2%).

Pr

S

Niciuna di

Filiale

Perso

Numele benefici

rofiturile și pierder

Numele p

Statutul societății Domeniile

0%

NȘ/NR

intre variante

ele companiei

oanele afiliate

arilor efectivi

ile companiei

proprietarilor

comerciale

e de activitate

5,3%

16,0%

3

10% 20% 30%

32,3%

41,3%

41,7%

50,3%

58,

40% 50% 60%

,5%

64,0%

72,0%

70% 80%



Pr

S

Niciuna di

Filiale

Perso

Numele benefici

rofiturile și pierder

Numele p

Statutul societății Domeniile

0%

NȘ/NR

intre variante

ele companiei

oanele afiliate

arilor efectivi

ile companiei

proprietarilor

comerciale

e de activitate

5,3%

16,0%

3

10% 20% 30%

32,3%

41,3%

41,7%

50,3%

58,

40% 50% 60%

,5%

64,0%

72,0%

70% 80%

Diagrama 18. Transparența informațiilor despre companie

antreprenori fac publice profiturile �i pierderile companiei.

Diagrama 18. Transparen�a informa�iilor despre companie

În 68,1% din cazuri nu sînt făcute publice informa�iile �i rapoartele privind activită�ile companiei cu risc sporit de corup�ie. Informa�iile care sînt făcute public se referă la: cheltuielile realizate în calitate de contribu�ii politice (6,5%), parteneriatele publice-private

(8,4%), participarea la achizi�ii publicii (10,4%), proiectele sociale ale companii (11%), cheltuieli pentru sponsorizări (11,2%).

9,2%

68,1%

6,5%

8,4%

10,4%

11,0%

11,2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

NȘ/NR

Niciuna dintre variante

Cheltuielile realizate în calitate de contribuții politice

Parteneriatele publice-private

Participarea la achizițiile publice

Proiectele sociale ale companiei

Cheltuilelile pentru sponsorizări


Concluzii și Recomandări1. Corupția presupune riscuri majore pentru busi-

ness, deoarece împiedică desfășurarea afacerilor în Republica Moldova, reduce competitivitatea în sectorul privat, duce la dezvoltarea antreprenorilor afiliați politicului sau agenților economici care se pot adapta la aceste „reguli de joc”. Businessul fie se „adaptează”, fie „abandonează”.

2. Cauzele principale care favorizează corupția în afaceri se rezumă la următoarele: 1) legislația im-perfectă, ambiguă și interpretabilă; 2) implicarea politicului în afaceri; 3) contactul direct cu funcți-onarul public, birocrația și incompetența; 4) inefi-ciența justiției și organelor de drept.

3. Oamenii de afaceri de cele mai dese ori preferă să „rezolve problema” prin „înțelegeri” cu birocrații. Este mai ieftin, mai rapid și nu crează probleme pe viitor. Căile neoficiale, de obicei, iau forma de: bani, contacte/relații, cadouri, presiuni din partea conducerii. Ca regulă, companiile mari rezolvă problema corupției prin relații personale și apel la conducerea instituției publice, companiiile mici prin intermediul banilor.

4. Etapele din business cele mai vulnerabile la corup-ție sînt: în cursul operaţiunilor de control exercitate de instituțiile de stat abilitate; la obţinerea licențe-lor, autorizaţiilor și actelor permisive; în procesele legate de declarații/control vamal. La fel, procesul achizițiilor publice este extrem de politizat/corupt, doar cei afiliați politic pot câștiga concursurile.

5. De cele mai dese ori inițiatorul „soluționării” proble-mei sunt oamenii de afaceri. Din simplu motiv că ei deja cunosc specificul de activitate în Moldova.

6. Atunci când birocratul vede posibilitatea obținerii unor beneficii, el va depune toate eforturile, prin tărăgănarea răspunsurilor, piedici formale, etc. să obțină anumite favoruri de la business.

7. În topul instituțiilor corupte au intrat Centrul de Sănătate Publică, Poliția, Serviciul Vamal, Procura-tura, Inspectoratul Fiscal. Totodată, în topul insti-tuțiilor cu cel mai mic nivel de încredere din partea mediului de afaceri notăm Primăria, Agenția Nați-onală pentru Siguranța Alimentelor, Inspectoratul de Stat în Construcții.

8. Businessul se simte neprotejat în fața actelor de corupție. Antreprenorii, chiar dacă activează con-form legii, ezită să se plîngă pe actele de corupție, motivînd prin: neîncrederea în organele de drept; frica că compania va avea de suferit; frica pentru integritatea fizică.

9. Oamenii de afaceri merg pe căi legale doar în cazu-rile de abuz evident și obraznic din partea funcțio-narilor publici. De regulă, se face prin apelarea la instanțele superioare sau la judecată.

10. Companiile mari ușor pot lupta contra abuzurilor funcționarilor publici, iar companiile mici nu au nici resurse, nici capacități de a se opune abuzuri-lor, din acest motiv ele cel mai des preferă să achite, decât să aibă probleme.

11. Politizarea actului de administrare și numirea pe criterii politice a dus la degradarea calității fac-torului uman, incompetența funcționarilor, slaba pregătire a acestora, necunoașterea legilor. Unica soluție este de a angaja doar specialiști și de a în-ceta practicile de numire a persoanelor conform apartenenței politice, de partid, relații de rudenii, de afinitate, etc.

12. Reorganizarea autorităților subordonate guvernu-lui au îngreunat activitatea agenților economici din regiuni, care în prezent trebuie să vină la Chi-șinău pentru obținerea unor certificate.



13. Implementarea guvernării electronice va elimina necesitatea deplasărilor agenților economici din regiune la Chișinău și va reduce substanțial con-tactul direct cu birocarții, fapt care va diminua semnificativ actele de corupție.

14. La fel, se impune instituirea unor „ghișee unice” funcționale unde agentul economic se poate adre-sa și obţine toate serviciile ce sînt de competenţa instituţiei, precum și serviciile altor autorităţi pu-blice, inclusiv integrarea sistemelor informaţionale ale diferitor instituţii.

15. Excluderea reglementărilor inutile și implementa-rea procedurilor clare în activitatea autorităților pu-blice va duce la diminuare substanțială a corupției.

16. Practica elaborării și implementării programelor și instrumentelor anticorupție în sectorul privat

nu este uzuală pentru antreprenorii din Republica Moldova. Companiile nu au proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita, nu au elabo-rate un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angajații săi, nu aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea și descoperirea actelor de corupție.

17. Companiile mici trebuie să se asocieze și să acțio-neze solidar la abuzurile birocraților. Lupta trebuie dusă prin intermediul asociațiilor și nu de fiecare în parte. Prin asociere companiile mici devin la fel de puternice contra corupției ca și companiile mari.

18. Informațiile despre companiile din Republica Moldova trebuie să fie transparente, în mod spe-cial trebuie raportate activitățile cu risc sporit de corupție.







EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA

ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA


SONDAJ NAŢIONAL

25SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR

AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Metodologia studiului

➢ Volumul eşantionului: 511 oameni de afaceri;

➢ Eşantion: stratificat, probabilist;

➢ Criterii de stratificare: 5 zone geografice (Chișinău, Bălți, Nord, Centru și Sud), domeniul de activitate al întreprinderilor (Agricultură, Industrie, Construcții, Comerț, Transport, HoReCa, Servicii și alte Domenii), mărimea întreprinderilor din cadrul fiecărui domeniu de activitate au repartizare în 4 tipuri (Micro, Mici, Medii și Mari)ș

➢ Eşantionare: Volumele straturilor urbane şi ale totalului pe regiuni (fostele judeţe), cât şi volumele straturilor rurale au fost calculate proporţional cu numărul populaţiei în conformitate cu datele comunicate de Departamentul de Statistică al Republicii Moldova.

➢ În cadrul straturilor selectarea întreprinderilor a fost realizată aliator;

➢ Perioada de culegere a datelor: 19 aprilie – 17 mai 2017. Interviurile au fost realizate la domiciliul respondenţilor. Chestionarul a fost redactat în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta.

26SONDAJ: EVALUAREA PERCEPŢIILOR ŞI EXPERIENŢELOR AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND CORUPŢIA ÎN STRUCTURILE STATALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Câtă încredere aveţi în următoarele instituţii?

Câtă încredere aveți în următoarele instituții?

-44,9%

-16,6%

-37,5%

-38,3%

-17,0%

-17,4%

-26,8%

-13,3%

-29,7%

-21,3%

-33,0%

-25,2%

-24,0%

-23,8%

-29,7%

-32,4%

-10,5%

-43,9%

-9,2%

-14,5%

-35,7%

-29,5%

-8,4%

-5,1%

14,8%

16,6%

19,7%

19,1%

20,1%

26,2%

31,6%

43,9%

0,2%

1,6%

0,6%

2,9%

3,3%

3,1%

3,5%

5,3%

Parlament

Inspectoratul de Stat în Construcții

Guvern

Președinție

ANSA

Serviciul Vamal

Primăria

Serviciul fiscal

Foarte puțină / Deloc Puțină NȘ/NR Multă Foarte multă



I.Perceperea de cătrebusiness a corupției

și interacțiunea cu ea


În ce măsură corupția împiedică desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova?

4,7%

4,5%

12,1%

10,4%

20,5%

27,4%

20,4%

NȘ/NR

Nu împiedică deloc

Împiedică uneori

Împiedică puțin

Împiedică mult

Împiedică foarte mult

Blochează

Practicile de corupție și plata mitei sânt larg răspândite în afacerile din Republica Moldova?

2,9%

16,2%

43,6%

25,6%

11,5%

În foarte micămăsură

În mică măsură În mare măsură În foarte maremăsură

NȘ/ NR

În ce măsură corupţia împiedică desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova?

Practicile de corupţie și plata mitei sânt largrăspândite în afacerile din Republica Moldova?



Practicile de corupție și plata mitei sânt larg răspândite în afacerile din Republica Moldova?

2,9%

16,2%

43,6%

25,6%

11,5%

În foarte micămăsură

În mică măsură În mare măsură În foarte maremăsură

NȘ/ NR

Pe ansamblu, cum apreciați integritatea agenților economici din mediul de afaceri moldovenesc, cât de des businessul este cel care inițiază plata unei mite și a unui act de corupție?

8,0%

21,5%

27,2%

19,4%

5,1%

18,8%

Foarte redusă Redusă Satisfăcătoare Înaltă Foarte Înaltă NȘ/ NR

Pe ansamblu, cum apreciați integritatea sectorului public atunci când acesta interacționează cu mediul de afaceri moldovenesc, sau cât de frecvent se solicită unei mite din partea funcționarilor?

7,2%

19,6%21,3% 21,7%

10,4%

19,8%

Foarte redusă Redusă Satisfăcătoare Înaltă Foarte Înaltă NȘ/NR

Pe ansamblu, cum apreciaţi integritatea agenţilor economicidin mediul de afaceri moldovenesc, cât de des businessul este

cel care iniţiază plata unei mite și a unui act de corupţie?

Pe ansamblu, cum apreciaţi integritatea sectorului publicatunci când acesta interacţionează cu mediul de afaceri

moldovenesc, sau cât de frecvent se solicită unei mite dinpartea funcţionarilor?


În care din următoarele situații agentul economic se confruntă, în mod direct, cu aspecte legate de corupție?

21,3%

3,7%

11,5%

12,9%

22,9%

27,4%

29,7%

45,4%


Nici într-o situație

În procesul de obținere a creditelor dinsistemul bancar

La înregistrarea societăților comerciale şiintrarea în afaceri

În procesele legate de declarații/control vamal

La obținerea licențelor, autorizațiilor şi actelor permisive

În procesele de achiziție publică

În cursul operațiunilor de control exercitate de instituțiile de stat abilitate

Este mai simplu de a soluționa problemele pe căi neoficiale decât pe cele oficiale?

5,3%

18,6%

13,1%

24,5%

16,6%

7,4%

14,5%

NȘ/NR

Niciodată

Rar de tot

Cîteodată

Foarte des

Întotdeauna

În majoritatea cazurilor

În care din următoarele situaţii agentul economic seconfruntă, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie?

Este mai simplu de a soluţiona problemele pe căineoficiale decât pe cele oficiale?



Căile neoficiale de soluționare a problemelor cu sectorul public, de obicei, iau forma de:

23,7%

3,5%

0,2%

2,5%

7,2%

11,4%

18,6%

26,2%

41,9%


Nici una

Alte situații

Presiuni din partea organizațiilor ciminale

Extra-comisoane şi extra-bonusuri

Presiuni din partea conducerii

Cadouri

Contacte/relații

Bani

Căile neoficiale de soluţionare a problemelor cusectorul public, de obicei, iau forma de:

Care sânt instituţiile în care se plăteşte neoficial mai frecvent?Care sânt instituțiile în care se plăteşte neoficial mai frecvent?

24,9%

1,6%

0,4%

2,2%

4,5%

4,9%

7,4%

14,3%

17,2%

18,2%

19,6%

22,3%

26,4%

31,1%


Nici una

Altele

Președinție

Parlament

Serviciul Pompieri

Guvernul sau ministerele

Administrația publică locală

Instanțe de judecată

Inspectoratul Fiscal

Procuratură

Serviciul Vamal

Poliție

Centrul de Sănătate Publică


În activitatea Dvs. de afaceri, care este scopul plăților neoficiale?

72,2%

18,2%

6,5%3,1%

Nu m-am confruntat cu cazuri de corupție

Pentru a obține mairapid ceva ce se

cuvine potrivit legii

Pentru a evitapedeapsa în cazul

încălcării legii


Cine a fost inițiatorul plăților neoficiale?

35,2%

44,8%

20,0%

Voluntar, din proprieinițiativă


În activitatea Dvs. de afaceri, care este scopulplăţilor neoficiale?

Cine a fost iniţiatorul plăţilor neoficiale?



Cine a fost inițiatorul plăților neoficiale?

35,2%

44,8%

20,0%

Voluntar, din proprieinițiativă


Unde v-ați plâns pe cazurile de corupție cu care v-ați confruntat?

79,3%

0,7%

2,1%

2,1%

2,8%

4,8%

8,3%

9,4%

Nu m-am plîns


Mass-media

Altele

ONG-lor

CNA

Poliție

Procuratură

În cazul în care v-ați adresat, a fost rezolvată problema Dvs..?

Da; 36,7%Nu;

63,3%

Unde v-aţi plâns pe cazurile de corupţie cu carev-aţi confruntat?

În cazul în care v-aţi adresat, a fost rezolvatăproblema Dvs.?


Motivele ne-adresării / nesemnalării privind cazurile de corupție?

16,7%

7,5%

6,7%

7,5%

7,5%

12,5%

35,0%

46,7%


Nu știu unde și cum să mă adresez

Altele

Nu cred că asociațiile de profil, asociațiile patronale, fie ONG-le mă pot ajuta

Nu cred că reportajele și publicațiile mass-media vor avea un rezultat

Îmi este frică pentru integritatea fizică

Îmi este frică că va avea compania de suferit

Nu am încredere în organele de drept

Motivele ne-adresării / nesemnalăriiprivind cazurile de corupţie?



II.Promovarea transparenței,

comportamentelor etice șidescurajarea practicilor

lipsite de integritate în business


Care ar fi beneficiile unui mediu de afaceri curat şi sănătos pentru organizația Dvs.?

31,7%0,4%1,0%1,8%1,8%

2,9%2,9%3,1%3,1%

5,3%5,9%6,1%6,8%6,8%7,0%7,6%

14,1%18,8%

NȘ/NR

Dezvoltarea relațiilor internaționale

Crearea piețelor de desfacere

Servicii necesare mai ieftine

Apariția de personal calificat

Stabilitate politică și fiscală

Ar crește economia țării/ dezvoltarea infrastructurii

Va avea cine să ne susțină

Am crea locuri de muncă

Achizițiile publice transparente

Fără corupție / fără birocrație

O să fie mai puțin control

Se va respecta legea

Impozite corecte și diferențiate

O să fie concurența loială

Am remunera munca la timp și ridica salariile

Am lucra cinstit


Care din propunerile de mai jos considerați că pot contribui eficient la promovarea integrității atât în sectorul public, cât şi în cel privat:

7,6%

10,0%

30,9%

31,3%

43,8%

44,8%


Altele

Instituirea obligativității existenței unor Coduri deconduită/standarde de integritate/ angajamente

privitoare la politici şi practici anticorupție a căror…

Existența unor programe de instruire pe temaintegrității pentru personalul din sectorul public şi

din cel privat

Eficientizarea activității sistemului judiciar (procurori,judecători, polițişti)

Înăsprirea sancțiunilor privitoare la faptele decorupție

Care ar fi beneficiile unui mediu de afaceri curatşi sănătos pentru organizaţia Dvs.?

Care din propunerile de mai jos consideraţi că pot contribuieficient la promovarea integrităţii atât în sectorul public,

cât şi în cel privat:



Ce ar putea face compania Dvs.. în lupta anticorupție?

36,4%

13,5%

0,2%

0,2%

1,4%

1,6%

2,5%

4,1%

6,3%

11,9%

29,4%

NȘ/NR

Nimic nu putem face

De lichidat neamurile de la conducere

Diminuarea Birocrației

Sancționați de luare/dare de mită

Companie de informare anticorupție

Instruirea personalului privind combaterea …

Să respectăm regulile / legile

Să ne adresăm la instanțe cinstite

Să activeze cinstit / să aibă Documentele în…


Compania are elaborat un program de acțiuni cu norme și proceduri speciale anticorupție?


2,5%

Da, există; 8,2%

NȘ/NR; 8,4%

Nu există; 80,8%

Ce ar putea face compania Dvs. în lupta anticorupţie?

Compania are elaborat un program de acţiuni cunorme și proceduri speciale anticorupţie?


Credeți că existența unui plan anti-corupție ar fi utilă pentru sectorul privat?

Da; 64,2%

Nu; 22,7%NȘ/NR; 13,1%

Cine trebuie să fie interesat cel mai mult în existența unui asemenea plan care să monitorizeze programele anticorupție din organizația Dvs.?

18,0%

6,1%

7,0%

8,0%

10,2%

11,2%

39,5%

NȘ/NR

Alte modalităti





Managementul organizației

Credeţi că existenţa unui plan anti-corupţie ar fiutilă pentru sectorul privat?

Cine trebuie să fie interesat cel mai mult în existenţa unui asemenea plan care să monitorizeze programele anticorupţie

din organizaţia Dvs.?



Pe care dintre următoarele instrumente de combatere a corupției le-ați folosit până în prezent?

36,4%

0,4%

2,9%

4,7%

5,1%

5,1%

5,3%

6,7%

51,3%

Niciuna dintre variante

Altele

Proteste scrise sau ieşiri în stradă

Informarea mass-media

Participarea la întîlniri publice

Reclamații scrise sau email-uri adresate instituției în cauză

Telefonul verde (linia anticorupție)

Sesizarea în scris a poliției sau a procuraturii

Refuzul de a da bani sau cadouri cînd acestea au fost solicitateîn mod direct sau indirect, considerate o practică obişnuită

În cadrul companiei pe care o reprezentați ...?

7,6%

17,2%

27,4%

41,5%

86,7%

76,5%

66,1%

52,8%

5,7%

6,3%

6,5%

5,7%



Există proceduri prin care să fie preveniteconflictele de interese?


Da Nu NȘ/NR

Pe care dintre următoarele instrumente decombatere a corupţiei le-aţi folosit până în prezent?

În cadrul companiei pe care o reprezentaţi ...?


Modalități de combatere a corupției de către companie

17,0%

17,4%

26,8%

31,5%

72,0%

72,6%

67,1%

59,5%

11,0%

10,0%

6,1%

9,0%

Compania face cunoscute propriile politici anticorupție potențialilor parteneri de afaceri și

evaluează dacă aceștia au programe anticorupție eficiente?

Compania include în contractele încheiate cu partenerii de afaceri dispoziții exprese privind

combaterea corupției şi eventualele consecințe pentru încălcările acestor dispoziții?

Compania stabilește în contractele de muncă cu angajații clauze pentru combaterea corupției, proceduri disciplinare şi alte sancțiuni pentru

încălcări ale acestor clauze, precum și beneficiile …

Compania aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea și descoperirea actelor de corupție

?

Da Nu NȘ/NR

Informarea și instruirea în lupta cu corupția

13,1%

32,9%

63,0%

83,4%

60,5%

29,9%

3,5%

6,7%

7,0%

În cadrul companiei pe care o reprezentați aavut loc în ultimul an (2016) cel puțin un curs

pentru angajați sau manageri privind luptaanticorupție?

Compania Dvs. este preocupată de educarea şiimplicarea managementului şi angajaților înlupta anticorupție în principalele procese de

activitate



Da Nu NȘ/NR

Modalităţi de combatere a corupţiei de către companie

Informarea și instruirea în lupta cu corupţia

IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care activează pe o serie dedomenii legate de: analiză economică, guvernare, cercetare politică, plani care strategică şi managemental cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţide succesul tranziţiei spre economia de piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova.

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaţiei Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de acţiune ale fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării noastre, consolidarea societăţii civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor unei societăţi deschise, modernizate şi pro-europene.

CALITATEA GUVERNĂRII EVALUATĂ PRIN PRISMA SERVICIILOR ACORDATE

DE STAT

SONDAJ NAŢIONALIDIS VIITORUL & CBS-AXA

COMBATEREA CORUPȚIEI ÎN MOLDOVA: RAPORT DE PREVENIRE …viitorul.org/files/library/Raport Coruptie...

Documents

Transcript of COMBATEREA CORUPȚIEI ÎN MOLDOVA: RAPORT DE PREVENIRE …viitorul.org/files/library/Raport Coruptie...