Student: Virgil-Andrei Nohai Prof. Indrumator: Prof. Univ. Dr.

 Ioan Viorel Rati

Bacau

2016

COMBATERE

A CYDIA (GRAPHOLIT

HA) FUNEBRANA

– VIERM

ELE PRUNE

LOR

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău   Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului – An II, Semestrul II

CYDIA (GRAPHOLITHA) FUNEBRANA – VIERMELE PRUNELOR

Afecteaza in general cultura de prun, piersic sau cais.

Prezentarea specie

Adultul are anvergura aripilor de 13 – 15 mm. Aripile anterioare sunt brune – cenusii inchis, cu pete gri mai deschis, dispuse median, iar la vârf prezinta câte o pata ovala, bruna – cenusie sau plumburie – lucitoare, in interiorul careia se gasesc alte pete mai mici, negre. Aripile posterioare sunt cenusii, cu franjuriscurte albicioase. In repaus, aripile stau sub forma de acoperis de casa. Privit de sus, fluturele are un aspect triunghiular ingust.

Oul aplatizat, eliptic, la depunere este hialin, apoi galbui.

Larva omida adevarata, la completa dezvoltare are lungimea de 10 – 14mm. Capul, placile toracice si ultimul segment abdominal sunt de culoare bruna – neagra, restul corpului fiind de culoare roz. Segmentul anal este prevazut cu cinci spini dispusi in forma de pieptene.

Pupa, bruna – deschis, are lungimea de 6,2 – 6,6 mm .

Biologie

Are doua generatii pe an, iernând ca larva complet dezvoltata de obicei sub scoarta partial exfoliata a pomilor. In martie – aprilie se impupeaza, iar fluturii generatiei hibernante apar de la sfârsitul lunii aprilie si zboara pâna in iunie. Imperecherea are loc imediat, iar ponta dupa 2 – 3 zile, ponte esalonându-se pe 4 – 6 saptamâni dupa o incubatie de 9 – 12 zile eclozeaza larvele care patrund in fructe, unde rod tesuturile din jurul sâmburelui. Fructele atacate cad. Ajunse la completa dezvoltare, dupa 24 – 25 zile, larvele se retrag si se impupeaza sub scoarta partial exfoliata a trunchiului, iar

2

COMBATERE

A CYDIA (GRAPHOLIT

HA) FUNEBRANA

– VIERM

ELE PRUNE

LOR

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău   Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului – An II, Semestrul II

dupa inca 8 – 12 zile, incepând din iulie, apar fluturii generatiei intâi. Acestia pun bazele generatiei a doua, care evolueaza ca si prima in lunile iulie – august. Ajunse la completa dezvoltare in august- septembrie, larvele acestei generatii se retrag pentru impupare. In zonele si anii mai calzi este posibila dezvoltarea a trei generatii pe an.

Iernează ca larvă în cocon mătăsos sub scoarţa pomilor sau sub alte adăposturi. În primăvară se transformă în pupă, iar fluturii apar în luna mai. Ponta are loc la 2-3 zile după apariţia fluturilor. O femelă depune aproximativ 45 ouă, în jumătatea inferioară a fructelor.

Larva pătrunde în fructe, săpând o galerie spre peduncul. Fructul nu mai creşte şi cade înainte de a se matura.

Larvele consumă întregul fruct şi chiar sâmburele. Dezvoltate complet larvele se retrag în crăpăturile scoarţei pomilor. Aici se transformă în pupe, construindu-şi un cocon din fire de mătase.

Fluturii generaţiei a-II-a apar în iunie şi zboară până în august. Ponta are loc în cursul lunii iulie sau august; zborul este mai numeros decât al generaţiei hibernante. Larvele se dezvoltă în aproximativ 3 săptămâni, în august-septembrie, retrăgându-se pentru hibernare. În lunile călduroase de toamnă poate evolua şi generaţia a 3-a incomplet dezvoltată.

Răspândire

Se întâlneşte în zona temperată frecvent în livezile de prun. La noi în ţară când nu se iau măsuri preventive, produce pagube importante din punct de vedere economic.

Daune

Pagubele sunt produse de larve, ajungând la 50-80% din producţie. Fructele atacate prezintă scurgeri gomoase; se maturizează timpuriu şi sunt predispuse la infecţiile cu diferite ciuperci (ex. Monilia).

3

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău   Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului – An II, Semestrul II

Combaterea CYDIA (GRAPHOLITHA) FUNEBRANA

Se realizeaza prin metoda de confuzie sexuală cu ajutorul unui feromon si a unor difuzoare celulozice biodegradabile si usor de asezat in pomi, care constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcela de pomi.

Compozitia feromonului: acetat de Z8-dodecen-1-il, acetat de E8-dodecen-1-il (atractant sexual).

Tehnologia folosirii feromonului.

Perioada de captura: in sudul si vestul tarii (Dobrogea, Oltenia, Banat, sudul Moldovei), 15 aprilie – 15 septembrie; celelalte regiuni: 20 aprilie – 10 septembrie.

Scopul actiunii:

Cunoasterea perioadelor de zbor si precizarea momentelor de aplicare a tratamentelor chimice. Ansamblul activitatilor, interpretarea observatiilor si tactica de lupta impotriva daunatorului sunt identice cu cele prezentate la viermele merelor,Cydia pomonella.

1. Combaterea prin captarea in masa a masculilor. Metoda se poate aplica cu succes mai ales in livezi cu o rezerva biologica mica a daunatorului, bine izolate in spatiu, aflate la minimum 300 – 500 m de alte livezi de prun sau paduri de foioase.

Se amplaseaza 30 – 40 capcane la hectar, uniform raspândite pe intreaga suprafata, cu o usoara preferinta pentru marginile livezii, insa nu la mai putin de 10 – 15 m de acestea. Inaltimea optima de amplasare este la jumatatea coroanei, dar nu mai jos de 1,8 – 2,0 m.

4

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău   Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului – An II, Semestrul II

In mod normal nu se fac observatii ci se verifica starea capcanelor si se intretin pentru a asigura mentinerea lor in stare de captura maxima. La nevoie larvele incleiate se schimba chiar la 3 – 4 saptamâni. In focarele puternic infestate si zonele limitrofe cu paduri sau cu alte livezi puternic infestate este necesara totusi urmarirea capturilor si, pe baza curbei de zbor, se aplica câte un tratament chimic pentru fiecare generatie (vezi Cydia pomonella), pâna când populatia se reduce la nivele mici (frecventa atacului pe fructe sub 5 %). In livezi puternic infestate este recomandabil ca metoda sa fie cuplata in primii doi ani cu combaterea chimica.

2. Combaterea prin dezorientarea masculilor. Este indicat ca metoda sa se aplice, de asemenea, in primul rând in livezi cu o rezerva biologica mica a daunatorului, bine izolate in spatiu.

In perioada recomandata pentru amplasarea capcanelor se aplica evaporatoare de feromon, conditionate ca fragmente de tuburi din polietilena inchise la capete si continând in interior 50 mg de feromon lichid. Amplasarea evaporatoarelor se face la aproximativ jumatatea coroanei pomilor, prin fixare cu ace cu gamalie sau atârnare pe fire subtiri de sârma. Fixarea se va face astfel incât sa nu se perforeze portiunea inchisa a tubului. Evaporatoarele se vor proteja contra razelor directe ale soarelui si ploii cu bucati de plastic opac (metalizat) sau carton (vezi Cydia pomonella).

In Transilvania si alte zone cu un regim termic si eolian mai moderat se aplica o singura data o doza totala de 10 – 15 g feromon / hectar (200 – 300 evaporatoare de 50 mg).

In zonele mai calde si cu vânturi frecvente si puternice este necesara o a doua aplicare in doza de 5 – 5,7 g/ha, dupa 10 iulie, noile evaporatoare montându-se intercalat intre cele vechi.

Pe marginile livezii se va realiza o centura de evaporatoare  distantate la 4 – 6m, restul (pâna la realizarea dozei de 10 – 15 g/ha) amplasându-se uniform in interiorul livezii. La fiecare 3 – 7 ha de livada se amplaseaza câte o capcana martor (cu momeala ATRAFUN) pentru controlul operativ al dezorientarii.

5

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău   Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului – An II, Semestrul II

3. Metoda de confuzie se prezintă sub diferite forme de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de aşezat în pomi, pe ramuri. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni, asemănători cu semnele emise de femele, astfel că masculii nu mai pot să localizeze femela, se împiedică împerecherea, nu mai există ouă viabile şi larve devastatoare, iar livezile sunt ocrotite fără a se recurge la tratamente chimice, se reduc tratamentele cu substanţe agresive pentru fauna entomofagă şi pentru consumatorii umani, se reduce numărul de tratamente pe generaţiile de dăunători specifici, creşte calitatea fructelor la recoltare. Difuzoarele se pun în pom în perioada înfloritului şi au efect 165 de zile. Folosirea lor datează la specia piersic din anul 2000, la măr din 2010, iar pentru specia prun s-au realizat din anul 2012.

În perioada anilor 2012-2015 am folosit difuzoare cu feromoni la specia măr pentru limitarea atacului de viermele merelor şi viermelui pieliţei de măr, care are 3 generaţii pe an şi aduc pagube de peste 70% din recoltă. Molia pieliţei şi minatoare care atacă frunzele de măr diminuează substanţial până la compromiterea totală a producţiei de mere, pentru 2-3 ani. Atacul de molia pieliţei depreciază calitatea fructelor de mere, piersic, cais şi prune, iar fructele iau calea borhotului pentru distilate.

Pentru combaterea acestor dăunători în mod clasic pomicultorii folosesc câte trei tratamente pentru fiecare generaţie, cu cheltuieli mari, folosesc substanţe care distrug fauna entomofilă, favorizează apariţia altor prădători şi care lasă reziduuri substanţiale, dăunătoare pentru consumatorii de fructe.

Folosind difuzoarele cu feromoni la specia MĂR tipul CHIN-ETSU Isomate CLR CATE 1.000 bucăţi/ha, reducem numărul de tratamente la unul singur pe generaţie şi aceasta numai în primul an de folosire, se reduc total după doi-trei ani şi le aplicăm numai dacă la generaţiile doi şi trei avem la 1.000, 5 fructe înţepate.

Tipul de difuzoare Suttera Checlomate SF-XL PENTRU Cydia Molesta şi Anarsia Lineatela câte 375 bucăţi/ha se foloseşte la speciile piersic şi cais, iar la specia prun am folosit difuzoare tipul Shin-Etsu ISONET A/OFM pentru viermele prunelor, folosind 1.000 bucăţi difuzoare pe hectar. În primul an nu mai avem fructe înţepate, procentul

6

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău   Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului – An II, Semestrul II

fructelor extra depăşind 80%. Nu vom scăpa să urmărim numai zborul altor dăunători cum sunt afidele (dar şi pentru acestea putem folosi larve de MAMARUTE).

Difuzoarele cu feromoni produse de firmele străine pot fi înlocuite cu capcane cu feromoni produse la Cluj pentru măr ATRA POM, pentru piersic ATRA MOL, pentru specia prun ATRA FUM. Se pun la fiecare hectar câte 10 capcane la care se schimbă capsula cu feromoni la două luni. Se realizează o captare parţială dar cu efect destul de bun, în special după doi-trei ani de folosire.

Efectul economic = pentru un hectar difuzoarele costă sub 250 euro/ha, iar pentru recolta în procent de 80% de calitate extra, la capcanele româneşti cheltuiala este de cca 50 euro/ha. Montarea este dificilă când ai o livadă în suprafaţă mare.

Bibliografie

1. http://feromoni.iccrr.institute.ubbcluj.ro

2. http://www.lumeasatului.ro/

3. http://www.horticultorul.ro/

4. http://www.botanistii.ro/

7