colonii grecesti
2
Cultura Editia de Joi, 16 August 2007 Histria, Tomis, Callatis - colonii grecesti pe litoralul romanesc al Marii Negre 16 In perioada secolelor VII - VI i. Hr., teritoriile traco-getice au intrat in sfera de interese a grecilor si, ca o consecinta a acestui fapt, au luat fiinta Histria, Tomis si Callatis - colonii grecesti amplasate pe coasta dobrogeana a Marii Negre. Acestea vor constitui focare ale civilizatiei grecesti antice in lumea traco-geto-dacica. Ctitorie a Miletului, Histria este cea mai veche colonie de pe coasta de vest a Marii Negre, intemeiata, conform informatiilor transmise de Eusebiu, in anul 657 i. Hr. De altfel, originea sa milesiana este confirmata si de Pliniu cel Batrin si Strabon. Dupa Pseudo - Scymnos, intemeierea Histriei ar fi avut loc in timpul patrunderii scitilor in Asia, adica la finele secolului al VII-lea i. Hr. Cecilia Pasca, muzeograf in cadrul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, a subliniat faptul ca cercetarile arheologice desfasurate in cetatea Histria au scos la lumina ceramica greaca de factura rhodo-ionica, corintica si attica, databila in a doua jumatate a secolului al VII-lea i. Hr., venind sa confirme informatiile oferite de Eusebiu. In ceea ce priveste orasul Tomis, de asemenea colonie de origine milesiana, intemeierea acestuia pare sa se fi petrecut ceva mai tirziu. Trebuie mentionat faptul ca lipsa unor date precise fac dificila stabilirea momentului infiintarii coloniei de la Tomis. Concluziile care au rezultat in urma cercetarilor arheologice arata ca intemeierea sa ar fi putut avea loc chiar inainte de prima jumatate a secolului I i. Hr. Despre data intemeierii Callatis-ului, singura colonie de origine doriana, exista informatii de la Pseudo - Scymnos, care arata ca aceasta colonie a fost infiintata de grecii veniti din Heracleea Pontica, pe vremea cind in Macedonia era rege Amyntas (540 - 498 i. Hr.). De la Pliniu cel Batrin aflam ca orasul s-a intemeiat pe locul unei asezari bastinase, cu numele de Cerbatis sau Acervetis. "Evolutia celor trei colonii vest pontice este foarte inegala pe parcursul intregii lor existente, desi istoria lor are, adesea, elemente comune", a precizat muzeograful Cecilia Pasca. Pentru perioada corespunzatoare secolelor VI - IV i. Hr., colonia care s-a impus in mod deosebit a fost Histria. In secolul al V-lea i. Hr., Histria a cunoscut o noua etapa de dezvoltare. In acea perioada, s-au deschis primele ateliere monetare. Din rindurile celor dintii emisiuni fac parte didrahmele de argint, care au pe avers doua capete umane, dintre care unul inversat, iar pe revers, intr-un patrat, emblema orasului, vulturul pe delfin. In cursul secolelor V - IV i. Hr., Histria s-a transformat in centru de productie, depasind stadiul de centru comercial si intermediar de schimb intre grecii din metropole si bastinasi. Se deschid ateliere ceramice, sporeste productie de cereale din teritoriile rurale, se intensifica pescuitul la Gurile Dunarii si se amplifica raporturile cu populatia locala traco-getica. In secolele VI - IV i. Hr., orasul Tomis a ramas inca in stadiu incipient de dezvoltare, fiind dominat de orasele vecine. La mijlocul secolului al IV-lea i. Hr., Callatis-ul era in plina dezvoltare. In acea Pagina 1/2
-
Upload
andrew-andrew -
Category
Documents
-
view
10 -
download
0
description
Intreaga istorie despre coloniile grecesti
Transcript of colonii grecesti
CulturaEditia de Joi, 16 August 2007
Histria, Tomis, Callatis - colonii grecesti pe litoralulromanesc al Marii Negre16
In perioada secolelor VII - VI i. Hr., teritoriile traco-getice au intrat in sfera de interese a grecilor si,ca o consecinta a acestui fapt, au luat fiinta Histria, Tomis si Callatis - colonii grecesti amplasate pecoasta dobrogeana a Marii Negre. Acestea vor constitui focare ale civilizatiei grecesti antice inlumea traco-geto-dacica.
Ctitorie a Miletului, Histria este cea mai veche colonie de pe coasta de vest a Marii Negre,intemeiata, conform informatiilor transmise de Eusebiu, in anul 657 i. Hr. De altfel, originea samilesiana este confirmata si de Pliniu cel Batrin si Strabon. Dupa Pseudo - Scymnos, intemeiereaHistriei ar fi avut loc in timpul patrunderii scitilor in Asia, adica la finele secolului al VII-lea i. Hr.Cecilia Pasca, muzeograf in cadrul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, asubliniat faptul ca cercetarile arheologice desfasurate in cetatea Histria au scos la lumina ceramicagreaca de factura rhodo-ionica, corintica si attica, databila in a doua jumatate a secolului al VII-lea i.Hr., venind sa confirme informatiile oferite de Eusebiu.
In ceea ce priveste orasul Tomis, de asemenea colonie de origine milesiana, intemeierea acestuiapare sa se fi petrecut ceva mai tirziu. Trebuie mentionat faptul ca lipsa unor date precise fac dificilastabilirea momentului infiintarii coloniei de la Tomis. Concluziile care au rezultat in urma cercetarilorarheologice arata ca intemeierea sa ar fi putut avea loc chiar inainte de prima jumatate a secolului Ii. Hr.
Despre data intemeierii Callatis-ului, singura colonie de origine doriana, exista informatii de laPseudo - Scymnos, care arata ca aceasta colonie a fost infiintata de grecii veniti din HeracleeaPontica, pe vremea cind in Macedonia era rege Amyntas (540 - 498 i. Hr.). De la Pliniu cel Batrinaflam ca orasul s-a intemeiat pe locul unei asezari bastinase, cu numele de Cerbatis sau Acervetis.
"Evolutia celor trei colonii vest pontice este foarte inegala pe parcursul intregii lor existente, desiistoria lor are, adesea, elemente comune", a precizat muzeograful Cecilia Pasca. Pentru perioadacorespunzatoare secolelor VI - IV i. Hr., colonia care s-a impus in mod deosebit a fost Histria. Insecolul al V-lea i. Hr., Histria a cunoscut o noua etapa de dezvoltare. In acea perioada, s-au deschisprimele ateliere monetare. Din rindurile celor dintii emisiuni fac parte didrahmele de argint, care aupe avers doua capete umane, dintre care unul inversat, iar pe revers, intr-un patrat, emblemaorasului, vulturul pe delfin. In cursul secolelor V - IV i. Hr., Histria s-a transformat in centru deproductie, depasind stadiul de centru comercial si intermediar de schimb intre grecii din metropole sibastinasi. Se deschid ateliere ceramice, sporeste productie de cereale din teritoriile rurale, seintensifica pescuitul la Gurile Dunarii si se amplifica raporturile cu populatia locala traco-getica.
In secolele VI - IV i. Hr., orasul Tomis a ramas inca in stadiu incipient de dezvoltare, fiind dominat deorasele vecine. La mijlocul secolului al IV-lea i. Hr., Callatis-ul era in plina dezvoltare. In acea
Pagina 1/2
perioada a emis primele sale monede de argint cu valoare de drahme, care redau pe avers capul luiHeracles, iar pe revers, armele eroului, arcul in teaca si maciuca, la care se adauga spicul de griu.De asemenea, s-au ridicat edificii publice si monumente de arta importante, iar din ateliereleceramice a iesit o mare cantitate si varietate de statuete de lut ars, colorate, de un nivel artisticremarcabil. Ca si Histria, si Callatis-ul s-a transformat intr-un important centru de productie.
In cursul secolului al III-lea i. Hr., a inceput si ridicarea orasului Tomis, care, in acea perioada, abatut primele sale monede, toate emisiuni din bronz. In cursul secolului al II-lea i. Hr., dezvoltareaTomisului a luat un mare avint.
"Legat de consecintele raporturilor greci - bastinasi, putem afirma ca acestea au contribuit la oaccelerare a ritmului de dezvoltare a societatii locale. Aceste relatii au avut un caracter reciproc,nivelul de dezvoltare al celor trei orase - Histria, Tomis, Callatis -, fiind conditionat, in mare masura,de raporturile cu populatia bastinasa", a concluzionat Cecilia Pasca, muzeograf in cadrul Muzeuluide Istorie Nationala si Arheologie.
Pagina 2/2
