Colocviu II

8/10/2019 Colocviu II

1/22

1. Dinii permaneni. Caracteristica. Criteriile de difereniere ale dinilor.Dentitia poate fi: temporara ,mixta,permanenta !Dentitia permanenta :incepind cu disparitia din cavitatea bucala a ultimului dinte temporar (dupa 12 ani).Dentatiapermanenta este alcatuita din 28-32 dinti permanenti.Nedezvoltarea dintilor se numeste Anodontie.Lipsa dintilor este numita edentatie,si poate fi partiala sau totala.dentitia permanenta prezinta un numar de 32 dinti ,16 pe oarcada si 8 pe o hemiarcada,2 incisivi,1 canin 2 premolari si 3 molari.Fata de dentatia temporara prezinta in plus 12 dinti (molari permanenti care erup o singura data, pe un teren propriu).

O alta caracteristica a dentatiei permanente este prezenta dintilor premolari, in numar de 8, cite 2 pe o hemiarcada, care erupin locul molarilor temporari.Dintii permanenti erup de la 6 la 12 ani, cu exceptia molarului 3 care erupe obisnuit dupa virsta de 18 ani, de unde sidenumirea de molarul din minteIn ordinea cronologica, la 6 ani erup primii molari permanenti, la 7 ani incisivii centrali inferiori si superiori, la 8 ani incisiviilaterali, la 9 aniprimii premolari, la 10caninii, la 11-premolarii, la 12molarii II si de la 18 animolarii 3.Dentitia permanenta isi incepe eruptia cu primul molar si se incheie cu eruptia celui de-al doilea molar.Sunt 4 semne de diferentiere :a. Semnul unghiului coroanei-se manifesta prin faptul ca muchia incisala a incisivilor si a caninilor la trecerea de pe fata ocluzala spre cea mezialaformeaza unghi mai ascutit decit cel format de muchia incisala si fata distala.b. Semnul circumferentei

-se manifesta prin faptul ca fata vestibulara a coroanei trece in cea meziala mai abrupt decit in cea distala.c. Semnul radacinii-este examinat in norma vestibulara si doar in cazul unui dinte extras , consta in faptul ca axul longitudinal al radacinii esteusor inclinat spre distal formind un unghi cu linia care trece prin mijlocul coroanei.d. Semnul fetei distale.-se manifesta pe suprafata fetei distale a coroanei dintilor. Este intotdeauna mai redusa si mai convexa decit fata meziala.

2.Prepararea cavitatilor atipice si profundeCavitatile atipice-fregvent sunt intilnite leziuni carioase ,care nu se incadreaza in clasificatia clasica a lui Black.Acele forme care pot fi incluse in aceasta clasificare se numesc atipice.Ele se caracterizeasa prin localizarea neobishnuita aprocesului patologic,implicarea cuspizilor ,a marginii incizale,caria circulara sau afectarea simultana a suprafetelor decontact si a regiunii cervicale ,caria avansata si afectarea pronuntata a coroanei dintelui si totodata cavitatile localizate adincsub gingie.Cavitatile carioase atipice sunt leziunile carioase ,in componenta carora intra cavitatile carioase ,ce combna elementecaracteristice pentru leziuni cu caracter carios a doua si mai multor clase.In legatura cu aceasta la prepararea cavitatilor atipice respectarea principiilor clasice de formare a cavitatilor cariate pe deplineste imposibila.Alegerea metodei este in mare masura conditionata de pastrarea a smaltului ,care asigura o adeziune fiabila a compozitului,solicitare functionala ,aspect estetic bun.La indicatia restaurarii directe in procesul prepararii sunt minutios indepartate toate tesuturile modificate si devitalizare , si inmod obligator ,sunt create conditii maxime pentru fixarea mecanica a restauratiei. Este important de prevazt posibilitateaacoperii cuspizilor ramasi cu material de obturatie-ce asigura fiabilitatea restauratiei.Atipice sunt cavitatile de clasa I cu localizarea leziunilor carioase pe fata vestibulara ( prezentind un orificiu mare de

deschidere ) care se intind atit ocluzal cit si spre colet.Cavitatea medio-ocluzo-distala plus caria cericala tot se refera la cele atipice.caracteristica acestei cavitati va fi data deasocierea unei cavitati vestibulare sau orale de tipul cav.de clasa V cu o cavitate aproximo-ocluzale de tipul cavitatii de clasaII.trecerea de la cavitate de clasa II se face la nivelul peretelui lateral vestibular sau oral al cavitatii de baza(verticala )deobicei distrus mai mult decit cel ocluzal.

Prepararea cavitatii carioase profunde.

Spre deosebire de o leziune carioase neinsemnata ,cav.carioase profunda poate distruge tesuturile dentare si sa provoacedenudarea pulpei.Reactia protectiva a pulplei la desfasurarea procesului carios este formarea dentinei secundare in interiorulcamerei pulpare.Daca rapiditatea dezvoltarii procesului carios depaseste ritmul reactiei protective din partea pulpei ,stratul dedentina secundara dura nu reuseste sa formeze,iar dentin ramolita se afla in imediata apropiere a pulpei sau chiar contacteazacu ea.

Procesul carios in defasurare afecteaza integritatea structurala a dintelui.Cavitatea profunda este un asa tip de leziune carioasa,avind intre camera pulpara si cavitatea carioasa,un strat de dentitanecrozata ,se afla un perete fin ( cca 0.5mm) ,format din dentina decalificata si ramolita ,dar inca viabila.daca acest strat de


2/22

dentina ramolita este inlaturat ,sub el poate fi vazut strat de dentina secundara-o suprafata stralucitoare .Dar nu intodeana estenecesar de a indeparta toata dentina ramolita ,din vecinatatea pulpei.

Prepararea : depinde de localizarea procesului carios( de clasa cavitatilor)Cav de clasa I- tinem cont de topografia camerei pulpare . peretii cavitatii se prepara standart,fara a ajunge 1-2 mm pina lafundul cavitatii ,iar peretele pulpar ,in caz de necesitate se lasa un strat neinsemnat de dentina ramolita.Nu se respecta formarea trecerii cavitatii sub un unghi de 90 *.

Cav.de clasa IIcind procesul carios este localizat aproximal si cervical,acestea se caracterizeaza prin carii aproximaleprofunde,care in general se unesc cu procesele carioase ,ce au debutat la colet,vestibular sau oral,reiesind din topografiacamerei pulpare.

Cav.de clasa III-este benevenita forma ,avind configuratia unui valt in regiunea peretelui pulpar .pentru fixarea mai buna aobturatiei esre rational efectuarea punctelor de rerentie in directia marginii incizale si a peretilor laterali cu ajutorul frezelorsub forma roata ,con invers.

Clasa IV- peretele gingival suporta o greutate mai mare ,deaceea cavitatea se formeaza foarte precaut : ungjiul de inclinarecatre axa dintelui esre de dorit sa fie mai mic de 90grade.

In situatii de urgenta in cazul unor cavitati profunde,dentina carioasa superficiala poate fi indepartata cu excavatorul si pusao obturatie provizorie.Marginele ascutite a smaltului pot fi slefuite cu piatra diamantata astfel ,incit sa nu traumeze limba sauobrazul.

3.Anatomia incisivilor permaneni inferiori.

Incisivul central inferior :

-inaltimea totala20,7 mm-inaltimea coroanei8,8mm-lungimea radacinii11,9mm-diametrul mezio-distal - 5,4mm-diametrul mezio-distal cervical3mm-diametrul vestibulo-lingual6mm

Incisivii centrali inferiori sunt asezati, ca si centralii superiori, de o parte si de alta a liniei mediane, in portiunea cea maianterioara a arcadei inferioare. Sunt dintii cei mai mici dintre incisivi si dintre toti dintii ambelor arcade.Coroana este turtita in sens vestibulo-lingual in portiunea incizala si in sens mezio-distal spre colet si prezinta 4 fete:vestibulara, linguala, doua fete proximale (meziala si distala), o marginea inciziala si 2 unghiuri.Fata vestibulara are aspect alungit, delimitata de catre colet, marginea incizala si marginile proximale de lungimi egale. Camodelare, este convexa in treimea cervicala si aproape plana in cele doua treimi incizale, unde se observa 2 santuri verticalecare impart aceasta portiune a fetei in trei lobi de marime egala. Fata linguala are aceeasi inaltime ca si fata vestibulara insaeste mai ingusta in sens mezio-distal. In regiunea cervicala prezinta cingulum insa trecerea intre acesta si suprafata concavafacandu-se treptat, nu se observam foramen caecum. Fetele proximale au o forma triunghiulara, cu baza in forma de V la

nivelul coletului si varfurile la unghiurile mezio- si disto-incizal. Cele doua fete sunt aproape egale in \diametre. Margineaincizala este orizontala, formand unghiuri aproape drepte la intalnire cu fetele proximale : mezio- si distoincizal.Radacina este unica, accentuat turtita in sens mezio-distal. Pe fetele meziala si distala prezinta santuri verticale maipronuntate in regiunea mijlocie. Este inclinata distal cu 1 grad si lingual cu 3 grade.La fel ca si incisivii centrali superiori, cei inferiori au un rol important in fizionomie si indeplinesc functia de incizie inprocesul de masticatie.

Incisivul lateral inferior:

-inaltimea totala22,1mm-inaltimea coroanei9,4mm-lungimea radacinii12,7mm-diametrul mezio-distal al coroanei5,9mm

-diametrul mezio-distal cervical3,8mm-diametrul vestibulo-lingual6,4mm.


3/22

Coroana incisivului lateral inferior are i ea o form de dalt. Prezint morfologie foarte puin diferit de cea a centralului, decare se deosebete cu greu n cazul unor dini izolai i cu morfologie secundar. Coroana la fel prezint 4 fee i o margineliber.Feele vestibular i lingual sunt delimitate de aceleai margini i au acelai relief cu feele similare ale incisivului centralcu deosebirea c marginea incizal este descendent spre distal

Faa vestibular prezint diametrul cervico-incizal de 9.5 mm i cele mezio-distale de 5.5-6mm. Unghiul disto-incizal este

mai rotunjit comparativ cu cel mezio-incizal. Marginea cervical este accentuat curbat. La fel sunt prezeni cei 3 lobuli,egali.Faa lingual are un aspect triunghiular din cauza dimensiunii reduse pe care o are marginea cervical. Att crestele

marginale ct i cingulumul sunt slab reprezentate ns sunt mai evidente dect la incisivul central. Nu exist foramencaecum.

Feele proximale sunt triunghiulare cu baza spre colet. Relieful lor este aproape plan, existnd totui o uoar convexitate ntreimea incinzal. Faa distal fiind mai redus, determin o situare mai spre cervical a unghiului disto-incizal. Ariile decontact sunt situate n treimea incizal. Pe faa distal aria de contact este situat mai spre cervical.

Rdcina este mai lung dect cea a incisivului central inferior, fiind aplatizat mezio-distal. Prezint anuri longitudinalepe feele proximale. Apexul este uor curbat spre distal.

4.Prepararea cavitatilor carioase compuse.

5.Anatomia incisivilor permaneti superiori.

Incisivul central superior.

Incisivii centrali superiori fac parte din grupul dintilor frontali. Sunt in numar de 2 si ocupa fiecare I pozitie de pe fiecarehemiarcada superioara. Sunt cei mai voluminosi dinti din cadrul grupului incisiv si au un rol deosebit in fizionomie.Coroana lor fiind turtita in sens vestibulo-oral, comparata cu o lopatica, poate fi astfel incadrata in formele geometrice cu 4

laturi. Pe masura ce se apropie de colet, marginile coroanei se rotunjesc, coroana devenind cilindrica, si se continua cu formaconica a radacinii. Coroana prezinta 4 fete, 2 unghiuri si o margine incizala. Fata vestibulara este cea mai mare dintre cele 4fete si este delimitata de linia coletului, de marginea incizala si de marginile proximale. Ea este convexa in ambele sensuriprezentand convexitate maxima in treimea cervicala. Prezinta 2 santuri verticale ce pornesc de la marginea incizala si seatenueaza treptat spre colet impartind fata in 3 lobi inegali: distal cel mai mare, mezial-mijlociu si central cel mai mic. Fatapalatinala are diametrele vertical si orizontal de valori aproape egale cu cele ale fetei vestibulare. Este concava in treimeaincizala si mijlocie, fiind delimitata proximal de doua formatiuni de smalt numite creste marginale meziala si distala, carepleaca de la unghiurile marginii incizale, converg devenind mai largi si mai reliefate din treimea cervicala unde se unesc cucingulum. Cingulum sau teuberculum dentale este o proeminenta ce formeaza treimea cervicala a fetei palatinale si rezulta,ca si crestele marginale din ingrosarea stratului de smalt, reprezentand forme de fortificare a dintelui fata de presiunilemasticatorii transmise acestei fete, de incisivii arcadei inferioare. In majoritatea cazurilor stratul de smalt de la nivelulcingulum-ului, se subtiaza treptat si se continua neintrerupt cu invelisul de smalt al portiunii concave a fetei palatinale.

Uneori insa exista o intrerupere, o discontinuitate, in stratul de smalt, la locul de unire a cingulum-ului cu restul feteipalatinale, dand gaura oarba sau foramen caecum. Foramen caecum reprezinta un loc de electie a cariei dentare si detrepanare a dintelui.Fetele proximale, meziala si distala, au forma triunghiulara orientate cu varful spre marginea incizala (cu care formeaza cele2 unghiuri ale coroanei), iar baza lor este la nivelul coletului. Relieful fetelor proximale, in ansamblu, este usor convex. Fatameziala este cea mai mare dintre fetele proximale. Fata distala este mai mica insa convexitatea ei este ceva maiaccentuata.Marginea incizala este usor oblica, de jos in sus, in sens mezio-distal. La unirea marginii incizale cu fata mezialase formeaza un unghi ascutit aproape drept, iar din unirea cu fata distala se obtine un unghi obtuz, rontunjit.Incisivii centrali superiori sunt dinti monoradiculari. Au o radacina conica, de 12,5 mm. Este accentuat inclinata sprepalatinal, formand un unghi de aproximativ 20 grade cu verticala, si spre distal, formand un unghi de 4 grade cu verticala.Datorita formei lor si pozitiei in arcada, incisivii au un rol important in fizionomie si indeplinesc functia de incizie in

procesul de masticatie.Incisivul lateral superior.


4/22

Coroana este asemntoare din punct de vedere morfologic cu cea a incisivului central. Ea prezint patru fee i o margineincizal.Faa vestibularare dimensiunile cele mai mari. n sens cervico-incizal msoar 9mm, iar mezio-distal, n treimea incizal 6.5 mm i cervical 5 mm. Faa vestibular are o form de patrulater, fiind delimitat de marginea incizal, cele dou marginiproximale i marginea cervical. Marginea incizal este rectilinie i nclinat spre distal i cervical mai mult ca cea aincisivului central, fa de care este situat cu 0.5 mm mai cervical. Marginile proximale sunt mai rotunjite comparativ cu

cele ale incisivului central. Relieful feei vestibulare este plan-convex. n sens cervico-incizal convexitatea maxim segsete n treimea cervical, iar n sens mezio-distal n treimea mezial.n treimea incizal faa vestibular este strbtut de dou depresiuni verticale care o mpart n trei lobuli: distal, mezial,central(n ordine descresctoare a mrimii). Depresiunile diminu pn la dispariie spre cervical. Acestea, mpreun culobulii, sunt mai evidente imediat dup erupie, apoi dispar progresiv n morfologia secundar.

Faa palatinal prezint un relief concav n cele dou treimi incizale i convex n treimea cervical. Morfologia estereprezentat de: dou creste marginale, cingulum i foramen caecum. Crestele marginale delimiteaz proximal faapalatinal, sunt convergente spre colet unde se unesc cu cingulumul care poate fi ters, foarte proeminent spre incizal, trilobatetc.

Feele proximale au o form triunghiular cu vrful spre marginea incizal.Baza triunghiular este reprezentat de linia coletului i are forma de V cu vrful rotungit orientat spre incizal. Faa mezialeste mai mare dect cea distal i are diametrul vestibulo-palatinal de 6 mm, egal cu diametrul vestibulo-palatinal al coroanei.Relieful este plan spre colet i convex spre inzical.Faa distal prezint o convexitate n ambele sensuri care este maievident dect pe faa mezial. Ariile de contact sunt situate n treimea incizal i n treimea vestibular aria de contact distaleste situat mai aproape de cervical.

Marginea incizal are o oblicitate accentuat i formeaz cu feele proximale dou unghiuri, mezio-incizal i disto-incizal.Unghiul mezio-incizal este ascuit i are o valoare mai mic dect unghiul omonim al centralului, iar cel disto-incizal esteobtuz i situat mai spre cervical dect cel mezio-incizal.

Rdcina incisivului lateral superior prezint cea mai slab implantare comparativ cu ceilali dini superiori. Este subire iare aspectul unui con efilat. Pe seciune transversal e aplatizat mezio-distal i i se descriu patru fee: mezial, distal,vestibular i palatinal. Dintre acestea, faa mezial este cea mai mare. Pe feele proximale pot exista anuri orientate n

axul lung al dintelui, mai evidente n treimea medie. Curbura radicular apical este orientat spre distal n majoritateacazurilor.

6.Clasificarea cavitatilor carioase dupa Black.

-cavitatea clasa 1 (localizate in santurile si gropitele de pe fata okluzala a molailor si premolarilor,precum si ingropitele orale ale dintilor frontali)-cavitatea de clasa 2 (rezul ta din tratamentul kari ilor de pe suprafetele aproximale alemolarilor si premolarilor)-cavitatea clasa 3 (rezulta din tratamentul cariilor lokaliztae pe fetele aproximale ale dintilor frontali la care unghiul incizal nueste compromis)

-cavitatea de clasa 4 (rezul ta din tratamentul cari ilor aproximale ale incisivilor,avindunghiurile incizale distruse)-cavitatea de clasa 5 (rezulta din tratamentul cariilor situate in treimea cervicala a fetelor vestibulare sau orale adintilor)-cavitatea de clasa 6 (regiunea tuberculilor si marginilor incizale ce pot fi de origine :carioasa,necarioasa-abraziunepatologica si erodarea suprafetei dentare in urma procesuluifiziologic)

7.Structura Histologica a periodontiului.

Periodonul- este un tesut localizat in spatiul dintre lama compacta a alveolei si cementul radicular ,sau fantaperiodontala.spatiul dento-alveolar are o forma de clepsidra ,fiind mai ingust in zona de rotatie , si mai larg in zonacervicala.Fanta periodontala are dimensiuni de 0.20-0.25 mm,iar in regiunea cervicala pina la 0.38 mm.Periodontiul este constituit dintr-o componenta fibroasa foarte bogata in fibre colagene ,de asemenea se gasesc fibrereticulare si elastice,substanta fundamentala interfibrilara si celule( fibroblaste ,cementoblaste,osteblaste,histiocite,celule

epiteliale,vase sangvine ,nervi si putine fibre argentafine.In substantaa fundamentala a periodontului se contin mucopolizaharide neutro si acide.Mucopolizaharidele acide se conin cuprecadere in partea periodontiului de la colet si cea periapicala ,iar cele neutro se contin in toata structuraperiodontului.Clasificarea fibrelor are la baza modalitatea de orientare ,punctul de plecare si punctul de ncorare .fasciculele


5/22

de fibre principale ,care conecteaza osul alveolar si cementul sunt reunite in grupul dentoalveolar.Acestui grup i se adaugafara a apartine direct ligamentul parodontal ,un grup gingival. 5 grupuri diferite de fibre- grupul crestei alveolare,grupulorizontal,grupul oblic,grupul apical,grupul interradicular.Grupele principale de fibre-fibre crestei alveolaresub epiteliul jonctional,au o directie oblica.Fibrele orizontalesunt dispuse intr-un unghi drept .Fibrele oblice-incel de la osul alveolar si se insera in cement mai apical decit pe os.Fibrele apicale-au o directie radiala,oblica sau verticala de la apexul radacinii in osul alveolar .

Fibrele interradicularesunt prezente numai in dintii pluriradiculari si sunt orientate perpendicular.In regiunea coletului exista un grup de fibre colagene care patrund prin septurile interdentare.In periodontiu sunt fibreelastice si oxitalanice.Intre fibrele colagene se afla o cantitate mare de elemente celularefibroblaste ,mastocite ,histiocite,celule perivasculare si mastocite.Mastocitele contin o cantitate mare de heparina si histamina.care participa la reglarea permeabilitaii substantei fundamentale.Functiile periodontiului: de suport ,plastica ,trofica,senzoriala ,de protectie

8.Sisteme speciale de retenie n restaurrile coronare ale dinilor vitali.

9. Anatomia caninilor permaneni inferiori.Au aceeai structur anatomic ca i cei superiori, cu excepia c ei sunt puin mai mici, iar coroana lor este mai nalt.

Faa vestibular este mai alungit, are convexitatea maxim n treimea cervical. Dou anuri mpart faa vestibular n 3pri inegale: lobul central este cel mai mare, mezial cel mai mic.

Faa lingual se aseamn cu cea palatinal a caninilor superiori, ns relieful este mult mai redus, i nu prezint cingulumi foset oarb.

Feele proximale au aceleai caracteristici ca i la caninii superiori, dar sunt mai plate.Faa mezial este mai nalt dect cea distal, aceast diferen este mai pronunat dect la caninii superiori.

La marginea incizal segmentul mezial este mai scurt i mai puin nclinat dect cel distal.Vrful cuspidului este situat mai aproape de marginea mezial dect la caninii superiori.Rdcina dintelui este mai scurt i mai aplatizat n sens mezio-lateral. Pe feele proximale ale rdcinii permanent persistanurile. Uneori vrful

rdcinii este bifurcat cu o poriune orientat vestibular, i alta lingual.

10. Prepararea cavitilor de clasa IV. Numii varietile cavitilor.Cavitatile de clasa IV se formeaza din cavitatile de clasa a III,in cazul raspindirii largi a procesului carios la suprafata decontact ,si pierderea in consecinta a unghiului coronar.Alta cauza pot fi leziunile necarioase ale tesuturilor dentare :traumatism acut sau cronic,hipoplazie.Metoda de prelucrarecrearea cavitatilor principala si suplimentara cu scopul de a restabili ceva mai rezistent,posibil unghiulsi marginea incizala.Cavitatea aproximala principala este preparata cu formarea peretelui gingival,lingual,labial si aplanseului cavitatii .La formarea unui platou suplimentar : el trebuie sa ocupe cel putin 1/3 din fata linguala a dintelui.,fundul platoului trebuie sase afle ceva mai jos de jonctiunea smalt-dentina.La formarea peretilor laterali ai cavitatii principale este concomitentmodelata si o parte a pereteli platoului supliment.Fundul cavitatii este creat ,reiesind din topografia puplei dentare coronare,deaceea ea are fregvent dupa preparare o forma de burelet.LA prezenta unei margini incizale abraziate cavitateasuplimentara poate fi creata de a lungul acestei margini cu ajutorul unei freze fisurale fine,este frezata o adincitura in sensmediodistal cu aspect de platouPentru fixarea obturatiilor este rational de folosit pivoturi parapulpare,fixate in dentina Cu ciment sau cu material compozitdin considerente estetice.Preventiv se prepara o adincitura in dentina de un diamentru mai mic decit cel a pivotului(0.05 mm) si adincitura 2mm.inadincitura preparata se fixeaza pivotul parapulpar.Daca pivotul are filet atunci el se insurubeaza,iar daca este confectionat demedic ,din sirma ortodontica se fixeaza.Folosirea pivoturilor exclude formarea cavitatilor suplimentarea la restabilireadintilor frontali.

11.Anatomia premolarilor permanenti superiori.

Primii premolari superiori ocupa pozitiile 4 pe cele doua hemiaracade maxilare fiind vecini cu caninii superiori spre mezial sicu premolarii doi superiori spre distal.Primii premolari superiori erup pe arcada maxilara la varsta de 10-11 ani, iar radacina lor va fi complet edificata la 1213ani.


6/22


7/22

si punctul de contact cu dintele vecin.-in 1/3 cervicala este plana cu o usoara depresiune care se adinceste maimult chiar la colet si se continua in santul interradicular.

B).FATA DISTALA:

1.Dimensiuni:-mai mici decat ale fetei meziale2.Contur:-asemanator cu cel al fetei meziale

3.Relief:-este mai convex decat cel al fetei meziale.-aria de contact cu dintele vecin este mai spre V si mai spre cervical decat lafata meziala.Premolarul secund superior este asemntor n multe privine cu primul premolar superior,deseori aceti doi dini putnd fi confundai ntre ei. n general, ns, cel de-al doilea premolarsuperior are dimensiuni mai reduse n toate sensurile dect primul premolar. Un alt aspectdiferenial este faptul c la primul premolar cuspizii sunt mai ascuii asemntor caninilor iar la cel de-al doilea acetia suntmai rotunjii ca la molari.I. FAA VESTIBULAR:1.Dimensiuni:-

nlimea : 7,5 mm-limea :6,5mm

2.Conturul:asemntor cu cel al feei vestibulare de la primul premolar dar este mai mic imai rotunjit.3.Relieful

: este convex n ambele sensuri dar att cele dou anuri ct i cei trei lobi de cretere pe care i separ sunt mai teri.II. FAA PALATINAL:1.Dimensiuni:-nlimea este egal cu cea a feei vestibulare (7,5 mm).2.Conturul:are forma unui patrulater3.Relieful:similar cu cel de la faa palatinal a primului premolar superior.III. FEELE PROXIMALE (MEZIAL i DISTAL):1.Dimensiuni:-sunt mai mult late dect nalte-nlimea : 7,4 mm-limea : 9mm2.Relieful:-este plan convex, faa distal avnd o convexitate mult mai exprimat dect faamezial.IV.FAA OCLUZAL:-are un relief similar cu faa ocluzal de la primul premolar, cuurmtoarele deosebiri:cei doi cuspizi ( V i P) sunt egali ntre ei.anul intercuspidian este situat la jumtatea feei ocluzale

12.metoda de prepararea a cavitatilor prin tunelare.

Metoda de preparare a cavitatilor prin tunelizare aparuta in urma implementarii cementurilor glasionomere si a materialelor

compozite fluide ,care permit reducerea considerabila a volumului tesuturilor dentare ,la prepararea si plombarea cavitatilorde clasa II .Spre deosebire traditionala deschiderea larga a cavitatilor carioase din partea suprafetei masticatorii,catre focarulcarios se creaza prin acces ocluzal o trecere sub forma de tunel.1) metoda tunelara partiala-prevede prepararea tesuturilor dure dentare fara perforarea smaltului fetei proximale.2) Metoda tunelara completapresupune perforarea cu freza a lamei adamantine demineralizate sub punctul decontact.3) Tunelizarea permite crutarea crestei adamantine marginale neafectate in locul trecerii suprafetei masticatorii in ceade contact (care face legatura intre peretii vestibular si lingual) a smaltului intact de pe suprafata proximala si a punctului decontact.4) Metoda tunelara permite pastrarea, a rezstentei suprafetei masticatorii a dintelui si reduce riscul unei posibilefracturi a coroanei lui.Tunelizarea verticala-prin fisura si foseta tringiulara a suprafetei masticatorii a molarilor.Dupa trepanarea smaltului ,in

dentina este creat un tunel orientat catre cavitatea carioasa.La ajungerea in cavitatea carioasa se efectueaza preparareaacesteea cu o freza sferica la turatii reduse.Prin tunelul creat cu ajutorul unei freze sferice din cavitatea carioasa se inlatura inintregime toate tesuturile dure necrotizate.Mai apoi cavitatea este spalata cu apa,prelucrata cu o solutie antiseptoca siplombata cu ciment glasionomer sau compozit.


8/22

Tunelozarea orizontala-prepararea este facuta prin suprafata vestibulara sau linguala ceea ce permite crutarea unei cantitatiimportante din tesuturile dure dentare sanatoase.Luaind in consideratie ca prepararea cavitatii carioase in regiunea cervicalaeste necesar de efectuat o anestezie locala .Deschiderea cavitatii se efectueaza cu o freza sferica. Sau frezapara.Deschiderea se efectueaza pe masura posibilitatilor

13. Termenii de formare a rdcinilor dinilor permaneni.

Dinte

Debutul

ineralizaripartii

coronare

erminarea

ineralizariipartii

coronare

erminareacresterii

adiculare

ruptia pe arcadadentara

ermanenti inti Varsta

cisivntralperior

3-4 luni 4-5 ani 9-10 ani1-31 6-7

cisivntralferior

1-21 7-8

cisivteralperior

10-12 luni 4-5 ani 10-11 ani2-22 8-9

cisivteralferior

3-4 luni 4-5 ani 2-42 7-8

aninperior

4-5 luni 6-7 ani 12-15 ani3-23 11-12

aninferior

3-33 9-10

emolar 1perior

1 ani 5-6 ani 12-13 ani -24 10-11

emolar 1ferior

-44 10-12

emolar 2perior

2- 2 ani 6-7 ani 12-14 ani5-25 10-12

emolar 2ferior

5-25 11-12

olar 1perior

la nastere 2 -3 ani 9-10 ani6-26 6-7

olar 1ferior

6-36 6-7

olar 2

perior2 - 3 ani 7-8 ani 14-16 ani -27 12-13

olar 2ferior

-47 11-13

olar 3perior

7-10 ani 12-13 ani 18-25 ani8-28 17-21

olar 3ferior

8-48 17-21

otectie De 5 Stele

14. Materiale de obturaie provizorii, componena chimic, caracteristica.

-pansamentul-dentina artificiala ( cimentul oxisulfat de zinc)-dentin pasta-plastobtur
http://gdero.hit.gemius.pl/hitredir/id=dwLrQo76SDACyxnGwNVW9cV4DqtZ7Y98LY_6AwbV4yr.I7/fastid=comfedwibehnjxmmsnlmysoeifks/stparam=tgnsikqhmd/url=http:/www.pampers.rohttp://gdero.hit.gemius.pl/hitredir/id=dwLrQo76SDACyxnGwNVW9cV4DqtZ7Y98LY_6AwbV4yr.I7/fastid=comfedwibehnjxmmsnlmysoeifks/stparam=tgnsikqhmd/url=http:/www.pampers.rohttp://gdero.hit.gemius.pl/hitredir/id=dwLrQo76SDACyxnGwNVW9cV4DqtZ7Y98LY_6AwbV4yr.I7/fastid=comfedwibehnjxmmsnlmysoeifks/stparam=tgnsikqhmd/url=http:/www.pampers.ro


9/22

-eugenolul-gutaperca-vinoxolul

Dentina artificiala:

Prezinta cea mai frecventa utilizare in calitate de material obturator provizoriu, consta:-oxid de zinc 66%

-suflat de zinc deshidratat 24 %-caolin 10%-fluidapa distilata.

La malaxarea pulberei de dentina artificiala cu apa, sulfatul de zinc se combina cu apa formind cristale.Preparare:Se prepara pe suprafata mata a lamei de sticla, malaxind cu o spatula metalica. Cantitatea necesara de pulbere si citevapicaturi de apa distilata se aplica separat. La picaturile de apa se adauga pulberea, in portiuni, in cantitatea necesara de a fiusor absorbita, iar apoi in portiuni mici pina la obtinerea unei consistente smintinoase, mestecind 30-40 secunde, latemperatura de 18-20grade. Priza debuteaza in 1-2 minute, iar priza finala3-4minute.Nu se recomanda : adaugarea apei la masa amestecata pina la consistenta densa.In cavitatea carioasa pregatita din timp se introduce imediat dupa preparare intr-o singura portie cu ajutorul spatulei bucale,

iar apoi cu o buleta de vata, umezita in apa , pasta este condensata. Pasta incepe sa intareasca in 1-5 minute, priza finala 2-3-4minute, apoi obturatia e modelata cu un instrument de obturare.Important ca obturatia sa inchida ermetic toata cavitatea. Cea mai frecventa cauza a distrugerii si caderii obturatiei provizoriieste patrunderea salivei in cavitatea carioasa sau inchiderea prematura a gurii pacientului.Caracteristici:-simpletea utilizarii-etansare buna a cavitatii-rezistenta insuficienta fata de agentii mecanici-indiferenta fata de pulpa dentara-aplicarea, modelareasimpla, indepartarea se face cu usurinta-ieftina.

Dentin-pasta:

Reprezinta pulbere de dentina artificiala pe baza de amestec a 2 uleiuri vegetale, esenta de cuisoare si de piersic.Se pregateste din timp in cantitati mai mari si se pastreaza monocomponenta. Reprezinta o masa omogena de culoare alba cunuante galbuie pala sau galbuie cenusie. Pasta contine substante aromatice.Pregatirea:Este introdusa in cavitate prealabil preparata si uscata cu spatula netezitoare, se modeleaza cu spatula netezitoare sau fuloarul, apoi e condensata cu o buleta de vata umezita, se solidifica la temperatura corpului in prezenta fluidului bucal. In decurs de2 -3 ore, are duritate relativa.Grosimea stratului de material trebuie sa fie : minim 4-5 mm. Daca se intentioneaza mentinerea mai mult de 1 saptamina, serecomanda acoperirea lui cu material mai rezistent.Calitati:

-simpletea utilizarii-rezistenta sporita fata de agenti mecanici-etansare buna-actiune antiseptica si hidrofuga-adeziune buna la peretii dentari-indiferenta fata de pulpa dentara.-aplicarea si modelareasimpla-ieftina.

NB : Dentin-pasta nu se recomanda la folosirea pastei arsenicoase sau toxice in cavitatea carioasa deoarece priza indelungataa acestui cement da posibilitatea scurgerii substantei medicamentoase in cavitatea bucala. Poate provoca o arsura chimicaputernica.

Reprezentanti:Temp-bond, Dentin-pasta, Tempfill, Zinoment.

15. Structura histologic i compoziia chimic a adamantinei.


10/22

Caractere chimice

Din punct de vedere chimic, smalul estealctuit din 95% substane minerale, 1% substane organice i 4% ap. Procentulatt de mare de substane minerale, n raport cu cantitatea de ap i substane organice ce le conin, nu mai este ntlnit n nicio parte a organismului.Aproximativ 90% dintre substanele minerale sunt formate din fosfai de calciu, constiuii sub forma de hidroxiapatit:Ca,0(PO4)(OH)2, o mica parte (3%) din fluorapatit: Ca,0(PO4)6FOH, iar restul din carbonai, silicai, siliciu.

Ionii minerali care intr n combinaiilechimice ale acestor sruri pot fi ntr-o cantitate mai mare i sunt numii constituenimajori - Ca (36,6-39,4%), P (16,1-18%), CO2 (1,95-3,66%), Na (0,25-0,9%), Mg (0,25-0,58%), Cl (0,19-0,30%) - sau ntr-ocantitate foarte mica (constitueni minori) cumar fi: F, Zn, Sb, Ba, W, Cu, Mn, Au, Ag, Cr, Co, Va.Componenta organic a smalului cuprinde circa 35-40% fraciuni insolubile reprezentate de aminoacizi, structurate n lanuripolipeptidice, asemntoare prin unele caractere colagenului, iar prin altele keratineLRestul de 60-65% din substana organic este reprezentat de fraciuni solubile alctuite din proteine solubile (15%), peptide(25%), acid citric (20%), glicoproteine (5%).Apa smalului este n cea mai mare parte (97%) legat de moleculele proteice, numai n cantitate extrem de mica fund libern spaiile interprismatice, mai ales n apropierea jonciunii smal- dentin.Componentele smalului nu sunt topografic uniform rspndite n grosimea smalului, ceea ce face ca, din punct de vederechimic, smalul s nu fie omogen. Astfel, substana organic i apa se gsesc n cantitate mai mare n zonele profunde alesmalului, unde de altfel i unele sruri minerale sunt ntr-un procent mai redus.

Volumul pe care l ocup fiecare dintre cele treicomponente principale ale smalului nu corespunde cantitilor procentualepe care ele le reprezint.Volumul relativ mare pe care l reprezint substana organic n interiorul smalului justific, n parte, teoriile dup careprocesul cariogen se dezvolt n smal pe seama substanei organice.

Caractere morfofunctionale

Unitatea fundamental a smalului este prisma de smal. Numrul prismelor de smal nu este acelai la fiecare dinte. Ele suntnumeroase la dinii cu coroane voluminoase (cca. 12 milioanela primii molari superiori) i mai puin numeroase la dinii cucoroane de dimensiuni mici (cca. 2 milioane la incisivii centrali inferiori). Prismele au un traiect oblic fa de suprafaadintelui.

Diametrul unei prisme este, n medie, de 4 microni, iar lungimea ei este variabil. Unele prisme se ntind de la suprafaasmalului pn la dentin, iar altele dispar pe parcurs, fund continuate de alte prisme.Prismele se nfieaz ca elemente distincte, individualizate nc de la nceputul formrii smalului, rmnnd n aceeaipoziie i n aceleai relaii unele fa de altele tot timpul vieii. Sub forma de coloane poliedrice, ele sunt orientate deaamanier, nct s reziste presiunilor masticatorii. De aceea sensul prismelor este modificat de la o regiune la alta a smalului.n general, de la limita smal-dentin, prismele se ndreapt radiar spre suprafaa coroanei, dar traiectul nu este rectiliniu ciuor ondulat, ceea ce le confer o anumit elasticitate.

Ondulaiile orizontale ale prismelor fac ca pe seciunea longitudinal examinat s fie prinse numai fragmente de prisme inu toat prisma n lungimea ei determinnd apariia unui fenomen optic descris sub numele destriile lui Hunter-Schreger. Ele apar pe dinii secionai longitudinal sub forma unor benzi clare i ntunecoase.

Benzile clare sunt denumiteparazonii i corespund prismelor care au fost prinse n secionare pe o lungime mai mare, pecnd benzile ntunecoase, denumite diazonii, corespund prismelor care au fost secionate pe o latur a curburii lortransversale, deci pe o suprafa mai mica.La nivelul suprafeelor ocluzale, prismele de smal se ntreptrund dnd un aspect particular de smal noduros.Aceastdispoziie mrete rezistena prismelor la presiuni i mpiedic clivarea lor sub aciunea presiunilor pe care le primesc.Pe tot traiectul lor, prismele de smal prezint o serie destrii transversale, situate la intervale regulate de 4-5 microni.Aspectul este acela al unor discuri suprapuse, ntunecoase i albicioase, alternnd n mod regulat. Ele reprezint probabilzone de in-tensitate variabil de mineralizare, ritmat de activitatea metabolic diurn (mineralizare mai puternic - discurialbe) i nocturn (mineralizare mai slab - discuri ntunecoase).La distan mai mare dect striile transversale apar zone ntunecoase care intereseaz ntreaga suprafa a seciuniiexaminate, denumitestriile paralele Retzius, sau liniile de slab rezisten fa de carie.Striile Retzius, localizate n poriunea cea mai superficial a smalului, pot aprea la suprafaa acestuia, n regiunea cervical

a dintelui, sub forma de anuri circulare concentrice cptnd denumirea deperikimatii.Dac se examineaz smalul pe o seciune transversal, conturul prismelor este polimorf. Cele mai numeroase au o formapoligonal, dar pot exista i forme rotunde, ovalare, n forma de solz de pete.


11/22

Partea periferic a prismei prezint pe aceast seciune o zon nconjurtoare ngust, mai puin mineralizat dect restulprismei i mai bogat n substan organic. Aceast parte este denumitteaca prismei.Deoarece conturul prismelor nu este identic, ntre pereii lor nu se realizeaz o coaptare intim,aprnd spaii de formaneregulat i de aspect mai ntunecat dect al corpului prismei, trdnd coninutul mai srac n sruri minerale. Intr-adevr,aceste spaii reprezint zone de substan organic cu un grad de mineralizare mai redus, fund i ele zone de minimarezisten n dezvoltarea cariei. Sunt cunoscute sub denumirea desubstan interprismatic.Substana organic este grupat ns mai abundent ntr-o serie de formaiuni particulare ale smalului: lamele, smocuri i

fusuri.Lamelele smaluluisunt formaiuni liniare care strbat ntreaga grosime a smalului de la suprafa pn la dentin,ptrunznd chiar i n aceasta. Localizarea lor este varaibil, eel mai des putnd fi observate n smalul cervical sau n dreptulgropielor de pe suprafeele ocluzale. Lamelele repezint fie prisme de smal ne-mineralizate, fie substan organicinterprismatic cu un grad mai mic de mineralizare.Smocurile smalului sunt formaiuni organice mult mai slab mineralizate dect prismele, cu aspect de smocuri deiarb, avndforma unui mnunchi de lamele ramificate i ondulate, care ncep de la limita smal-dentin i ajung pn la cca. 1/3 dingrosimea intern a smalului.Fusurile smalului reprezint tot zone de material organic cu deficit de mineralizare, fusiforme,localizate n treimea intern a smalului, n vecintatea dentinei.Se consider astzi c fusurile sunt prelungiri ale fibrelor Tomes n smal, ceea ce explic sensibilitatea de la acest nivelncursul pregtirii cavitilor.

16. Cerinele ctre materialele de obturaie provizorii.-sa fie trainice pe un termen lung-sa adere relativ bine la peretii dentari si sa asigure o etansare buna a cavitatilor de orice localizare prin impermeabilitatea siadaptarea marginala adecvata-sa fie introduse , aplicate, modelate usor si simplu in cavitate.-sa fie indepartate cu usurinta din cavitatea carioasa cu ajutorul instrumentelor de mina, sau a celor rotative-sa nu coloreze dintele-sa fie ieftine, intrucit prin folosirea lor curenta se consuma in general cantitati mari.-sa poata fi conservate indelungat in conditii obisnuite ale unui cabinet stomatologic-sa aiba un timp de priza convenabil 5-20 minute-rezistenta mecanica la actiunea fortelor masticatorii-sa fie indiferente pentru pulpa dentara, tesuturile dure dentare si parodontiul marginal.-sa fie plastice, sa posede functii stimulatorii asupra pulpei-sa fie bune izolatoare termice si electrice-sa aiba un miros si gust agreabil.

17. Structura histologic i compoziia chimic a dentinei.

Caractere chimice

n comparaie cu smalul, dentina are un coninut mai redus n substane minerale: 67% fa de 95%. n schimb, este mult maibogat n substan organic (20% fa de 1% n smal) i ap (13% fa de 4% n smalt).Principalul component al fraciunii minerale este hidroxiapatita; alturi de ea se gsesc ns i carbonai de calciu i de

magneziu, fluoruri, fosfat de calciu, etc. Fraciunea organic este alctuit n proporie de 92% din colagen, restul fundreprezentat de proteoglicani imucoproteine.

Caractere morfofuncionale

Imaginea microscopic a unei seciuni transversale prin dentin prezint numeroi tubuli denumii canalicule dentinare, carese ntind de la limita sapulpar pn la limita amelodentinar. Se apreciaz c exist n medie 50.000 de canalicule dentinarepe mm2 dar, datorit dispoziiei lor radiare, divergente de la pulp la smal, se gsesc n numr mai mare pe unitatea desuprafa n apropierea pulpei (cca. 75.000/mm2) i mai mic n apropierea smalului (15.000/mm2), Densitatea canaliculeloreste diferit i dup regiunea n care sunt plasate.Astfel, numrul canaliculelor este mai mare n poriunea coronar a dentineidect n cea ra-dicular. Calibrul acestor canalicule nu este uniform. In apropierea pulpei, ele au dia-metrul de 3-4 micronipentru ca n apropierea smalului s scad pn la 1 micron. Ca-naliculele din dentina radilcular au un diametru pn la 2microni n apropierea pulpei.

Canaliculul dentinar este ocupat de cte o prelungire citoplasmatic a celulei odontoblaste situat n pulp, prelungiredenumit fibr Tomes. Prelungirea citoplasmatic este nconjurat de jur mprejur de prelungirea corespunztoare amembranei celulare i conine n interior bogate filamente protoplasmatice, granulaii ribozomiale i exceptional mitocondrii.ntre membrana celular care limiteaz prelungirea odontobalstului i peretetele calcificat al canaliculelor se evideniaz un


12/22

spaiu ngust care conine o substan fundamental amorf de spect fin granular. Existena spaiului a fcut pe unii autori sconsidere c este vorba de o teac protectoare a fibrei Tomes i i-au dat denumirea de teaca Neuman.n acest spaiu, se pot observa i fibrele colagene nglobate n substan fundamental. Ele sunt dispuse n mnunchiuri isunt paralele cu fibra Tomes, provenind tot din pulpa dentar i din stratul subodontobalstic prin care se insinueaz pentru aajunge n dentin. Aceste fibre sunt cunoscute sub numele de fibre Korff.Tot n acest spaiu se pot evidenia fibre nervoase amielinice, cu un diametru de 0,2 microni, separate de fibrele Tomes pecare la nsoesc printr-un spaiu ngust de 50-200 A. Pe seciunile transversale efectuate la diferite nivele se pot observa

ramificaii canaliculare (canalicule secundare) cu traiect orizontal sau oblic, fcnd legtura ntre canaliculele nvecinate. Eleconin ramificaii ale prelungirilor citoplasmatice Tomes.n jurul canaliculelor, mai ales n apropierea jonciunii dentinei cu smalul, apare o zon de dentin pericanalicularneregulat, mai puternic mineralizat, cunoscut sub numele de aria translucid.ntre canalicule este rspndit substana fundametal a dentinei, alctuit din fibre de colagen cu orientare paralel i cristalede apatit.Mineralizarea substanei fundamentale s-a fcut n timpul dezvoltrii dintelui dup un ritm zilnic de 4-8 microni grosime, cuscderi ale intensitii de mineralizare din timpul nopii. Aceast ritmicitate apare pe seciunile transversale, sub forma unorstriaii concentrice, dispuse la intervale regulate, cunoscute sub numele de liniile de cretere Ebner. Ele corespund ca numr,densitate i mecanism de formare, striaiilor Retzius descrise n smal.Alturi de liniile Ebner, totparalele cu camera pulpar i deci perpendiculare pe canaliculele dentinare, dar la distane maimari (cca. 2 microni), se constat existena unei alte categorii de linii, denumite linii de contur Owen.

Ele reprezint zone de mai slab mineralizare a substanei organice, consecutive unei perioade de repaus n timpuldezvoltrii. Trecerea de la viaa intrauterin la cea extrauterin, nsoit de modificrile metabolice corespunztoare, estemarcat pe sec-iunea transversal printr-o linie de contur Owen, mult mai exprimat, linia neo-natal.Pe aceleai seciuni, se pot constata uneori n dentina coronar, mai ales n apropierea jonciunii smal-dentin, zone dedentin imperfect mineralizat, cu spaii goale, denumit dentin inerglobular sau spaiile interglobulare Czermak.Un aspect asemntor al dentinei se poate ntlni i la limita dentin-cement, de-a lungul rdcinii, zona respectiv funddenumit stratul granular Tomes.Att dentina interglobular, cat i stratul granular, reprezint locuri de minima rezisten n progresiunea procesului carios.Aspectul general al canaliculului este acela de tirbuon. De-a lungul canaliculelor principale se disting canalicule secundare,de un calibru mai redus, care se unesc cu omoloagele lor provenite de la canaliculele principale nvecinate. La niveluljonciunii smal-dentin, unele din aceste ramificaii par s aib rapoarte cu smocurile i fusurile smalului.Pe seciunile longitudinale se poate studia i modul cum se realizeaz contactul dintre dentin i smal (jonciunea amelo-dentinar). Jonciunea smal-dentin este realizat din ntreptrunderea cristaliilor mari de smal cu cristaliii mici de dentin,dispoziie graie creia se realizeaz o unire puternic ntre cele dou esuturi dure.Jonciunea cemento-dentinar de asemenea nu are o limit de demarcare, deoarece fibrele de colagen ale dentinei se gsescadesea ntr-o relaie direct cu fibrele de colagen din cement, ceea ce asigur acesteia o rezisten puternic. Zona dentinarcea mai apropiat depulp prezint caractere diferite datorit interferenei dintre cele dou esuturi conjunctive, pulpadentar bogat vascularizat i dentina puternic mineralizat. Aceast zon se numete predentin.Predentina apare ca o band ngust, situat imediat nafara odontoblatilor, alctuit n ce mai mare parte din substanfundamental i fibre de colagen.Dentinogeneza n perioada formrii dintelui structureaz dentina primar.Dentinogeneza nu nceteaz ns odat cu erupia dintelui. Ea reprezint un proces adaptativ, care compenseaz partialabraziunea funcional a esuturilor dure dentare. Dentina format dup erupie este denumit dentin secundar sau dentin

de reacie.Ea se depune neuniform pe suprafaa intern a dentinei coronare i radiculare, iar ritmul de depozitare este mai mare n unelezone dect n altele n raport cu stimulii funcionali. La molari i premolari se depune mai ales pe tavanul i podeaua camereipulpare i mai puin pe pereii laterali.La incisivi i canini depunerea se facede obicei n dreptul marginii incizale i n jurul orificiului canalului radicular. Prindepunerea dentinei secundare, se micoreaz volumul camerei pulpare avnd drept consecin mpingerea stratului deodontoblati care se orienteaz pe mai multe rnduri. Dentina secundar are dispoziia structural a dentinei primare,prezentnd ns un grad mai mic de mineralizare, fund format prin intensificarea activitii odonto-blatilor.n anumite modificri patologice ale structurilor dure prin abraziune, carii, milolize sau aciunea repetat a unor excitaiifizici pe o zon redus a suprafeei dintelui, se depoziteaz pe pereii camerei pulpare dentin secundar de reacie denumiti dentin de reparaie. Ea se formeaz pe zone restrnse, corespunznd suprafeei pe care se exercit excitaia i are uncaracter de aprare prin crearea unui obstacol dur n fata agresiunii.

Formarea ei este dependent de activitatea celulelor mezenchimale care s-au difereniat i specializat tinznd s suplineascfunciile odontoblatilor care au fost lezai datorit agresiunii. Crearea punii de dentin de reacie se face ntr-un timp rapidpentru a asigura aprarea pulpei. Din aceste motive, caracterele structurale sunt deosebite de cele ale dentinei primare. Asfel,canaliculele dentinare sunt n numr redus, sinuoase i subiri, sau pot lipsi n totalitate. In aceste cazuri lipsesc din stratul


13/22

dentinar respectiv fibrele Tomes i fibrele nervoase.Din punct de vedere structural, aceast dentin prezint un procent sczut de sruri minerale avnd o duritate mai mica dectdentina primar.Fenomenul de mineralizare al canaliculelor, cunoscut sub numele de scleroz a dentinei, apare initial la canaliculele cele mainguste, extinzndu-se apoi la canaliculele principale. Scleroza progresiv duce la dispariia fibrelor Tomes. Datorit acestuiproces de scleroz se mrete transluciditatea dentinar, micorndu-se n schimb porozitatea sa.

18. Indicaii ctre utilizarea materialelor de obturaie provizorii. Tehnica de preparare a materialelor de obturareprovizorii.

-Tratamentul cariei profunde la prima vizita-Tratamentul pulpitei prin metoda biologica-Obturarea provizorie dupa umplerea canalului radicular-In unele cazuripentru obturatii provizorii, sunt folosite in calitate de obturatii izolatorii, sub obturatii de durata.-Pentru fixarea provizorie a puntilor dentare si a coroanelor artificiale.Tehnica de preparare:Se prepara pe suprafata mata a lamei de sticla, malaxind cu o spatula metalica. Cantitatea necesara de pulbere si citevapicaturi de apa distilata se aplica separat. La picaturile de apa se adauga pulberea, in portiuni, in cantitatea necesara de a fiusor absorbita, iar apoi in portiuni mici pina la obtinerea unei consistente smintinoase, mestecind 30-40 secunde, la

temperatura de 18-20grade.Pentru dentin-pasta :Se pregateste din timp in cantitati mai mari si se pastreaza monocomponenta. Reprezinta o masa omogena de culoare alba cunuante galbuie pala sau galbuie cenusie. Pasta contine substante aromatice.19. Structura histologic i compoziia chimic a cementului.Caractere chimice

Cementul este constituit din substan organic 50-55% i substan anorganic 45- 50%. Componenta organic estereprezentat de o materie fibrilar de natur colagen, iar n compbziia anorganic se ntlnesc diverse sruri minerale indeosebi fosfai i carbonai de calciu. La nivelul apexului dintelui, cementul ptrunde prin orificiul apical, pe o distan de0,5-1 mm, conturnd acest orificiu.Dei reprezentarea componenetei anorganice este mai redus n cement dect n dentin i smal, dispoziia structural asrurilor minerale sub forma de cristale de hidroxiapatit este mai concentrat la periferie.

Caractere morfofuncionale

Cementul este constituit din punct de vedere morfologic din dou componenete: cementul acelular (fibrilar) i cementulcelular. Din punct de vedere cronologic, cementul acelular se depune primul, din sacul dentar, prin apoziie, fund denumitfrecvent i cement primar; cementul celular se formeaz ulterior, fund denumit i cement secundar.

Cementul acelular, fibrilar sau primar acoper dentina radicular pe ntreaga suprafa. El prezint pe seciune numeroasestriaiuni perpendiculare pe suprafaa extern, care corespund traiectelor de inserie ale fibrelor periodontale. Lipsit de celule,cementul fibrilar dispune de un sistem de canalicule fine, radiare, care asigur desfurarea proceselor metabolice.Substana organic este alctuit din filamente colagene reunite ntr-un reticul fin, cu ochiuri de mrimi variate, cuprinzndcristale minerale de volume diferite. Substana organic a cementului fibrilar este mai dens la periferie dect la centru; eaare o dispoziie stratificat caracteristic acestui tip de cement.

Cementul celular sau secundar se gsete la periferia cementului acelular fund localizat predominant n zona apical ardcinii i la nivelul bifurcaiei sau trifurcaiei radiculare.Cementul celular conine numeroase spaii lacunare orientate paralel cu suprafaa (cementoplaste), spaii n care i au sediulcelule specializtae n formarea matricei organice a cementului. Aceste celule denumite cementoblaste se gsesc n diversefaze evolutive.Lacunele sunt prevzute cu numerose prelungiri canaliculare prin care comunic cu lacunele vecine; n aceste canaliculeinterlacunare se gsesc prelungiri citoplasmatice ale cementoblatilor reunite preintr-un sistem complex de anastomoz.La limita dintre cement i dentin se evideniaz o structur organic denumit stratul granular Tomes.Aceast zonare un aspect granular, fr limite precise, sub forma unor benzi cu margini anfractuase. Se sonsider c aceststrat de substan organic fibrilar, intercalat ntre cement i dentin, este sediul unor procese metabolice complexe. Laacest nivel au fost puse n eviden zone de comunicare ntre lacunele cementului i canaliculele dentinare. n structuracementului, n special componentele celulare, se gsesc mucopoli-zaharide acide, iar n zonele intercelulare i n stratul

granular Tomes predomin mucopolizaharidele neutre sau slab acide. Fosfataza alcalin este prezent n zonele de maximaactivitate metabolic de la nivelul suprafeei externe a cementului.Principala caracteristic fiziologic a cementului este apoziia continu de noi straturi, spre deosebire de osul alveolar undepredomin, n condiii fiziologice i patologice, procese de rezorbie.


14/22


15/22

este foarte proeminent i convex, avnd aspectul unui rudiment de cuspid de la care pleac dou creste marginale i o creastmedian. Cingulumul este situat n 1/3 cervical a feei palatinale.b).crestele marginale:-pornesc de la cingulum i ajung la unghiurile incizo-proximale. Creasta median este orientat sprevrful cuspidului. Creasta median separ depresiunea feei palatinale n dou compartimente: unul M i unul FEELEPROXIMALE (M si D). Contur:- are o form triunghiular (caracteristic pentru feele proximale ale dinilor frontali).Triunghiul este orientat cu baza spre colet i vrful spre marginea incizal. Faa D < M dar are un relief mai accentuat.Convexitile sunt mai pronunate iar depresiunea din 1/3 cervical apare mai accentuat. IV.

MARGINEA INCIZAL: -reprezint zona de ntlnire a feei vestibulare cu faa palatinal.24.Cimenturile ionomere de sticlaConstau dintro pulbere de sticla fluoroluminosilicata.Fluidul pt ciment e osolutie apoasa a acidului poliacrilic.Se folosesc ptobturarea cav de cl 3 si 4 ale dintilor permanenti;pt obturarea leziunilor de origine necarioasa;pt sigilarea fisurilor .Timpul depriza-pina la 4 min.Raportul pulbere lichid pentru obturarea permanenta este de 3:1 Reprezentanti:Vitremer;Fuji25. Dezvoltarea dintelui ( formarea i diferenierea primordiilor dentare ).----26. Prepararea cavitilor de clasa V,VI . Numii varietile cavitilor.Cavitate de clasa 5-in treimea cervicala a tuturor dintilor pee fetele vestibulare si orale.Etape:deschidere,extensiacavitatii,necretomia,modelarea cavitatii,bizotarea.In cazul prezentei citorva cav carioase invecinate,ele se unesc inuna.Cavitatea este formata cu o sfera con invers.La prepararea cariilor in regiunea cervicala nu trebuie cavitatea facuta adincpt a nu perfora pulpa dentara.Freza trebuie tinuta perpendicular si sa fie deplasata stinga-dreaptaCavitate de clasa 6-pe marginea incizala a dintilor frontali si pe cuspizii dintilor laterali.Tratamentul este unul complicat

27. Histogeneza dentinei---28.Prepararea cavitilor de clasa III. Numii varietile cavitilor

29.Dezvoltarea dintelui (histogeneza esuturilor dentare).---30. Prepararea cavitilor de clasa I. Numii varietile cavitilor.

31. Histogeneza adamantinei.----

32. Prepararea cavitilor de clasa II. Numii varietile cavitilor.

33. Modificri de vrst a pulpei dentare.Pulpa dentara pe parcursul vietii este supusa unor modificari atit in raport cu virsta cit si fiind conditionate de factorii endosi exogeni.Concomitent cu pula,cavitatea dintelui cu virsta isi micsoreaza volumul in urma depunerii permanente a dentineisecundare.In pulpa se reduc numarul de celule din toate straturile.Pulpa la persoane in virsta isi pastreaza functia dedentinogeneza insa elaborarea dentinei are loc in diferite sectoare.Pulpa este supusa procesului de distrofie reticulara: vaselesangvine sunt moi si slabe. Distrofia reticulara:modificarea fiziologica de virsta a pulpei dentare34. Caracteristica elememtelor cavitii carioase formate.35. Fiziologia i biologia adamantinei.(este)36.Condiiile de preparare indolor a cavitilor carioase.37. Funciile pulpei dentarePrin ea se prodice alimentarea elementelor celulare a pulpei.Prin intermediul fibrelor Tomes se alimenteaza dentina.In caz de

actiune a factorilor patogeni,in pulpa se activeaza celulele sistemului reticuloendotelial-histocitele.Pe parcursul vietii,pulpa

continuie sa formeze dentina secundara si tertiara in cazuri de patologie in tesuturi dure dentare.

38. Materiale pentru obturaiile coronare de durat.Cerinele ctre ele.

39. Funciile periodoniuluiP e r i o d o n i u l ndep l ine te f u n c t i i l e d e s u p o r t , d e r e p a r a t i e , p l a s t i c a , t r o f i c a , s e n z o r i a l a s i d ep r o t e c t i eFuncia de suport :Peri odoniu l fixeaz bine dinte le de osul alveolar, dat fiind faptulc a f o r m e a z u n l i g a m e n t c u o d i r e c i e d i f e r i t a a f i b r e l o r d e c o l a g e n

40.Tehnica de preparare i aplicare a obturaiei de baz izolante.


16/22


17/22

molar luna de viata intrauterina luna

ncisivul central luna luna dupa nastere

ncisivul lateral, caninul luna luna de viata postnatala

remolarul 1 ani ,5 ani

- Eruptia dintilor permanentincepe la vrsta de 6 ani, cu primul molar inferior, locul de eruptie al acestuia aflndu-se napoia molarului 2 de lapte. De laaceast vrst si pn la 11 ani, copilul va aveadinti apartinnd celor dou dentitii (dentitia mixt).Tot n jurul vrstei de 6 ani va erupe si molarul 1 superior, acesti doi dinti stabilind rapoarte de contact ocluzal, realiznd

prima nltare a ocluziei, folosind totodat ca referint n aprecierea pozitiei dintilor pe cele dou arcade (cheia de ocluzie alui Angle).La 7 ani erupe incisivul central inferior, concomitent cu acesta aprnd pe arcad siincisivul central superior . Dup aproximativ un an erupe si incisivul lateral, prioritate avnd incisivul inferior.n continuare, dup datele clasice, exist diferente de eruptie ntre dintii arcadei maxilare si a celei mandibulare.La maxilarul superior, primul premolar erupe la 9 ani, la 10 ani cel de al doilea premolar, iar la 11 ani erupe caninul. Aceastordine de eruptie are consecinte importante pentru activitatea medicului stomatolog.Prin eruptia devansat a premolarilor, exist pericolul de a se ocupa spatiul necesarcaninului, iar acesta neavnd loc, ocup o pozitie n afara arcadei (ectopie), dnd copilului un aspect fizionomic neplcut sinecesitnd un tratament special de ndreptare (ortodontic). Cnd spatiul este ocupat complet, caninul erupe anormal, iaralteori nici nuerupe, rmnnd inclus n grosimea procesului alveolar al maxilarului.

La mandibul, n jurul vrstei de 9 ani erupe caninul, urmnd ca la 10 i 11 ani s erup succesiv premolarul unu sipremolarul doi.La 12 ani, att la maxilar ct si la mandibul erupe molarul doi. Datorit vrstei la careerup acesti molari li s-a dat denumirea de molari de 12 ani.n conditiile pierderii molarului de 6 ani, molarul de 12 anicapt o valoare restaurativ,

(protetic) deosebit de mare. ntre 16-25 de ani erupe de regul molarul al treilea. Corespunznd vrstei maturizriisomatice si psihice a mai fost denumit n limbajul curent molar de minte.Erupnd la o vrst la care maxilarele sunt complet dezvoltate, molarii de minte nu auntotdeauna spatiul suficient pentru a ajunge pe arcad, dificulttile de eruptie provocndo serie de accidente inflamatorii. Asemntor caninilor superiori, molarii de minte potrmne inclusi n grosimea oaselor maxilare.

44.Tehnica de obturare a cavitilor cu diferite materiale compozite fotopolimerizabile.

-Tehnica de obturare a cavitatilor cu materiale fotopolimerizabile are in prezent si termenul de,,restaurare estetica,, .Cel maides se efectueaza o restaurare directa care presupune restabilirea sau respectrea parametrilor esteticisi functionali ai dinteluicu ajutorul unor materiale compozite.

Restaurarea cu succes a dintelui, folosind materialele compozite fotopolimerizabile prevede executarea precisa a regulilorde lucru cu sistemul adeziv si cu materialul de restaurare si include, de asemenea,respectarea obligatorie a undeisuccesiuni(algoritm)oarecare de actiuni:-Anestezia-Alegerea culorii materialului de restaurare

-prepararea cav carioase-izolarea dintelui de fluidul bucal-aplicarea matricilor,portamatricilor si penelor-prelucrarea si uscarea cavitatii


18/22

-garnituri overlay-gravajul smaltlui,peretilor si fundului cavitatilor-indepartarea gelului acid si uscarea-aplicarea primerului-aplicarea adezivului-aplicarea matricei-introducerea compozitului-introducerea strat cu strat, grosimea nu mai mare de 2mm.

-slefuirea si lustruirea obturatiei-postbonding-presupune aplicarea pe obturatia intarita si prelucrata defintiv a unui strat de sigilant pentru lichidareamicrofisurilor dintre obturatie si smalt.-flourizarea smaltului-acoperirea smaltului cu un preparat ce contine fluor.-fotopolimerizarea de finisare-din toate partile.

45.Termenii de formare a rdcinilor dinilor temporari.- Dintele cind a erupt in cav bucala radacina nu e formata si in 2 ani se formeaza radacinile.Incisivi-2 ani1 si 2 molar- 4 aniCaninii - 5 ani

46.Tehnica de obturare a cavitilor carioase cu amalgam de argint.

a) prelucrarea cav carioase pentru amalgam se efectueaza in stricta concordanta cu clasificarea Black si largirea cav pina lazonele imune.Cav este formata dupa varianta clasica in caseta, cu unghiuri drepte intre planseu si pereti. Este obligatorierealizata bizotarea smaltuluibub un unghi de 45.b)Aplicarea obturatiei izolante-prelucrarea cu etanol si eter,apoi uscata.Fundul si peretii cavitatii se acopera su un stratizolant cu o grosime de 1-1,5 mm pentru fixarea mai buna a amalgamului.Amalgamul se va introduce doar atunci cindcimentul zinc fosfat va capata o consistenta densa,astfel dentina va fi bine izolata si nu se va forma un strat intermediar deciment intre marginea de adamantina si amalgam.

c)prepararea amalgamului- se prepara in varianta clasica la momentul imbunatatirii intr-un godeu de sticla sau de portelan incare se introduce pilitura de metal si mercurul.Amalgamul se tritureaza riguros,efectuind miscari circulareputernice.Amalgamul nu se va spala fiindca umezeala infuenteaza negativ proprietatilor lui fizico-chimice.d)introducerea si condensarea amalgamului in cav dintelui-dupa ce a fost preparat adecvat in amalgamator, amalgamulurmeaza a fi transferat in cav carioasa.Amalgamul se introduce in cav dintelui in cantitati mci cu ajutorul unui instrtumentspecial numit port-amalgam.e)Modelarea obturatiei-se face atita timp cit amalgamul ramine maleabil.La aceasta etapa sunt create fisuri,cuspizi,creste. Sesterge suprafata obturatiei cu un tampon de vata,indepartind excesul de amalgam.f)Slefuirea si lustruirea- se face a doua zi,nu mai devreme de 24 de ore dupa aplicarea obturatiei. Slefuirea se face folosindpietre de carborund,freze de finisat, iar lustruirea-lucrind cu discuri de hirtie,discuri de fetru,flacari abrazive din cauciuc saucupe de cauciuc care pot fi fixate la piesa de mina,fuloar rotund si stripsuri.

47.Termenii de rezorbie a rdcinilor dinilor temporari.-Incisivi- 5 ani-Canini-8 ani-Molari-7 ani-Resorbtia- este un fenomen histologic dictat genetic ce consta din scaderea treptata a radacinii dintilor temporari pina ladisparitia completa apoi exfolierea dintilor temporari.

48.Tehnica de obturare a cavitilor cu materiale compozite autopolimerizabile.-La obturarea cavitatilor carioase de clasa 1 cu materialele compozite autopolimerizabile de obicei sunt utilizate macrofilesau materiale compozite hibride sau macroumpluturi care rezista solicitarilor masticatorii mari. Dupa efectuarea gravajului siintroducerea adezivului amelar materialul pregatit este introdus in una-doua portii,paralel cu fundul cavitatii cu un mic

surplus pe suprafata obturatiei, deoarece contractia compozitului este orientata spre pulpa dentara.

49.Structura histologic a pulpei dentare.


19/22

-Este un tesut mezenchimal de o consistenta gelatinoasa, laxa, situat on cavitatea dintelui- o cutie cu peretii duri. Pulpa estealcatuita dintr-un tesut conjunctiv lax constituit din substanta fundamentala sau intercelulara,celule,vase sanguine si nervi.Pulpa este foarte bogata in hialuronidaza. In pulpa se contine o cantitate mare de celule localizate in straturi in tesutulpulpar(odontoblaste,preodontoblaste, histiocite-macrofagocite stationare,fibroblaste)

50.Tehnica de preparare ale obturaiilor de amalgam de argint prin metoda manual i n amalgamator.-?

51.Principiile de baz i metodele de sterilizare n stomatologie.

Alegerea metodei de sterilizare este dictata de particularitatile metodei si proprietatile materialului sterilizat-Prin fierbere-tratarea cu vapori sub presiune-tratarea cu aer fierbinte-sterilizarea rece.

52.Tehnica de obturare cu diferite materiale compozite fotopolimerizabile.

--Tehnica de obturare a cavitatilor cu materiale fotopolimerizabile are in prezent si termenul de,,restaurare estetica,, .Cel maides se efectueaza o restaurare directa care presupune restabilirea sau respectrea parametrilor esteticisi functionali ai dintelui

cu ajutorul unor materiale compozite.Restaurarea cu succes a dintelui, folosind materialele compozite fotopolimerizabile prevede executarea precisa a regulilor

de lucru cu sistemul adeziv si cu materialul de restaurare si include, de asemenea,respectarea obligatorie a undeisuccesiuni(algoritm)oarecare de actiuni:-Anestezia-Alegerea culorii materialului de restaurare-prepararea cav carioase-izolarea dintelui de fluidul bucal-aplicarea matricilor,portamatricilor si penelor-prelucrarea si uscarea cavitatii-garnituri overlay-gravajul smaltlui,peretilor si fundului cavitatilor-indepartarea gelului acid si uscarea-aplicarea primerului-aplicarea adezivului-aplicarea matricei-introducerea compozitului-introducerea strat cu strat, grosimea nu mai mare de 2mm.-slefuirea si lustruirea obturatiei-postbonding-presupune aplicarea pe obturatia intarita si prelucrata defintiv a unui strat de sigilant pentru lichidareamicrofisurilor dintre obturatie si smalt.-flourizarea smaltului-acoperirea smaltului cu un preparat ce contine fluor.-fotopolimerizarea de finisare-din toate partile.

53.Instrumentele pentru tratarea cariei.-rotative: micromotorul , turbina.-de mina: oglinda stomatologica, sondele dentare(duble, flexibile), acele Miller,pensa dentara, excavatorul,fuluoar, dalta desmalt, spatula.

54.Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticl .Indicaii ctre utilizare.-Cimenturile stecloionomerice : constau din o pulbere de sticla fluoraluminosilicata; fluidul pentru ciment cu o solutie apoasaa copolimerilor a acidului poliacrilic.Pulberea cimentului ionomer de sticla fluoraluminosilicata fiind marinata.Indicatii : -pt obturarea cav de cla 3 si 4 ale dintilor permanenti

-pt obturarea cav de clasa 1 in cimpul neocluzal- pt obturarea leziunilor de origine necarioasa- pt sigilarea fisurilor

- pt tratamentul cariilor cu utilizarea unor tehnici de preparare rpin tunelare.- pt fixarea constructiilor protetice- pt fixarea intracanalara a incrustatiilor si pivotilor metalici.


20/22

55.Instrumentele pentru examinarea cavitii bucale.

-instrumente necesare examenului stomatologic-instrumente pt detartraj-pt tratament radicular

Aceste instrumente sunt:-oglinda stomatologica- fuluoarul

- sondele( rigida si flexibila)(dure_- acele Miller-pensa dentara

56.Mecanismul de aciune a pastei arsenicale. Termenii de aplicare.-?

57.Instrumentarul stomatologic. Clasificarea.-instrumente necesare examenului stomatologic-instrumente pt detartraj-pt tratament radicular(endodontic)

-instrumente necesare pt prepararea cavitatilor: a)rotative; b)de mina;-instrumente pt tratamentul cariei simple ci diferite materiale.

58.Clasificarea cavitilor carioase dup Black.

1. Clasa Icuprinde toate cavitile fosetelor i fisurilor (suprafaa ocluzal adintilor posteriori, suprafaa vestibulara i linguala a molarilor i suprafata palatinala a dintilor anteriori.)2. Clasa a II-acuprinde toate cavitatile suprafetelor proximale alemolarilor i premolarilor (suprafata ocluzala este implicata cu una sau doua suprafete proximale ale oricarui dinte posterior).3. Clasa a III-acuprinde toate cavitile suprafetelor proximale ale dintilor anteriori (incisivi i canini) ce nu implica ndepartarea irestaurarea unghiului incizal.4. Clasa a IV-acuprinde toate suprafetele proximale ale incisivilor i caninilor (ditni anteriori) ce implica ndepartarea i restaurareaunghiuluiincizal.5. Clasa a V-acuprinde toate cavitatile localizate n 1/3 gingival (de colet) a dintelui. Pot fi situate pe fata vestibulara sau linguala adintelui.6. Clasa a VI-atoate cavitatile situate pe vrful suprafetei ocluzale unde uzura datorat atriiei a ndeprtat smaltul expunnd dentina (adicasuprafeele corespunztoare vrfului cuspizilor) i marginea incizala a dintilor anteriori.

59.Sterilizarea instrumentelor folosite la examinarea cavitii bucale.-?

60. Componena pastelor arsenicale i nearsenicale.

61. -1

62.Proprietile pozitive i negative a cimenturilor.63. Anatomia premolarilor permaneni inferiori.Sunt in nr. De 8, revenind cite 2 pt o hemiarcada, ocupa locul 4 isi 5 din arcada.Coroana este mai cilindrica fata de Premolarul superior, radacina este unica, este al 4-lea dinte din arcada. H totala a dintelui-23mm, Hcoroanei-8 mm, L radacinii- 15 mm.

Coroana prezinta 5 fete:

Fata vestibulara diametrul 8 mm, orizontal mezio-distal. Conturul este delimitat de :- linia curba a coletului, cu comvexitatea orientata spre radacina


21/22

- 2 margini proximale, usor curbe si divergente spre marginea libera, cu care se unesc formind 2 unghiuri proximalerotungite. Marginea distala fiind mai scurta si versantul distal al cuspidului vestibuar mai oblic, unghiul distal este maiaproape de linia coletului decit unghiul mezial.

Marginea libera este formata de creasta sagitala a cuspidului vestibular pe care vf. Cuspidului o imparte in 2 versanteinegale: versantul distal fiind mai lung si mai oblic.

Fata lingualainaltimea ei depinde de dezvoltarea variabila a cuspidului lingual, este accentuat convexa in ambelediametre si usor inclinata de jos in sus in sens lingual.

Fetele proximalepot fi asemanatoare cu un trapez a carui baza mica este ocluzal si baza mare la linia coletului uniteprin cele 2 margini laterale: vestibulara si linguala. Diametrul vertical 8 mm, diametrul orizontal 7 mm. Relieful fetei mezialasi distala este convex in sens vestibulo-lingual. Fetele proximale sunt convergente spre colet si in sens lingual formindunghiul accentuat rounjite la trecerea spre fata linguala, convergenta maxima este in treimea vestibulara.

Fata ocluzala4 margini, 2 cuspizi, un sant intercuspidian si 2 fosete. Marginea vesibulara si linguala sunt formate decrestele sagitale ale cuspidului vestibular si lingual, unite intre ele prin crestele proximale meziala si distala. Cresteleproximale sunt convexe si converg coborind spre lingual. Relieful este dat de cei 2 cuspizi. Cuspidul vestibular avind oinaltime si lingimea de 2 ori mai mare decit cuspidul lingual, planul fetei ocluzale are o inclinare de 45 de grade. Santulintercuspidian uneste cele 2 fosete proximale, meziala si distala, care sunt limitate de crestele proximale.64. Aciunea odontotrop a unor preparate medicamentoase. Numii-le.65. Probleme de deontologie i etic medical.66. Cerinele ctre materialele de obturaie provizorii.

-

Sa fie trainice pe un termem util/2 saptamini-Sa adere relativ la peretii dentari si sa asigure o etansare buna a cavitatilor de orice localizare si adaptare marginalaadecvata.-Sa fie introduse, aplicate si modelate usor.-Sa nu coloreze dintele-Sa fie indeparate cu usurinta din cav. Carioasa- cu ajutorul instrumentelor de mina sau a celor rotative.-Sa fie ieftine-Sa aiba un timp de priza convenabil (5-20 de min_-S aiba o rezistenta mecanica suficienta la actiunea forelor masticatorii-Sa fie indiferente pt pulapa dentara, tesuturile dure dentare si paradontiul marginal.-Sa actioneze stimulator asupra pulpei dentare.-Sa aiba in mediul bucal o rezistenta chimica-

Sa posede proprietari antiseptice-Sa fie plastice-Sa fie indiferente fata de tesuturile moi ale cav.bucale-Prin compozitia lor sa nu fie nocive fata de organism-Sa aiba functii stimulatorii asupra pulpei-Sa fie bune izolatoare termice si electrice-sa prezinte un gust si miros agreabil.67. Anatomia molarilor permaneni inferiori.68. Contraindicaiile obturaiilor de amalgam.- In imediata vecinatate a lucrarilor din Aur, deoarece duce frecvent la aparitia fenomenelor de galvanism bucal.- sensibilitate

- alergie-

Intoxicatie cronica a paciantului cu Hg- prezenta in cav.bucala a altei lucrari protetice din alte metale inoxidabile- refuzul pacientului|lipsa in clinica a conditiilor de lucru cu amalgamele68. -25

69. Materiale de obturaie, clasificarea-Materiale pentru obturatia definitiva(de durata)Materiale pe obturarea directa- cimenturi(minerale, polimere) metalice- (amalgane) polimerice (mase plastice, compozite)Materiale pt obturarea indirecta- metalice, ceramice, polimerice

-Materiale pt obturatii coronare (provizorii)Materiale pt obturatii-( captuseli) curative izolatoriiMateriale pt umplerea canalelor radiculare- materiale pt obturatii, paste, filler.

Adezive autopolimerizabile, fotopolimerizabile, dual cure.Sigilanti superficiali- fisurali radiculari, pt obturatii70. -29


22/22

Colocviu II

Documents

Transcript of Colocviu II