Colita la copilold.ms.md/_files/15103-PCN%20Colita.pdf · 1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII...

1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Colita la copilprotocol clinic naţional

PCN - 228

Chişinău 2015

2

Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldovadin , proces verbal nr. 2 din 28.05.2015

Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţi al Republicii Moldova nr.467 din 12.06.2015 cuprivire la aprobarea Protocolului clinic national „Colita la copil”

Elaborat de colectivul de autori:

Ion Mihu IMSP Institutul Mamei şi Copilului

Olga Tighineanu IMSP Institutul Mamei şi Copilului

Recenzenţi oficiali:

Victor Ghicavii Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări

Maria Cumpana Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate

Ludmila Bumacov Agenţia Medicamentului

3

CUPRINSABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ......................................................................................... 4PREFAŢĂ.................................................................................................................................................... 4A. PARTEA ÎNTRODUCTIVĂ .................................................................................................................. 4A.1. Diagnosticul: 4A.2. Codul bolii: 4A.3. Utilizatorii: 4A.4. Scopurile protocolului 4A.5. Data elaborării protocolului: 2015 4A.6. Data reviziei următoare: 2018 4A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor ce au participat la elaborarea protocolului: 4A.8. Definiţiile folosite în document 5A.9. Informaţie epidemiologică 5B. PARTEA GENERALĂ ........................................................................................................................... 6B.1. Nivel de asistenţă medicală primară 6B.2. Nivel de asistenţă medicală ambulatorie 7B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească 8C. 1. ALGORITMI DE CONDUITĂ ........................................................................................................ 10C.1.1. Algoritmul de conduită a copiilor cu colită 10C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR ......................................... 11C.2.1. Clasificarea 11C.2.2. Etiologia Ошибка! Закладка не определена.C.2.3. Profilaxia 11C.2.4. Screening-ul 12C.2.5. Conduita pacientului 12C.2.5.1. Anamneza....................................................................................................................................................... 12C.2.5.2. Examenul clinic .............................................................................................................................................. 12C.2.5.3. Investigaţii paraclinice ................................................................................................................................... 13C.2.5.4. Diagnosticul diferenţial .................................................................................................................................. 15C.2.5.5. Tratamentul .................................................................................................................................................... 15C.2.5.5.1. Tratamentul nemedicamentos....................................................................................................................... 15C.2.5.5.2. Tratamentul medicamentos .......................................................................................................................... 16C.2.6. Complicaţiile 17C.2.7. Supravegherea 18D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREAPREVEDERILOR PROTOCOLULUI .................................................................................................... 18D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară 18D.2.Instituţiile/secţiile de asistenţă medical specializată de ambulator 18D.3. Instituţiile de asistenţă medical spitalicească: secţiile de pediatrie şi gastroenterologie 19E. INDICATORII DE MONITORIZARE AI IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUI.......................... 19BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 20ANEXA 1. GHIDUL PACIENTULUI CU COLITĂ................................................................................ 21

4

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENTCIM 10 Clasificarea Internaţională a Maladiilor, revizia a X-a

PREFAŢĂProtocolul naţional a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii

Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul Mamei şi Copilului. Protocolul de faţăa fost elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind Colita la copil şi va servidrept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentrumonitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluseîn protocolul clinic naţional.

A. PARTEA ÎNTRODUCTIVĂA.1. Diagnosticul:Exemple de formulare a diagnosticului clinic:

A.2. Codul bolii:K50.0 Boala Crohn a intestinului subţire K51.4 Pseudo-polipoza colonuluiK50.1 Boala Crohn a intestinului gros K51.5 Procto-colita mucoasăK50.8 Alte forme ale bolii Crohn K51.8 Alte recto-colite hemoragiceK50.9 Boala Crohn, fără precizare K51.9 Recto-colita hemoragică fără precizareK51.0 Entero-colita ulceroasă (cronică) K52.0 Colita toxicăK51.1 Ileo-colita ulceroasă (cronică) K52.2 Colita alergică şi alimentarăK51.2 Rectita ulceroasă (cronică) K52.8 Alte colite neinfecţioase, precizateK51.3 Recto-sigmoidita ulceroasă (cronică) K52.9 Colita neinfecţioasă, fără precizare

A.3. Utilizatorii:· Oficiile medicilor de familie (medic de familie şi asistentele medicale de familie).· Centrele de sănătate (medic de familie).· Centrele medicilor de familie (medic de familie).· Instituţiile/secţiile consultative (medic gastroenterologi).· Asociaţiile medicale teritoriale (medic de familie, medic pediatru, medic gastroenterolog).· Secţiile de copii ale spitalelor raionale şi municipale (medic pediatru, medic gastroenterolog).· Secţia gastroenterologie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului (medic gastroenterolog, medic

pediatru).

A.4. Scopurile protocolului1. Depistarea pacienţilor cu colită.2. Ameliorarea examinării pacienţilor cu colită.3. Ameliorarea calităţii tratamentului pacienţilor cu colită.

A.5. Data elaborării protocolului: 2015A.6. Data reviziei următoare: 2018A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor ce au participat la elaborarea protocolului:

Numele Funcţia deţinutăDr. Ion Mihu, doctor habilitat înmedicină, profesor universitar

Şef secţie gastroenterologie, IMSP Institutul Mamei şiCopilului.

Dr. Olga Tighineanu, doctorand Secţia gastroenterologie. IMSP Institutul Mamei şiCopilului.

Protocolul a fost discutat aprobat si contrasemnat:Denumirea institutiei Persoana responsabila - semnatura

5

Asociaţia Medicilor de Familie dinRMComisia Ştiinţifico-Metodică deprofil „Pediatrie”

Agenţia Medicamentului şiDispozitivelor Medicale

Consiliul de experţi al MinisteruluiSănătăţii

Consiliul Naţional de Evaluare şiAcreditare în Sănătate

Compania Naţionala de Asigurări înMedicină

A.8. Definiţiile folosite în documentColită – afecţiune inflamatorie a intestinului.Boala inflamatorie cronică a intestinului – denumire generică a 2 entităţi, caracterizate prin

inflamaţia peretelui intestinal, de etiologie neprecizată şi cu o evoluţie cronică.Colită ulceroasă – afecţiune inflamatorie cronică a intestinului, caracterizată prin leziuni

ulcerohemoragice, localizate la nivelul mucoasei colonului, preponderent al rectului.Boala Crohn – maladie inflamatorie cronică a intestinului, care poate afecta transmural orice

segment al tubului digestiv, cu predilecţie pentru partea terminală a intestinelor subţire şi gros.Enterocolita necrotizantă – afecţiune inflamatorie necrozantă a intestinului, care afecteaza

prematurii (numai în 10% din cazuri este vorba de nou-nascutii la termen).Colita alergică – colită inflamatorie, determinată de hipersensibilitate, de obicei la laptele de vacă

şi soia.Colită pseudomembranoasă – colită inflamatorie caracterizată prin prezenţa agentului patologic

Clostridium difficile.Colita infecţioasă – colită inflamatorie, determinată de diverşi agenţi patogeni: bacterieni, virali

şi parazitari.Colita ischemică – o formă de vasculită care rezultă din inflamaţia şi ischemia mucoasei

colonului, ce provoacă sângerări rectale şi dureri abdominale, comună în purpura Henoch–Schönlein.

Colita secundară unui deficit imunitar – colită inflamatorie, determinată de sindroame deimunodeficienţă primară.

A.9. Informaţie epidemiologică· Prevalența pediatrică:

- variază în funcție de entitate nozologică;- 25% maladiile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn);- 5-81% colita infecțioasă;- 2-3% colita alergică [David A Piccoli, 2014].

6

B. PARTEA GENERALĂB.1. Nivel de asistenţă medicală primară

Descriere(măsuri)

Motive(repere)

Paşi(modalităţi şi condiţii de realizare)

1. Profilaxia1.1. Profilaxia primară(C.2.3)

· Metode de profìlaxie primara nu există. · Măsuri de profilaxie primară nu se întreprind (caseta 3).

1.2. Profilaxia secundară(C.2.3)

· Profìlaxia secundară este direcţionată spre preîntîmpinarearecidivelor.

· Preîntîmpinarea factorilor ce pot condiţiona acutizarea bolii (caseta3).

1.3. Screening-ul (C.2.4) · Screening-ul primar în colită nu se efectuează. · Metode de screening în colită nu există (caseta 4).2. Diagnosticul2.1. Suspectareadiagnosticului de colită(C.2.5.3)

· Prezenţa manifestărilor clinice: diaree, dureri abdominale,uneori rectoragii.

· Testele de laborator includ: hemoleucograma, coprograma,coprocultura, sumarul de urină.

Obligatoriu:· Anamneza (caseta 5).· Examenele fizic, clinic (casetele 6, 7).· Investigaţiile paraclinice (tabelele 1-3).· Diagnosticul diferenţial (caseta 8).

2.2. Deciderea consultuluispecialistului şi/sauspitalizării(C.2.5.3)

· Pentru prevenirea deciziilor întîrziate ce duc la creştereamorbidităţii.

Obligatoriu:· Tuturor pacienţilor cu suspecţie la colită se recomandă consultaţia

gastroenterologului-pediatru.· Evaluarea criteriilor de spitalizare (caseta 14).

3. Tratamentul3.1. Tratamentulnemedicamentos(C.2.6.1)

· Evitarea factorilor de risc ce pot agrava evoluţia.· Suportul psihosocial poate fi asociat cu complianţă mai

bună şi cu îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Obligatoriu:· Recomandările privind modificarea regimului igienodietetic (caseta

10).

3.2. Tratamentulmedicamentos(C.2.6.2)

· Ameliorarea manifestărilor clinice. · Boala inflamatorie cronică a intestinului – vezi PCN „Colitaulceroasă la copil” şi „Boala Crohn la copil”.

· Enterocolita necrotizantă – transfer în secţie chirurgicală.· Colita alergică - vezi PCN „Alergia alimentară la copil”.· Colita pseudomembranoasă – Metronidazol, Vancomicina.· Colita infecţioasă – vezi PCN „Boala diareică acută la copil”· Colita ischemică – vezi PCN „Vasculita hemoragică la copil”· Colita secundară unui deficit imunitar – tratamentul patologiei

de bază.

7

4. Supravegherea(C.2.7)

· Supravegherea pacienţilor se efectuaează în comun cumedicul specialist gastroenterolog pediatru, nutriţionist,pediatru şi medicul de familie.

Obligatoriu:Ø Se elaborează un plan individual, în funcţie de evoluţia colitei (caseta

15).

B.2. Nivel de asistenţă medicală ambulatorieDescriere(măsuri)

Motive(repere)


1. Profilaxia1.1. Profilaxia primară(C.2.3)

· Metode de profìlaxie primara nu există. · Măsuri de profilaxie primară nu se întreprind (caseta 3).

1.2. Profilaxia secundară(C.2.3)

· Profìlaxia secundară este direcţionată spre preîntîmpinarearecidivelor.

· Preîntîmpinarea factorilor ce pot condiţiona acutizarea bolii (caseta3).

1.3. Screening-ul (C.2.4) · Screening-ul primar în colită nu se efectuează. · Metode de screening în colită nu există (caseta 4).2. Diagnosticul2.1. Suspectareadiagnosticului de colită(C.2.5.3)

· Prezenţa manifestărilor clinice: diaree, dureri abdominale,uneori rectoragii.

· Testele de laborator includ: hemoleucograma, coprograma,coprocultura, sumarul de urină.


2.2. Deciderea consultuluispecialistului şi/sauspitalizării(C.2.5.3)

· Pentru prevenirea deciziilor întîrziate ce duc la creştereamorbidităţii.

Obligatoriu:· Tuturor pacienţilor cu suspecţie la colită se recomandă consultaţia

gastroenterologului-pediatru.· Evaluarea criteriilor de spitalizare (caseta 14).


· Evitarea factorilor de risc ce pot agrava evoluţia.· Suportul psihosocial poate fi asociat cu complianţă mai

bună şi cu îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Obligatoriu:· Recomandările privind modificarea regimului igienodietetic (caseta

10).



· Enterocolita necrotizantă – transfer în secţie chirurgicală.· Colita alergică - vezi PCN „Alergia alimentară la copil”.· Colita pseudomembranoasă – Metronidazol, Vancomicina.· Colita infecţioasă – vezi PCN „Boala diareică acută la copil”.

8

· Colita ischemică – vezi PCN „Vasculita hemoragică la copil”.· Colita secundară unui deficit imunitar – tratamentul patologiei

de bază.4. Supravegherea(C.2.7)

· Supravegherea pacienţilor se efectuaează în comun cumedicul specialist gastroenterolog pediatru, nutriţionist,pediatru şi medicul de familie.

Obligatoriu:Ø Se elaborează un plan individual, în funcţie de evoluţia colitei (caseta

15).

B.3. Nivel de asistenţă medicală spitaliceascăDescriere(măsuri)

Motive(repere)


1. Spitalizare Ø Spitalizarea este necesară pentru efectuareaintervenţiilor diagnostice şi terapeutice care nu pot fiexecutate în condiţii de ambulator (endoscopie cubiopsie, irigografie etc.).

· Criteriile de spitalizare (caseta 14).

2. Diagnosticul2.1. Confirmareadiagnosticului de colită

·Diagnosticul se confirmă prin evaluarea clinică şicombinarea investigaţiilor endoscopice, histologice,radiologice şi/sau biochimice [9].

·Testele de laborator includ: hemoleucograma,coprograma, coprocultura, sumarul de urină.



· Respectarea regimului igienodietetic în dependenţăde toleranţa şi suplimentarea adecvată a raţieialimentare pentru restabilirea deficienţelor instalate.

Obligatoriu:ØRecomandări privind modificarea regimului igienodietetic

(caseta 10).



· Enterocolita necrotizantă – transfer în secţie chirurgicală.· Colita alergică - vezi PCN „Alergia alimentară la copil”.· Colita pseudomembranoasă – Metronidazol, Vancomicina.· Colita infecţioasă – vezi PCN „Boala diareică acută la copil”· Colita ischemică – vezi PCN „Vasculita hemoragică la copil”· Colita secundară unui deficit imunitar – tratamentul patologiei

9

de bază.4. Externarea Supravegherea pacienţilor se va efectua în comun cu

medicul specialist gastrolog-pediatru şi pediatru.

Durata aflării în staţionar poate fi de 5-7 zile, în funcţiede eficacitatea tratamentului.

Extrasul obligatoriu va conţine:ü diagnosticul precizat desfăşurat;ü rezultatele investigaţiilor şi tratamentului efectuat;ü recomandări explicite pentru pacient;ü recomandări pentru medicul de familie.

10

C. 1. ALGORITMI DE CONDUITĂC.1.1. Algoritmul de conduită a copiilor cu colită

11

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILORC.2.1. ClasificareaCaseta 1. Clasificarea colitei, după Management of Pediatric Colitis: Joint ECCO and ESPGHANEvidence-based Consensus Guidelines, 2012· Boala inflamatorie cronică a intestinului – colită ulceroasă şi boala Crohn· Colita alergică· Colita pseudomembranoasă· Colita infecţioasă (bacteriană, virală, parazitară)· Colita ischemică· Colita secundară unui deficit imunitar· Enterocolita necrotizantă

C.2.2. EtiologiaNozologia Etiologia

Boala inflamatoriecronică a intestinului

- vezi „Colita ulceroasă la copil” şi „Boala Crohn la copil”.

Colita alergică - hipersensibilitate, de obicei, la laptele de vacă şi soia.Colitapseudomembranoasă

- Clostridium difficile debutează printr-o alterare a florei bacteriene colonice,colonizarea cu clostridii şi eliberarea de toxine care determină inflamaţia şinecroza mucoasei colonice;

- Antibioticele care declanşează infecţia cu Clostridium difficile sunt:penicilinele, clindamicinele, cefalosporinele, fluorochinolonele, etc.;

- uneori: Staphylococcus aureus, Salmonella, Clostridium perfringens,Yersinia, Shigella, Campylobacter, citomegalovirus, Entamoeba histolyticaşi Listeria;

- alte condiţii predispozante: ischemia intestinului, intervenţii chirurgicalerecente la nivelul intestinului, uremia, dereglări ale motilităţii intestinale,malnutriţie, chimioterapie, boala Hirschsprung.

Colita infecţioasă - bacterii (Chlamydia, Yersinia, Proteus, Mycoplasma etc.);- viruşi (Citomegalovirus, Retrovirus);- paraziţi (Giardia, Entamoeba);- microflora condiţionat patogenă (în anumite condiţii).

Colita ischemică - rezultă din afecţiuni ce determină hipoperfuzia colonului şi ocluzia vaselorcolonului;

- comună în purpura Henoch-Schönlein.Colita secundarăunui deficit imunitar

- sindroame de imunodeficienţă primară (boala granulomatoasă cronică,sindromul Wiskott-Aldrich, poliendocrinopatologie, enteropatie).

Enterocolitanecrotizantă

- prematuritatea;- alimentaţia enterală;- asfixie perinatală;- retard ponderal intrauterin;- policetemia;- persistenţa canalului arterial;- hipotensiune arterială;- administrarea de indometacină şi blocanţi ai receptorilor H2.

C.2.3. Profilaxia

Caseta 3. Profilaxia

12

· Măsurile de profilaxie primară în colită, la moment, nu se întreprind.· Profilaxia secundară constă în preîntîmpinarea factorilor de risc şi a celor care pot precipita

recidivarea bolii.C.2.4. Screening-ul

Caseta 4. Screening-ul

· Screening-ul primar în colită nu există.· Screening-ul secundar prevede monitorizarea copiilor diagnosticaţi cu colită.

C.2.5. Conduita pacientuluiC.2.5.1. Anamneza

Caseta 5. Repere anamnestice· Anamneza eredocolaterală· Anamneza alergologică· Administrarea antibioticelor· Patologiile asociate

· Durerile � bdominal:- localizarea şi intensitatea;- frecvenţa şi caracterul;- circumstanţele de ameliorare şi agravare;- afectează activitatea cotidiană a copilului.

· Rectoragii:- debutul, frecvenţa şi caracterul;- sînge sub formă de striuri;- sînge amestecat cu evacuatul intestinal;- sîngele „acoperă” evacuatul intestinal;- detrit hemoragic-intestinal;- cheaguri de sînge;- asocierea cu alte date anamnestice sau clinice.

· Factorul alimentar:- alimentarea artificială;- alimentarea cu lapte de vacă;- utilizarea aditivilor alimentari;- întrebuinţarea fibrelor alimentare;- utilizarea alimentelor de tip fast-food.

· Diareea:- frecvenţa şi volumul;- aspectul macroscopic;- prezenţa în timpul nopţii;- asocierea cu rectoragie.

C.2.5.2. Examenul clinicCaseta 6. Manifestările cliniceBoala inflamatorie cronicăintestinului

- vezi „Colita ulceroasă la copil” şi „Boala Crohn la copil”.

Colita alergică - debut după introducerea unui produs alergen (laptele de vacă) înalimentația copilului pînă la 1 an sau la sugari aflați la alimentațienaturală, ca o reacție la alergeni alimentari prezenți în dieta mamei;

- diaree cu mucus, uneori rectoragii;- vome.

Colitapseudomembranoasă

- se manifestă peste 3-9 zile de la administrarea de antibiotice;- manifestările clinice variază de la scaune terciforme pînă la megacolon

toxic (febră, geaţă, vome, ileus) şi perforarea colonului (abdomenrigid), în cazurile grave;

- diaree 2-6 scaune/zi (forma severă pînă 20 scaune/zi), de culoareverde, urît mirositoare, cu striuri de sînge;

- dureri abdominale, uneori poate mima abdomenul acut;- febră;- rar manifestări extradigestive: abcesul splenic, osteomielita, artrita

reactivă, tenosinovita, poliartrita şi iridociclita;- în 5-19% boala este localizat la cecum şi colonul proximal. Aceşti

pacienţi pot prezenta abdomen acut şi sensibilitate localizată în

13

cvadrantul drept inferior, dar nu prezintă diaree;- colita trebuie suspectată la sugari şi copii cu boala Hirschsprung cînd

este complicată de enterocolită. Copii prezintă un risc ridicat decomplicaţii;

- forma refractară nu răspunde la vancomicină şi/sau metronidazol iarforma fulminantă progresează rapid şi se manifestă prin hipotensiune,insuficienţă renală şi anasarcă; de obicei aceste forme se suprapun.

Colita infecţioasă - diaree;- dureri abdominale;- sindrom febril.

Colita ischemică - diaree;- dureri abdominale;- manifestări clinice asociate vasculitei hemoragice.

Colita secundară unuideficit imunitar

- debutul în primele luni de viaţă, de multe ori cu implicări perianale;foliculita pielii sau eczeme; alte infecţii fungice sau bacteriene.

Enterocolita necrotizantă - debut insidios, dar boala poate progresa rapid;- distensie abdominală, abdomenul de culoare roşie;- lipsa poftei de mîncare;- stază gastrică;- constipaţie şi/sau diaree cu scaune de culoare închisă, rectoragii;- copiii devin apatici;- temperatură instabilă;- rar, voma cu conţinut de bilă;- alte: apnee, bradicardie, hipotensiune, în cazurile mai grave ascită,

peritonită, şoc.

Caseta 7. Examenul fizic· Vasculita hemoragică

- erupţii maculo-papuloase hemoragice, ce nu dispar la presiune;- repartizate simetric pe suprafeţele extensorii ale membrelor, mai ales ale membrelor inferioare

şi pe suprafeţele gluteale;- remarcate dimineaţa, după somnul de noapte;- nu apar pe trunchi şi faţă;- monomorfe, la început pot avea caracter de urticarie sau maculopapule, pot fi pruriginoase;- foarte rar, la 2% din copii erupţii buloase, cu un conţinut hemoragic.

C.2.5.3. Investigaţii paracliniceTabelul 1. Testele de laborator

Examinarea paraclinică Rezultatele scontateHemoleucograma - Hematocritul – N, ↓;

- Hemoglobina – N, ↓;- Leucocite – N, ↑, cu deviere spre stînga;- Eozinofile – N, ↑;- VSH – N, ↑;- Trombocite – N, ↑.

14

Testele biochimice - proteina totală – N, ↓;- albumina – N, ↓ (colita alergică – coexistenţa enteropatiei);- ALT, AST – N,↑;- bilirubina – N, ↑;- glucoza – pentru diferenţiere diagnostică.- timpul de coagulare;- fibrinogenul;- protrombina;- kaliu;- natriu.

Grupa sanguină , RhEchilibrul acido-bazicExamenul coprologic - pH acid;

- resturi alimentare nedigerate;- leucocite: +, ++, +++;- mucus: +, ++, +++;- uneori – hematii, puroi.

Examenul coproparazitologic - prezenţa ouălor de helminţi.Coprocultura - depistarea agentului etiologic.Masele fecale la sînge ocultExamenul sumar al uriniiTestele imunologice - Ig E total;

- proteina C-reactivă – ↑;- complexele imuno-circulante – N, ↑.

Tabelul 2. Examinările instrumentaleInvestigaţia Rezultatele scontateExamenul ecografic complex · pentru diagnosticul direct al maladiei nu este utilizată;

· diagnostic diferenţial şi aprecierea patologiilor concomitente.Radiografia panoramică aabdomenului · diagnostic diferenţial şi aprecierea patologiilor concomitente.

Rectoromanoscopia saucolonoscopia · aspectul mucoasei intestinale variază în funcţie de maladia de bază!

Enterocapsula · metodă endoscopică non-invazivă.· examinarea este contraindicată în suspiciunea stenozei digestive.

Tabelul 3. Examinările clinice şi paraclinice în cadrul asistentei medicale (AM) primare, deambulatoriu şi spitalizate

Examinarea AM primară AM de ambulatoriu AM spitalizatăExamenul ecografic complex O OExamenul endoscopic R ORadiografia panoramica abdominala R RTomografia computerizata RRezonanta magnetica nucleara RHemoleucograma O O OExamenul sumar al urinei O O OCoprograma O O O

15

Examenul coproparazitologic O O OCoprocultura R O OAlbumina O R RProteina totala R R RALT, AST R O OBilirubina R R OKaliul R ONatriul OTimpul de coagulare OGlucoza OFibrinogenul OPrtotrombina OEchilibrul acido-bazic R RTestele serologice R RTestele imunologice R RConsult multidisciplinar (alergolog, chirurg,infecţionist, hematolog, imunolog)

R R

O – obligatoriu; R – recomandabil.

C.2.5.4. Diagnosticul diferenţialCaseta 8. Diagnosticul diferenţial· Malabsorbţia intestinală; enteropatia; sindromul intestinului iritabil, apendicita, invaginaţia

intestinală, diverticulita.

C.2.5.5. TratamentulCaseta 9. Tipurile de tratament

· Tratament nemedicamentos· Tratament medicamentos

C.2.5.5.1. Tratamentul nemedicamentosCaseta 10. Tratamentul nemedicamentos

· Dieta fără gluten.· Promovarea alimentaţiei naturale.· Copii aflați la alimentație artificială sau mixtă sunt recomandate amestecurile Novalac.· Diversificarea corectă în timp şi produse. Pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase sunt

recomandate produsele Heinz (terciuri, pireuri de fructe şi legume, de carne):- sunt recomandate terciurile fără gluten şi lactoză: „Terci de hrişcă cu Omega 3", „Terci de

hrişcă cu măr", „Terci de hrişcă hipoalergenic", „Terci de porumb hipoalergenic", „Terci deorez hipoalergenic";

- ulterior pot fi introduse pireurile de legume şi fructe, care nu conţin amidon, fiind produsehipoalergenice – 100% naturale: „Piure de dovlecei", „Piure de broccoli", „Piure de conopidă",„Piure de dovleac", „Piure de morcov", „Piure – mix de legume", „Piure de mere coapte",„Piure de pere fine", „Piure de mere suculente", „Piure de pere coapte", „Piure de pruneuscate", „Piure – salată de fructe", „Piure – salată de mere şi banane", „Piure – mix de fructe";

- pireuri de legume cu carne şi pireuri de carne (6-7 luni) – îmbogăţite suplimentar cu fier,necesar pentru o dezvolatre sănătoasă a copilului: „Piure – ragu de legume cu carne de curcan",„Piure – carne de viţel ca la ţară", „Piure – carne de viţă - Ţărănesc", „Piure – sote de dovleaccu carne de pui", „Piure din carne de iepure", „Piure din carne de curcan", „Piure din carne de

16

pui şi viţel", „Piure din carne de pui".· Mese fracţionate în 4-5 prize/zi, în cantităţi mici.· Suplimentarea raţiei alimentare, pentru restabilirea deficienţelor instalate (fier, calciu, vit. D).· Restricţionarea regimului alimentar în caz de intoleranţe la: gluten, lactoză sau alte substanţe.· Aportul lipidic este acoperit prin ulei de porumb şi cel de floarea soarelui.

Novalac AD, fără lactoză Novalac AC, lactoză 30%· Conţine substanţe nutritive rapid şi uşor

absorbabile(glucoză, fructoză, maltodextrine,acizi graşi) asigurînd sursa de energie.

· Nu conţine: sucroză, gluten, proteine dinsoia.

· Raportul proteine/cazeină 40/60 – identic culaptele matern.

· 1/3 lactoză şi 2/3 maltodextrine, ce faciliteazădigestia.

Novalac HA Novalac 1 (0-6 luni) şi 2 (6-12 luni)· 100% proteine solubile parţial hidrolizate;· 94% din proteine au masa moleculară < 5000

Daltoni.

· Novalac 1 – raportul proteine/cazeină 40/60este similar laptelui matern.

· Novalac 2 – 20/80 pentru o dezvoltarearmonioasă.

C.2.5.5.2. Tratamentul medicamentosCaseta 11. Tratamentul medicamentos· Boala inflamatorie cronică a intestinului – vezi Protocolul Clinic Naţional „Colita ulceroasă la

copil” şi „Boala Crohn la copil”.· Colita alergică - vezi Protocolul Clinic Naţional „Alergia alimentară la copil”.· Colita pseudomembranoasă – Metronidazol, Vancomicina.· Colita infecţioasă – vezi Protocolul Clinic Naţional „Boala diareică acută la copil”· Colita ischemică – vezi Protocolul Clinic Naţional „Vasculita hemoragică la copil”· Colita secundară unui deficit imunitar – tratamentul patologiei de bază.· Enterocolita necrotizantă – transfer în secţie chirurgicală.

Caseta 12. Preparatele medicamentoaseTratamentul poluării bacteriene

Enterofuril, susp. 200mg/5ml 90ml, caps. 200mg N16

· 1 – 6 luni: 100mg (1/2 ling.), 2-3 prize· 7 luni – 2 ani: 100mg (1/2 ling.), 4 prize· 2 ani – 7 ani: 200 mg (1 ling.), 3 prize· >7 ani: 200 mg (1 ling.), 4 prize

Preparate antibacterieneMetronidazol, comp. 250, 500 mg; fl. 5 mg/1 ml,100 ml; sol. perf. 0,5% – 100 ml

· 30 mg/kgc/zi, per os, 4 prize

Vancomicină, sol. inj 500 mg,1000 mg · 40 mg/kgc/zi, per os, 4 prizeLactobacterii din familia Lactobacillaceae

Lacidofil® (lactobacillus rhamnosus Rosell +lactobacillus acidophilus Rosell)

· 6 – 12 luni: 1/2 caps., per os, 2 prize· 1 – 3 ani: 1 caps., per os, 2 prize· >3 ani: 1 caps., per os, 3 prize· >16 ani: 1-2 caps., per os, 3 prize

Opefera (bacterii liofilizate 1,94 × 109CFU;saccharoes boulardii 65mg; extract uscat deromaniţă 50mg, inulină 200mg)

· 1-3 ani: 1 caps., per os, 2 prize· 3-12 ani: 1 caps., per os, 3 prize· >12 ani: 1-2 caps., per os, 3 prize

Sinbiotic

17

Multilac® symbiotic 9 tulpini de bacterii viiliofilizate/4,5 miliard de bacterii (4,5 x 109 UFC) șioligofructoză 63mg, Multilac® Baby, 9 tulpini debacterii vii liofilizate/1 miliard de bacterii (1 x 109 UFC) șioligofructoză 1,43 g

· >4 luni: 1 pliculeţ/zi· >2-3 ani: 1 caps./zi, înainte de somn

Tratamentul proceselor de digestiePancreatină (Pangrol®, caps., 10 000UI, 25 000UI, Mezim forte®, 10 000UI)

· sugari: 2000-4000 PhEurU lipază/120 ml deamestec lactat sau la fiecare alimentare

· < 4 ani: 1000-2000 PhEurU lipază/kgc/prizăalimentară

· > 4 ani: 500-2000 PhEurU lipază/kgc/prizăalimentară

Tratamentul flatulenţeiSimeticona (Espumizan®, caps. moi, 40 mg,emulsie orală 40mg/ml)

· sugari: 1 ml (25 picături), administrată cubiberonul sau cu linguriţa înainte sau după fiecarealăptare

·1-6 ani: 1 ml (25 picături), 3-5 prize·6-14 ani: 1-2 ml (25-50 picături), 3-5 prize.·adolescenţi: 2 ml/zi (50 picături), 3-5 prize, sau·>6 ani: 2 capsule (80 mg), per os, 3-4 prize.

Suplinirea deficiențelor minerale și vitaminiceD-Calcin, granule 75g · 1000 – 4000 UI (1/2, 1 păhar gradat).Acid folic, comp. 1 mg, 3 mg, 5 mg. · 1-5 mg, per os, în 3 prize, 20-30 zile.Retinol (Vitamina A), dr. 3300 U; caps. gelat.moi 50000 U; sol. ulei. 3,44 % - 10 ml, flac.; sol.hidrosol. inj. 40000 U/2 ml, fiole

· copii pînă la 3 ani – 600 µg (2000 UI)· 4-8 ani – 900 µg (3000 UI)· 9-13 ani – 1700 µg (5665 UI)· 14-18 ani – 2800 µg (9335 UI)· adulţii – 3000 µg (10000 UI)

Notă: utilizarea preparatelor care presupunadministrarea vitaminei în raport cu numărul deU (unităţi) se face din corelaţia: 1U vitamina A=0,3 μg retinolTocoferol (Vitamina E), caps. 100mg, 200mg,400mg; sol. ulei. buv. 30% -10 ml

· 800-3600 UI/kgc/zi, per os, 2 prize.

Ergocalceferol (Vitamina D), sol. buv. D3 15000U/ml-10 ml, flac.; sol. inj. 600000 U-1 ml, fiole

· Rahitism uşor: 2000-3000 UI/zi, per os, 30 zile.· Rahitism moderat: 3000-4000 UI/zi, per os, 35-

40 de zile.· Rahitism sever: 4000-5000 UI /zi, per os, 40-45

de zile.Fitomenadiona (Vitamina K), comp. 15mg; sol.inj. 1%-1ml, fiole.

· peroral: 2,5-5 mg/zi;· parenteral: 1-2 mg/zi.

C.2.6. ComplicaţiileCaseta 13. Complicaţiile· malabsorbţie intestinală, dezechilibru hidroelectrolitic, fistule, abcese, obstrucţie intestinală,

perforaţie, peritonită, stricturi intestinale, megacolon toxic, sindrom hemolitic uremic, hipotensiunearterială, insuficienţa renală, cancer de colon.

18

Caseta 14. Criteriile de spitalizare şi externareCriteriile de spitalizare Criteriile de externare

· confirmarea sau infirmarea diagnosticului· stabilirea patologiilor asociate· prezenţa complicaţiilor· efectuarea investigaţiilor invazive

· ameliorarea stării generale· excluderea complicaţiilor· răspuns la regimul igienodietetic· răspuns la tratamentul medicamentos

C.2.7. SupraveghereaCaseta 15. SupraveghereaF Se vor respecta următoarele recomandări:

- Respectarea regimului igienodietetic;· 1 an după stabilirea diagnosticului: 1 dată la 6 luni;· ulterior: 1 dată în an;· la necesitate mai frecvent.

F Perioada de supraveghere este dependentă de forma colitei şi de patologiile asociate.D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREAPREVEDERILOR PROTOCOLULUID.1. Instituţiile deasistenţă medicalăprimară

Personal:· medic de familie certificat;· asistenta medicală.Aparataj, utilaj:· cîntar pentru sugari;· cîntar pentru copii mari;· taliometru;· panglica-centimetru;· tonometru;· fonendoscop;· oftalmoscop;· laborator clinic standard pentru determinare de: hemoleucogramei, ALT, AST,

bilirubină totală şi fracţiile ei, proteina generală, Calciul, proteina-C reactivă şirealizarea de sumar al urinei.

Medicamente:· Tratamentul poluării bacteriene (Enterofuril).· Antibacteriene: Metronidazol, vancomicină.· Tratamentul creşterii exuberante a microflorei condiţionat patogene (Lacidofil,

Opefera, Multilac®).· Tratamentul proceselor de digestie (Pangrol®, Mezim forte®).· Tratamentul flatulenţei (Espumizan®).· Suplinirea deficienţelor vitaminice (vitamina A, D, E, K) şi minerale (D-Calcin).

D.2.Instituţiile/secţiilede asistenţă medicalspecializată deambulator

Personal (de verificat):· pediatru;· asistente medicale.Aparataj, utilaj:· cîntar pentru sugari;· cîntar pentru copii mari;· taliometru;· panglica-centimetru;· tonometru;· fonendoscop;· oftalmoscop;

19

· laborator clinic standard pentru determinare de: hemoleucogramei, ALT, AST,bilirubină totală şi fracţiile ei, proteina generală, sumar al urinei.

· ultrasonograf;· cabinet radiologic.Medicamente:· Tratamentul poluării bacteriene (Enterofuril).· Antibacteriene: Metronidazol, vancomicină.· Tratamentul creşterii exuberante a microflorei condiţionat patogene (Lacidofil,


D.3. Instituţiile deasistenţă medicalspitalicească: secţiilede pediatrie şigastroenterologie

Personal:· Medic gastroenterolog pediatru certificat;· medic-funcţionalist certificat;· asistente medicale:· acces la consultaţiile calificate:Aparataj, utilaj:· cîntar pentru sugari;· cîntar pentru copii mari;· taliometru;· panglica-centimetru;· tonometru;· fonendoscop;· laborator clinic standard pentru determinare de: hemoleucogramei, coprograma,

coprocultura, ALT, AST, bilirubină totală şi fracţiile ei, proteina generală,examenul sumar de urină.

· ultrasonograf;· endoscop;· cabinet radiologic;· laborator imunologic;· laborator virusologic;· laborator bacteriologic.Medicamente:· Tratamentul poluării bacteriene (Enterofuril).· Antibacteriene: Metronidazol, vancomicină.· Tratamentul creşterii exuberante a microflorei condiţionat patogene (Lacidofil,


E. INDICATORII DE MONITORIZARE AI IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUINo Scopul Scopul Metoda de calculare a indicatorului

Numărătorul Numitorul1. Depistarea

precoce apacienţilor cucolită

Ponderea pacienţilor cudiagnosticul stabilit decolită în prima lună de laapariţia semnelor clinice

Numărul pacienţilor cudiagnosticul stabilit decolită în prima lună de laapariţia semnelor clinice, peparcursul unui an x 100

Numărul total de pacienţi cudiagnosticul de colită, care seaflă sub supraveghereamedicului de familie şigastroenterolog pediatru, pe

20

parcursul ultimului an.2. Ameliorarea

examinăriipacienţilor cucolită

Ponderea pacienţilor cudiagnosticul de colită,cărora li sa efectuatexamenul clinic şiparaclinic obligatoriuconform recomandărilorprotocolului clinicnaţional „Colita la copil”

Numărul pacienţilor cudiagnosticul de colită ,cărora li sa efectuatexamenul clinic, paraclinicobligatoriu conformrecomandărilor protocoluluiclinic naţional „Colita lacopil”, pe parcursulultimului an x 100

Numărul total de pacienţi cucolită care se află subsupravegherea medicului defamilie şi specialistului peparcursul ultimului an.

3. Sporireacalităţiitratamentuluietiopatogeneticpacienţilor cucolită

Ponderea pacienţilor cudiagnosticul de colită,cărora li s-a administrattratament conformrecomandărilorprotocolului clinicnaţional „Colita la copil”

Numărul pacienţilor cudiagnosticul de colită,cărora li s-a administrattratament conformrecomandărilor protocoluluiclinic naţional „Colita lacopil”, pe parcursulultimului an x 100

Numărul total de pacienţi cucolită care se află subsupravegherea medicului defamilie şi specialistului peparcursul ultimului an.

BIBLIOGRAFIE1. Ion Mihu, Olga Tighineanu. Maladiile digestive la copii. Chişinău, 2013, pag. 500.2. Ion Mihu, Olga Tighineanu. Maladiile intestinale la copii. Chişinău, 2015, pag. 50.3. de Bie CI, Escher JC, de Ridder L. Antitumor necrosis factor treatment for pediatric inflammatory bowel

disease. Inflamm Bowel Dis. May 2012;18(5):985-1002.4. Devaraj B, Kaiser AM. Surgical Management of Ulcerative Colitis in the Era of Biologicals. Inflamm

Bowel Dis. Sep 16 2014;5. Higuchi LM and Bousvaros A. Epidemiology and diagnosis of inflammatory bowel disease in children and

adolescents. UpToDate. 2013.6. Koletzko S, Niggemann B, Arato A, Dias JA, Heuschkel R, Husby S. Diagnostic approach and

management of cow's-milk protein allergy in infants and children: ESPGHAN GI Committee practicalguidelines. J Pediatr Gastroenterol Nutr. Aug 2012;55(2):221-9.

7. Mooiweer E, van der Meulen AE, van Bodegraven AA, Jansen JM, Mahmmod N, Nijsten J. Neoplasiayield and colonoscopic workload of surveillance regimes for colorectal cancer in colitis patients: aretrospective study comparing the performance of the updated AGA and BSG guidelines. Inflamm BowelDis. Nov 2013;19(12):2603-10.

8. Niemarkt HJ, de Meij TG, van de Velde ME, van der Schee MP, van Goudoever JB, Kramer BW, et al.Necrotizing Enterocolitis: A Clinical Review on Diagnostic Biomarkers and the Role of the IntestinalMicrobiota. Inflamm Bowel Dis. Sep 29 2014.

9. Raval MV, Hall NJ, Pierro A, Moss RL. Evidence-based prevention and surgical treatment of necrotizingenterocolitis-a review of randomized controlled trials. Semin Pediatr Surg. May 2013;22(2):117-21.

10. Sandborn WJ, Hanauer S, Van Assche G, Panés J, Wilson S, Petersson J, et al. Treating beyond symptomswith a view to improving patient outcomes in inflammatory bowel diseases. J Crohns Colitis. Sep 12014;8(9):927-35.

11. Shen J, Zuo ZX, Mao AP. Effect of probiotics on inducing remission and maintaining therapy in ulcerativecolitis, Crohn's disease, and pouchitis: meta-analysis of randomized controlled trials. Inflamm Bowel Dis.Jan 2014;20(1):21-35.

12. Sherlock ME, Griffiths AM. Medical therapy for pediatric inflammatory bowel disease. Curr GastroenterolRep. Apr 2012;14(2):166-73.

13. Sidoroff M, Kolho KL. Glucocorticoids in pediatric inflammatory bowel disease. Scand J Gastroenterol.Jul 2012;47(7):745-50.

14. Wendt JM, Cohen JA, Mu Y, Dumyati GK, Dunn JR, Holzbauer SM, et al. Clostridium difficile infectionamong children across diverse US geographic locations. Pediatrics. Apr 2014;133(4):651-8.

21

15. Zeisler B, Lerer T, Markowitz J, Mack D, Griffiths A, Bousvaros A. Outcome following aminosalicylatetherapy in children newly diagnosed as having ulcerative colitis. J Pediatr Gastroenterol Nutr. Jan2013;56(1):12-8.

16. Zhi Wei, Steven Baldassano, Hakon Hakonarson. Genetics of Inflammatory Bowel Disease. In: PetarMamula, Jonathan E. Markowitz, Robert N. Baldassano. Pediatric Inflammatory Bowel Disease. 2. NewYork: Springer; 2013:3-12.

Anexa 1. Ghidul pacientului cu colită

Colita – afecţiune inflamatorie a intestinului.Clasificarea colitei

· Boala inflamatorie cronică a intestinului – colită ulceroasă şi boala Crohn· Colita alergică· Colita pseudomembranoasă· Colita infecţioasă (bacteriană, virală, parazitară)· Colita ischemică· Colita secundară unui deficit imunitar· Enterocolita necrotizantă

Cauzele colitei?Patologia Cauzele

Boala inflamatoriecronică a intestinului

· vezi Protocolul Clinic Naţional „Colita ulceroasă la copil” şi „BoalaCrohn la copil”

Colita alergică · hipersensibilitate, de obicei, la laptele de vacă şi soiaColităpseudomembranoasă

· antibioticele care declanşează infecţia cu C. difficile sunt: penicilinele,clindamicinele, cefalosporinele, fluorochinolonele, etc.; uneori: St. aureus,Salmonella, Cl. perfringens, Yersinia, Shigella, Campylobacter, CMV,Entamoeba histolytica şi Listeria

Colita infecţioasă · bacterii (Chlamydia, Yersinia, Proteus, Mycoplasma)· viruşi (citomegalovirus)· paraziti (Giardia, Entamoeba)· microflora conditionat patogenă (în anumite condiţii)

Colita ischemică · hipoperfuzia colonului şi ocluzia vaselor colonuluiColita secundarăunui deficit imunitar

· Sindroame de imunodeficienţă primară (deficitul interleukinei 10, boalagranulomatoasă, sindromul Wiskott-Aldrich, poliendocrinopatologii)

Enterocolitanecrotizantă

· prematuritatea; alimentaţia enterală; asfixie perinatală; retard ponderalintrauterin; policitemia; persistenţa canalului arterial; hipotensiune arterială;administrarea de indometacină şi blocanţi ai receptorilor H2

Manifestările cliniceBoala inflamatorie cronicăintestinului

- diaree, rectoragii;- dureri abdominale;- retard staturoponderal.

Colita alergică - debut după introducerea unui produs alergen (laptele de vacă) înalimentația copilului pînă la 1 an sau la sugari aflați la alimentațienaturală, ca o reacție la alergeni alimentari prezenți în dieta mamei;

- diaree cu mucus, uneori rectoragii;- vome.

22

Colitapseudomembranoasă

- se manifestă peste 3-9 zile de la administrarea de antibiotice;- manifestările clinice variază de la scaune terciforme pînă la megacolon

toxic (febră, geaţă, vome, ileus) şi perforarea colonului (abdomenrigid), în cazurile grave;

- diaree 2-6 scaune/zi (forma severă pînă 20 scaune/zi), de culoareverde, urît mirositoare, cu striuri de sînge;

- dureri abdominale, uneori poate mima abdomenul acut;- febră;- rar manifestări extradigestive: abcesul splenic, osteomielita, artrita

reactivă, tenosinovita, poliartrita şi iridociclita;- în 5-19% boala este localizat la cecum şi colonul proximal. Aceşti

pacienţi pot prezenta abdomen acut şi sensibilitate localizată încvadrantul drept inferior, dar nu prezintă diaree;

- colita trebuie suspectată la sugari şi copii cu boala Hirschsprung cîndeste complicată de enterocolită. Copii prezintă un risc ridicat decomplicaţii;

- forma refractară nu răspunde la vancomicină şi/sau metronidazol iarforma fulminantă progresează rapid şi se manifestă prin hipotensiune,insuficienţă renală şi anasarcă; de obicei aceste forme se suprapun.

Colita infecţioasă - diaree;- dureri abdominale;- sindrom febril.

Colita ischemică - diaree;- dureri abdominale;- manifestări clinice asociate vasculitei hemoragice.

Colita secundară unuideficit imunitar

- debutul în primele luni de viaţă, de multe ori cu implicări perianale;foliculita pielii sau eczeme; alte infecţii fungice sau bacteriene.

Enterocolita necrotizantă - debut insidios, dar boala poate progresa rapid;- distensie abdominală, abdomenul de culoare roşie;- lipsa poftei de mîncare;- stază gastrică;- constipaţie şi/sau diaree cu scaune de culoare închisă, rectoragii;- copiii devin apatici;- temperatură instabilă;- rar, voma cu conţinut de bilă;- alte: apnee, bradicardie, hipotensiune, în cazurile mai grave ascită,

peritonită, şoc.

Investigaţii paracliniceDiagnosticul colitei poate fi destul de complex şi implică un număr mare de teste şi investigaţii.

Acest lucru se datorează faptului că simptomele observate în cazul colitei, pot fi observate în multe alteboli; din aceste considerente, medicii trebuie să excludă alte boli posibile.

Examinările de laborator necesare în diagnosticul şi aprecierea stării generale a pacientului cucolită includ: analiza generală şi biochimică a sângelui, analiza generală a urinei, coprocultura,echilibrul acido-bazic şi ionograma.

Investigaţiile instrumentale necesare pentru determinareastării intestinului şi localizării focarelor inflamaţiei:

23

· Examen ecografic al organelor interne· Radiografia panoramică a abdomenului· Examen endoscopic

Cu ce putem să ne ajutăm copii?· Regimul igieno-dietetic· Tratament etiopatogenetic

Regimul igieno-dietetic în colităRolul regimului igieno-dietetic la copii cu colită este major, atît pentru dezvoltarea armonioasă,

cît şi pentru suplimentarea alimentaţiei pentru compensarea carenţelor, în dependenţă de vîrstă.La moment există o gamă variată de produse lacatate, însă amestecuri de ultima generație sunt

considerate amestecurile lactate adaptate Novalac:Novalac AD, fără lactoză Novalac AC, lactoză 30%

Concentraţia înaltă deelectroliţi, osmolaritateredusă (135mOsm/l),

conţinut optim de glucoză şisodiu, ce facilitează retenţia

apei în organism.

2/3 din glucide suntmaltodextrine, majoritatea

(99%) fiind amilopectine cefacilitează digestia.

Novalac HA Novalac 1 (0-6 luni), 2 (6-12 luni) şi 3 (1-2 ani)100% proteine solubile

parţial hidrolizate (25%).94% din compoziţia proteicăare o masă moleculară mai

mică 5000 Daltoni.

Novalac 1 – raportul proteinedin zer/cazeină este similarlaptelui matern 40/60, îar înNovalac 2 – 80/20 pentru o

dezvoltare optimă.Acizii graşi: ARA – Omega-6 şi DHA – Omega-3 – în raportul recomandat 10/1, sursă energeticăimportantă, ce favorizează absorbţia grăsimilor şi dezvoltarea creierului la sugari;Nucleotide – factori importanţi de protecţie şi dezvoltare ai sistemului imunitar;Vitamine, minerale şi microelemente – asigură creşterea sănătoasă, oferă energia necesară vîrstei şitoţi nutrienţii importanţi.

· odată cu diversificarea alimentaţiei (4-6 luni), pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase suntrecomandate produsele Heinz (terciuri, pireuri de fructe şi legume, de carne).- sunt recomandate terciurile fără gluten şi lactoză: „Terci de hrişcă cu Omega 3", „Terci de

hrişcă cu măr", „Terci de hrişcă hipoalergenic", „Terci de porumb hipoalergenic", „Terci deorez hipoalergenic";

- ulterior pot fi introduse pireurile de legume şi fructe, care nu conţin amidon, fiind produsehipoalergenice – 100% naturale: „Piure de dovlecei", „Piure de broccoli", „Piure deconopidă", „Piure de dovleac", „Piure de morcov", „Piure – mix de legume", „Piure de merecoapte", „Piure de pere fine", „Piure de mere suculente", „Piure de pere coapte", „Piure deprune uscate", „Piure – salată de fructe", „Piure – salată de mere şi banane", „Piure – mixde fructe";

- pireuri de legume cu carne şi pireuri de carne (6-7 luni) – îmbogăţite suplimentar cu fier,necesar pentru o dezvolatre sănătoasă a copilului: „Piure – ragu de legume cu carne decurcan", „Piure – carne de viţel ca la ţară", „Piure – carne de viţă - Ţărănesc", „Piure –sote de dovleac cu carne de pui", „Piure din carne de iepure", „Piure din carne de curcan",„Piure din carne de pui şi viţel", „Piure din carne de pui".

24

Tratament medicamentosTratamentul medicamentos include mai multe grupe de medicamente: tratamentul poluării

bacteriene (Enterofuril), antibacteriene (Metronidazol, Vancomicină), pentru ameliorarea microfloreiintestinale (Lacidofil, Opefera, Multilac®); enzime pancreatice (Pangrol®, caps., 10 000UI, 25 000 UI,Mezim forte®, 10 000UI), antiflatulente (Espumizan®), minerale (D-Calcin).

Succese!!!

Colita la copilold.ms.md/_files/15103-PCN%20Colita.pdf · 1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII...

Documents

Transcript of Colita la copilold.ms.md/_files/15103-PCN%20Colita.pdf · 1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII...