COLEGIUL ECONOMIC VIILOR (CEV)

CLASA A IX-A C

SALA 5

DATA: 05.11.14

ARIE CURRICULARA: TURISM SI ALIMENTATIE

DISCIPLINA: INSTRUIRE PRACTICA

MEMBRII GRUPULUI/ECHIPEI:

1. CERCEL ADRIAN ION2. GRECEA CIPRIAN ALEXANDRU3. BURCIN FLORIN4. PETRE COSMIN5. ENE DANIEL6. BRATU ORLANDO ALEXANDRU

PROIECT DE LECTIE

UNITATEA DE INVATARE: Potentialul turistic

CONTINUT: Obiectivele turistice si protejarea lor

SCOPUL LECTIEI: Formarea unei atitudini active si protective fata de obiectivele turistice ale Romaniei

1

Judetul Brasov

Județul Brașov a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istoricăTransilvania. Reședința județului era municipiul Brașov.

1. Intindere

Județul se afla în partea centrală a României Mari, în sud-estul regiunii Transilvania. El îngloba și vechea Țară a Bârsei.

Până la reforma administrativă din anul 1925, teritoriul județului a corespuns vechiului comitat omonim. Avea o suprafață de 1.491 km². Ulterior, teritoriul său a fost mărit.

Teritoriul lui cuprindea partea estică din actualul județ Brașov și sudul județului Covasna de astăzi. Se învecina la vest cu județele Făgăraș și Muscel, la nord cu județul Trei Scaune, la est cu județul Buzău, iar la sud cu județele Prahova și Dâmbovița.

2. Organizare

Până la reforma administrativă din 1925, Brașovul era împărțit în trei plăși, 23 de secretariate comunale – cărora le corespundeau 23 de comune rurale – și o comună urbană (Brașov).

După 1925, suprafața județului a fost împărțită similar, în teritoriul orașului Brașov și trei plăși:

1. Plasa Bran (cu reședința la Bran),2. Plasa Buzăul Ardelean (cu reședința la Întorsura Buzăului) și3. Plasa Săcele (inițial denumită plasa Brașov, cu reședința la Prejmer).

Plasa Bran cuprindea localitățile: Bran, Codlea, Cristian, Fundata, Ghimbav, Hălchiu, Holbav, Măgura, Moieciul de Jos, Moieciul de Sus, Peștera, Poiana Mărului,Predeal, Râșnov, Satu Nou, Simon, Sohodol, Șirnea, Tohanu Nou, Tohanu Vechi, Țânțari, Vlădeni, Vulcan și Zărnești.

Plasa Buzăul Ardelean cuprindea localitățile: Barcani, Budila, Dobârlău, Întorsura Buzăului, Mărcuș, Sărămaș, Sita Buzăului, Teliu și Vama Buzăului.

2

3. Stemă

Potrivit descrierii aflată în Arhiva Statului din București, fondul Comisiei consultative heraldice, dosar nr. 14, stema județului se compune dintr-un scut cu fond roșu, având în centru Coroana de Oțel a României. Aceste simboluri semnifică extinderea autorității statului român asupra teritoriului ce, în Evul Mediu, era simbolizat printr-o coroană.

4. Economie

Ca județ de munte, agricultura a fost slab dezvoltată în Brașov. O bună parte a terenurilor județului erau acoperite de culturi de cartofi, iar în zonele deluroase erau plantate livezi. O îndeletnicire de seamă era și creșterea animalelor (vite cornute, porcine).

Industria județului se concentra în orașul Brașov. În 1925 acesta avea centre de producție în industria chimică, metalurgică, de construcții, alimentară, textilă, de mașini, farmaceutică și ușoară. Zonele înconjurătoare excelau în industria metalurgică, extractivă, de construcții, alimentară, textilă și ușoară. Orașul Brașov era, de asemenea, centrul principal de desfacere al județului, pentru produsele locale.

Între bogățiile naturale ale județului se numărau apele minerale de la Zizin, cu conținut de bicarbonat de sodiu, fier, iod, și acid carbonic. Lignitul era exploatat la Prejmer, iar huila la Vulcan și Cristian.

5. Învatamânt În 1925, în județ se aflau un liceu de stat pentru băieți și unul pentru fete, patru licee confesionale de băieți, un gimnaziu, șase școli medii, patru comerciale, o școală normală pentru educatoare, o școală de arte și meserii și o școală de stat pentru ucenici comerciali și industriali. Numărul școlilor primare de stat era 19 iar al celor confesionale 53 (din care române: 17 ortodoxe și 3 romano-catolice; germane: 2 romano-catolice și 18 lutherane; maghiare: 2 reformate și 10 lutherane; israelite: 1)

3

6. Populaţie

Recensământul din 1920 a numărat 101.953 persoane (adică aproximativ 68 locuitori/km²), dintre care 36.138 români, 33.584 unguri, 30.281 sași, 1.560 evrei, 390 alte naționalități.

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 168.125 de locuitori, din care: 49,9% români, 26,6% maghiari, 19,8% germani, ș.a. Din punct de vedere confesional, 48,8% erau ortodocși, 27,8% lutherani, 9,9% romano-catolici, 7,6% reformați, 2,4% greco-catolici, 1,7% mozaici ș.a.

7. Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 59.232 locuitori, dintre care 39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.

4

Ofeta locală a judeţului Braşov

Obiective turistice

Judeţul Braşov prezintă următoarele obiective turistice:

Paradisul Acvatic, deschis din 23 iulie 2007 la Braşov, pune la dispoziţie, în toate anotimpurile, piscine modern acoperite sau in aer liber, topogane cu apa, un SPA de cel mai inalt nivel, dar şi un teren de fotbal acoperit, un hotel si o terasa. Complexul se extinde pe 6,5 ha si are capacitate lejeră de 2000 de cutii de valori si vestiare

Turnul Alb este situate pe o stânca, a fost construit in anul 1494 şi are forma unui semicerc închis, cu partea dreaptă orientate spre oraş. Construcţia avea 5 nivele iar înălţimea varia între 18-20 de metrii în funcţie de nivelările solului. Denumirea de alb provine de la aspectul lui, fiind tencuit şi văruit în alb

Castelul Bran este un monument istoric şi architectonic, situat în Pasul Bran-Rucar, la 30 de kilometri de Braşov. Cetatea a fost transformată în castel în anul 1930 pe când era în proprietatea Reginei Maria, perioadă in care s-au realizat cele mai importante lucrării de restaurare.

Biserica Neagra este biserica parohială a comunităţii evanghelice luptatoare din Braşov. Cladirea gotică a fost partial avariată în incendiul din 1689, când zidurile ei s-au înegrit şi a prmit numele actual

5

Tarifele de cazare in judetul Braşov

Hotel Belvedere - Brasov

AMPLASARE HOTEL BELVEDERE: situat la 2 Km de Brasov pe drumul Poienii, intr-un punct cu o vedere panoramica atat asupra orasului cat si a zonei Postavarului si muntilor Bucegi, Hotelul Belvedere ofera o priveliste de neuitat.

CAPACITATE DE CAZARE HOTEL BELVEDERE: 14 camere duble de 3 stele, 5 camere duble de 4 stele, 2 apartamente.

DOTARI CAMERE HOTEL BELVEDERE: aer conditionat,telefon, internet, televizor, cablu, uscator de par, minibar, terasa, sistem detectie incendiu. Camerele au o arhitectura deosebita iar materialele folosite in finisaje si decoratiuni sunt de cea mai buna calitate (borangic, damasc, matase, mobilier din mahon).

FACILITATI HOTEL BELVEDERE: sala de conferinte cu o capacitate de 40 de locuri; restaurantul (120 de locuri), aflat la ultimul etaj, va invita sa petreceti o seara memorabila cu muzica de calitate si o priveliste tulburatoare prin frumusete, parcarea ingradita si pazita, de capacitate mare, piscina in aer liber.

ADRESA HOTEL BELVEDERE: Brasov, Str.Stejerisului nr. 11

Tarifele includ micul dejun, TVA si taxa hoteliera: de la 235 Lei

6