Colectivizar e A
2
Colectivizarea a fost pusă în aplicare între 1949 și 1950, deși încercări au fost efectuate mai devreme încă din 1946. În acest timp, o foamete de mare amploare s-a produs: unele surse dau un minim de 115.000 de oameni care au murit de foame și boli între decembrie 1946 și august 1947, alții pun cifra la 216.000, la aceștia se mai adaugă alți 350.000 care au fost afectați de malnutriție, dar care au supraviețuit. Nu există suficiente dovezi că aceasta foamete a fost cauzată sau planificată de către sovietici și îndreptate împotriva celui mai mare grup etnic care trăia în mediul rural (românii). Cauza principală a fost rechiziționarea de cantități mari de produse agricole de către sovietici, dar a fost favorizat de asemenea, de secetă, de întreruperile provocate de război și colectivizare [8] . În contextul accentuarii foametei, la sfârșitul anului 1946 – începutul lui 1947, a sporit numărul celor care decid să treacă Prutul. Urmare a acestui fenomen, șeful Detașamentului 22 de grăniceri, colonelul Vladimir Pavlovici Așahmanov, dă ordin subalternilor săi, la telefon și la adunări, să fie necruțători față de cei care vor încerca să treacă frontiera. În privința celor prinși, Așahmanov ordonă ca aceștia să fie executați pe loc, iar față de cei care reușesc să treacă Prutul – să fie urmăriți pe teritoriul României și, în caz că nu vor putea pune mâna pe ei, să fie împușcați. [9] Deportarile din 6 iulie 1949 şi colectivizarea În Uniunea Sovietică , colectivizarea a fost o politică introdusă la sfârșitulcelui de- al treilea deceniu al secolului trecut , o contopire a proprietăț ilor funciare private și a forț ei demuncă individuală în cooperative numite ferme agricole colective (în limba rusă колхоз și ferme agricole de stat совхоз sovhoz ) . Această politică avea ca scop creșterea producț iei agricole prin punerea agriculturii sub controlul statului. Avea, de asemenea,și unimportant scop politic, ca un pas înainte către comunism, prin deposedareaculacilor (chiaburilor) de proprietăț ile agricole ș i funciare și transferarea lor către pătura țăranilor săraci colectiviști. Lupta declarată împotriva aşa numiţilor „culaci", a ţăranilor înstăriţi, nu era altceva decâtuna împotrivaţăranilor, ca reprezentanţi ai unei clase sociale.Dacă iniţial definiţia termenului de „culac" avea la bază criterii economice, ea s-a transformat în scurt timp în una eminamente politică. Toate persoanele incomode saurecalcitrante din mediul rural erau etichetate drept „culaci", adică duşmani de clasă, şi trataţi drept criminali.Insa, o dată cu formarea colhozurilor a dispărut stimulentul de a munci şi de aici a apăruto criză endemică de produse alimentare, care a dinamitat ideologia şi regimul sovietic.„De ce ne vorbiţi de comunism, de bunăstare şi armonie totală, în timp ce nu avem cemânca", spuneau ţăranii. Pe lângă ineficienţă economică, procesul de colectivizare a provocat şiatomizarea societăţii, cetăţeanul de rând devenind neputincios în faţa statului care era unicul
-
Upload
tudor-dodon -
Category
Documents
-
view
1 -
download
0
Transcript of Colectivizar e A
Colectivizareaa fost pus n aplicare ntre 1949 i 1950, dei ncercri au fost efectuate mai devreme nc din 1946. n acest timp, ofoametede mare amploare s-a produs: unele surse dau un minim de 115.000 de oameni care au murit de foame i boli ntre decembrie 1946 i august 1947, alii pun cifra la 216.000, la acetia se mai adaug ali 350.000 care au fost afectai de malnutriie, dar care au supravieuit. Nu exist suficiente dovezi c aceasta foamete a fost cauzat sau planificat de ctre sovietici i ndreptate mpotriva celui mai mare grup etnic care tria n mediul rural (romnii). Cauza principal a fost rechiziionarea de cantiti mari de produse agricole de ctre sovietici, dar a fost favorizat de asemenea, de secet, de ntreruperile provocate de rzboi i colectivizare[8].n contextul accentuarii foametei, la sfritul anului 1946 nceputul lui 1947, a sporit numrul celor care decid s treac Prutul. Urmare a acestui fenomen, eful Detaamentului 22 de grniceri, colonelulVladimir Pavlovici Aahmanov, d ordin subalternilor si, la telefon i la adunri, s fie necrutori fa de cei care vor ncerca s treac frontiera. n privina celor prini, Aahmanov ordon ca acetia s fie executai pe loc, iar fa de cei care reuesc s treac Prutul s fie urmrii pe teritoriul Romniei i, n caz c nu vor putea pune mna pe ei, s fie mpucai.[9]Deportarile din6 iulie 1949 i colectivizarea nUniunea Sovietic ,colectivizareaa fost o politic introdus la sfritulcelui de-altreilea deceniu al secolului trecut,o contopire a proprietilor funciare private i a forei demunc individual n cooperative numite ferme agricole colective(nlimba rus i ferme agricole de stat sovhoz). Aceast politic avea ca scop creterea produciei agricole prin punerea agriculturiisub controlul statului. Avea, de asemenea,i unimportant scop politic, ca un pas nainte ctre comunism,prindeposedareaculacilor(chiaburilor)de proprietile agricole i funciare i transferarea lor ctre ptura ranilor sraci colectiviti.Lupta declarat mpotriva aa numiilor culaci", a ranilor nstrii, nu era altceva dectuna mpotrivaranilor, ca reprezentani aiunei clase sociale.Dac iniial definiia termenuluide culac" avea la baz criterii economice, ea s-atransformat n scurt timpn una eminamente politic. Toate persoanele incomode saurecalcitrante din mediul rural erauetichetate drept culaci", adic dumani de clas, i trataidrept criminali.Insa, odat cu formarea colhozurilor a disprut stimulentul de a munci i de aici a apruto criz endemic de produse alimentare, care a dinamitat ideologia i regimul sovietic.De ce ne vorbii de comunism, de bunstare i armonie total, n timp ce nuavem cemnca", spuneau ranii. Pe lng ineficien economic, procesul de colectivizare a provocat iatomizarea societii, ceteanul de rnd devenind neputincios n faa statului care erauniculangajator n cmpul muncii.Regimul totalitar sovietic a folosit deportrile n calitate de metod slbatic depromovare a politicii n sfera social i n sfera politicii externe.Erau deportai oamenii care nuconveneau regimului din motive ideologice. Familii ntregicopii, btrni, oameni bolnavi aufost urcai n vagoane i dui n regiuni puin prielnice sau chiar neprielnice pentru via. nschimb, cei rmai se transformau n oameni docili i aservii puterii.RSSM a cunoscut patru valuri masive dedeportri, dei documentele de arhiv aratcfamilii ntregi erau strmutate practic n fiecare lun. n noaptea de 5 spre 6iulie 1949, adicAcum 63de ani, comunitii au pornit al treilea val de deportri.n februarie 1949, avusese loccongresul al II-lea al partidului comunist din Moldova, care a luat decizia de a colectivizaagricultura. Puin mai trziu,reprezentantul PC n Moldova a emis hotrrea special nr.509Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi, fotimoieri i de maricomerciani. n list au fost incluse 11.212 familii. Deportrile au fost realizate de Ministerul Securitii de Stat al RSSM,pe atunci n fruntecu Mordove. Dac la 1 februarie 1949erau colectivizate numai 22% din gospodriile rneti, n lunadecembrie 194982,3%. De frica deportrilor, ranii au fost nevoii s intren colhozuri, nnumai cinci-ase luni fiind formate 1.743colhozuri, care ntruneau 306.400 gospodrii rneti.Planul de colectivizare a fostdepit de dou or
