Colaborarea Dintre Parinti Si Educatori in Corectarea Tulburarilor de Limbaj La Copil

8/18/2019 Colaborarea Dintre Parinti Si Educatori in Corectarea Tulburarilor de Limbaj La Copil

1/90

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

COLABORAREA DINTRE PĂRINŢI ŞI EDUCATORI

ÎN CORECTAREA TULBURARILOR DE

LIMBAJ LA COPIL

- LUCRARE DE LICENŢĂ-

COORO!A"OR # A$%O&'E!"#

Con()univ)dr) "o*olcea Iolanda

Iaşi 2010


2/90

CUPRINS

AR+U,E!"))).

CAPI"O&U& I "U&$URARI&E E &I,$A/ &A COPI&U& PRE%CO&AR

0)0 e(inirea si etiologia tul*urarilor de li1*a2)))3

0)4 Cauzele si evolutia tul*urarilor de li1*a2)))))05

0)6 "ul*urarile de li1*a2 la 7rescolar))00

0). !or1alitate si 7atologic in dezvoltarea ontogenetica a 7rescolarului08

CAPI"O&U& II FAC"ORII EUCA"I'I I,P&ICA"I I! COREC"AREA "U&$URARI&OR E &I,$A/ &A PRE%CO&AR

4)0 Rolul gradinitei si al educatorului45

4)4 I17ortanta interventiei ti17urii si rolul logo7edului)))44

4)6 Integrarea co7iilor cu tul*urari de li1*a2 in gradinita)48

CAPI"O&U III &OCU& %I RO&U& FA,I&IEI I! COREC"AREA "U&$URARI&OR E&I,$A/ &A COPI&

6)0 Fa1ilia si (unctiile ei educationale)60

6)4 irectii ale cola*orarii (a1ilie-educatori69

6)6 ,odalitati 7ractice de cola*orare logo7ed-7arinti-educatori).0

CAPI"O&U& I') PAR"EA AP&ICA"I':

.)0 O*iectivele cercet;rii))))))))))))).<

.)4 I7otezele cercet;rii)))))))))).<

.)6 ,;surarea)))))))))))).=

.)6)0 'aria*ilele cercet;rii)))))))))85

4


3/90

.)6)4 esignul cercet;rii))))))))85

.). Instru1ente (olosite >n cadrul cercet;rii)))))85

.)8 &otul ex7eri1ental))80

.)3 Procedura))))84

.)9 Analiza datelor))))86

.)< Inter7retarea rezultatelor))))))))))))))86

.)


4/90

ARGUMENT

Motto# Fa7tul c; aveţi un co7il nu v; (ace 7;rinteB 7recu1 (a7tul c; aveţi un 7ianB nu v; (ace

7ianist)

,ihail &evine

Pentru a (i un 7;rinte *unB nu exist; un standard care tre*uie >nde7linitB >ns; ignorarea

7ro7riului co7il şi a 7ro*le1elor sale nu ţin de atitudinea unui 7;rinte 1odel) Fa1ilia este 7ri1a

instanţ; educativ; care are o in(luenţ; extre1 de 7uternic; asu7ra individului) P;rinţii au un rol

i17ortant >n (or1area social; a co7ilului şi asigurarea unui echili*ru e1oţional şi a(ectiv) Dn

societatea conte17oran;B (uncţia de educare şi socializare a co7iilor se di1inueaz; 7rogresiv

(iind 7reluat; de c;tre statB 7rin inter1ediul instituţiilor cu rol >n (or1area şi educarea co7iilor

gr;diniţ;B şcoliB licee şi universit;ţi) Integrarea 1asiv; a (e1eilor >n c17ul 1unciiB o dat; cu

dezvoltarea societ;ţii industriale şi 7reocu7area 7entru dezvoltarea carierei sunt (actori care

genereaz; o i17licare 1ai redus; a 7;rinţilor >n educarea co7ilului 7reşcolar)

Dn 7rezentB siste1ul educativ >n ansa1*lul s;u este caracterizat 7rintr-o tendinţ; s7re

su7ras7ecializareG 7entru a (ace (aţ; cerinţelor societ;ţii conte17oraneB co7iii sunt nevoiţi s;

asi1ileze de la vrste (ragede un volu1 ct 1ai 1are de in(or1aţiiB din do1enii variate Hli1*i

str;ine şi 1odalit;ţi de utilizare a calculatorului) eşi intenţia 7;rinţilor şi educatorilor este una

7ozitiv;B de 7reg;tire a co7ilului 7entru un 1ediu acade1ic (oarte co17etitivB aceast; strategie

duce deseori la negli2area unui as7ect (unda1entalB şi anu1e (a7tul c; 7rinci7ala achiziţie a

co7ilului 7reşcolar este li1*a2ul)

Existenţa tul*ur;rilor de li1*a2 >17iedic; asi1ilarea corect; a in(or1aţiilorB şiB >nconsecinţ;B chiar dac; acestea au (ost asi1ilate cores7unz;torB ele nu vor 7utea (i relevate >n

a*senţa unei ex7ri1;ri corecte)

,a2oritatea 7;rinţilor nu sunt conştienţi de i17licaţiile şi consecinţele tul*ur;rilor de

li1*a2 asu7ra (or1;rii 7ersonalit;ţii co7iilorG chiar dac; ex7ri1area este 7arţial a(ectat;B co7ilul

.


5/90

7oate dezvolta anu1ite co17lexeB sti1a de sine scazut; şi ne>ncredere >n 7ro7ria ca7acitate de

>nv;ţare)

,otivele care au deter1inat iniţierea acestui de1ers investigativ se re(er; la (a7tul c;B >n

1o1entul actual B 7;rinţii nu cunosc >n totalitate *ene(iciile 7e care le i17lic; cola*orarea cu

instanţa educativ; de orice (elG 7rinci7iul (unda1ental al tera7iei logo7edice reco1and; ca

intervenţia s; >ncea7; ct 1ai devre1e 7osi*ilB 7entru a se o*ţine ast(elB rezultate vizi*ile şi cu o

1are sta*ilitate >n ti17)

In(or1area insu(icient; >ntreţine 1itul con(or1 c;ruia tul*ur;rile de li1*a2 sunt

trec;toareB si17le eta7e >n achiziţionarea li1*a2uluiB adesea inter7retate ca 7arte din (ar1ecul

s7eci(ic vrstei >ns; (recvenţa cazurilor de co7ii 7reşcolari care 1ani(est; tul*ur;ri de li1*a2

2usti(ic; necesitatea 7rogra1elor de intervenţie logo7edic;)

Prin acest studiuB dori1 s; evidenţie1 (a7tul c; o *un; cola*orare >ntre 7;rinţi şieducatori re7rezint; (unda1entul intervenţiei logo7ediceG dac; nu exist; o continuitate >ntre

activit;ţile educative des(;şurate la nivelul gr;diniţeiB şi educaţia H(or1al;B şi 1ai ales

in(or1al;B 7ri1it; >n (a1ilieB intervenţia >n cazul tul*ur;rilor de li1*a2 >n cazul co7ilului

7reşcolarB se dovedeşte a (i ine(icient;)

Pri1ul ca7itol teoreticB o(er; o descriere a tul*ur;rilor de li1*a2 s7eci(ice co7ilului

7reşcolarB 7rin sta*ilirea cauzelor care (avorizeaz; a7ariţia acestora şi sta*ilirea graniţelor dintre

nor1al şi 7atologic >n dezvoltarea ontogenetic; a 7reşcolarului)Cel de-al doilea ca7itol 7rezint; (actorii educativi i17licaţi >n corectarea tul*ur;rilor de

li1*a2 la 7reşcolar şi su*liniaz; i17ortanţa intervenţiei ti17urii şi rolul logo7edului >n integrarea

co7iilor cu tul*ur;ri de li1*a2 >n gr;diniţ;)

Ca7itolul trei cu7rinde date re(eritoare la locul şi rolul (a1iliei >n corectarea tul*ur;rilor

de li1*a2 la co7ilB sta*ileşte direcţii ale cola*or;rii dintre (a1ilie şi educatori şi sintetizeaz; o

serie de 1odalit;ţi 7ractice de realizare a cola*or;rii >ntre logo7ed 7;rinţi şi educatori)

Prin inter1ediul acestui studiuB dori1 s; ilustr;1 *ene(iciile cola*or;rii dintre 7;rinţi şi

educatori >n identi(icarea şi tratarea tul*ur;rilor de li1*a2B la co7iii 7reşcolariB >n s7eranţa c; o

in(or1are corect;B va asigura >n viitorB o 1ai 1are i17licare a 7;rinţilor >n activit;ţile şcolare şi

extraşcolare)

8


6/90

CAPITOLUL I

TULBURARILE DE LIMBAJ LA COPILUL PRESCOLAR

1.1 Definirea şi ei!"!#ia $"%$r&ri"!r 'e "i(%a)

+uţu ,) de(ineşte tul*ur;rile de li1*a2 ca re7rezentnd toate a*aterile de la li1*a2ul

nor1al) %tandardizatB de la 1ani(est;rile ver*ale ti7izateB unani1 acce7tate >n li1*a uzual;B attsu* as7ectul re7roducerii ct şi al 7erce7erii B >nce7and de la dereglarea di(eritelor co17onente

ale cuvntului şi 7na la i17osi*ilitatea total; de co1unicare orala sau scris;H+uţu ,B 0=9.)

&a (el ca şi celelalte do1enii de dezvoltare şi creştere a co7iluluiB care sunt 7ro7rii (iec;ruiaB la

(el şi dezvoltarea li1*a2ului re7rezint; o caracteristic; 7ro7rie a (iec;rui co7il) Ast(el unii co7ii

7ot vor*i 1ai devre1eB iar alţii 1ai trziuB alţii nu au un nu1;r 1are de cuvinteJsunete

7ronunţate greşit iar alţii nu)

Pentru a de(ini tul*ur;rile de li1*a2 vo1 schiţa 7e scurt traseul li1*a2ului 7arcurs dec;tre co7il) Dnc; de la naştere co7ilul >şi 1ani(est; dis7oni*ilit;ţile sale ver*ale 7rin strig;t)

Dnce7nd cu s;7t;1na 6-. el >nce7e s;-şi ex7ri1e satis(acţiileB nevoileB 7rin voceB >n s7ecial >şi

ex7ri1; st;rile de (oa1eB de durere sau de discon(ortB 7rin 7lns) "re7tat co7ilul va a2unge s;

disting; >ntre e1isiunile ver*aleHde durereB con(ortB 7l;cereB satis(acţie etc))

Ast(el >nce7e 7erioada 7re-ver*al;B 7erioad; >n care co7ilul achiziţioneaz; şi acu1uleaz;

7reg;tindu-se 7entru 7erioada ver*al;B care >nce7e >n lunile a noua şi a zecea) &a vrsta de .-8

luni co7ilul gngureşte de2a) &a vrsta de 3-9 luni co7ilul trece la ur1;toarea 7erioad;B nu1it;

7erioada de lalaţieHcare const; >n re7et;ri de co1*inaţii sila*iceB >n care consoanele sunt 1ai

1ult sau 1ai 7uţin di(erenţiateGlalaţia este un exerciţiu *un care 7reg;teşte >nv;ţarea (olosirii

organelor şi a7aratului (ono-articulator)Un lucru (oarte i17ortant >l re7rezint; dezvoltarea

1i2loacelor de ex7resie ale co7iluluiB inclusiv 7ri1ele cuvinte articulate cu sensB se a(l; >ntr-un

ra7ort strns cu interesul 7e care >l arat; cei din 1ediul (a1ilial sau din 1ediul co7ilului) Iat; ct

3


7/90

de i17ortant; şi ct; >nse1n;tate are 1ediul (a1ilial 7entru dezvoltarea li1*a2ului la co7il) Şi >n

s7ecial 7rezenţa 1a1ei are un rol deose*it de sti1ulativ 7entru toate co17onentele dezvolt;rii

co7ilului# 7sihic;B intelectual;B (izic;B e1otiv-a(ectiv; şi *ine>nţeles asu7ra dezvolt;rii

li1*a2ului)

Procesul de vor*ire >n general >nce7e ast(el# co7ilul >şi >nsuşeşte li1*a2ul 7e *aza i1it;rii

adulţilor din 1ediul a7ro7iatB 7otrivit ur1;torului 7roces# sunetele e1ise de adulţiH>n s7ecial de

7;rinţi ascultate şi rece7tate de co7ilH7e cale auditiv; şi vizual; >i activeaz; centrii corticali

cores7unz;tori analizatorilor res7ectivi) Aceşti centri vor activa co17orta1entele 1otorii şi

1otrico-Kinestezici ai lorB conducnd ast(el la realizarea li1*a2ului ex7resiv sonorHI) ,oldovanB

4553)

u7; >17linirea vrstei de 6 aniB co7ilul ştie s;-şi s7un; nu1ele s; enu1ere di(erite

o*iecteB s; descrie şi s; o*serve o anu1it; (igur; şi >nvaţ; 7ri1ele cuvinte a*stracte) Dnce7e s;(or1uleze corect (razele si17leB chiar dac; sunt alterate (razele 1ai lungiB >n s7ecial cele

interogative şi negative) Este 7ri1a vrst; a >ntre*;rilor) Co7ilul de trei ani >ntrea*; (recvent

de ceLBundeL saude undeL)

&a vrsta de . ani li1*a2ul co7ilului este construit >n cea 1ai 1are 7arte su* toate as7ectele saleB

1ai 7uţin su* as7ectul stilistic) Dn aceast; 7erioad;B tre*uie s; (i1 1ai atenţi la li1*a2ul

co7iluluiB deoarece incorectitudinile ce a7ar su* (or1a distorsion;rilor de (or1eB i17osi*ilitatea

7ronunţ;rii lorB o1isiunile sau >nlocuirile 7ot avea o valoare 7atologic;H>n sensul c; dac; nu sunt(ixate ele se 7ot (ixa şi deveni tul*ur;ri de li1*a2) Ast(el tre*uie s; lu;1 1;suri 7entru a corecta

şi a (ixa un li1*a2 corect)

Dntre .-3 ani li1*a2ul co7ilului se dezvolt; şi se 7er(ecţioneaz; su* toate as7ectele# se

des;vrşeşte su* as7ectul (one1aticH7ersistenţa unor tul*ur;ri >n şi du7; aceast; 7erioad; de

vrst; do*ndeşte o se1ni(icaţie 7atologic;) 'or*irea co7ilului devine 7lastic; şi ex7resiv;)

Pe 1;sur; ce cresc li1*a2ul co7iilor se dezvolt; 7rogresiv su* toate as7ectele#la

>nce7ut li1*a2ul i17resiv care re7rezint; ca7acitatea co7ilului de a >nţelege din ce >n ce 1ai

1ult co1unicarea celor din 2urB iar 1ai a7oi li1*a2ul ex7resiv aici se 7oate >ncadra dezvoltarea

voca*ularuluiHnr) de cuvinte 1ereu >n creştereB structura gra1atical;Hdac; la >nce7ut co7ilul

(oloseşte un cuvnt dre7t 7ro7oziţieB o dat; cu trecerea ti17ului el va >nv;ţa s; (oloseasc; 7;rţile

secundare şi acordurile corecteB as7ectul sonorHdu7; o anu1it; vrst; co7ilul ar tre*ui s;

7ronunţe corect sunetele)

9


8/90

%tudiile re(eritoare la etiologia >ntrzierilor >n dezvoltarea li1*a2ului 1enţioneaz; 7atru

ti7uri de (actori#

a (actori neurogeni - acea categorie de (actori legat; de anu1ite leziuni cere*rale) Consecinţele

unor ast(el de a(ecţiuni se re7ercuteaz; 1ai ales asu7ra 1otricit;ţiiB su* as7ect de de*ilitate sau

>ntrziere 1otorieB ce se 1ani(est; inclusiv la nivelul a7aratului (ono-articulator)

* (actori so1atogeni cei care deter1in; sau se asociaz; cu o >ntrziere general;B din 7unct de

vedere neuro7sihic) Dn cadrul acestora 7ot (i cu7rinse anu1ite su(erinţe sau *oli croniceB cu o

acţiune >ndelungat;B anu1ite *oli in(ecţioaseB care se succed sau care a(ecteaz; anu1ite

co17onente ale siste1ului nervos central sau 7eri(eric şi alte tul*ur;ri sau *oli ca rahitis1ulB

ru2eolaB varicela şi unele (or1e uşoare de ence(alit; sau ence(alo7atii)

c gru7a (actorilor 7sihogeni cu7rinde atitudini sau situaţii legate direct de 1ediul (a1ilial şi

social >n care co7ilul creşte şi se dezvolt;) in aceast; categorie (ac 7arte#M (actorii dis1aturativi conduc la a7ariţia şi instalarea sindro1ului de a*andon)

M (actorii nevrozanţi conduc la o atitudine sau la un sindro1 reactivB de o7oziţieB re(uz de

co1unicareB 1utis1 voluntarB tendinţa de a (ugi de 1edii >n care se co1unic;B retragere >n sine şi

izolare)

M (actori constitutivi legaţi de 7articularit;ţile 7sihoso1aticeB intelectuale şi 7siho(iziologice

ale su*iecţilor)

d (actorii constituţionali li1*a2ul co7ilului se (or1eaz; şi se dezvolt; >n ur1a interacţiuniidintre 7rinci7alele analize şi organiz;ri 7ro7rii centrilor nervoşi şi datele lingvistice 7rovenite din

1ediu)

"ul*ur;rile de li1*a2 se 7ot identi(ica la nivelul li1*a2ului oral sau scris) Dn

li1*a2ul oral#

M i17osi*ilitatea 7ronunţiei şiJsau a articul;rii unuia sau a 1ai 1ultor suneteB

M o1isiunea din vor*ire a unuia sau a 1ai 1ultor suneteB

M >nlocuirea unui sunet cu 7erechea sa sau cu un alt sunetB considerat de c;tre co7il ca

a7ro7iatHsau identic cu cel >nlocuitB

M 7ronunţarea de(ectuas; sau i17recis; a unuia sau a 1ai 1ultor suneteB

M re7etiţia unui sunet sau a unor sila*eB a(late la >nce7utul sau >n interiorul unor cuvinteB

M *locarea sau i17osi*ilitatea 7ronunţ;rii unor sunete sau sila*e de c;tre co7il

M de7recierea rit1ului şi (luenţei vor*irii cu ct aceasta devine 1ai grea sau nei1agina*il;B


9/90

M a7ariţia unor tul*ur;ri de rezonanţ; hi7er sau hi7onazal;B

M instalarea unor ticuri sau gri1ase >n ti17 ce >ncearc; s; vor*easc;B

M a7ariţia unor sunete 7arazite 1enite s; a2ute sau s; su7lineasc; 7ronunţia corect; a unor suneteB

M tul*ur;ri de voce)

Dn li1*a2ul scris 7ute1 identi(ica#

M o1isiuni de litereB

M o1isiuni de sila*eB

M >nlocuiri de litere sau de sila*eB

M scrisul >n oglind;B

M scrisul inegal şi inesteticB

M scrierea re7etat; a unor gra(e1eB

M scrierea sinuas;B dizar1onic;)Dn lucrarea de (aţ; ne vo1 re(eri >n s7ecial la tul*ur;rile de vor*ire orale la co7ii 7reşcolari)

Pornindu-se de la etiologia şi si17to1atologia tul*ur;rilor de li1*a2B literatura de

s7ecialitate 7rezint; o varietate de clasi(ic;ri) Ast(el >n logo7edie exist; 1ai 1ulte ti7uri de

clasi(ic;ri ale tul*ur;rilor de li1*a2B care au de cele 1ai 1ulte ori un caracter li1itat) Pentru c;

>n toate aceste clasi(ic;ri se ado7t; de o*icei un singur criteriuB ele sunt unilaterale şi nu re(lect;

varietatea handica7urilor de li1*a2) O clasi(icare la care se ţine sea1a de 1ai 1ulte criterii >n

acelaşi ti17B 7are 1ult 1ai adecvat;B criterii 7recu1 cele# anato1o(iziologicB lingvisticBetiologicB si17to1o1atologic şi 7sihologicB aceast; clasi(icare este ela*orat; 7rin 7ris1a tuturor

acestor 7lanuri >n convergenţ; şi s-a i17us cel 1ai 7regnant >n literatura de s7ecialitate ro1n; şi

str;in;) Clasi(icarea res7ectiv; cu7rinde ur1;toarele categorii de tul*ur;ri de li1*a2#

N tul*ur;ri de 7ronunţie# dislaliaB rinolaliaB disartria)

N tul*ur;ri de rit1 şi (luenţ; a vor*irii# *l*ialaB logonevrozaB tahilaliaB tu1ultus ser1onis)

N tul*ur;rile de voce# a(oniaB dis(oniaB (onosteniaB 1utis1ul 7atologic)

N tul*ur;ri ale li1*a2ului scris-citit# dislexiaB alexia şi disgra(iaB agra(ia)

Prognosticul (avora*il >n 1unca de corectare i17une intervenirea ct 1ai de ti17uriu

7osi*il 7entru a 7utea re1edia re7ede de(icienţeleB cu tehnici relativ si17leB de7istarea ti17urie

d; totodat; 7osi*ilitatea intervenţiei s7ecializate logo7ediceB ale c;rei rezultate 7ot ţine 7asul

cu nivelul general de dezvoltare ver*al; a tuturor co7iilor) Cazul contrarB al de*utului neo*servatB

=


10/90

negli2at >n 7erioada o7ti1; de intervenireB (or1eaz; inevita*il e(ectul unui lung trata1ent de 1ai

trziu) )

1.* Ca$+e"e şi e,!"$-ia $"%$r&ri"!r 'e "i(%a)

Cunoaşterea cauzelor de in(luenţ; negativ; asu7ra vor*irii co7iilor este necesar; nu

nu1ai 7entru 7revenţieB ct 1ai ales 7entru instituirea unei strategii adecvate de intervenţie)

Acestea conduc la sta*ilirea 1etodologiei de diagnosticare di(erenţiat; şi la selecţia 1odalit;ţilor

de corectare a li1*a2ului tul*uratH!) CazacuB 4559)

%tudiile care s-au ocu7at de cauzele care deter1in; handica7uri de li1*a2 au constatat c;

acestea 7ot acţiona >n trei eta7e di(erite de dezvoltare a individului# >n 7erioada (etal;

intrauterin;B >n ti17ul naşterii şi du7; naştere) "otodat; constatndu-se# cauzele care acţioneaz;

du7; naştere contri*uie la (or1area gru7ei cu cele 1ai nu1eroase cazuri cu tul*ur;ri de li1*a2B

ra7ortat la toate categoriile şi 7ot (i clasi(icate >n#cauze organice de natur; central; sau 7eri(eric;B

cauze (uncţionaleB cauze neurologice şi cauze 7sihosociale)

Prin >ntrzierea evolutiv; a li1*a2ului >nţelege1 o >ncetinire a rit1ului de evoluţie a

di(eritelor (aze ale dezvolt;rii li1*a2ului co7ilului) Dn o7inia lui !) "oncescu şi C) P;unescuB

este considerat avnd o >ntrziere >n a7ariţia şi dezvoltarea vor*irii co7ilului care 7n; la vrsta

de 6 ani (oloseşte un nu1;r redus de cuvinteB a7roa7e totdeauna alterate ca 7ronunţie şi care nu(or1eaz; >nc; 7ro7oziţii si17le- deşi auzul este *unB organele (ono-articulatorii sunt nor1al

constituiteB iar dezvoltarea intelectual; este cores7unz;toare vrstei cronologice)H!) "oncescuB

C) P;unescuB 0=ntrziere

si17l; a li1*a2uluiB se co17ort; nor1al >n toate situaţiile şi activit;ţile saleB >ns; vor*eşte 7rea

7uţin şi de cele 1ai 1ulte ori cu greşeliB 7rezentnd un voca*ular 1ai s;rac dect ceilalţi co7ii de

vrsta lui)

Practica a dovedit c; >n 1area 1a2oritate a cazurilorB atunci cnd nu exist; cauze 1edicale

deose*iteB tul*ur;rile de vor*ire la co7ii 7ot (i corectate 7rin exerciţii cores7unz;toare su*

su7ravegherea sau la indicaţiile unui logo7ed)

"ul*ur;rile de li1*a2B >nce7nd cu cele 1ai si17le s7re exe17luB di(erite (or1e de

dislalieB 7rovoac; la o anu1it; vrst;B dezorganizarea 7ersonalit;ţii şi dezordini

co17orta1entale) E(ectele negative se 1ani(est; >nce7nd de la reţineri de vor*ireB inhi*iţie >n

05


11/90

activitateB *loca2e 7sihice şi de acţiuneB a2ungndu-se la dezorganizarea 7ersonalit;ţii) Cu ct

tul*ur;rile de li1*a2 sunt 1ai graveB 1ai cu sea1; cnd ele intervin >n anu1ite eta7e de vrst;B

cu att e(ectele negative sunt 1ai 1ari ceea ce duce la o accentuare a tul*ur;rilor de

7ersonalitate) ac; şcolarii 1ici acord; 1ai 7uţin; i17ortanţ; tul*ur;rilor de vor*ireB şcolarii

1ariB 7u*eriiB adolescenţii şi 7ersoanele adulte (ac uneori din aceasta adev;rate dra1e) &a

1a2oritatea tul*ur;rilorB (r;1nt;rile şi co17orta1entele a*erante se extind şi >n relaţiile cu

(a1ilia şi 7ersoane a7ro7iate) "ul*ur;rile de li1*a2 7ot constitui un (actor stresant atunci cnd

de(icientul nu g;seşte >nţelegerea necesar; (aţ; de di(icultatea sa >n vor*ire sau cnd acesta nu

>ntrevede 7ers7ectiva corect;rii lor)

Dn cazul >n care tul*ur;rile de vor*ire sunt ignorate sau necores7unz;tor tratateB acestea

vor cauza 7ro*le1e 7e tot 7arcursul vieţii co7ilului) O dat; cu >nce7erea şcolariz;riiB tul*ur;rile

de vor*ire ce nu au (ost soluţionate >n eta7a 7reşcolar; 7ot >nlesni a7ariţia unor tul*ur;ri de scris-cititHdisgra(ieB dislexie cu re7ercursiuni >n asi1ilarea cunoştinţelor şi >n 7lanul cunoştinţelor şi

>n 7lanul evoluţiei intelectuale) ar 7oate şi 1ai d;un;tor este (a7tul c;B o dat; cu >naintarea >n

vrst; c;tre 7u*ertate şi adolescenţ;B co7ilul >nce7e s; se si1t; ridicularizat 7entru 1odul s;u

de(ectuos de 7ronunţieB instalndu-se ast(el tre7tatB >n 7lan a(ectiv şi co17orta1entalB adev;rate

co17lexe de in(erioritate) "n;rul a(lat la vrsta la care 7reocu7;rile 7entru 7ro7ria 7ersoan;

sunt >n 7lin; des(;şurareB >nce7e s; se 7ercea7; 7e sine ca (iind alt(el dect ceilalţiB s; 7un; 7e

sea1a de(icienţelor sale toate insuccesele 7e care le >nt17in;B accentundu-şi >n acest (el şi1ai 1ult su(erinţele 7sihice) Prelungirea >n ti17 a de(ectelor de vor*ire areB de o*icei e(ecte

negative şi >n do1eniul relaţiilor socialeB tn;rul conştient de tul*urarea saB devine tre7tat din ce

>n ce 1ai retrasB 1ai 7uţin co1unicativ >n relaţiile cu ceilalţi şi >n activit;ţile sociale se reduce

si1ţitorH,argareta ,odreaB 0==4)

1. T$"%$r&ri"e 'e "i(%a) "a /reş0!"ar

Con(or1 literaturii de s7ecialitate vrsta du7; care o tul*urare de 7ronunţieB o a*atere de

la li1*a2ul standardizatH,) +uţuB 0=98B ar tre*ui s; ne 7reocu7e este .B8-8 ani) Pn; la aceast;

vrst; orice a*atere de la 7ronunţia corect; este >nc; devre1e s; o nu1i1 tul*urare de li1*a2

00


12/90

7entru care tre*uie s; a7el;1 la tera7ia logo7edic;) u7; cu1 1enţioneaz; 1a2oritatea

cercet;torilorB li1*a2ul co7ilului se (or1eaz; de2a la vrsta 7reşcolar; şi este i17ortant ca elB

co7ilulB s; (ie conştient de rolul deose*it 7e care >l are >n viaţ; o ex7ri1are corect; şi (ru1oas;)

,a2oritatea lingviştilor susţin c; orice co7il tre*uie s; >nsuşeasc;B s; >nţeleag; şi s; 7osede

sensul cuvntuluiB tre*uie s;-l conştientizeze) Pentru a co1unica cu ceilalţiB 7entru a-şi ex7ri1a

ideile şi senti1enteleB co7iilor le este necesar; o anu1it; ex7erienţ; >n utilizarea cuvntului) Ei la

vrsta de 3 ani au *aga2ul necesar de cuvinteB dar nu >ntotdeauna sunt ca7a*ili s;-l (oloseasc;

corect)) Accentund c; >n 2urul acestei vrsteB un co7il este ca7a*il de a-şi ex7ri1a 7ro7riile

gnduri şi senti1enteB lingviştii su*liniaz; >n 1od deose*it necesitatea dezvolt;rii la cei

1ici a ca7acit;ţii de auto-ex7ri1areB de ver*alizare a ceea ce gndesc şi ceea ce si1tB ca 7e una

din sarcinile 7ri1ordiale ale educaţieiH"a1ara $rsanuB 4558)

Co7ilul care are de(icienţe de vor*ire 7e care nu şi le-a corectat 7n; la 8 ani este 1ai 7uţin co1unicativB din cauz; c; stlceşte cuvntulB strnind ast(el a1uza1entul celorlalţi) Dn

acest caz este nevoie de (oarte 1ult; 1unc; din 7artea educatoruluiB att 7entru a corecta

de(icienţaB ct şi 7entru ai convinge 7e ceilalţi co7ii s; nu 1ai rd; de colegul lor care greşeşte)

"ul*ur;rile de vor*ire 1ai (recvent >ntlnite la 7reşcolari sunt HElena PredaB 4559#

A) i(icult;ţi de 7ronunţie a sunetelor#

M sig1atis1ul 7ronunţia de(icitar; a sunetelor sB zB tB

M rotacis1ul tul*urarea 7ronunţiei sunetului rBM ca7acis1ul sunetul c se >nlocuieşte cu tB

M (itacis1ul sunetul (este >nlocuit cu sunetulv

M rinolalia sunetele se nazalizeaz;B

M dislalia sila*elor şi a cuvintelor# o1iterea unuia sau a 1ai 1ultor sunete)

$) "ul*ur;ri de rit1 şi (luenţ; a vor*irii#

M tahilalia co7ilul vor*eşte re7edeB re7ezit evitnd sunetele de la s(rşitul cuvintelorB

M *l*iala re7etarea unor sila*eB

M *radilalia vor*irea rar;B lent;B

M 1utis1ul electiv co7ilul vor*eşte doar cu anu1ite 7ersoaneB

M vor*irea 7e ins7iraţie la recit;riB

M inhi*iţii la vor*ire co7ilul nu vor*eşte atunci cnd este >ntre*at)

C) "ul*ur;ri de voce#

04


13/90

M dis(onii cauze (iziologice 7areze ale corzilor vocale

M a(onii in(la1aţii laringiene

M >ntrziere >n dezvoltarea vor*irii unii co7ii vor*esc 1onosila*ic 7n; la . ani)

M tul*ur;rile de vor*ire 7atologice se datoreaz; >1*oln;virii organelor de auz sau ale

a7aratului *ucal)

%tudiile arat; c; cele 1ai r;s7ndite a*ateri de la vor*irea corect; ale co7iilor 7reşcolari

sunt de(ectele de 7ronunţieHdislaliileB >ntlnite >ntr-un 7rocent de 40B40HCa1elia ?idaruB

455n care educatoareaB de o*iceiB (olosind un 1aterial ver*al testeaz;

1odul >n care sunt 7ronunţate sunetele situate la >nce7utul cuvntuluiB la 1i2locul sau la s(rşitul

acestuia)

Dn ur1;toarea eta7;B cea de a douaB de (ixare şi consolidare 7rin exerciţiile şi activit;ţile

des(;şurate >n aceast; eta7; se ur1;reşte (or1area unor de7rinderi care s; (aciliteze dezvoltareaulterioar; a li1*a2ului >n deose*i su* as7ect calitativ) Acest gen de exerciţii 7ot cu7rinde#

realizarea unor 7rogra1e de gi1nastic; şi de articulareB exerciţii senzoriale 7entru dezvoltarea

auzului (one1atic) E(ectuarea lorB cores7unz;toare 7oate avea e(ecte 7ozitiveB 7recu1#de7rinderi

de res7iraţie corect;B de dezvoltare a ca7acit;ţii toracice şi 7ul1onareB >n vederea realiz;rii unei

1o*ilit;ţi s7orite a organelor articulatorii şi dezvolt;rii auzului (one1atic)

Dn cea de a treia eta7;B >n sco7ul corect;rii şi consolid;rii sunetelorB eta7ele 7arcurse sunt#

0) e(ectuarea de exerciţii res7iratorii şi de 1o*ilitate 7entru *uzeB li1*;Hs7re exe17lu 7entru

sunetul s ex7iraţie >nsoţit; de e1iterea sunetului)

4) exa1inarea unei scurte 7ro7oziţii >n co17onenţa c;reia este şi sunetul care tre*uie corectat)

6) izolarea sunetului res7ectiv >n sila*;B a7oi rostirea lui singular;B 7ronunţndu-se)

.) de1onstrarea 1odului >n care se (or1eaz; sunetul)

06


14/90

8) du7; ce se o*ţine e1iterea corect; a sunetuluiB ur1eaz; 1unca 7entru (ixarea luiH7unerea

sunetului >n sila*eB 7lasndu-l 7e rnd la >nce7utB la 1i2loc şi la s(rşitB introducerea sunetului >n

cuvinteB 7ronunţarea sunetului >n di(erite gru7uri)

3) nu este su(icient ca s; o*ţine1 doar attB 1ai sunt necesare şi exerciţii de consolidare a

sunetuluiHre7roducerea de texteB 7oeziiB 7ovestiriB descrierea de c;tre co7il a unor ilustraţii etc))

Dn sco7ul >ncadr;rii >ntr-o categorie a tul*ur;rilor de li1*a2B educatoarea ur1;reşte# cu1

este (iecareHte17era1entalB co17orta1entalB ce ştie (iecareH*aza de 7lecare necesar; >n actul

educativ tera7euticB ce 7oate (ace cu (iecareHce ti7uri de exerciţiiB gradul şi calitatea

coo7er;rii lui cu ceilalţi)

Paşii 7e care >i 7arcurge educatoarea >n includerea >n colectivitate a co7iilor cu tul*ur;ri de

li1*a2 sunt#

M Ela*orarea unui 7lan de acţiune >n care sunt cu7rinşi şi ceilalţi (actori educaţionali# (a1iliaBco1unitatea local;B logo7ed)

M Preg;tirea >ntregului 7ersonal didactic şi 1ediatic 7entru a 7ri1i (;r; di(erenţieri 7e toţi co7ii

7reşcolari)

M Asigurarea unui cli1at 7ri1itor şi deschisB 7rin organizarea 1ediului educaţional ct 1ai

e(icient şi sti1ulator)

M Asigurarea unui curriculu1 (lexi*il şi deschis)

M Preg;tirea co7iilor 7entru a se acce7ta unii 7e alţii)M Evaluarea (iec;rui co7il 7rin o*servaţie direct; şi indirect;)

M Asigurarea accesului tuturor co7iilor >n 7rogra1ul gr;diniţei)

M Ela*orarea unei (işe individuale 7rivind succesele sau insuccesele re(eritoare la corectarea

tul*ur;rilor de li1*a2)

,etoda 7rinci7al; de lucru cu 7reşcolarii este exerciţiul-2oc) Aceast; 1etod; >1*in;

2ocul cu exersarea necesar; 7reg;tirii a7aratului (ono-articulator şi utilizarea lui 7entru e1isia

corect; a sunetelorHElena PredaB 4559) Prin exerciţiul-2oc co7ii sunt atraşiB interesaţiB

7artici7ativiB 7relungind uneori 2ocul >n a(ara activit;ţilor organizate)

Aceast; 1etod;Hexerciţiu-2oc se realizeaz; 7rin ex7licaţieB de1onstraţie din 7artea

educatoarei şi i1itaţie din 7artea co7iilor) Pentru a avea o *un; co1unicare cu co7iiB educatoarea

tre*uie s; (ie exe17lu de vor*ire ex7resiv;B clar;B corect; şi coerent;B de gestic;

cores7unz;toareB s; ai*; ca7acitate de de1onstrare logic; şi de argu1entaţie) Dn acelaşi ti17

0.


15/90

educatoarea tre*uie s; (oloseasc;B un voca*ular 7e >nţelesul co7iilorB s; ai*; ca7acitatea de a

antrena co7ii >ntr-un dialog activ) Co1unicarea didactic; li*er;B care nu 7resu7une

constrngerea >n graniţele curriculareB incluznd şi discuţii li*ereB de aco1odareB i17lic; *una

cunoaştere 7sihologic; a co7ilului din 7artea educatoareiB 7recu1 şi a 1ediului (a1ilial din care

7rovine co7ilul) Calitatea relaţiei de co1unicare şi coo7erare cu co7ii cu tul*ur;ri de li1*a2 are

la *az; a*ilit;ţile educatoarei de a corela co17etent cele trei 7lanuri vizate de co1unicare#cine

co1unic;B cui co1unic;Bce co1unic;)

1. N!r(a"iae şi /a!"!#i0 2n 'e+,!"area !n!#enei0& a /re30!"ar$"$i

Dn decursul vieţii al existenţei sale o1ul 7arcurge >n dezvoltarea sa *iologic;B 7sihic; şi

social; 1ai 1ulte cicluri ale vieţii >n care se 7etrec trans(or1;ri de ordin cantitativ şi calitativ)Cele 1ai 7ro(unde trans(or1;ri intensive şi necesare au loc >n 7erioada co7il;riei şi adolescenţeiB

7e scara (ilogenetic;B co7il;ria u1an; >nregistreaz; cea 1ai lung; durat; >n co17araţie cu

celelalte viet;ţi) &a naştere co7ilul nu dis7une de 1ecanis1ele necesare ada7t;rii la 1ediul

co17lexB s7eci(ic u1anB co7il;ria >ndelungat; (ace 7osi*il; ela*orarea unui co17orta1ent su7luB

7lasticB necesar condiţiilor schi1*;toare ale 1ediului socio-cultural)

Dn (uncţie de nivelul dezvolt;rii ontogeneticeB se disting trei ti7uri de dezvoltare#

N dezvoltarea *iologic; H1or(ologic;B *iochi1ic; şi (iziologic;N dezvoltarea 7sihic;B ce const; >n a7ariţia instalarea şi trans(or1area 7roceselorB (uncţiilor şi

>nsuşirilor 7sihiceB

N dezvoltarea social;B concretizat; >n co17arti1ente i17use de nor1ele şi cerinţele 1ediului

(a1ilial şi de gru7 social)

"oate aceste ti7uri de dezvoltare sunt >ntr-o strns; interde7endenţ; şi interacţiuneB >ntruct

dezvoltarea *iologic;Hcreşterea in(luenţeaz; dezvoltarea 7sihic; >ns; nu >n 1od egalB 7e

7arcursul ontogenezei ci >n anu1ite li1ite te17orale şi (uncţionaleB iar dezvoltarea social; le

>ntregeşte şi co17leteaz; di(erenţiat) %7eci(icul dezvolt;rii 7sihice este re7rezentat de

dezvoltarea cognitiv;B a(ectiv; şi volitiv; indisolu*il legat; de dezvoltarea siste1ului nervos al

co7ilului) ezvoltarea 7sihic; este (orţa 1otric; de ada7tare 7er1anent;B (;r; de care s-ar

7roduce un dezechili*ru >ntre organis1 şi 1ediu)

08


16/90

Dn literatura 7siho7edagogic; sunt consideraţi ca (actori ai ontogenezei# ereditatea este

cea care creeaz; 7re1izele unor 1o1ente de o7ti1; intervenţie din 7artea 1ediului educativB >n

direcţia 7roceselor de creştere şi 1aturizare cu1 sunt achiziţia 1ersuluiB li1*a2uluiB o7eraţiilor

gndirii etc)B mediul (actorii de 1ediu concretizaţi 7rin 7ersoanele şi o*iecteleB >nt17l;rile ce

se 7etrec >n 7rea21a co7ilului şi >n (uncţie de care tre*uie s; se 1odelezeB acţioneaz; (avora*il

sau nu asu7ra 7otenţialului nervos şi 7rin interiorizare au o acţiune direct; asu7ra dezvolt;rii

7sihice H+olu P)B 0=n 7siho7edagogie ca (actor conduc;tor al dezvolt;rii

ontogeneticeH'eronica $l*ieB 4553) Re(erindu-se la interacţiunea ereditate 1ediu

educaţieB &) %) 'gotsKi relev; o caracteristic; logic; a 7sihogenezei u1ane şi anu1e caracterulei siste1atic) Procesele 7sihice nu se dezvolt; se7arat unul de altul ci >n ra7orturi necesare inter-

s7eci(iceB care 1i2locesc acţiunile glo*ale cu a1*ianţa socio-u1an; (;r; de care dezvoltarea nici

nu ar (i 7osi*il;H&) %) 'gotsKiB 0=98)

ezvoltarea este stadial; şi (iecare stadiuB du7; cu1 arat; /) PiagetB re7rezint; o structur;

de ansa1*luB care se *azeaz; 7e stadiul anterior 7reg;tind ele1entele stadiului ur1;torB ceea ce

'gotsKi nu1eşte zona 7roxi1ei dezvolt;ri)

%tadialitatea cognitiv; du7; Piaget indic; ur1;toarele stadii#M senzorio 1otor H5-4 ani cores7unde dezvolt;rii şi coordon;rii ca7acit;ţilor senzoriale şi

1otorii ale co7iluluiB

M 7erioada 7reo7eratorie H4 9J< ani se dezvolt; (uncţia se1iotic;Hsi1*olic; ca 7re1is; a

actului 7sihologic de interiorizare a acţiunii 1entaliz;riiB

M stadiul o7eraţiilor concrete H3J9 00J04 ani 7er1ite cristalizarea o7eraţiunilor 1intale care

au la *az; >nţelegere reversi*ilit;ţiiB

M stadiul o7eraţiilor (or1ale H00J04 0.J03 ani co7ilul se 7oate des7rinde de 1aterialul

concret axndu-se 7e a*stracţiuni)H/) PiagetB 0=33)

Dn cartea sa ezvoltarea Psihic; a co7iluluiB 'eronica $l*ieB (ace o 7eriodizare a

co7il;riei 7e eta7e#

Pri1a eta7; este etapa prenatală Heta7a e1*rionar;B >n 7ri1ele trei luniB eta7a (etal; 7recoce

>ntre . şi 3 luni şi eta7a (etal; tardiv;B ulti1ele trei luni ale evoluţiei)

03


17/90

Etapa sugarului H5 0 an se caracterizeaz; 7rin 7redo1inarea (uncţiilor vegetative Hhran;B

so1nB igien; etc))

Perioada dezvoltării psihice a copilului antepreşcolar H0 6 ani ceea ce do1in; >n acest stadiu

este nevoia co7ilului de a se a(ir1a şi de a se realiza cu 7ro7riile sale 7osi*ilit;ţi) Dn acest sco7

co7ilul >şi va ela*ora noi de7rinderiB instru1ente 7aralel cu 7er(ecţionarea celor achiziţionate

anterior# 1ersulB vor*ireaB si1*olis1ulB 1ai >nti acţional şi a7oi ver*al)

Perioada de dezvoltare psihică a copilului preşcolar H6J3 9 ani acu1 co7ilul desco7er;

universul ca o realitate extern;B care nu de7inde de el B si de care ţine sea1a in 7rocesul s;u

ada7tativ )Avnd acu1 dou; 1edii >n care tr;ieşteB (a1ilial şi instituţionalB a7are şi un

co17orta1ent dedu*lat# res7ectuosB disci7linatB cal1 şi destins >n gr;diniţ;B tensionatB r;s(;ţat şi

ca7ricios >n (a1ilie) %e contureaz; 7ri1ele atitudini (aţ; de colectiv şi 7ri1ele tr;s;turi de

caracterB ca nucleu al viitoarei 7ersonalit;ţi) Preşcolarul 1are se distinge 7rintr-o vor*ire (luent;şi cu o construcţie gra1atical; a7roa7e 7er(ect;B cu voca*ularul >1*og;ţit)

Perioada dezvoltării psihice a copilăriei mari H3 04 ani activitatea 7rinci7al; des(;şurat;

acu1 >nv;ţ;tura dezv;luie (orţele intelectuale şi 1oraleB ct şi as7ectele structurale ale

7ersonalit;ţii)

Cercet;tori 7recu1 P) Oleron 'incentB A) ) EQingB ) ecaenB dease1eni şi cercet;tori

ro1ni 7recu1 C Pu(anB Ci1;geanuB !) "oncescuB C) P;unescuB A de A2uriagueverraB E) 'erza

toţi au su*liniat 1ulti7le as7ecte cu 7rivire la ra7ortul de (orţe >n cadrul unit;ţii li1*a2 gndireşi celelalte 7rocese 7sihice cu >ntreg 7sihicul u1anH'eronica $l*ieB 4553)

Dntruct s-a constatat c; ra7ortul li1*a2 gndire este unul cu 1are 7ondere >n (or1area

şi dezvoltarea 7sihic; vo1 7rezenta succint (or1ele şi (uncţiile li1*a2ului)

Funcţiile li1*a2ului sunt#

- (uncţia cognitiv; de co1unicare şi cogniţie# ex7lorarea şi investigarea realit;ţiiB o*iectivizarea

şi (ixarea activit;ţii de cunoaştere >n i1aginiB 7erce7ţiiB re7rezent;ri etc)

(acilitarea şi 1edierea o7eraţiilor de generalizare şi a*stractizare a relaţiilor esenţiale logiceB

s7eci(ice o*iectelor şi (eno1enelor din lu1ea exterioar;B >1*og;ţirea şi clasi(icarea cunoştinţelor

des7re realitate 7rin conţinuturile in(or1aţionale care le 7oart;)

4 (uncţia si1*olic; re7rezentativ;# const; >n su*stituirea unor o*iecteB (eno1eneB relaţii etc)7rin

(or1ele ver*ale Horal - scrise)

- (uncţia reglatoare# const; >n deter1inarea conduitei 7ro7rii sau a celor din 2ur)

09


18/90

- (uncţia ex7resiv a(ectiv;# 1ani(estarea unor idei 7rin (eno1ene extralingvistice# se1enB

1i1ic;B intonaţieB gestic;B 7anto1i1ic; care 7roduc un e(ect conştient asu7ra 7ersoanei

rece7toare)

- (uncţia 7ersuasiv; a li1*a2uluiB de convingereB de inducţie a unor idei sau st;ri a((ective de la o

7ersoan; la alta asu7ra voinţei şi i17licit asu7ra celorlalţi oa1eni este extre1e de i17ortant; >n

anu1ite >17re2ur;ri)

For1ele li1*a2ului Hclasi(icare du7; +eorgeta $urleaB 'eronica $l*ieB 4550#

Dn (uncţie de gradul exteriorizare interiorizare distinge1# li1*a2ul extern şi li1*a2ul intern)

&i1*a2ul extern include 7rocesul de 7roducere a se1nalelor ver*ale 7erce7ti*ile de rece7tor

Hsonore şi gra(ice) Prin li1*a2ul extern o1ul >şi co1unic; gndurileB senti1enteleB intenţiileB

dorinţele şi a7recierile la 1esa2ele 7ri1iteB (ie su* (or1; oral;B (ie su* (or1; scris;) &i1*a2ul

interior 7redo1in; (uncţia cognitiv; corelat; cu cea reglatoareB celelalte (uncţii (iind a7roa7eco17let su7ri1ateB deoarece ne(iind orientat >n a(ar;B li1*a2ul intern nu 7oate (i rece7ţionat de

cei din 2ur)

Auzind cuvintele şi i1itndB co7ilul >nvaţ; vor*irea 7e cale natural;B rol deose*it avnd

auzul (one1atic) &a co7ilul cu tul*ur;ri li1*a2 tre*uie 1ereu (;cut; co17araţia cu nor1alitatea

şi educat autocontrolul 7er1anent al su*iectului asu7ra 7erce7erii corecte a 1esa2uluiB ct şi

asu7ra e1isiei r;s7unsului la 1esa2) P;rintele şi educatorul tre*uie s; insiste asu7ra i1itaţiei

ver*aleB ct şi asu7ra (onaţieiB cu ti1*ru şi (orţ;B asu7ra structurii cuvntuluiB 7rin analiz; şisintez; (onetic; la nivel de sila*; şi cuvnt H'eronica $l*ieB 4553)

Dn a7recierea li1itelor dintre nor1al şi 7atologic tre*uie s; ţine1 sea1a c; 7ersonalitatea

unui co7il se dezvolt; >n contextul inter(erenţei dintre zestrea 1or(o-(uncţional;B ereditar; şi

ur1ele ce le las; 1ediulB 1ai ales cel socialB 7e ct de co17lex 7e att de varia*il de la un caz la

altul) Pute1 >ntlni di(icult;ţi >n sta*ilirea unor 7ara1etri cu o varia*ilitate general; avnd >n

vedere variaţia individual; su* ra7ortul echili*rului >ntre 7ersoane)

Dn literatura de s7ecialitate conce7tul de nor1alitate dese1neaz; starea de echili*ruB

i17lic; ado7tareaB att 7e 7lan intern Hintra7sihic ct şi >n 1ediul extern)

Dn ra7ort direct cu nor1alitateaB ado7tarea >nsea1n; acce7tarea 1ediului exteriorB socialB o(erit

7ersoanei şi care const; >n ca7acitatea individului de a rezista la tensiuniB trau1atis1eB reuşind

s;-şi 1enţin; echili*ru >n orice situaţie) %ta*ilind c; nor1alitatea este condiţia natural; a st;rii de

echili*ru 7sihic ea re7rezint; conco1itent şi criteriul de evaluare al a*aterii de la nor1;) /) de

0


19/90

A2uriaguerra consider; 7rocesul de dezorganizare al nor1alit;ţii 7sihice ca un 7roces 7atologic

>n cadrul c;ruia se disting ur1;toarele (or1e#

● lezionale: sunt a(ectate anu1ite 7rocese 7sihice 7erce7ţiiB 1e1orieB li1*a2B instincte etc) şi

sunt 7roduse de o leziune cere*ral; glo*al;B >n diverse grade de 7ro(unzi1eB

● de imaturitate# o7rirea >n dezvoltare a siste1ului nervos la co7ilH7renatalB 7erinatal sau

7ostnatalB

● uncţională# o7us; leziunilor atunci cnd tul*ur;rile sunt nu1ai (uncţionale)

Dn continuare vo1 (ace o succint; 7rezentare a 7atologiei li1*a2uluiB >ntruct ne-a1

ocu7at >ntr-un su*ca7itol anterior de tul*ur;rile de li1*a2)

Clasi(icare du7; E) 'erza H0=93#

0 tul*ur;ri de 7ronunţie# dislaliiB rinolaliiB dizartriiB

4 tul*ur;ri de rit1 şi (luenţ; a vor*irii# *l*ialaB logonevrozaB tahilaliiB *radilaliiB a(tongiiBtul*ur;ri coreiceB

6 tul*ur;ri de voce# a(onieB dis(onieB (onastenieB

. tul*ur;ri ale li1*a2ului scris citit# dislexie alexieB disgra(ie agra(ieB disortogra(ie)

8 tul*ur;ri 7oli1or(e# a(azie şi alalieB

3 tul*ur;ri de dezvoltare a li1*a2ului# 1utis1 7sihogenB electiv sau voluntarB retard sau

>ntrzierea >n dezvoltarea general; a vor*iriiB

9 tul*ur;ri ale li1*a2ului *azate 7e dis(uncţii 7sihice# dislogiiB ecolagiiB 2argono(aziiB *radi(azii)

iagnosticul di(erenţial >n ur1a exa1in;rilor 7sihologiceB audiologiceB neuro7sihice şi

(iziologice ne va 7er1ite s; 7reciz;1 dac; tul*urarea s-a 7rodus 7e (ondul intelectual nor1al

sau 7e (ondul diverselor de(icienţe 1intale ori senzoriale H1ixteB cei din ur1; su*iecţiB la

care tul*ur;rile sunt (recvente şi 7ro(unde sta*ilirea 1etodologiei de lucru şi cadrului de

recu7erare 7resu7une 1ult; 7rudenţ; şi ex7erienţ; tera7eutic;)

0=


20/90

CAPITOLUL II

5ACTORII EDUCATI6I IMPLICATI IN CORECTAREATULBURARILOR DE LIMBAJ LA PRESCOLAR

*.1 R!"$" #r&'ini-ei şi a" e'$0a!r$"$i

Evoluţia ra7id; a vieţii sociale de ast;ziB 1odi(icarea statutului (a1ilieiB atri*uţiile

crescute ale (e1eii (ac ca rolul gr;diniţei s; (ie 7regnant nu nu1ai >n ceea ce 7riveşte educaţiaco7iilor ci şi a 7;rinţilor) +r;diniţa (iind 7untea de leg;tur; cu (a1iliaB are şi 1enirea de a

asigura 7;rinţilor asistenţ; de s7ecialitateB in(or1ndu-i asu7ra eta7elor de evoluţie a co7iilor şi

venind >n s7ri2inul celor ce >nt17in; di(icult;ţi >n >nţelegerea rolului de 7;rinte şi >n >nde7linirea

cu succes a educ;rii co7iilor) Pentru reuşita actului educaţional derulat la gru7;B 1unca

educatoarei tre*uie continuat; de (a1ilieHeduc) Eugenia $erariuB 4559)

Dnv;ţ;1ntul de 1as; tre*uie s; asigure (iec;rui co7ilB indi(erent de 7ro*le1ele saleB

condiţii instructiv-educative de valori(icare a 7ersonalit;ţii saleB a resurselor latenteB >n ra7ort cu

7osi*ilit;ţile de care dis7uneB şanse egale de educareH/ohn C) FrielB &inda FrielB 455nc; din cadrul gr;diniţeiB dar 7rocesul

tre*uie continuat cu r;*dare >n 7ri1ele clase ale ciclului 7ri1ar)

Educatoarea are datoria de a se docu1enta asu7ra de(icienţeiJde(icienţilor Hdac; este

cazul co7iilor ce ur1eaz; s;-i 7ri1easc; >n gru7;B 7entru ai >nţelegeB 7entru a-şi 7utea 1odela

activit;ţileB 7rocedeeleB >n (uncţie de 7osi*ilit;ţile şi necesit;ţile co7iilor) "ot >n atri*uţiile

educatoarei intr; şi discuţiile cu 7;rinţii co7iilorB de a sti1ula co1unicarea 7er1anent; cu

aceştiaB de a in(or1a 1e1*rii (a1iliei cu 7rivire la nevoile 7sihice şi 1otrice ale co7iilorB de ai

orienta c;tre cunoaşterea activit;ţilor din gr;diniţ;)

Rolul conduc;tor >l are şcoala# ea orienteaz;B a2ut; (a1ilia >n sarcinile ce-i revinB 7entru c; este

(actorul s7ecializat >n 1unca instructiv-educativ;) Şcoala şi (a1ilia sunt cei doi 7oli de rezistenţ;

ai educaţieiB care contri*uie 7rin 1i2loace s7eci(ice la (or1area tineretului)

45


21/90

,odelele educaţionale actuale 7un >n centru co7ilul şi tre*uinţele saleB nevoile lui de

dezvoltareB iar >n acest sco7 7artici7; nu1eroşi (actori) Dntre cei cu i17ortanţ; se1ni(icativ; sunt

şcoalaB gr;diniţa şi (a1ilia)

Cadrul gr;diniţei de7;şeşte orizontul restrns al (a1iliei 7unnd >n (aţa co7iilor cerinţe

noiB deose*ite (aţ; de cele din (a1ilie) &a vrsta 7reşcolar; co7ilul devine 1ai inde7endentB iese

din li1itele (a1iliei şi >nce7e s; co1unice cu un cerc 1ult 1ai larg de adulţi şi de co7ii) &;rgirea

cercului de co1unicare necesit; din 7artea 7reşcolarului o st;7nire de7lin; a 1i2loacelor de

co1unicare 7rinci7alul dintre care este li1*a2ul) ezvoltare vor*irii se des(;şoar; >n cteva

direcţii# se 7er(ecţioneaz; >ntre*uinţarea ei >n 7ractic;B 7e 7arcursul co1unic;rii cu alte 7ersoaneB

li1*a2ul devine *aza restructur;rii 7roceselor 7sihice şi se trans(or1; >ntr-un instru1ent al

gndirii)

Rolul instituţiilor educaţionale şi >n 7rinci7al al celor 7reşcolareB este >n 7ri1ul rnd de adezvoltaB a (or1a li1*a2ulB vor*irea şi ai a-i 7reg;ti 7e co7ii 7entru activitatea social-

co1unicativ;) Dn aceast; 7reg;tire un rol i17ortant >i revine 7rocesului de >nsuşire a li1*ii

1aterneB care se realizeaz; cu succes >n cadrul activit;ţii ver*al-artisticeB activitate ti7ic; vrstei

co7il;riei ti17uriiB 7rin inter1ediul li1*ii ca siste1 şi al activit;ţii de vor*ire) Fa7tul c; >n

cadrul acestei activit;ţi li1*a este un 1i2locB iar vor*irea o 1odalitate de (or1ulare a gndului >n

7rocesul de vor*ire constituie un argu1ent conving;tor al ideii 7ro1ovate)

Cadrele didactice tre*uie s; o(ere co7ilului la gr;diniţ; o anu1it; li*ertate >n activitateaver*al-artistic; şi 7osi*ilitatea de a se 1ani(esta) "re*uie susţinute >ncerc;rile co7ilului de a

interacţionaB coo7era cu colegiiB dorinţa de a cunoaşte şi curiozitatea) Dntre 1etodele ver*ale

ex7use >n cadrul gr;diniţei 1ai des utilizate sunt# 7ovestireaB citireaB convor*ireaB 1e1orizarea şi

re7ovestirea) "oate avnd sco7ul de a >1*og;ţi voca*ularulB a dezvolta li1*a2ul coerent şi a

co17leta cunoştinţele co7iilor des7re 1ediul a1*iant şi des7re viaţa social;) Un alt sco7 al

acestor 1etode este de a (or1a atitudini 7ozitive (aţ; de textul literarB de a dezvolta i1aginaţia

creatoareB a cultiva dragostea de carteB dorinţa de a >nv;ţa la l;rgirea cercului de cunoştinţe

des7re lu1eB la sti1ularea i1aginaţiei şi s7iritului asociativB la trezirea curiozit;ţii) e ase1enea

utilizarea adecvat; a 1etodelor ver*ale contri*uie la# dezvoltarea atenţiei

auditiveB la activizarea e1oţiilor co7iilorB >1*og;ţirea voca*ularului activ şi 7asivB la >nsuşirea

cuvintelor noiB >nţelegerea li1*a2ului artistic al textului literarB 7;trunderea >n conţinutul a(ectiv

şi cel ideatic al o7erei)

40


22/90

ezvoltare vor*irii orienteaz; activitatea cadrelor didactice >n vederea rezolv;rii

ur1;toarelor o*iective (unda1entale#

N >1*og;ţirea voca*ularuluiB

N educarea culturii (oniceB

N (or1area corectitudinii gra1aticaleB

N dezvoltarea creativit;ţii ver*aleB

N (or1area ex7resivit;ţii vor*irii Hla co7ii 7reşcolari)

Procesul educativ-instructiv a de1onstrat c; textul literar 7oate (i (olosit cu succes >n rezolvarea

tuturor o*iectivelor enu1erate 1ai sus) Ex7resivitatea vor*irii orale se realizeaz; tehnic 7rin

res7iraţia corect;B ridicarea şi co*orrea vociiB 7rin 7auze (;cute la locul lor >n ti17ul vor*iriiB

evidenţierea 7rin voce a unor cuvinte şi ex7resiiB 7rin utilizarea te17oului şi al rit1ului corect al

vor*iriiB 7rin schi1*area 1elodiei tonuluiH7entru a ex7ri1a *ucuriaB 1ndriaB tristeţea etc))Dn cadrul instituţiilor 7recu1 gr;diniţa şi şcoala co7ilul >şi satis(ace con(or1 7ira1idei lui

,asloQ nevoi 7recu1 cea de educaţieB a(iliereB identitateB succes) "ot re(eritor la relaţia

gr;diniţ;-(a1ilieB gr;diniţei >i revine rolul de coordonator >n cadrul relaţiei ei cu (a1iliaB acest rol

deriv; din (a7tul c; este 7ri1a instituţie s7ecializat;B cu cadre didactice 7reg;tite 7entru

realizarea sarcinilor educaţiei 7reşcolare) Educatoarea are rolul de a asigura trans7arenţa

necesar; >n cunoaşterea de c;tre (a1ilie a nivelului de dezvoltare al co7iluluiB dar şi a c;ilor ce

sunt de ur1atB a 7riorit;ţilor educaţionale din (a1ilie)

*.* I(/!ran-a iner,eniei i(/$rii şi r!"$" "!#!/e'$"$i

Educaţia ti17urie se realizez; ca educaţie in(or1al;H>n (a1ilieB >n vecin;tate şi >n relaţii

co1unitareB 7rin 1ass-1ediaB ca educaţie (or1al;H>n creşeB gr;diniţe şi alte instituţii de ocrotire

şi educaţie şi su* (or1a educaţiei non(or1aleH>n clu*uri s7ortiveB *i*lioteciB 1uzee) Aşadar educaţia ti17urie este un as7ect esenţial >n conveţuirea >ntr-o societate u1an;)Educaţia 7arental;

este 7ri1a instanţ; care acţioneaz; >n acest sco7B>ns; la ora actual; din Ro1nia este o

co17onent; negli2at; a educaţiei ti17urii) u7; 0=n

7reg;tirea (e1eilor >ns;rcinate sau a tinerilor 7;rinţi) Instituţiile care şi-au adus contri*uţii >n

44


23/90

do1eniul co17etenţelor 7arentale au (ost >n s7ecial organizaţiile neguverna1entale) Dn

co1unit;ţile ur*ane s;race şi >n co1unit;ţile rurale un 1are nu1;r de 7;rinţi nu au cunoştinţele

de *az; şi a*ilit;ţile adecvate 7entru >ngri2irea şi dezvoltarea co7ilului >n ti17ul co7il;riei 1ici)

'alorile tradiţionale 7ro1ovate de (a1ilii cer din 7artea co7ilului o*edienţ; >n (aţa 1e1*rilor

adulţi ai (a1iliei) Feno1enul violenţei do1estice a(ecteaz; şi el dezvoltarea 1ultor co7iiB 7e

lng; li7sa de su7raveghere sau 7racticile a7roa7e inexistente de sti1ulare a co7ilului sau li7sa

de in(or1aţii 7rivind s;n;tatea şi nutriţia)

%chi1*;ri ale 7otenţialului educativ al (a1iliei s-au 7rodus continuuB >n (uncţie de

schi1*;rile econo1iceB culturaleB 7olitice şi sociale)

Pentru a-şi exercita cu succes rolul >n viaţa co7iilor (a1iliile tre*uie >ncura2ate şi s7ri2inite 7rin

acţiuni sociale s7eci(iceB care (avorizeaz; derularea o7ti1; a relaţiilor educaţionale) Aceast;

intervenţie socio-educaţional; este constituit; dintr-un co17lex de 1;suri care s7ri2in; (a1iliaBintervenind *ene(ic >n 1ecanis1ele care regleaz; relaţiile intra(a1ilialeB >n (avoarea educaţiei

(a1iliei şi a educ;rii co7iilor)

Dn ulti1ul ti17 au (ost dezvoltate >n cadrul şi cu s7ri2inul gr;diniţelor şi şcolilor di(erite

7rogra1e 1enite s;-i s7ri2ine şi s;-i in(or1eze 7e 7;rinţi >n leg;tur; cu educaţia co7iilor) P;rinţii

tre*uie s; cunoasc;B s; devin; conştienţi de in(luenţa 7e care o exercit; in(luenţa lor >n viaţa

co7iluluiB s; (ie convinşi c; educaţia ce tre*uie dat; co7ilului 7entru societatea actual; este

di(erit; de cele 7recedenteB c; societatea va (i di(erit; de cea actual;B iar co7ilul tre*uie 7reg;titcores7unz;torH,irela %toian 4558)

Aşadar 7;rinţii ai c;ror co7ii 1ani(est; o tul*urare de vor*ire tre*uie s; ia 1;suri ct 1ai

devre1e cu 7utinţ;B deoarece este *inecunoscut# cu ct se intervine 1ai re7ede cu att rezultatele

vor (i 1ai sigure şi 1ai uşor de atins de ase1enea este recunoscut i17actul şi sta*ilitatea >n ti17

a rezultatelor)

Un 7;rinte care sesizeaz; la co7ilul s;u o tul*urare de vor*ire 1ai uşoar; sau 1ai grav;

7oate reacţiona di(eritB >ns; du7; cu1 a1 1enţionat de2a a preveni este mai uşor dec!t să

corecteziB de aceea 1enţion;1 as7ectele ele1entare >n 7revenirea tul*ur;rilor de li1*a2#

O atenţie deose*it; tre*uie acordat; >n 7ri1ul rnd# 7revenirii in(ecţiilor cavit;ţii *ucale şi nazale

B igiena urechilorB 1;surilor ele1entare de su(lare a nasuluiB >nl;turarea vegetaţiilor adenoideB

1;surilor de 7rote2are a auzului de zgo1otul 7uternicB asigur;rii >n >nc;7erile de locuit a unui

1icrocli1at (avora*il din 7unct de vedere al te17eraturii şi u1idit;ţii aeruluiB >nl;turarea

46


24/90

o*iceiurilor negative de sugere a *i*eroanelor sau a o*iectelor tariB a degetelorB *uzelor) aca

adulţii vor acorda atenţie 1;surilor igienico-sanitareB vor asigura o *az; s;n;toas; 7entru

>nv;ţarea şi dezvoltarea vor*irii şi ar reduce >n 1od considera*il 7osi*ilitatea de a7ariţie a

tul*ur;rilor de vor*ireHCa1elia ?idaruB 455ncearc; s; o i1ite) e ase1enea

un alt as7ect i17ortant 7;rinţii tre*uie s; solicite co7ilului s; vor*easc; rarB >n 7ro7oziţii scurteB

utiliznd cuvinte uşor de 7ronunţat) u7; vrsta de cinci ani co7ilul care nu 7ronunţ; corect este

luat >n evidenţ; de logo7ed)

Practica a dovedit c; in 1area 1a2oritate a cazurilorB atunci cnd nu exist; cauze

1edicale deose*iteB tul*ur;rile de vor*ire la co7ii 7ot (i corectate 7rin exerciţii cores7unz;toare

su* su7ravegherea sau la indicaţiile unui logo7ed) Exist; >ns;B din 7;cate un nu1;r de co7ii aic;ror 7;rinţi trateaz; cu uşurinţ; ase1enea de(ecte de vor*ire considerndu-le >n 1od greşit ca

(iind trec;toare sau 1ai 1ult dect attB >ntreţinndu-le s7re 7ro7riul lor a1uza1ent)

Ase1enea atitudini au ca e(ect sta*ilizarea de(ectelorB trans(or1area lor >n de7rinderi greşite de

7ronunţie ce 7ot 7ersista 7e tot 7arcursul vieţiiH,argareta ,odreaB 0==4)

Dn concluzie 7;rinţii co7iilor cu tul*ur;ri de li1*a2 nu ar tre*ui s; ignore tul*urarea co7ilului sau

s; a1ne corectarea acesteiaB el 7oate cu a2utorul educatorului şi al unui logo7ed s; evite (ixarea

şi co17lexele din viitor att ale sale ct şi ale co7ilului)e o i17ortanţ; ca7ital; este >n acest caz relaţia 7;rinte educator logo7ed) P;rinţii au

nevoie s; ştie de ce şi cnd tre*uie s; a7eleze la logo7ed) Oricare ar (i >17re2ur;rileB dezvoltarea

greoaie a vor*irii unui co7il este deseori 7ri1ul se1n c; ar avea nevoi s7ecialeB c; s-ar i17une

deci un consult 1edical avizat) e cele 1ai 1ulte ori tul*urarea de vor*ire a co7ilului este

de7istat; la gr;diniţ;B de educatoareB care ulterior 7ot (ace tri1itere c;tre un logo7ed) Aici co7ilul

7ri1eşte un diagnostic şi este >ncadrat >ntr-un anu1it ti7 de tera7ie care >l va a2uta s;-şi corecteze

tul*urarea de li1*a2)

Intervenţia logo7edic; cu7rinde ur1;toarele eta7e#

0) e7istarea 7ro*le1ei se identi(ic; ceea ce tre*uie corectatB acea 7arte unde co7ilul

>ntlneşte di(icult;ţi de 7ronunţie)

4.


25/90

4) Evaluarea co17lex; aceast; evaluare co17lex; 7oate (i de ordin generalHsesiznd locul

co1unic;rii >n 7ersonalitatea co7ilului sau s7eci(ic;Hse identi(ic; >n detaliu (iecare 7ro*le1; de

co1unicare)

Unul dintre cele 1ai i17ortante 1o1ente ale evalu;rii este cel al sta*ilirii cauzelor care

deter1in; di(icult;ţile de li1*a2) A evalua li1*a2ul unui co7il >nsea1n; a 1;sura di(icult;ţile

acestuia >n ariile s7eci(ice ale acestui 7roces 7sihic 7entru a 7utea interveni e(icient) Este (oarte

i17ortant de ase1enea s; se utilizeze 1etode de identi(icare a 7ro*le1elor de vor*ireB adecvate)

6) Intervenţia 7ro7riu-zis; cu evalu;ri 7eriodice# du7; >ncheierea eta7ei anterioare logo7edul va

şti care este 7ro*le1a co7iluluiB el va ela*ora un 7lan de intervenţie 7ersonalizat care schiţeaz;

conduita tera7eutic;B individualizat; >n (uncţie de di(icult;ţile şi co17etenţele co7ilului) Acest

7lan tre*uie s; ţin; cont de vrsta co7ilului şi 7articularit;ţile lui 7sihoindividuale)

Intervenţia logo7edic; tre*uie s7ri2init; nea7;rat de 7;rinţi şi de o*icei se realizeaz; >ntr-un s7aţiu >n care co7ilul tre*uie >nsoţit de (a1ilieB iar la (inalul (iec;rei unit;ţi de intervenţie este

necesar; evaluarea 7rogreselor) Acestea se analizeaz; >17reun; cu 7;rinţii şi se consolideaz;

7rin te1a 7entru acas;) Este i17ortant ca 7;rinţii s; continue acas; exerciţiile logo7edice

necesareB exerciţii reco1andate de c;tre logo7ed) ac; 7;rinţii se vor i17lica şi nu vor l;sa totul

>n 1na logo7eduluiB rezultatele vor (i se1ni(icativ 1ai *uneB iar ca ti17 se vor ar;ta 1ai

curnd) e ase1enea s7ri2inul co7ilului tre*uie s; vin; şi din 7artea educatoareiB care ar tre*ui s;

s7ri2ine consolidarea 7rogreselor)Este necesar ca 7;rintele şi logo7edul s; discute de (iecare dat; cnd co7ilul are o şedinţ;

logo7edic;) iscuţia tre*uie s; (ie (ireasc;B 7ozitiv; şi este *ine ca ea s; nu se 7etreac; totdeauna

de (aţ; cu co7ilul) Un lucru deose*it de i17ortant este s; nu descura2;1 co7ilulB s;-l in(or1;1

asu7ra 7rogreselor (;cute şi s;-l reco17ens;1 7entru e(ortul s;u) Pentru (iecare intervenţie

logo7edic;B este *ine ca logo7edul şi 7;rintele s; se s(;tuiasc; şi s; g;seasc; calea cea 1ai

adecvat; 7entru (iecare co7il) Acest lucru este necesar 7entru ca 1etoda 7rin care se va lucra cu

co7ilul s; (ie 7ersonalizat; şi s;-i 7lac;B s;-l 1otiveze 7e co7il şi s;-l >ncura2eze) %;-l (ac; s; >i

7lac; ceea ce (ace şi s; de7;şeasc; 1ai uşor 7artea >n care >ntlneşte 7iedici)

.) Evaluarea (inal; la (inalul intervenţiei logo7edice este necesar; o evaluare (inal;)

Prin aceast; evaluare se identi(ic; 7rogresele realizateB stagn;riB a1elior;ri sau regreseB

>n (uncţie de aceste rezultate se 7rogra1eaz; alte 1etode sau se >ncheie intervenţia logo7edic;B

cazul >n care tul*urarea co7ilului dis7are)

48


26/90

Ca rezultat al 7rocesului de (or1are a activit;ţii ver*al-artisticeB >nce7ut >n co7il;ria

ti17urieB a7are tre7tat şi co17etenţa co1unic;riiB rezultat al unei 1unci te1atice insistente şi

co17licate a cadrelor didactice >n 7arteneriat cu 7;rinţii şi co7ii

*. Ine#rarea 0!/ii"!r 0$ $"%$r&ri 'e "i(%a) 2n #r&'ini-&

Educaţia integrat; se re(er; >n esenţ; la integrarea >n structurile >nv;ţ;1ntului de 1as; a

co7iilor cu cerinţe educative s7eciale >n educaţie#co7ii cu de(icienţe senzorialeB (iziceB

intelectualeB de(avorizaţi socio-econo1ic şi culturalB co7ii din centrele de asistenţ; şi ocrotireB

co7ii cu uşoare tul*ur;ri socio-a(ective şi co17orta1entaleB sau co7ii cu tul*ur;ri de li1*a2B caz

analizat >n lucrarea de (aţ;)

Dn literatura ro1neasc; de s7ecialitate 1ai este >ntlnit; şi su* denu1irea de educaţieincluziv; sau >nv;ţ;1nt integrat) Dn cazul ţ;rii noastreB siste1ul >nv;ţ;1ntului s7ecial este

organizat 7rin analogie cu siste1ul >nv;ţ;1ntului o*işnuitB cu7rinznd ur1;toarele ti7uri de

(or1e# >nv;ţ;1nt 7reşcolar-gr;diniţe s7ecialeB gru7e s7eciale 7e lng; gr;diniţe o*işnuite sau

7rin integrarea individual; >n gr;diniţe o*işnuiteHcu sau (;r; (or1eJstructuri şi servicii de s7ri2in

şi asistenţ; social;) Ceea ce este de re1arcat este (a7tul c;# >nv;ţ;1ntul tre*uie ada7tat la

cerinţele co7ilului şi nu co7ilul tre*uie s; se ada7teze la cerinţe 7re(a*ricate) O 7edagogie

centrat; asu7ra co7ilului este *ene(ic; 7entru toţi cei care studiaz; >n condiţii ct 1ai nor1aleH%)"ihanB 455nv;ţa ct şi di(eritele grade de reuşit; şcolar;B

asigurnd o educaţie de calitate 7entru toţi 7rin# 7rogra1e de >nv;ţ;1nt adecvateB organizare

e(icient;B strategii didactice concreteB (olosirea o7ti1; a resurselor şi 7arteneriat cu celelalte

instituţii ale co1unit;ţii)

Dn aceast; lucrare ne re(eri1 >n 7rinci7al la co7ii cu tul*ur;ri uşoare de vor*ire care 7ot (i

integraţi uşor >ntr-o gr;diniţ; nor1al;) Atunci cnd ne re(eri1 la dezvoltarea co7ilului tre*uie

reţinut un as7ect (oarte i17ortant# dezvoltarea este un 7roces individual şi deşi eta7ele de

dezvoltare sunt atri*uite co7ilului >n generalB acestea ţin de unicitatea lui) Ast(el chiar dac;

educatorul sau 7;rintele identi(ic; anu1ite >ntrzieri >n dezvoltare nu tre*uie s; se gr;*easc; >n a

da un diagnostic de co7il cu 7ro*le1e sau cu nevoi s7eciale de educaţie) Dns; >n cazul

43


27/90

tul*ur;rilor de li1*a2B dac; acestea sunt identi(icate la co7ilB tre*uie luate o serie de 1;suri de

corectare cu a2utorul unor exerciţii de li1*a2)

!u tre*uie uitat (a7tul c; aceşti co7ii au aceleaşi nevoi ca şi cei cu dezvoltare ti7ic;# s;

co1uniceHaşa cu1 7otB s; se 2oaceB s;-şi controleze 1ediul (izic şi socialB s; (ie iu*iţi şi

acce7taţiB s; se si1t; >n siguranţ;B s; >şi dezvolte a*ilit;ţile la 1axi1u1 de 7otenţial) i(erenţa

const; c; aceşti co7ii au nevoie de strategii şi 1etode s7eciale ada7tate nevoilor lorB iar >n cele

1ai (recvente cazuri dac; >ntre (a1ilie şi educator este o *un; cola*orare co7ilul de7;şeşte cu

succes acea tul*urare)

Educatorii tre*uie s;-şi concentreze e(orturile s7re >1*un;t;ţirea c;ilor 7rin care ei

r;s7und tuturor co7iilor dintr-o clas;B 7riviţi ca individualit;ţi) %co7ul cadrului didactic este de ai

a2uta 7e toţi elevii s; do*ndeasc; succesul >n clas;B inclusiv 7e cei care au de(icienţe sau

di(icult;ţi 7articulare de de7;şit)"ul*urarea de li1*a2 (ace 7arte din ti7ologia categoriilor de cerinţe educative s7eciale

ur1;rite >n 1aterialul U!E%CO) Prin "erinţe Educaţionale #peciale >nţelege1 acele necesit;ţi

educaţionale co17le1entare o*iectivelor generale ale educaţiei şcolareB necesit;ţi care solicit; o

şcolarizare ada7tat; 7articularit;ţilor individuale şiJsau caracteristice unei de(icienţe Hori

tul*ur;ri de >nv;ţareB 7recu1 şi o intervenţie s7eci(ic;B 7rin rea*ilitareJrecu7erare

cores7unz;toareH") 'ras1aş 4550) Registrul acestora >n conce7ţia U!E%CO cu7rinde#

di(icult;ţiHdiza*ilit;ţi de >nv;ţareB >ntrziere 1intal;Jdi(icult;ţi severe de >nv;ţareBtul*ur;riHdezordini de li1*a2B diza*ilit;ţi (iziceJ1otoriiB de(icienţe vizualeB de(icienţe auditiveB

tul*ur;ri e1oţionale şi de co17orta1entHU!E%CO 0==8)

"er1enul de de(icienţ; se1ni(ic; a*senţaB 7ierderea sau alterarea unei structuri ori a unei (uncţii

anato1iceB (iziologice sau 7sihologice) e(icienţa 7oate (i rezultatul unei 1aladiiB a unui

accidentB dar şi a unor condiţii negative din 1ediul de dezvoltare al unui co7il)

Ex7erienţa educatorilor s7une c; >nsuşirea li1*a2uluiB a 7rice7erilor şi co17etenţelor de

co1unicare la vrsta 7reşcolar; 7ot (i (or1ate 1ai lesne şi 1ai calitativ 7e *aza textelor din

literatura 7entru co7iiB >n cadrul aşa-nu1itei activit;ţi ver*al artisticeH"a1ara $rsanuB 4558)

Ast(elB 7recu1 susţin şi 7sihologiiB >n 7rocesul de co1unicareB li1*a şi vor*irea Hcare a7ar ca şi

condiţii ale co1unic;riiB au ca su7ort cuvinte aleseB ex7resii (ru1oase şi 1odele lingvistice *ine

gndite şi corect (or1ulate de c;tre scriitori) "extele literare contri*uie conco1itent şi la

>1*og;ţirea cunoştinţelor co7iilor din diverse do1enii ale ştiinţelor) Ca rezultat al 7rocesului de

49


28/90

(or1are a activit;ţii ver*al-artisticeB >nce7ut >n co7il;ria ti17urieB a7are tre7tat şi co17etenţa

co1unic;riiB rezultat al unei 1unci te1atice insistente şi co17licate a cadrelor didactice >n

7arteneriat cu 7;rinţii şi co7ii) Funcţia de co1unicare ca (uncţie de *az; a li1*a2ului se dezvolt;

intensB avnd unele 7articularit;ţi) Preşcolarul co1unic; doar cu cei a7ro7iaţi sau cu cei 7e care

>i cunoaşte *ine) Aceast; co1unicare se 7roduce >n cadrul unei situaţii concrete şi este generat;

de acţiuni sau o*iecteB >n(;7tuindu-se cu a2utorul vor*irii situative) 'or*ire situativ; 7e de7lin

>nţeleas; de interlocutoriB care cunosc situaţia >n cauz;) "i7ic 7entru vor*irea situativ; este

o1iterea su*iectului su*nţelesB care este >nlocuit >n cea 1ai 1are 7arte de 7ronu1e) e aceea

li1*a2ul 7reşcolarului este >17estriţat de elBeaşi ele)

Continund s; discute 7ro*le1a des7re corelaţia 7roceselor dezvolt;rii ver*ale şi a celei

cognitiveB re7rezentanţii diverselor teorii 7siholingvistice su*liniaz; necesitatea utiliz;rii

(olclorului şi a literaturii artistice att >n sco7ul dezvolt;rii ver*aleB ct şi a celei cognitive aco7iilorB dar 1ai ales >n sco7ul dezvolt;rii 7ersonalit;ţii >n general)

Pri1a 1;sur; luat; de educator >n s7ri2inul acestor co7ii este aceea de a discuta cu (a1ilia 7entru

orientarea acesteia s7re un s7ecialist >n vederea intervenţiei adecvate)

Dn unit;ţile unde nu exist; logo7ed activitatea educatoarelor viznd corectarea tul*ur;rilor

de li1*a2 la co7ii este 1ai intens;B res7onsa*ilitatea ce le revine 1odi(ic; cantitativ accentul

i17ortanţei acestui de1ers)

Practica a dovedit c; atitudinea educatoarei tre*uie s; dovedeasc; cal1B *un;voinţ;BatractivitateB s;-i >ncura2eze şi s;-i 1o*ilizeze 7e toţi co7ii >n e(ectuarea exerciţiilor) !u se va

eticheta nici un co7il ca de(icient de vor*ireB ci se va c;uta s; se creeze o at1os(er; colegial;B

o7rindu-i 7e co7ii s; rd; de colegii lorB care au 7ronunţat greşit) Conduita şi atitudinea de

ansa1*lu a cadrului didactic tre*uie s; de1onstreze celorlalţi co7ii c; i se acord; cu tul*ur;ri

aceeaşi valoare ca şi celorlalţiB res7ectndu-se 7rinci7iul de1ocratic al valorii egale) "re*uie

evitat; co17;ti1irea evident;B 1ila sau alte conduite inadecvate care 7ot se1ni(ica

devalorizarea) Ori de cte ori este 7osi*il tre*uie ex7ri1ate aceleaşi aşte7t;ri şi sta*ilite li1ite

si1ilare >n >nv;ţareB ca şi 7entru ceilalţi co7ii) Este necesar; 1ult; r;*dareB >n corectarea

tul*ur;rilor de li1*a2B exerciţiile dovedindu-şi e(icacitatea >n ti17)

Integrarea co7iilor cu tul*ur;ri de vor*ire >n 7rogra1ul gr;diniţei este (acilitat; de

realizarea 7arteneriatului >ntre 7;rinţi şi gr;diniţ;) P;rinţii (iind cei care deţin cele 1ai 1ulte

in(or1aţii des7re co7il) Dn generalB relaţia de 7arteneriat 7resu7une reuniuni de in(or1are a

4


29/90

7;rinţilor cu 7rivire la conţinuturile şi 1etodele didacticeB la 7rogra1ele gru7elorB 7resu7une

şedinţe cu 7;rinţiiB 7artici7area acestora la ser*;riB excursii etc) Dn 1od s7ecialB relaţia gr;diniţei

cu 7;rinţii co7iilor cu tul*ur;ri de vor*ire este nu nu1ai *ene(ic;B ci şi necesar;B ea (urniznd

in(or1aţional s7eci(icul diza*ilit;ţii co7iluluiB 7recu1 şi tot ceea ce 7n; >n 1o1entul includerii

>n >nv;ţ;1ntul de 1as; a co7ilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuiaHincluznd

necesit;ţi de ordin (izic sau 7sihic şi (actori 1otivaţionali)

e 1are i17ortanţ; sunt in(or1aţiile re(eritoare la (actorii de in(luenţ; negativ; care ar tre*ui s;

(ie evitaţiH(o*iiB ne7l;ceriB sti1uli negativiB atitudini care deter1in; inhi*area sau izolarea)

$una co1unicarea 7;rinte-educator sau chiar co1unicarea 7;rinte-co7ilB >n contextul

integr;rii co7ilului >n instituţia gr;diniţei asigur; un *un echili*ru)

Pentru integrarea cu succes a co7iilor cu tul*ur;ri de li1*a2 >n >nv;ţ;1ntul de 1as;B >n gru7ele

o*işnuite de co7ii sunt necesare#N existenţa unor centre de resurseB in(or1are şi co1unicareB

N (or1area iniţial; si continu; a cadrelor didactice >n aceast; 7ro*le1;B

N ada7tarea şi (lexi*ilitatea curricu1ului 7reşcolarB

N evaluarea 7rogresului şcolar al co7iilor cu tul*ur;ri de li1*a2B

N i17licareaB >ncura2area 7artici7;rii 7;rinţilorB schi1*ul de in(or1aţiiB consilierea 7;rinţilor >n

1;sura solicit;rilor şi a necesit;ţilorB 1o*ilizarea resurselor u1ane dis7oni*ile şi co17etente)

Atitudinea educatoarei şi a celorlalte 7ersoane din 1ediul a7ro7iat al co7ilului are o(oarte 1are i17ortanţ; asu7ra vor*irii acestuiaB >n s7ecial asu7ra (ix;rii unor di(icult;ţi de

7ronunţare şi de articulare ca tul*ur;rile de li1*a2) %unt d;un;toare 7entru co7il şi dezvoltarea

saB din 7artea 7;rinţilor att o atitudine hi7erexigent;B ct şi una 7rea 7er1isiv;B a1*ele

conducnd la 7ertur*area relaţiilor dintre 7;rinţi şi co7ii şi la (or1area la aceştia a unor condiţii

indezira*ile) Conduita echili*rat;B co1unicarea corect; (recvent; cu co7ilulB antrenarea sa >n

viaţ; şi >n unele 7ro*le1e ale (a1iliei sunt de natur; s; >l sti1uleze su* toate as7ecteleB s;-i

dezvolte >ncrederea >n sine şi atitudinile voluntare)

'or*irea co7ilului re7rezint; o gndireB o re(lectare a vor*irii 7e care o aude >n 2urul s;u)

%u* acest as7ect 1ediul >ncon2ur;tor devine res7onsa*il de vor*irea co7iilor din 1o1entul >n

care acesta >nce7e s; se e1it;) e negli2at este şi i17ortanţa nivelului socio-cultural al 1ediului

asu7ra co7ilului) Cu ct 1ediul este 1ai elevatB nivelul cultural 1ai ridicat şi co7ilul 1ai 1ult

ti17 >n 1ediul şi 7rezenţa adulţilor cu att el va (i 1ai sti1ulatB va g;si 1odele 1ai corecte şi

4=


30/90

1ai 7uţin di(erenţiate >ntre eleB >nct aceast; sti1ulare se va resi1ţi 7ozitiv asu7ra dezvolt;rii

li1*a2ului) i17otriv; un 1ediu cultural s;racB un li1*a2 s;rac adeseori >n 2argon sau 7lin de

regionalis1eB va deveni 1odel 7entru co7il) Ast(el co7ilul va >nv;ţa s; 7ronunţeB s; re7ete şi

s;-şi >nsuşeasc; ceea ce aude >n 2urul s;u) Adeseori 1ediile (oarte s;race conduc la o insu(icient;

sti1ulare şi dezvoltare intelectual; a acestoraB co7ii nor1ali a2ungnd s; se co17orte ca de*ilii

1intali)

Concluzion;1 c; res7onsa*ilitatea educatoareiB 1ai ales >n ast(el de situaţii ca cele

enu1erate 1ai susB este (oarte 1are) !u doar c; tre*uie s; ada7teze 1etodele şi s; lucreze 7e

corectarea tul*ur;rilor de vor*ireB dar ea se 1ai 7oate lovi şi de necola*orarea cu unii dintre

7;rinţiB sau şi 1ai r;u o*iectivele şi valorile 7;rinţilor (iind contrare celor din gr;diniţ;Jşcoal;)

Dn 1unca de 7revenire şi corectare a de(ectelor de vor*ireB o 1are i17ortanţ; o are relaţia

educator-logo7ed) Aceast; relaţie tre*uie s; >ncea7; >n 1o1entul o*serv;rii de c;tre educator aeventualelor tul*ur;ri a7;rute >n dezvoltarea vor*irii co7ilului şi tre*uie s; continue 7n; la

>nl;turarea de(initiv; a tul*ur;rilor) Dns; aceast; relaţie nu este 7osi*il; >n unele situaţiiB cu1 sunt

1ediile s;race sau cazul gr;diniţelor din 1ediul rural din Ro1nia unde co7ii nu sunt >n

su7ravegherea sau >n evidenţa vreunui logo7edB ast(el educatoarea este singura instanţ; educativ;

cu studii de s7ecialitate cea 1ai co17etent; >n consilierea (a1iliei >n s7ri2inul corect;rii de

li1*a2 a co7ilului şi corectarea de li1*a2 a acestuia)

65


31/90

CAPITOLUL III

LOCUL SI ROLUL 5AMILIEI IN CORECTAREA TULBURARILOR DELIMBAJ LA COPIL

.1 5a(i"ia şi f$n0-ii"e ei e'$0ai!na"e

Fa1ilia re7rezint; instanţa (unda1ental; >n (or1area şi dezvoltarea individului) 'o1>nce7e 7rin a de(ini (a1ilia din 7unct de vedere 2uridic) in 7unct de vedere 2uridic 1ai 1ulţi

autori au concluzionat c; SF1ilia constitue o (or1; istoric; de organizare a vieţii >n co1unB care

are la *az; uniunea dintre un *;r*at şi o (e1eie şi rudele acestoraH+h) "o1şaB +h) +rigoreB C)

PrleaB et al 0=nte1eiaz; 7e c;s;toria li*er consi1ţit; >ntre soţiB 7e

egalitatea acestora şi 7e dre7tul şi >ndatorirea 7;rinţilor de a asigura creştereaB educaţia şi

instruirea co7iilor H,arcel RusuB 4558) A1 7ornit de la aceste dou; de(iniţii toc1ai 7entru a

ilustra ce insea1n; (a1ilia şi care sunt >ndatoririle acesteia 7rev;zute de lege)

u7; cu1 a1 v;zut >ntre (uncţiile (a1iliei 1enţionate >n doctrina 2uridic; se a(l; şi

(uncţia educativ;B >ntruct este *inecunoscut (a7tul c; (a1ilia este cadrul de >nce7ut al (or1;rii

7ersonalit;ţii unui individ) Aşadar 7;rinţii re7rezint; 7ri1a autoritate care acţioneaz; >n (or1area

regulilor şi acordarea s7ri2inului)Dn cazul >n care 7;rinţii nu >nde7linesc >ndatoririle (aţ; de co7il

sau realizeaz; >nde7liniri de(ectuase 7ot interveni sancţiuni cu1 ar (i# dec;derea din dre7turile

7;rinteştiB darea co7ilului >n 7lasa1ent (a1ilial sau >ncredinţarea lui s7re creştere şi educare unor

terţe 7ersoaneB a2ungndu-se chiar H>n cazuri (oarte grave la r;s7underea civil;B ad1inistrativ;

sau chiar 7enal;B>ns; du7; cu1 de2a sTa 1enţionat asta >n cazuri (oarte graveB este cazul(a1iliilor dezorganizate) Acest ti7 de (a1ilii au >n 1od caracteristic a(ectat ti7arul de

co1unicareB iar echili*rul (a1iliei este sever tul*urat de existenţa con(lictelor) Fa1ilia 7oate

in(luenţa co7ilul 7e 1ai 1ulte c;iB iar rezultatele dis(uncţiei (a1iliale se situeaz; undeva >ntre cei

60


32/90

doi 7oli# hi7er7rotecţie sau negli2are) Dntr)o (a1ilie echili*rat; >ns;B co1unicarea dintre 1e1*rii

s;i decurge (;r; 7ertur*;ri)

Fa1ilia este 7ri1a şcoala a co7ilului) Ea re7rezint; nucleul social sau celula societatii)

Fa1ilia este cea care r;s7unde de satis(acerea tre*uinţelor ele1entare ale co7ilului şi de 7rotecţia

acestuia) Ea re7rezint; 7entru co7il 7ri1ul sau univers a(ectiv si social) "r;s;turile şi

coordonatele 7ersonalit;ţii se cristalizeaz; >n ra7ort cu 1odelul şi natura situaţional; tr;it; >n

1od directB ne1i2locit de co7ilB >n 1ediul (a1ilialB iar atitudinea 7;rintilor au consecinţe dura*ile

asu7ra 7ersonalit;ţii >n (or1are a acestuiaHE1ilia %oriţeuB 4559)

%a constatat c; (a1ilia exercit; o in(luenţ; att de adnc; >nct ur1ele ei r;1n uneori

>nti7;rite 7entru toat; viata >n 7ro(ilul 1oralTs7iritual al acestuia) Dn cazul (a1iliilor

su*culturaleB a (a1iliilor de(avorizate >n care nu exist; cadrul şi conditiile necesare >nv;ţ;riiB care

negli2eaz; şi nu su7ravegheaz; co7iiB nu 1enţin leg;tura cu instituţiile şcolareB lasnd educaţianu1ai 7e 1na educatorilorB a7are riscul (actorilor de stress in ada7tarea la viaţa şcolar;H!)

'ladB 0==.) Interventia (a1iliei >n (or1area caracterului co7ilului >nce7e >naintea altor

instituţii)Dn generalB cei doi 7;rinţiB deşi sunt i17licaţi egal >n 7rocesul de educaţie al

co7iluluiJco7iilorB deţin roluri di(erite),a1a asigur; c;ldura a(ectiv;B iar tat;l re7rezint;

autoritateaB 1a1a are o S(uncţie interioar;7e cnd tat;l are o(uncţie exterioar; HE1ilia

%oriţeu 4559)Pri1a dintre (uncţii B cea interioar;B 7e care o deţine 1a1a se re(er; la at1os(era

intra(a1ilial; şi la asigurarea securit;ţii a((ectiveB la asigurarea cal1ului şi c;lduriiB iar cea de adoua se re(er; 1ai degra*; la co1unicarea socio-(a1ilial; şi la res7ectarea nor1elor

1orale)$inenţeles c; a1*ii asigur; senti1ental de co1(ort şi securitateB a1*ii sunt r;s7unz;tori

de situaţia co7ilului >n cadrul (a1ilieiB de o7ti1izarea vieţii de (a1ilie)Acest lucru se va realiza

>n ar1onie dac; cei doi 7;rinţi vor >1*ina cele dou; as7ecteB atitudinea a(ectuas; a 1a1ei cu

autoritatea sau exigenţa raţional; a tat;lui)

O viaţ; de (a1ilie >n care exist; 1ari di(erenţe de o7inii >n ce 7riveşte creşterea şi

educarea co7iluluiJco7iilorB >n care nu exist; unitate de cerinţe şi consecvenţ; >n atitudiniB o viaţ;

de (a1ilie (r;1ntat; de tensiuniB li7sit; de a(ecţiuneB cu con(licte ce 7ot genera acte de o7oziţie

sau chiar violenţ; va conduce inevita*il la reacţii de inada7tareB (rustr;riB la st;ri de dezechili*ru

a(ectiv ale co7iluluiH/) de A2uriaguerraB P) $ovetB +il*ert Ro*inB ) A*ra1son 0==5) Dn (a1ilie

se constitue senti1ental de a7artenenţ; social;B 7entru c; (a1ilia este in 7ri1ul rand o instituţie

social; (unda1ental;B este un gru7 social >n care 1e1*rii sunt legaţi 7rin anu1ite relaţii

64


33/90

*iologice dar şi 7siho-1orale econo1ice şi 2uridiceB r;s7unznd unul 7entru altul >n (aţa

societ;ţii) 'iaţa co7ilului >n (a1ilie sintetizeaz; >ntr-o 1anier; 7articular; as7ectele sociale)

Caracteristicile vietii >n cadrul (a1iliei sunt date att de structura relaţiilor ce se constitue la

nivelul s;uB ct 1ai ales de valorile 7e care se >nte1eiaz; aceste relaţii şi 7e care le 7ro1oveaz;)

e exe17lu dac; >n (a1ilie se instaleaz; un cli1at *azat 7e inegalitate >ntre 1e1*rii eiB acest

(eno1en negative se va re7ercuta tot negative şi asu7ra in(luenţelor educative ale (a1ilieiB

distorsionndule sensulB ast(el >nct >ntre societate şi (a1ilie 7ot a7;rea uneori contradicţii şi

discordanţe Hunele att de 1ai >nct resta*ilirea echili*rului 7are 7ractic i17osi*il; din 7unct de

vedere al (inalitaţii şi cerinţelor educative) Cel 1ai (recvent stil >ntalnit intr-un ast(el de

1odelHre(eritor la exe17lu este stilul autoritarist B cel *azat 7e valorizarea su7unerii şi

res7ectului excesiv)Aceşti 7;rinţi nu vor negocia reguli şi nici tre*uri casniceB ei cred >ntr-o

ierarhie (a1iliala strict;B cu tat;l de o*icei >n vr(B 1a1a su*ordonat; lui iar co7ilul ocu7ndulti1ul loc)

ereglarea cli1atului (a1ilial genereaz; st;ri tensionaleB *loca2e sau dis(uncţii ale

co1unic;rii dintre 7;rinţi şi co7iiB st;ri de insatis(acţii co17orta1entale regressiveB ti1iditate

excesiv; sau ostilitate) I17ortante e(ecte negative 7rovoac; şi 7er1isivitatea sau toleranta

excesiva) Ele genereaz; o relativ; destructurare a relaţiilor de (a1ilie (iind >nsoţit; de o sl;*ire

considera*il; a 7otenţialului educativ al 1ediului (a1ilialH,arinela Alecu 4559)

,ulţi 7;rinţi devin >ngri2oraţi de dezvoltarea co7ilului a*ia atunci cnd realizeaz; c;(olosirea li1*a2ului e di(erit; de a altor co7ii de vrsta lui) Asta se >nt17l; cnd 7;rinţii au

ocazia s;-şi co17are 7ro7riul co7il cu alţii sau cnd cineva le atrage atenţia) Exist; (a1ilii Hşi nu

7uţineB din 7;cate>n care cei doi soţi nu-şi 7ro7un realizarea unor o*iective educative co1uneB

s7re exe17lu 1a1a >ncearc; s;-l a2ute 7e co7il s;-şi corecteze tul*urarea de li1*a2B 7rin

7arcurgerea anu1itor exerciţiiB reco1andate de educator sau logo7edB iar tat;l s; trateze cu

su7er(icialitate 7ro*le1a co7iluluiB s; considere aceast; tul*urare ca (;cnd 7arte din co7il;rie

sau s; considere c; sunt atţia s7ortivi de succes care >nc; au tul*ur;ri de vor*ire) Ast(el tat;l

7oate s; r;s7und; chiar cu ironie la 1;sura luat; de 1a1;B iar co7ilul va deveni şi 1ai

dezorientat) Acest (a7t creeaz; derut; 7entru co7ilB el va crede c; se a(l; >n (aţa a dou; ta*ere

adverseB trecnd (;r; 7rea 1ult discern;1nt de 7artea uneia dintre ele) !u nu1;rul de cadouriB

nu orele de 7rezenţ; (izic; al;turi de co7il >n (a1ilie este 7recu17;nitor >n 1unca de educaţie

Hdeşi au şi acestea rolul lorB ci conţinutul activit;ţii şi al tuturor acţiunilor des(;şurate >n (a1ilie

66


34/90

7rin ele1entele sale concreteB co17onente in(luenţeaz; >n ra7ort cu natura sa 7ersonalitatea

co7ilului)

Relaţia educativ; 7;rinte- co7il este direct in(luenţat; de aşte7t;rile sau 7retenţiile (aţ; de

co7il acestea nu ar tre*ui s; >i 7laseze 7e co7ii >ntr-un rol cu 7rea 1ulte constrngeri şi (oarte

7uţine situaţii de a se des(;şura li*erB activeB o7ţional cu iniţiative 7ro7rii) %-a constatat c;

activitatea educativ; din (a1ilie ar tre*ui s; ur1;reasc; >ntr-o 1ai 1are 1;sur; ada7tarea şi

totodat; rationalizarea exigenţelorB a cerinţelor (a1iliale la 7osi*ilit;ţile de >nţelegere ale

co7iilorH,arinela AlecuB E1ilia %oriţeu 4559)O relatie *un; >ntre 7;rinţi şi co7ii este condiţia

dezvolt;rii s;n;toase şi ar1onioase a co7ilului) Dntr-un co17ediu 1ai vechi de 7edagogie Ion

Po7escu s7une c; S7e lng; rolul de 1odel 7entru co7ii 7;rinţii au şi rolul de a-i >ndre7ta 7e

co7ii 7e calea cea drea7t; şi s; corecteze ceea ce tre*uie corectatHI) Po7escu 0


35/90

i !U >l r;s(;ţa exagerat

2 !U >l 1inţi niciodat;

K !U >i cere res7ectarea unor reguli inadecvate vrstei lui

l !U utiliza 1etode 1oralizatoare care induc vinov;ţia

1 !U da co7ilului ordine

Fiecare 7;rinte are stilul 7ro7riu >n >nde7linirea (uncţiei educativeHAnişoara %trachin;B

455i 7er1ite co7ilului s; se 1ani(este cu1 vrea elB (;r;

ai i17une 7rea 1ulte restricţii) %e consult; cu el cnd ia o decizieB >i d; li*ertate de ex7ri1areB

1ani(est; interes (aţ; de tot ce (ace co7ilul B iar cazurile >n care >l 7ede7seşte sunt (oarte rare)

Aceast; atitudine >i 7er1ite co7ilului s; ai*; o 7ersonalitate distinct;B 1arcant;B original;B >i

dezvolt; ca7acitatea de a lua decizii şi creativitatea) Pe de alt; 7arte co7ilul crescut >ntr-o1anier; indulgent; >i va (i greu s; >nţeleag; rolul li1itelorB a regulilor şi s; ţin; cont de ele atunci

cnd situaţia o cere)

%$Părintele autoritar se caracterizeaz; 7rin (a7tul c; >i cere co7ilului s; res7ecte cu stricteţe B

(;r; s; co1enteze regulile i17use şi la cea 1ai 1ic; greşeal; este 7ede7sit) Intenţia co7ilului de

aşi 1ani(esta inde7endenţa este inter7retat; ca o (or1; de r;zvr;tireB (a7t ce re7rezint; o surs;

i17ortant; a con(lictelor 7;rinte-co7il) %tilul autoritar al 7;rintelui >l >nvaţ; 7e co7il s; devin;

ordonatB disci7linatB res7ectuosB >i dezvolt; si1ţul criticB >l >nvaţ; s; devin; 7er(ecţionist)ezavanta2ele co7ilului crescut >n acest s7irit sunt# co7ilului >i va (i greu s; devin; 1alea*il şi

sensi*il la dorinţele celor din 2urB va (i neiert;tor cu cei care >i greşesc) e ase1enea acest co7il

va >nt17ina di(icult;ţi >n realizarea unei co1unic;ri e(icienteB va (i li7sit de iniţiativ;B de cura2

şi va (i veşnic ne1ulţu1it deoarece se te1e >n 7er1anenţ; c; ar 7utea greşi)

c$ Părintele indierent este 7;rintele care negli2eaz; co7ilulB nu este 7reocu7at de realiz;rile lui

şi nici nu 1ani(est; tr;iri e1oţionale 7ozitive 7entru el) Co7ilul al c;rui 7;rinte se 1ani(est;

indi(erentB >nvaţ; c; 7;rerea lui nu conteaz; 7rea 1ult se si1te li7sit de i17ortanţ; şi uneori

li7sit de orice res7onsa*ilitate) El va deveni ti1orat şi va avea un co17lex de in(erioritate) Acest

ti7 de co7il se va *aza doar 7e ex7erienţa luiB va (i 1ai rezistent la greut;ţile vieţii) in cauza

li7sei de a(ecţiune co7ilul va (i 1ai rigidB 1ai insensi*ilB 1ai a7atic)

d$ Părintele protector a7arent 7are un 1odel) El este extre1 de atent la nevoile co7ilului şi se

dedic; cu toat; (iinţa lui 1eseriei de 7;rinte) Di o(er; co7ilului >n 7er1anenţ; securitateB s7ri2in şi

68


36/90

7rotecţie) Are gri2; s;-şi >nveţe co7ilul s; (ie 7recaut şi rezervat (aţ; de tot ce vine din a(ara

(a1iliei) in 7;cateB uneori 7rotecţia acordat; co7ilului este exagerat;B 7;rinţii devin veşnic

>ngri2oraţiB v;d 7ericole la (iecare colţ de strad;) Atunci cnd a7are o 7ro*le1; se gr;*esc s;

caute vinovaţi şi intr; >n 7anic;) ezavanta2e# cnd este 1icB co7ilul are st;ri de (ric;

ne2usti(icate) O dat; cu trecerea ti17ului co7ilul se va si1ţi su(ocat şi va 1ani(esta tendinţa de

a se >nde7;rta de 7;rinţi) El g;seşte c; este di(icil s; co1unice direct cu 7;rintele des7re anu1ite

7ro*le1e 7ersonaleB de tea1; c; acesta nu >l va >nţelege şi se va >ngri2ora) Dn acest (el co7ilul

>nvaţ; s; ascund; in(or1aţiaB lu7tnd 7entru o viaţ; secret;B 7ersonal;)

e$ Părintele democratic 7;rintele are >n vedere >ntotdeauna ca dre7turile co7ilului s; (ie

res7ectateB (;r; a o1ite sta*ilirea unor reguli care s; (ie a7licate consecvent şi ur1ate de toţi

1e1*rii (a1iliei) Prin ur1areB 7;rintele care >1*r;ţişeaz; stilul de1ocratic este su(icient de

indulgentB (lexi*il şi deschis s7re nou 7entru a acce7ta tot ce ar 7utea a1eliora viaţa co7ilului şi a(a1ilieiB >ns; est

Colaborarea Dintre Parinti Si Educatori in Corectarea Tulburarilor de Limbaj La Copil

Documents

Transcript of Colaborarea Dintre Parinti Si Educatori in Corectarea Tulburarilor de Limbaj La Copil