Potențial pentru furnizorii de soluții de cogenerare în sectorul de termoficare din

România

Cristina Cremenescu9th December 2015

Resursele de energie – 2014 / 2013

Sursa: www.insse.ro , „Balanța energetică și structura utilajului energetic în anul 2014”2

Importul / Exportul de produse energetice 2014/2013

Importul de produse energetice a crescut (+7,6% faţă de anul trecut), în principal datorită creșterii semnificative a importului de ţiţei (+1428 mii tep, respectiv +27,0%).

Importul de produse petroliere a fost puţin mai mare decât în anul 2013 (+55 mii tep), Importul de huilă cocsificabilă a scăzut până aproape de o valoare nesemnificativă, de 14 mii tep (-47 mii tep reprezentând -77,0%).

Se remarcă scăderea accentuată a importului de gaze naturale (-60,1%) faţă de anul precedent.

Exportul de energie, de 5770 mii tep, a crescut faţă de anul 2013 cu 1362 mii tep (+30,9%).

Consumul intern brut de energie pe locuitor în anul 2014 a fost de 1,584 tep.

4

Energie electrică - 2014

5

Resursele de energie electrică - 2014

În anul 2014, în proporţie de 98,4% au provenit din producția internă;

+ 7412 GWh (+12,5%) faţă de anul 2013, în condiţiile în care producţia a crescut cu 11,5%. Creşterea resurselor de energie electrică s-a datorat, în proporţie de 91,6% creşterii producţiei.

S-au înregistrat creşteri importante ale producției la toate tipurile de energie electrică din surse regenerabile:

energia hidroelectrică a crescut cu 3972 GWh (+25,9%),

energia eoliană cu 1681 GWh (+37,2%),

iar energia fotovoltaică cu 248,8% faţă de anul precedent şi de peste 200 de ori faţă de anul 2012.

Ca pondere în totalul producţiei de energie, energia hidroelectrică reprezintă 29,4%, energia eoliană 9,4% şi energia fotovoltaică 2,5%.

Energia termoelectrică s-a păstrat la un nivel constant cu cel din anul anterior, scăderea înregistrată la producţia pe bază de gaz natural fiind compensată de creşterile producţiei pe bază de cărbune şi biomasă.

Sursa: www.insse.ro , „Balanța energetică și structura utilajului energetic în anul 2014”6

Consumul de energie electrică - 2014

7

Participanți pe piața gazelor naturale din România - 2014

un operator al Sistemului National de Transport – SNTGN Transgaz S.A. Mediaș;

6 producători: Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Foraj Sonde și Stratum Energy;

2 operatori de înmagazinare: Romgaz, Depomureş;

39 de operatori de distribuţie – cei mai mari fiind Distrigaz Sud ReţeleSRL și E.ON Gaz Distribuţie SA;

39 de furnizori care activează pe piaţa reglementată de gaze naturale;

63 de furnizori care activează pe piaţa concurenţială de gaze naturale.

Sursa: www.anre.ro 8

Gaze naturale - Consum

9

Consumatori de gaze naturale - 2014

Numărul total de clienţi finali de gaze naturale a fost de 3.372.559, din care 5,30%clienţi noncasnici și 94,70% clienţi casnici.

Consumul este acoperit din producţie internă și din import. Producţia internă a fost de 118.077.461,595 MWh, iar importul de 9.530.621,297 MWh.

Piața reglementată - numărul total de clienţi finali alimentaţi în regim reglementat a fost de 3.362.001, iar cantitatea de gaze naturale furnizată acestora a fost de 43.841,567 GWh.

Piața concurențială - consumul total al clienţi finali în regim concurenţial a fost de 72.689,415 GWh.

Eliminarea preţurilor reglementate:

pentru clienţii noncasnici la data de 1 ianuarie 2015,

pentru clienții casnici la data de 1 iulie 202110

Evoluția pieței de energie electrică

Sursa: www.anre.ro

În data de 19 noiembrie 2014 a fost lansată cu succes cuplarea piețelor pentru ziua următoare din România, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia (proiectul 4M MC).

Gradul de deschidere a pieţei de energie electrică a ajuns la aprox. 66% din consumul final, ca urmare a dereglementării preţurilor pentru consumatorii non-casnici, începând cu 1 ianuarie 2014.

O influenţă pozitivă în reducerea facturii la clienţii finali a avut-o diminuarea contribuţiei pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă cu 20% începând cu 1 ianuarie 2014 şi cu 46% începând cu 1 iulie 2014.

Sursa: www.anre.ro Raport National 2014

2008

46

11

2014

66

12

Structura de producție 2008

Structura de producție 2014

13

E-SRE 2009

Producția de E-SRE prognozată pentru anul 2009 este de 628 275,1 MWh din care 62,72% este calificată pentru producţie prioritară necontrolabilă şi 37,28% producţie prioritară controlabilă;

Din producţia de E-SRE prognozată pentru anul 2009 cca. 2,74% va fi produsă pe bază de energie eoliană şi restul de 97,26% din sursa hidro.

În anul 2008 au fost emise 132 445 certificate verzi din care 8,3% pentru producători din surse eoliene si restul de 91,7% din surse hidro.

14

E-SRE 2014

Structura capacității electrice totale instalate, la sfârșitul anului 2014, pe tipuri de tehnologii :

2294 MW putere instalată în centrale eoliene;

1230 MW putere instalată în centrale fotovoltaice;

311 MW putere instalată în centrale hidro;

100 MW putere instalată în centrale pe biomasă, inclusiv centralele pe gaz de fermentare a deșeurilor și gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate;

15

E-SRE oct. 2015

16

18 469 358 CV

Adică de 140 de ori mai mult decât în 2009

17

E-SRE 2015 – CV amânate la plată

Suport cogenerare

18

E-SRE – 10 luni 2015

6 771 TWh

Rapid Evaluare Rapidă a schemei de sprijin pentru cogenerare

19

Schema bonus din Romania respectă bunele practiciinternationale

Corectarea prin supracompensare este o trasătură distinctă a schemei bonus din Romania

România nu beneficiază de o strategie în domeniultermoficării coerentă cu schema de sprijin pentru energiaelectrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență

Concluziile Băncii Mondiale

20

DHS - 2001

210%

25%

50%

75%

100%

1 7 13 19 25 31 37 43 49 55 61 67 73 79 85 91 97 103109115121127133139145151157163169175181187

29.63 %

7.41 %

70 %

95 %

Bucuresti -

30.77%

Brasov - 4.23%

Constanta -

4.10%

Timisoara -

3.88%

Cluj - 3.88%

Iasi - 3.53%

Craiova - 3.36%

Oradea - 3.23%

Ploiesti - 3.19%

Pitesti - 2.50%

Arad - 2.07%

21,000,000 Gcal/yearAproximativ 2,000,000 apartamente

DHS 2015 – Apartamente conectate

22

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

THERMOENER

GYGROUPBacău

Modern CalorBotoşa

ni

VEOLIAENERGI

E Iaşi

Termica SA

Suceava

R.A.M.Buzău

RADETConsta

nţa

CALORGAL SAGalaţi

ENETSA

Focşani

VEOLIAENERGI

EPRAHO

VA

TERMOCraiova

SRL

R. A. A.N.

Dr.Tr.Severin

CETGovoraSA Rm.Vâlcea

CETHidroca

rburiARAD

SA

"COLTERM" SATIMISO

ARA

RATERMOFICARE

CLUJ

TERMOFICAREORADE

A

TETKRON SRLBrasov

RADETBucure

sti

2009 - 1526264 ap. 21707 13855 57906 24680 20672 86822 82758 19000 59985 67531 28899 29902 35041 88269 45963 55567 36863 569768

2014 - 1331435 ap. 16594 12063 37088 19564 15327 83184 60312 14023 57000 62792 29364 29120 32257 65131 30407 64359 11462 564440

31/8/2015 - 1317575 ap. 16594 11776 37088 18818 15138 83184 59395 13554 56000 62341 29325 29122 32139 62844 29898 64364 11462 563895

2009 - 1526264 ap.

2014 - 1331435 ap.

31/8/2015 - 1317575 ap.

Vânzări de energie termică din DHS

23

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Energie termică produsă [TWh] 24,970 23,531 21,635 21,088 20,584 20,723 18,839 16,870

Energie termică furnizată [TWh] 19,258 17,727 16,226 15,866 15,296 15,648 13,933 12,209

Numărul de grade-zile 3091 2948 2776 2730 2793 3013 3204 3092

3091

2948

2776

2730

2793

3013

3204

3092

2400

2500

2600

2700

2800

2900

3000

3100

3200

3300

0,000

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

24

Investiții în DHSProgram Național de Finanțare

Programul Termoficare 2006-2020

25

Pentru componenta "Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energietermică", finanţarea programului "Termoficare 2006-2020 căldură şi confort" se realizează pe o perioadă de 15 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat, în sumătotală de 2.120 milioane lei, se eşalonează pe perioada realizării programului întranşe anuale, astfel:

- în anul 2008 - 265 milioane lei;- în anul 2009 - 265 milioane lei;- în anul 2010 - 265 milioane lei;- în anul 2011 - 265 milioane lei;- în anul 2012 - 265 milioane lei;- în anul 2013 - 265 milioane lei;- în anul 2014 - 265 milioane lei;

- în anul 2015 - 265 milioane lei.

Pentru 2015 au fost aprobate proiecte in valoare de 52 Mron (20%).

19,73%

26

1989 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

No DHS 315 121 116 110 86 78 70

Pierderi de energie termică [%] 24.59 24.87 27.91 26.54 27.23 26.98

Reparatii realizate [mii lei] 53,041 55,120 51,692 51,203 44,862

Reparatii realizate [mil. euro] 12.05 12.53 11.75 11.64 10.20

Reparații în DHN

27

România pe locul doi în UE - ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială

În Germania o familie cheltuie 6% din salariu pe utilităţi, în Ungaria, 20%.

În România salariul minim pe economie este de 236 euro; ponderea costului cu încălzirea poate depăși 30% în lunile de iarnă. Și aceasta în condiţiile în care energia termică furnizată din DHN este subvenţionată încă în multe dintre localităţi.

Pentru protejarea consumatorilor vulnerabili aflaţi în risc de sărăcie energetică ANRE și Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice vor coordona Planul de acțiune 2015 – 2020, parte integrantă din Strategia Națională pentru Incluziunea Socială și Reducerea Sărărciei 2015 – 2020.

Creșterea rolului autorităţilor publice - exemplu de eficienţă energetică și sursă permanentă de informare și educaţie a comunităţii pentru obţinerea unei eficienţe energetice cu impact social pozitiv.

Sursa: Studiul Academiei Române: „Eficiența energetică – prioritate națională pentru reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor de energie” – Septembrie 2015

Sărăcia energetică / sărăcia în raport cu combustibilul

Vulnerabilități / Oportunități

Implementarea măsurilor de eficienţă energetică în aplicarea Legii eficienţei energetice:

Obligaţii pentru municipalităţi

Obligaţii pentru marii consumatori industriali

Schema suport pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență nu și-a atins obiectivul – 4000 MWe investiţii în cogenerare de înaltă eficientă - > Este necesară revizuire schemei suport pentru a atrage noi investiţii – O viziune clară cu privire la evoluția post 2023

Lipsa investiţiilor pentru reabilitatea DHS – Oportunitate de a crește eficiența energetică prin reducerea pierderilor în rețelele termice – Identificare resurse financiare pentru finanţare

Introducerea unei scheme de sprijin pentru energia termică produsă pe bază de biomasă, energie geotermală

Deschiderea completă a pieței gazelor naturale – eliminarea categoriei casnic28

DHN în România la începutul iernii 2015 / 2016

- Presa -

29

Bacău – Reorganizarea Operatorului

30

Ploiești – Discuții despre preț

31

Craiova – insolvența operatorului

32

Oradea – calitatea serviciului

33

Pașcani – subvenție / suportabilitate

34

Conducerea RAGCL Pașcani a depus un proiect de hotărâre prin care erauprezentate trei variante de preţ de facturare. Prima variantă ar fi scăderea preţuluide la 265 lei la 150 de lei. Celelalte două sunt 200 de lei și 240 de lei.

Actualul preţ de facturare de 265 lei este unul mare pentru majoritatea clienţilorbranșaţi la sistemul public. Este de așteptat ca încasările să fie mici, ceea ce arputea duce la neplata facturii la gaz de către RAGCL, începând cu luna ianuarie2016.

Drobeta – comportament clienți

35

Avertisment catre populatia Severinului! Daca oamenii nu isi vor achita darilecatre serviciul de termoficare al orasului, vor ramane fara apa calda si caldura. Aceasta- deoarece banii alocati de guvern sunt suficienti pentru a acoperi cheltuielile cu termoficarea orasului doar pana la mijlocul lunii ianuarie. Pentru a beneficia, in continuare, de caldura si apa calda, severinenii trebuie sa plateasca banii pe care ii daoreaza serviciului, luna de luna.

București – asumarea responsabilității de către municipalitate

36

PMB a aprobat un imprumut de 248 de milioane de lei pentru RADET

Primaria Capitalei va cere un imprumut de 248 milioane de lei de la Ministerul de Finantepentru cheltuielile curente privind asigurareafurnizarii energiei termice in sezonul rece

Constanta – dificultăți financiare

37

Constănţenii riscă să rămână fără căldură şi apă caldă la iarnă, dacă îşi plătesc cu întârziere facturile la întreţinere, avertizează reprezentanţii RADET.

Ei spun că subvenţia plătită în avans de primărie nu este suficientă pentru asigurarea funcţionării în regim continuu a producătorului de energie termică şi dacă abonaţii nu îşi achită facturile la timp, Regia de termoficare nu-şi va putea achita obligaţiile către CET, care la rândul său, va avea restanţe la Congaz.

Reprezentanţii RADET spun că vor întrerupe furnizarea energiei termice către consumatorii care au fost somaţi să îşi achite debitele şi nu s-au conformat.

Vă mulţumesc pentru atenţie!