Coeficientul de eficienta economica a investitiilor

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E) reprezinta ca mod de

calcul inversul duratei de recuperare a investitiei iar ca si continut exprima profitul anual

obtinut la un leu investit sau cât se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit în

decurs de un an.

Acest indicator asigură comparabilitatea dintre valoarea anuală a avantajului

economic al proiectului, pe de o parte, şi efortul de capital investit, pe de altă parte.

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor se prezinta sub trei forme:

Coeficientul de eficinta absoluta;

Coeficientul de eficinta relativa;

Coeficientul de eficinta normativa.

Coeficientul de eficinta absoluta se stabileste ca un raport intre beneficii si volumul

investitiei pentru un anumit proiect. In scopul analizei pot fi utilizate doua procedee:

a) compararea directa a coeficientilor luandu-se in considerare varianta care are

coeficientul de eficienta economica maxima;

b) compararea coeficientului de eficienta economica a fiecarei variante cu un

coeficient normativ care exprima beneficiul minim care trebuie obtinut de catre

un anumit proiect.

In aceasta perspectiva sunt admise toate variantele care au coeficientul de eficienta

economica mai mare sau egal decat coeficientul de eficienta normativa. Numai pe baza

coeficientului de eficienta absoluta a proiectelor nu poate fi fundamentata riguros decizia

privind cea mai buna varianta a investitiei. Apare necesitatea examinarii comparative a

eficacitatii investitiei suplimentare care se face cu ajutorul coeficientului de eficienta

relativa a investitiilor.

Acest indicator de eficinta relativa nu are o semnificatie proprie, ci doar una

complementara, aceea de caracterizare directa a eficientei sporului de investitii solicitat

pentru realizarea unei variante de investitii.

1

Utilizarea indicatorului coeficient de eficienta relativa necesita o anumita succesiune

a calculului:

ordonarea variantelor in succesiune crescanda a investitiilor indiferent de volumul

beneficului corespunzator fiecarei variante; in acest mod se poate constata daca

exista variante mai bune de proiect, adica cu beneficii mari la investitii mici fara a

mai calcula coeficientul de eficienta relativa;

calcularea coeficientului de eficienta relativa prin compararea variantelor de

proiect 2 cate 2; cele care au coeficientul de eficienta relativa mai mare sau egal

cu coeficientul de eficienta normativa sunt eliminate din analiza;

pentru variantele ramase in studiu se recalculeaza coeficientul de eficienta relativa

si se compara din nou cu coeficientul de eficienta normativa, apoi sunt selectate

doar acele variante care au o crestere a beneficiului cel putin egala cu coeficientul

de eficienta normativa.

În mod asemanator cu durata de recuperare si acest indicator reprezinta mai multe

relatii de calcul în functie de caracterul investitiei sau de existenta unei singure sau mai

multe variante.

Pentru obiective noi relatia de calcul va fi:

unde:   E - reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor;

            Ph - profitul anual;

            It - investitia totala.

În ceea ce priveşte semnificaţia rezultatului obţinut, coeficientul E arată care este

cuantumul avantajului, calculat în unităţi monetare, ce se va obţine pe unitate monetară

de capital investit. Indicatorul reflectă o situaţie cu atât mai convenabilă, cu cât nivelul

său este mai mare.

La fel E şi în cazul termenului de recuperare, dacă există posibilităţi de punere în

funcţiune a unor capacităţi parţiale de producţie, efectele suplimentare obţinute în aceste

cazuri vor trebui luate în seamă la calculul indicatorului.

2

Din relaţiile de calcul prezentate, rezultă că între termenul de recuperare şi

coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor există o relaţie inversă. Datorită

acestui fapt, cei doi indicatori sunt complementari şi, drept urmare, în calculele de

eficienţă economică a investiţiilor nu se ia decât unul din ei, în general, calculat cu

aceleaşi valori.

În cazul obiectivelor supuse modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii

indicatorul va avea urmatoarea relatie de calcul:

unde:   Phm - reprezinta profitul dupa modernizare;

            Pho - reprezinta profitul înainte de modernizare.

În acest caz indicatorul exprima sporul de profit obtinut la un leu investit în lucrari

de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare.

            În sfârsit, în cazul compararii a doua sau mai multe variante coeficientul de

eficienta economica se va calcula dupa relatia:

unde i si j reprezinta doua variante de investitie si exprima sporul de profit obtinut în

varianta i fata de varianta j la un leu investitie suplimentara solicitata de varianta i fata de

varianta j.

            Coeficientul de eficienta economica a investitiilor fiind inversul duratei de

recuperare ca mod de calcul, nu este necesara utilizarea simultana a celor doi indicatori în

luarea deciziei de investitii, deoarece unei durate de recuperare minime îi corespunde un

coeficient de inteligenta maxim.

            De regula, la nivel de obiectiv de investitii, se utilizeaza în analiza eficientei

economice a investitiilor indicatorul durata de recuperare a investitiilor, iar la nivel de

ramura sau de economie nationala se utilizeaza indicatorul coeficientul de eficienta

economica a investitiilor.

            Indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor constituie un

indicator direct, de tipul efect net, fiind optima acea varianta de investitie care se

caracterizeaza printr-un coeficient maxim.

3

            În conditiile în care indicatorul mai sus prezentat se calculeaza raportând profitul

anual la valoarea investitiilor consideram ca ar fi mai conforma cu realitatea denumirea

de rata de profitabilitate a investitiilor. Denumirea de coeficient este improprie deoarece

indicatorul nu este o marime adimensionala ci exprima asa cum am aratat profitul anual

obtinut la un leu investit.

4