CODUL PENAL AL OLANDEI

Text in vigoare la data de: 20-10-2005 Lege din 3 martie 1881 Noi Wilhelm III, cu voia lui Dumnezeu Rege al Olandei, Print de Oranje Nassau, Mare Duce de Luxemburg, etc, etc, etc. Toti cei ce vor vedea sau asculta citindu-se urmatoarele, trebuie sa stie urmatoarele: Deci noi am luat in considerare, ca este necesara alcatuirea unui nou Cod Penal; De aceea am audiat Consiliul de Stat si dupa consfatuirea comuna avuta cu Parlamentul, am inteles, am considerat oportun si am cazut de comun acord cu acestea din urma sa facem urmatoarele precizari ce vor constitui Codul Penal. Cartea Intai. Precizari Generale Titlul I. Limitele aplicarii legii penale. Articolul 1 1. Nici un act nu poate cadea sub incidenta penala, decat atunci cand exista o pedeapsa dinainte prevazuta prin lege. 2. In cazul unei schimbari a cadrului legislativ ce are loc dupa momentul producerii faptei, se vor adapta precizarile ce vin in favoarea suspectului. Articolul 2 Codul penal olandez se poate aplica oricui se face vinovat pe teritoriul Olandei de un fapt ce cade sub incidenta penala. Articolul 3 Codul Penal Olandez se aplica oricarei persoane care, aflata in afara Olandei la bordul unui vehicul terestru sau aerian olandez, se face vinovata de comiterea unui fapt penal. Articolul 4 Codul Penal Olandez se aplica oricarei persoane aflate in afara Olandei si care se face vinovata de comiterea: 1. unei infractiuni prevazute de articolele 92-96, 97a, 98-98c, 105 si 108-110; 2. unei infractiuni prevazute de articolele 131 pana la 134 inclusiv precum si de 189, in cazul in care fapta penala sau infractiunea precizata in articolele mentionate este in acelasi timp prevazuta la 1 ; 3. unei infractiuni referitoare la tipuri de monezi, bancnote, timbre sau marci regale eliberate de stat; 4. de falsuri in scrisori sau certificate de credit emise de statul olandez sau de o provincie, comuna sau institutie publica olandeza, in taloanele, dovezile de dividende sau rente ce apartin documentelor anterior mentionate, precum si in dovezile emise in locul acestor acte, sau de utilizarea intentionata a unor asemenea documente false sau falsificate prezentadu-le dept documente autentice si nefalsificate ; 5. unei infractiuni prevazute de articolele 216, paragraful 2, 381-385, 409 si 410 sau de o incalcare prevazuta de articolul 446a; 6. unei infractiuni prevazuta de articolul 207a; 7. a. unei infractiuni prevazute de articolul 168, comisa impotriva unui vehicul aerian in cazul in care acest vehicul este olandez sau daca suspectul se afla pe teritoriul Olandei; b. unei infractiuni prevazute de articolul 385a, comisa la bordul unui vehicul aerian aflat in zbor, in

1

cazul in care locul decolarii sau cel al aterizarii propriu-zise este situat in afara teritoriului statului unde este inmatriculat vehiculul, iar suspectul se afla pe teritoriul Olandei; c. unei infractiuni prevazute de articolul 385b, in cazul in care vehiculul aerian la care se face referire este olandez sau daca suspectul se afla pe teritoriul Olandei d. unei infractiuni prevazuta de articolul 385c, atunci cand infractiunea este comisa fie impotriva unui vehicul aerian olandez, fie la bordul unui vehicul aerian care in urma comiterii infractiunii aterizeaza in Olanda cu suspectul la bord. 8. unei infractiuni prevazute de articolele 166, 168, 350, 352, 354, 385a, paragraful patru, 385b, paragraful 2 en 385c, in cazul in care fapta este comisa impotriva unui vehicul maritim olandez, precum si impotriva sau la bordul unui vehicul maritim strain, iar suspectul se afla pe teritoriul Olandei. 9. unei infractiuni prevazute de articolele 117, 117a, 117b si 285, in masura in care faptele sunt comise impotriva unei persoane protejate pe plan international si aflate in serviciul Olandei, sau impotriva unui membru al familiei sale, precum se mentioneaza la articolul 87b, primul paragraf, sau impotriva bunurilor protejate ale acesteia, fapte care intra sub incidenta codului penal al tarii in care s-a comis infractiunea ; 10.unei infractiuni prevazute de articolele 177 si n177a, in masura in care fapta este comisa impotriva unui cetatean olandez, si ca urmare intra sub incidenta codului penal al tarii in care s-a comis infractiunea; 11.unei infractiuni, prevazute de articolele 177, 177a, 225, 227b si 323a, in masura in care fapta este comisa de catre un functionar olandez sau de catre o persoana aflata in serviciul public al unei organizatii de drept international stabilite in Olanda si intra sub incidenta codului penal al tarii in care s-a comis infractiunea. 12. unei infractiuni prevazute de articolele 117, 117a, 117b, 282a en 285, in masura in care fapta este comisa impotriva unei persoane de cetatenie olandeza, protejata pe plan international, cum se mentioneaza in articolul 87b, paragraful 2 sau impotriva bunurilor protejate ale acesteia; 13. Unui act terorist ca si a uneia din infractiunile prevazute de articolele 115, 117, 117b, 121 pana la 123 inclusiv, 157, 161, 161bis, 161cvart, 161sext, 162, 162a, 164, 166, 168, 170, 172, 173a, 285, 287, 288, 289, 350, 350a, 351, 352, 354, 385b si 385d, in masura in care fapta cade sub incidenta articolului 2 al Tratatului realizat pe 15 decembrie 1997 la New York privind combatarea atacurilor teroriste cu bombe(Trb 1998, 84) precum si atunci cand este comisa impotriva unui cetatean olandez, in cazul in care suspectul se afla pe teritoriul Olandei. 14. Unei infractiuni ca si a uneia din infractiunile prevazute de articolele 115, 117, 117b, 121 pana la 123 inclusiv, 140, 157, 161, 161bis, 161cvart, 161sext, 162, 162a, 164, 166,168, 170, 172, 173a, 285, 287, 288, 289, 350, 350a, 351, 352, 354, 385a, 385b si 385d, in masura in care fapta cade sub incidenta articolului 2 al Tratatului International realizat la New York pe data de 9 decembrie 1999 referitor la combatarea finantarii actelor teroriste(Trb. 2000, 12), atat in cazul unei fapte indreptate impotriva unui cetatean olandez cat si in cazul in care suspectul se afla pe teritoriul Olandei; 15. Unui act terorist, atunci cand acest act vizeaza inducerii starii de panica in randurile populatiei sau a unei parti din populatia Olandei, sau vrea sa oblige guvernul Olandei sau o institutie sau organizatiei a Uniunii Europene cu sediul in Olanda sa faca, sa nu faca sau sa tolereze un anumit lucru, sau in cazul in care urmareste sa destablizeze sau sa distruga structurile fundamentale politice, constitutionale, economice sau sociale ale Olandei sau ale unei institutii sau organizatii a Uniunii Europene cu sediul in Olanda; 16. Uneia din infractiunile prevazute de articolele 225, al doilea paragraf, 311, primul paragraf, aliniatul 6, 312, aldoilea paragraf, aliniatul 5, ca si 317, al treilea paragra, 312, al doilea paragraf, aliniatul 5, atunci cand infractiunea a fost comisa in vederea pregatirii sau facilitarii unui atac terorist, precum este prevazut la aliniatul 15. Articolul 4a 1. Legea penala olandeza se aplica de fiecare data cand statul olandez preia urmarirea unei persoane deja aflata sub urmarire penala in alt stat, in baza unui tratat in care se precizeaza faptul ca statul olandez este autorizat sa preia aceasta urmarire 2. Legea penala olandeza se poate aplica de asemenea oricarei persoane, impotriva careia exista o cerere de extradare sau predare privind comiterea unui act terorist, ca si a unei infractiuni prevazute de articolele 225, al treilea paragraf, 311, primul paragraf, aliniatul 6, 312, al doilea paragraf, aliniatul 5, ca si 317, al treilea paragraf, jo. 312, al doilea paragraf, aliniatul 5, si a carui extradare respectiv predare a fost declarata ca inadmisibila prin sentinta judecatoreasca ca si in cazul care care cererea de extradare a fost respinsa prin decret ministerial. Articolul 5 1. Legea penala olandeza se aplica oricarui cetatean olandez care se face vinovat in afara Olandei de comiterea: 1. Unei infractiuni prevazute in titlurile I si II din volumul al doilea al codului penal precum si in articolele

2

197a, 197b, 197c, 206, 237, 272, 273, 388 si 389 inclusiv in masura in care se refera la o infractiune, ce contravine justitiei promovate de Curtea Internationala de Justitie asa cum este prevazut in articolul 70, primul paragraf, din Statutul de la Roma realizat la Roma pe data de 17iulie privind Curtea Internationala de Justitie (Trb. 2000, 120) la articolele 177, 177a, 178, 179, 180, 189, 200, 207a, 285a si 361; 2. Unei fapte care cade sub incidenta codului penal olandez, si pt. care este prevazuta o pedeapsa si din partea legii din tara in care a fost comisa 3. Unei infractiuni prevazuta de articolele 240b, 242 pana la 250a inclusiv si 273a, in masura in care fapta este comisa de o persoana care nu atins inca varsta de 18 ani. 2. In cazurile, prevazute de primul paragraf, aliniatele 2 si 3, urmarirea penala poate avea loc si in cazul in care suspectul devine cetatean olandez abia dupa comiterea faptei. Articolul 5a 1. Legea penala olandeza se poate aplica si persoanelor straine care au un domiciliu stabil sau o sedere permanenta in Olanda si care se fac vinovate in afara granitelor Olandei de comiterea unei infractiuni prevazute de articolele 240b, 242 pana la 250 inclusiv si 273a, in masura in care fapta este comisa de catre o persoana care nu a atins inca varsta de 18 ani, de comiterea unui act terorist, ca si a unei infractiuni prevazute de articolele 225, paragraful al treilea, 311, primul paragraf, la aliniatul 6, 312, al doilea paragraf, la aliniatul 5, ca si 317, al treilea paragraf, jo. 312, al doilea paragraf, la aliniatul 5. 2. Urmarirea penala poate avea loc si atunci cand suspectul a primit domiciliul stabil sau sederea permanenta abia dupa comiterea faptei. Articolul 6 Legea penala olandeza se aplica: 1. Functionarului olandez ce se face vinovat in afara Olandei de comiterea unei infractiuni prevazute de Titlul XXVII din Cartea a Doua. 2. Persoanei aflate in serviciul unei organizatii de drept international cu sediul in Olanda si care se face vinovata in afara Olandei de comiterea unei infractiuni prevazute de articolele 362 pana la 364a inclusiv. Articolul 7 Legea penala olandeza se aplica capitanului de vas si pasagerilor aflati la bordul unui vas aflat in afara Olandei care se fac vinovati, chiar in afara bordului de una din infractiunile prevazute de titlul XXIX al Cartii a Doua si de Titlul IX al Cartii a Treia. Artikel 8 Aplicarea articolelor 2-7 este limitata de exceptiile recunoscute de dreptul international. Titlul II. Pedepse Articolul 9 1. Pedepsele sunt: a. Pedepse majore: 1. Pedeapsa cu inchisoarea; 2. Arestul; 3. Activitati corectionale; 4. Amenda; b. Pedepse complementare: 1. Decaderea din anumite drepturi; 2. Confiscarea; 3. Pronuntarea publica a sentintei judecatoresti. 2. In ceea ce priveste infractiunile ce pot fi sanctionate cu privarea de libertate sau amenda sau incalcarile legii ce pot fi sanctionate cu privarea de libertate, judecatorul poate sa aplice pedeapsa prin activitate corectionala. O activitate corectionala consta fie intr-o ispasire prin munca, ca de exemplu efectuarea de munca neplatita fie intr-ocorectie, ca de exemplu respectarea unui proiect corectional sau de o combinatie a celor doua. 3. In cazul unei condamnari la pedeapsa cu inchisoarea, arest, fara a include aici si inchisoarea pt. neplata amenzii, sau la activitate corectionala, judecatorul poate aplica de asemenea si o amenda. 4. In cazul unei condamnari la pedeapsa cu inchisoarea sau arest, fara a include aici si inchisoarea pt. neplata amenzii, din care partea ce trebuie executata neconditionat cuprinde maximum 6 luni, judecatorul poate aplica de asemenea si pedeapsa prin activitate corectionala. 5. In cazurile in care legea permite, o pedeapsa complementara poate fi pronuntata atat separat cat si impreuna cu pedepsele majore, precum si impreuna cu alte pedepse complementare. Articolul 9a In situatia in care judecatorul ia in considerare cu multa atentie, in legatura cu gravitatea cea mai mica a faptei,

3

personalitatea faptasului sau circumstantele producerii faptei precum si cele care ies la iveala ulterior, poate stabili in sentinta ca nu este necesara aplicarea vreunei pedepse sau a vreunei masuri punitive. Articolul 10 1. Pedeapsa cu inchisoarea este temporara sau pe viata. 2. Durata pedepsei temporare cu inchisoarea este de minimum o zi si de maximum 18 ani consecutivi. 3. Ea poate fi aplicata pt. maximum 20 de ani consecutivi in situatiile in care judecatorul poate alege pt. infractiunea comisa atat pedeapsa cu inchisoarea pe viata cat si pe cea cu inchisoare temporara, si in care se depaseste perioada de 15 ani datorita maririi pedepsei pe baza cumulului de infractiuni, actelor teroriste, recidivarii, sau a celor precizate de articolul 44. 4. Ea nu poate depasi in nici un caz perioada de 20 de ani. Articolul 11 In baza legii se stabilesc reguli in legatura cu executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate. Aceste reguli se refera oricum la: a. indicarea si precizarea institutiilor destinate executarii acestor pedepse si masuri; b. selectia persoanelor care au de executat in aceste institutii pedepsele si masurile mentionate mai sus; c. conducerea institutiilor si supravegherea lor ; d. regimul institutiilor; e. situatiile si modul in care pot avea loc limitari ale drepturilor fundamentale ale persoanelor mentionate la punctul b; f. calea judecatoreasca accesibila persoanelor mentionate la punctul b in ceea ce priveste deciziile-ce le afecteaza in mod direct -referitoare la regimul institutional ca si deciziile referitoare la plasarea sau transferul acestor persoane. Articolul 12 [Abrogat pe 01-01-1999] Articolul 12a [Abrogat pe 01-06-1953] Articolul 13 1. O persoana condamnata la pedeapsa cu inchisoarea a carei situatie intra in atentia justitiei din cauza unor debilitati sau a tulburarilor patologice ce afecteaza capacitatea de judecata, poate fi internata intr-o institutie judiciara destinata ingrijirii medicale a persoanelor deferite justitiei; articolele 37c, 37d si 37e se vor aplica in mod asemanator in accest caz. 2. In cazul in care unui condamnat la inchisoare i se aplica in acelasi timp din partea autoritatilor si masura de deferire cu ordin de a fi ingrijit, se va evalua la intervale regulate de timp daca condamnatul trebuie internat intr-o institutie judiciara destinata ingrijirii medicale a persoanelor deferite jusitiei. In virtutea unor masuri generale ale autoritatilor se vor formula reguli mai concrete referitor la aceasta evaluare. Aceste reguli stabilesc in orice caz frecventa deciziilor judecatoresti, procedura ce trebuie urmata, printre care consilierea de catre specialisti in stiinta comportamentului, precum si modul in care trebuie sa se desfasoare o asemenea evaluare. 3. Internarea in virtutea primului paragraf precum si incheierea acestei internari se vor face respectand reguli, stabilite de autoritati pe baza unor masuri generale, in ultima instanta de catre Ministerul de Justitie, in urma formularii unei recomandari bine motivate, datate si semnate de catre 2 specialisti in stiinta comportamentului din specilatati diferite-printre care si un psihiatru-care au consultat persoana in cauza. O astfel de recomandare trebuie sa fie formulata de catre specialistii in stiinta comportamentului atat impreuna cat si separat de fiecare dintre ei. 4. Condamnatul poate face apel intr-un interval de maxim 4 saptamani de la comunicarea sentintei la Consiliul pt. aplicarea legii penale si protectiei minorilor impotriva deciziei de internare, de incheiere a acesteia sau a deciziei de a nu fi internat intr-o institutie corespunzatoare, in pofida recomandarii judecatoresti, conform precizarilor articolului 37b. al doilea paragraf. Se poate aplica de asemenea si precizarea cuprinsa in Capitolul XVI din Constitutie referitoare la ingrijirea medicala a persoanelor deferite justitiei. 5. Transferul intr-o alta institutie si apelul impotriva acestuia vor putea fi efectuate de catre condamnat conform regulilor corespunzatoare transferului si apelului impotriva acestuia, stabilite pt. persoanele deferite justitiei, tinand cont de cine a emis in numele autoritatilor ordinul de ingrijire medicala, asa cum este preavzut in articolele 37b sau 38c. Articolul 13a [Abrogat pe 17-02-1999] Articolul 13b [Abrogat pe 01-06-1999]

4

Articolul 13c [Abrogat pe 01-06-1999] Articolul 13d [Abrogat pe 24-12-1975] Articolul 14 [Abrogat pe 01-01-1999] Articolul 14a 1. In cazul unei condamnari la inchisoare pt. maximum un an de zile, la arest, fara a include si inchisoarea pentru neplata amenzii, la activitati corectionale sau la amenda, judecatorul poate decide ca pedeapsa sau o parte a acesteia sa nu fie executata. 2. In situatia unei condamnarii la inchisoare pentru mai mult de un an dar maximum 3 ani, judecatorul poate decide ca pedeapsa sau o parte a acesteia de maximum o treime sa nu fie executata. 3. Judecatorul poate de asemenea decide in cazul pedepselor adiacente ca pedeapsa sau o parte a acesteia sa nu fie executata. Articolul 14b 1. Judecatorul care decide ca pedeapsa stabilita de el sau o parte a acesteia sa nu fie executata, stabileste cu ocazia aceasta o eliberare conditionata. 2. Eliberarea conditionata cuprinde in situatiile precizate de articolul 14c, la primul paragraf si la al doilea paragraf, la aliniatul 3 en 4, maximum 2 ani iar in celelate cazuri maximum 3 ani. 3. Eliberarea conditionata incepe: a. in cea de-a 15-a zi dupa pronuntarea sentintei finale in situatia in care este inmanata sau trimisa o instiintare conform celor prevazute in Codul de Procedura Penala la articolul 366a, la primul si cel de-al doilea paragraf, in conditiile in care sentinta nu a devenit irevocabila prin utilizarea temporara a unui mijloc juridic. b. in cea de-a 15-a zi dupa aducerea la cunostinta, in situatia in care instiintarea trebuie sa fie adusa la cunostinta conform prevederii Codului de Procedura Penala la articolul 366a, al treilea paragraf, in conditiile in care sentinta nu a devenit irevocabila prin utilizarea temporara a unui mijloc juridic. 4. Nu se in calcul pt. eliberarea conditionata perioada de timp in care condamnatul a fost privat de libertate pe drept. Articolul 14c 1. Aplicarea articolului 14a se face cu conditia generala ca persoana condamnata sa nu se faca vinovata de comiterea vreunei fapte penale inainte de expirarea eliberarii conditionate. 2. La aplicarea articolului 14a se pot pune in continuare urmatoarele conditii speciale: 1. Despagubirea totala sau partiala a pagubelor cauzate de fapta penala in termenul ce trebuie stabilit de judecator, ce poate fi mai scurt decat eliberarea conditionata; 2. Internarea condamnatului intr-o institutie de ingrijire medicala pe o perioada ce va fi stabilita de judecator si care este cel mult egala cu eliberarea conditionata; 3. Plata unei cautiuni ce va fi stabilita de judecator, si care sa fie cel mult egala cu diferenta dintre amenda maxima ce poate fi aplicata pentru fapta comisa si amenda acordata; 4. Plata unei sume- ce va fi stabilita de judecator la fondul pt. pagube provocate de infractiuni violente sau in contul unei institutii care se ocupa ca activitate de baza de nevoile victimelor faptelor penale. Suma nu poate depasi amenda maxima ce poate fi aplicata pentru savarsirea faptei penale. 5. Alte conditii speciale, in ceea ce priveste comportamentul condamnatului, si pe care acesta trebuie sa le respecte pe durata intregii eliberari conditionate sau a unei parti din aceasta ce va fi stabilita in cadrul condamnarii. 3. Conditiile speciale nu au voie sa limiteze libertatea condamnatului de a-si manifesta credinta sau convingerile existentiale precum si statutul sau social. 4. La stabilirea uneia din conditiile speciale mentionate la paragraful al doilea, la aliniatele 3 si 4, se poate aplica atat articolul 23, primul si al doilea paragraf cat si articolul 24. Articolul 14d 1. Procuratura este insarcinata cu urmarirea indeplinirii conditiilor. 2. Judecatorul poate insarcina atat o institutie de reincadrare sociala indicata de autoritati in baza masurilor generale cat si un angajat special al unei astfel de institutii sa ajute condamnatul sa respecte conditiile impuse. Articolul 14e [Abrogat pe 02-02-1998] Articolul 14f 1. Judecatorul care a stabilit conditia poate scurta sau prelungi o singura data eliberarea conditionata, fie la

5

cererea unui minister public, fie la cererea condamnatului. Prelungirea se poate face pt. cel mult un an de zile. 2. Judecatorul la care se face referire in primul paragraf poate de asemenea ca pe perioada eliberarii conditionate sau pe perioada unei eliberari conditionate reduse sa modifice sau sa anuleze conditiile speciale sau termenul la care sunt limitate aceste conditii in cadrul eliberarii conditionate, sau poate atat sa puna conditii speciale suplimentare cat si sa stabileasca, sa modifice sau sa anuleze o sarcina asa cum prevede articolul 14d. Articolul 14g 1. In cazul in care conditia impusa nu este respectata, judecatorul poate ca in urma primirii unei solicitari din partea procuraturii si gasind un temei pt. aceasta, si tinand cont in totalitate de prevederile articlolului 14f sa: 1. Decida ca sentinta suspendata sa fie totusi pusa in aplicare; 2. Decida ca in cadrul mentinerii sau modificarii conditiilor, o parte a sentintei suspendate sa fie totusi pusa in aplicare. 2. In locul unei decizii privind executarea unei pedepse privative de libertate, judecatorul poate stabili o activitate corectionala conform prevederilor din articolul 9, primul paragraf, punctul a, aliniatul 3 Se pot aplica de asemenea si articolele de la 22c pana la 22k inclusiv. 3. Judecatorul care a stabilit pedeapsa este autorizat sa se ocupe de solicitare. In cazul in care condamnatul este urmarit din cauza comiterii unei fapte penale, comisa inainte de expirarea eliberarii conditionate, cel ce este autorizat sa se ocupte de solicitarea este: a. tribunalul teritorial (supracantonal), daca acesta este autorizat sa fie informat in prima instanta asupra comiterii faptei, b. judecatorul cantonal, daca acesta este autorizat sa ia la cunostinta fapta sau faptele in baza careia (carora)a fost pronuntata sentinta la care face referire solicitarea. In aceasta situatie, solicitarea este inmanata de catre procuratura insarcinata cu urmarirea faptei si poate fi aprobata doar cu ocazia unei sentinte in aceasta problema. In cazul in care solicitarea cere executarea pedepsei cu inchisoarea pentru mai mult de un an, ea nu va fi solutionata de o singura camera a tribunalului regional. 4. Cand se plateste o cautiune in baza articolului 14c, aliniatul 3, judecatorul poate lua in continuarea o decizie, conform careia suma va intra in totalitate sau partial in visteria statului. 5. Solicitarea la care se face referire in primul si cel de-al doilea paragraf, va fi datata cu ziua in care a sosit la grefa. Solicitarea procuraturii nu poate fi acceptata daca solicitarea a fost prezentata mai tarziu de 3 luni de la expirarea eliberarii conditionate. Articolul 14h 1. In situatiile prevazute de articolele 14f si 14g procuratura actioneaza prin depunerea unei solicitari sustinute de diverse motive. In cazul in care condamnatul adreseaza o cerere in vederea aplicarii articolului 14f, procuratura trebuie sa depuna o concluzie in termenul cel mai scurt de la primirea scrisorii de solicitare. 2. Imediat dupa depunerea solicitarii sau a concluziei, judecatorul poate decide sa nu analizeze solicitarea sau cererea cu o zi inainte de cercetarea cazului, in situatia in care prezentarea sumara a actelor il determina sa ia aceasta decizie. In situatia prevazuta de articolul 14g, al treilea paragraf, fraza a doua, analizarea solicitarii are loc in acelasi timp cu cercetarea faptei pt. care este urmarit condamnatul. 3. Prin aducerea solicitarii sau a concluziei la cunostinta condamnatului, procuratura convoaca atat pe condamnat cat si pe persoana insarcinata a-i oferi ajutor si sprijin, cerandu-le amandurora sa fie prezenti la cercetare. 4. Atat procuratura cat si condamnatul sunt autorizati sa apeleze la martori si specialisti atat direct cat si prin citatii scrise, pt. a fi prezenti la cercetarea cazului. Se pot aplica de asemenea si articolele 260 si 263 din Codul de Procedura Penala. 5. Atat condamnatul cat si persoana insarcinata a-i oferi ajutor si sprijin pot lua la cunostinta de continutul actelor inaintea inceperii cercetarii. Acelasi lucru este valabil si in ceea ce il prveste pe avocatul condamnatului, sau pe persoana imputernicita in mod special de catre condamnat, in situatia in care cazul este analizat de un judecator cantonal. Se pot aplica de asemenea si prevederile articolului 34 din Codul de Procedura Penala. . Articolul 14i 1. Cercetarea are loc in sedinta deschisa.. 2. Procuratura este prezenta la cercetare si este audiata cu privire la cazul cercetat. 3. Atat condamnatul cat si persoana insarcinata a-i oferi ajutor si sprijin pot fi prezenti la cercetare si in acest caz vor si audiati. Condamnatul poate fi asistat fie de un avocat, sau de o persoana imputernicita in mod special de catre condamnat in situatia in care cazul este analizat de un judecator cantonal.

6

4.

In situatiile in care cercetarea cazului nu are loc in acelasi timp cu cercetarea faptei pt. care este urmarit condamnatul, se pot aplica de asemenea articolele 260, primul paragraf, 268, al doilea paragraf, 269 pana la 277 inclusiv, 278, al doilea paragraf, 281, 284, primul paragraf, 286, 287, al doilea si al treilea paragraf, 288, 289, primul, al doilea si al treilea paragraf, 290 pana la 297 inclusiv, 299, 300, 301, 309, 310, 311, 315, 316, 318, 319, 320, primul si al doilea paragraf, 322, 324, 326 pana la 329 inclusiv, 331, 345, primul si al treilea paragraf, si 346 din Codul de Procedura Penala. 5. Articolele mentionate la paragraful al patrulea nu se pot aplica in masura in care se refera la un martor a carui identitate nu se cunoaste deloc sau se cunoaste doar partial. 6. Pe perioada cercetarii procuratura isi poate schimba solicitarea sau concluzia ca si condamnatul care isi poate schimba cererea. . Artikel 14j 1. Deciziile judecatoresti referitoare la solicitarile procuraturii sau la cererile condamnatului sunt bine argumentate si sunt pronuntate public. Ele nu sunt supuse nici unei prevederi juridice, in masura in care nu fac parte din pronuntari privind alte fapte penale. 2. Continutul deciziilor la care se face referire in primul paragraf este comunicat de catre procuratura in mod nealterat condamnatului precum si persoanei insarcinate a-i oferi ajutor si sprijin precum si acelei persoane care iese de sub acuzatie cu ocazia acestei decizii. In cazul in care decizia contine o modificare a conditiilor speciale sau daca cu aceasta ocazie sunt adaugate conditii speciale suplimentare, comunicarea se face prin instiintarea personala a condamnatului. Articolul 14k 1. Arunci cand se plateste o cautiune conform prevederilor articolului 14c, al doilea paragraf, aliniatul 3, aceasta va fi inapoiata condamantului, in masura in care suma nu a intrat deja in visteria statului in baza unei decizii judecatoresti, conform prevederilor artocolului 14g, al treilea paragraf. Returnarea banilor se va efectua de indata ce s-a stabilit ca o asemenea decizie judecatoreasca(mentionata anterior) nu mai poate fi luata, fara a afecta autorizatia judecatorului de a ordona returnarea intregii sume sau a unei parti din acea suma intr-un termen mai scurt, ca urmare a unei solicitari a procuraturii sau ca urmare a cererii condamnatului. 2. In cazul unei solicitari sau a unei cereri prevazute in paragraful precedent, se pot aplica de asemenea si articolele 14h-14j. 3. Dreptul de a cere returnarea cautiunii nu este transmisibil unei alte persoane. Articolul 14l [abrogat per 01-01-1987] Articolul 15 1. Condamnatul la pedeapsa privativa de libertate, din care partea ce trebuie executata neconditionat este de cel mult un an, va fi pus in libertate inainte de termen atunci cand privarea de libertate a durat cel putin sase luni iar o treime din pedeapsa ce mai ramasese de ispasit a fost de asemenea executata. 2. Condamnatul la pedeapsa de privare temporara de libertate, din care partea ce trebuie executata neconditionat este de mai mult de un an va fi pus in libertate inainte de termen atunci cand a executat doua treimi din aceasta pedeapsa. 3. Pt. aplicarea paragrafelor precedente, timpul petrecut de catre condamnat inainte de pronuntarea sentintei in arest, arest preventiv sau detentie in strainatate in urma unei cereri de extradare din partea statului olandez va fi luat in calcul in cadrul aplicarii pedepsei, exceptand situatia in care conform articolului 68, primul paragraf, ultima fraza din Codul de Procedura Penalat timpul respectiv a fost deja scurtat din cauza unei alte pedepse executate de catre condamnat. 4. Se poate aplica de asemenea si primul paragraf atunci cand in baza articolului 14g se ordona executarea intregii pedepse privative de libertate sau a unei parti a acesteia. 5. In situatia in care condamnatul trebuie sa execute mai mult de o pedeapsa privativa de libertate in totalitate sau partial, se va cere executarea acestora pe cat posibil una in continuarea celeilalte. In acest caz partile de pedeapsa ce trebuiesc executate, cu exceptia inchisorii pt. neplata amenzii, vor fi considerate ca o singura pedeapsa privativa de libertate, pentru care se poate aplica acest articol precum si articolul 15a. 6. Se pot aplica si articolele 570 en 570a van din Codul de Procedura Penala. Artikel 15a 1. Punerea in libertate inainte de termen poate fi amanata sau nepusa in aplicare in cazul in care: a. condamnatul, ca urmare a unei debilitati sau a unei tulburari mentale se afla internat intr-o institutie pentru ingrijirea medicala a persoanelor deferite justitiei, iar starea sa necesita continuarea tratamentului in cadrul institutiei respective; b. condamnatul este condamnat fara drept de apel in cazul unei infractiuni in care se permite arestul preventiv in baza articolului 67, primul paragraf din Codul de Procedura Penala si care a fost comisa dupa inceperea executarii pedepsei intiale; c. s-a observat ca condamnatul a avut abateri grave de la comportamentul pe care trebuia sa-l aiba dupa

7

inceperea executarii pedepsei ; d. dupa inceperea executarii pedepsei, condamnatul se sustrage de la executarea ei sau face o incercare in acest sens. 2. In cazul in care procuratura, insarcinata cu pronuntarea sentintei, decide ca in baza cauzelor enumerate in primul paragraf ar exista un motiv pentru amanarea cu un anumit termen sau anularea unei puneri in libertate inainte de termen, trebuie sa adreseze de indata o solicitare in acest sens Curtii de Justitie din Arnhem. Solicitarea va cuprinde motivul pe care se bazeaza. O copie a solicitarii va fi trimisa condamnatului. 3. In situatiile prevazute in al cincilea paragraf din articolul 15 aceasta atributie revine procuraturii de pe langa tribunalul unde s-a pronuntat ultima oara sentinta definitiva, ca si procuraturii de pe langa tribunalul care a stabilit cea mai lunga pedeapsa privativa de libertate. 4. Solicitarea prevazuta in paragraful al doilea trebuie sa soseasca la grefa cel tarziu cu 30 de zile inainte de data la care trebuie sa aiba loc punerea in libertate inainte de termen ca urmarea a articolului precedent. Se admite o prezentare mai tarzie a cererii din partea Procuraturii in cazul in care aceasta(procuratura) explica in mod credibil cum ca a aparut ulterior o circumstanta din cele prevazute in primul paragraf. 5. Punerea in libertate inainte de termen poate fi de asemenea amanta sau nepusa in aplicare, in situatia in care faptele sau circumstantele prevazute in primul paragraf, aliniatele b,c, si d s-au petrecut in timpul perioadei in care pedeapsa cu inchisoarea a fost redusa ca urmare a articolului 27, primul paragraf. Articolul 15b 1. Procuratura va trimite curtii de justitie impreuna cu solicitarea sa si actele ce au legatura cu aceasta. Presedintele curtii de justitie decide pe baza acestora cu o zi inainte de cercetarea cazului, fara amanare, exceptand situatia in care constata ca cererea procuraturii nu poate fi acceptata. Daca nu se constata asa ceva, grefierul va inmana procurorului general al curtii de justitie o copie de mana a solicitarii si actelor ce o insotesc. 2. In timpul in care cutea de justitie trebuie sa se pronunte asupra solicitarii primite, condamnatul nu va putea fi pus in libertate inainte de termen. 3. In cazul in care nu reiese ca condamnatul ar avea un avocat, presedintele curtii de justitie insarcineaza, ca urmare a cererii condamnatului, biroul de asistenta juridica sa desemneze un avocat. Condamnatul si avocatul sau pot afla continutul actelor inainte de inceperea cerecetarii. Se pot aplica de asemenea si prevederile din si in baza articolului 34 din Codul de Procedura Penala. 4. Atat procurorul general cat si condamnatul sunt autorizati sa citeze direct sau in scris martori si experti pentru a fi prezenti la cercetare. Se pot aplica de asemenea si articolele 260 si 263 din Codul de Procedura Penala. Curtea de justitie poate decide din proprie initiativa sa audieze si alte persoane. 5. Cercetarea are loc in sedinta publica. Condamnatul va fi pus in situatia de a fi prezent la cercetarea cazului sau si de a fi asistat de avocatul sau. Procurorul general va fi prezent la cercetarea cazului si va fi audiat in legatura cu acesta. 6. Se pot aplica de asemenea si articolele 268, al doilea paragraf, 269, 270, 271, primul paragraf, 272, 273, primul si al doilea paragraf, 277, 281, 284, primul paragraf, 287, al doilea si al treilea paragraf, 288, primul, al doilea si al patrulea paragraf, 289, primul, al doilea si al treilea paragraf, 290 pana la 297 inclusiv, 315, 319, 320, primul si al doilea paragraf, 322, 324, 326 pana la 331 inclusiv, 345, primul si al treilea paragraf, si 346 din Codul de Proceduta Penala. 7. Articolele mentionate in al saselea paragraf nu pot fi aplicate in masura in care se refera la un martor a carui identitate nu este cunoscuta deloc sau este cunoscuta doar partial.. Articolul 15c 1. In cazul in care curtea de justitie da curs solicitarii procuraturii, ea decide prin aceasta punerea in libertate a condamnatului la termenul prevazut in solicitare. Procuratura este autorizata sa solicite ca punerea in libertate inainte de termen, asupra careia s-a decis o amanare, sa fie amanata sau sa nu aiba loc, daca dupa decizia initiala a aparut o noua circumstanta ca aceea prevazuta in primul paragraf al articolului 15a. 2. Daca curtea de justitie respinge solicitarea in intregimea ei sau doar partial, ea va decide la ce data poate fi pus condamnatul in libertate inainte de termen 3. Decizia curtii de justitie referitoare la o solicitare va fi bine argumentata si pronuntata public. In numele procurorului general ea va fi adusa la cunostinta de indata atat procuraturii cat si condamnatului. 4. Nu este nici o cale legala de a ataca decizia curtii de justitie. Articolul 15d In cazurile in care curtea de justitie va respinge total sau doar partial o solicitare, pot fi platite la cererea condamnatului daune din partea statului pentru paguba suferita in urma privarii de libertate, ce vor fi decise in baza paragrafului al doilea din artocolul 15b. Se pot aplica de asemenea si articolele 89, primul paragraf, fraza a doua, al treilea, al patrulea si al cincilea paragraf, 90 si 93 din Codul de Procedura Penala. Articolul 15e [Abrogat pe 01-01-1987]

8

Articolu 15f [Abrogat pe 01-01-1987] Articolul 15g [Abrogat pe 01-01-1987] Articolul 15h [Abrogat pe 01-01-1987] Articolul 16 Prevederile privind relglementarea mai exacta a acordarii ajutorului si sprijinului condamnatilor, vor fi stabilite prin sau in baza masurilor generale ale conducerii. Articolul 17 [Abrogat pe 01-01-1987] Artikel 17a [Abrogat pe 01-06-1953] Articolul 18 1. Durata arestului este cel putin o zi si de cel mult un an. 2. Ea poate fi stabilita la maximum un an si patru luni in cazurile in care durata de un an este depasita din cauza cresterii pedepsei in situatia cumulului de pedepse, recidivarii, sau conform prevederilor articolului 44. 3. Ea nu poate depasi in nici un caz durata de un an si patru luni. Articolul 19 In cazul condamnarii la arest sau la arest pentru neplata amenzii se poate aplica de asemenea si articolul 13. Articolul 20 [Abrogat pe 01-01-1999] Articolul 21 Durata pedepsei cu inchisoarea temporara sau a arestului va fi precizata in sentinta judecatoreasca in zile, saptamani si ani, si nu in fractiuni ale acestora. Articolul 22 [Abrogat pe 01-01-1999] Articolul 22a Conducerea Departamentului de Justitie este autorizata sa decida in circumstante speciale vizand securitatea statului, ca pedepsele privative de libertate sa fie executate in Europa, in afara Regatului Olandei. Articolul 22b [Aborgat pe 01-02-2001] Articolul 22c 1. Sentinta va preciza daca activitatea corectionala va consta in pedeapsa prin munca, pedeapsa corectionala sau o combinatie a celor doua, ca si numarul total de ore cat va dura pedeapsa. Sentinta poate preciza si modalitatea desfasurarii activitatilor ce trebuie indeplinite sau proiectul corectional ce trebuie urmat. 2. Numarul maxim de ore al activitatii corectionale este de patrusuteoptzeci, din care nu mai mult de douasutepatruzeci de ore pedeapsa prin munca. 3. Termenul in care trebuie sa fie executata activitatea corectionala este de un an de la irevocabilitatea sentintei. Procuratura poate prelungi cu inca un an acest termen fie din proprie initiativa fie la cererea condamnatului. Ea va trimite o instiintare referitoare la aceasta modificare cat de curand posibil condamnatului. 4. Termenul in care trebuie executata activitatea corectionala se va prelungi cu perioada de timp in care condamnatul a fost privat pe drept de libertate ca si cu perioada de timp in care lipsseste in mod nepermis. Articolul 22d 1. In sentinta prin care se stabileste activitatea corectionala, judecatorul ordona ca in cazul in care condamnatul nu va executa pedeapsa in conditiile cerute, se va aplica inchisoarea pentru neplata amenzii. 2. Durata inchisorii pentru neplata amenzii se precizeaza in zile, saptamani sau luni intregi. 3. Inchisoarea pentru neplata amenzii dureaza minim o zi si maxim opt luni. Pentru fiecare doua ore de activitate corectionala nu se acorda mai mult de o zi. 4. Atunci cand este executata o parte din activitatea corectionala, durata inchisorii pentru neplata amenzii se va reduce corespunzator. Daca aceasta reducere are drept consecinta ca pentru o parte a unei zile, trebuie executata inchisoarea pentru neplata amenzii, atunci aceasta rotunjire se face in plus pentru a obtine un numar intreg de zile. Articolul 22e In privinta modului in care este, vor fi sau sunt executate activitatile corectionale, procuratura poate sa obtina informatii- repectand reguli stabilite in baza prevederilor generale ale conducerii- din partea unor organisme si persoane ce sunt active in domeniul reincadrarii sociale a fostilor detinuti. Se poate aplica de asemenea articolul 147 din Codul de Procedura Penala. Articolul 22f 1. Procuratura poate schimba pedeapsa stabilita in ceea ce priveste modul in care vor trebui desfasurate

9

activitatile sau respectat proiectul corectional, precizate la articolul 22c, primul paragraf, fraza a doua, in cazul in care decide ca condamnatul nu va putea sau nu a putut executa activitatile corectionale intr-un mod care sa corespunda in totalitate pedepsei stabilite. Prin aceasta modificare, procuratura se va apropia cat de mult posibil de pedeapsa stabilita. Procuratura va instiinta condamnatul in aceasta privinta. 2. Procuratura va trimite aceasta instiintare condamnatului cat de curand posibil. Instiintarea va contine numarul de ore de activitate corectionala care vor fi executate in conformitate cu decizia procuraturii, ca si pedeapsa asa cum a fost ea stabilita in amanunt pt. perioada ce va urma. 3. Condamnatul poate depune o plangere impotriva incunostiintarii mentionate la paragraful al doilea, in termen de 14 zile de la primirea acesteia, la judecatorul care a stabilit pedeapsa. Judecatorul poate modifica decizia procuraturii. Se poate aplica de asemenea si primul paragraf. Articolul 22g 1. In cazul in care condamnatul nu incepe executarea activitatii corectionale sau daca procuratura este de parere ca condamnatul nu executa activitatea corectionala stabilita asa cum trebuie, procuratura poate ordona efectuarea inchisorii pentru neplata amenzii. Procuratura va instiinta condamnatul in aceasta privinta. 2. Procuratura va trimite aceasta instiintare condamnatului cat de curand posibil. Instiintarea va contine numarul de ore de activitate corectionala care vor fi executate conform deciziei procuraturii, ca si numarul de zile de inchisoare pentru neplata amenzii. 3. Condamnatul poate depune o plangere impotriva instiintarii mentionate la paragraful al doilea, in termen de 14 zile de la primirea acesteia, la judecatorul care a stabilit pedeapsa. Judecatorul poate modifica decizia procuraturii. Se poate aplica de asemenea si primul paragraf. 4. Articolul 15 nu se poate aplica in ceea ce priveste executarea inchisorii pentru neplata amenzii. Articolul 22h In ceea ce priveste solutionarea plangerii mentionate la articolul 22f, al treilea paragraf si articolul 22g al treilea paragraf, se pot aplica de asemenea si articolele 14h, cu exceptia primei fraze a primului paragraf, 14i si 14j ale prezentului cod, precum si articolul 449, al treilea paragraf din Codul de Procedura Penala. Articolul 22i Procuratura poate lua o decizie dupa cum prevede articolul 22f, primul paragraf, sau articolul 22g primul paragraf, doar in perioada in care trebuie executate activitatatile corectionale, prevazuta de articolul 22c, al treilea paragraf sau in termen de trei luni de la expirarea acestui termen. Articolul 22j In cazul in care procuratura decide ca activitatea corectionala stabilita este executata conform cerintelor, aceasta(procuratura) va instiinta cat de curand posibil condamnatul de aceasta decizie. Articolul 22k Cu ajutorul sau in baza prevederilor generale ale conducerii, se stabilesc reguli mai exacte in ceea ce priveste continutul activitatii corectionale, executarea acesteia, precum si drepturile si indatoririle ce revin unei persoane condamnate sa executate o activitate corectionala. Articolul 23 1. Acela ce este condamnat la plata unei amenzi este obligat sa plateasca catre stat prin intermediul procuraturii insarcinate cu aducerea la indeplnire a sentintei sau a arestului, suma stabilita prin sentinta judecatoreasca in termenul stabilit.. 2. Valoarea amenzii este de minimum 2. 3. Amenda maxima care poate fi stabilita pentru o fapta penala este egala cu valoarea categoriei stabilite pentru acea fapta. 4. Exista sase categorii: prima categorie, 225; a doua categorie, 2 250; a treia categorie, 4 500; a patra categorie, 11 250; a cincea categorie, 45 000; a sasea categorie, 450 000. 5. Pentru o incalcare, respectiv o infractiune, pentru care este prevazuta o amenda, judecatorul poate stabili o amenda care sa nu depaseasca ca valoare prima, respectiv a treia categorie. 6. Pentru o incalcare, respectiv o infractiune, pentru care este prevazuta o amenda, dar pentru care nu este stabilita nici o categorie de valoare, judecatorul paote stabili amenda la o suma care sa nu depaseasca prima, respectiv a treia categorie, in situatia in care suma aceasta este mai mare decat cea prevazuta ca amenda pentru fapta penala corespunzatoare. 7. In situatia condamnarii unei persoane juridice, daca categoria de amenda stabilita pentru acea fapta nu permite stabilirea unei pedepse corespunzatoare, se poate stabili o amenda de pana la maxim valoarea categoriei de amenda imediat urmatoare. 8. Se poate aplica de asemenea si paragraful precedent in cazul condamnarii unei companii fara personalitate

10

juridica sau a unei societati. Articolul 24 La stabilirea amenzii, judecatorul va tine seama de puterea financiara a suspectului tinand cont de aceasta la stabilirea unei pedepse adecvate la adresa suspectului, care sa nu fie necorespunzatoare venitului si averii sale. Articolul 24a 1. Daca in cadrul sentintei se stabilesc una sau mai multe amenzi care insumate reprezinta o suma de minim 225, judecatorul este autorizat sa hotarasca in momentul pronuntarii sentintei plata in rate a sumei de catre condamnat. Fiecare rata va fi stabilita la minim 45. 2. In cazul aplicarii primului paragraf, judecatorul va stabili de asemnenea la pronuntarea sentintei termenele la care vor fi platitie a doua si in cazul in care amenda poate fi platita in mai multe rate- urmatoarele rate. 3. Aceste termene vor fi stabilite la minim o luna si maxim trei luni. Nu au voie sa depaseasca in totalitate o perioada de doi ani. Articolul 24b 1. Atunci cand in urma unei condamnari irevocabile la plata unei amenzi, suma ce trebuie platita nu este platita la termenul stabilit pentru aceasta, condamnatul va fi fi somat in scris de catre procuratura sa plateasca amenda. Din motive juridice suma va fi crescuta in aceasta situatie cu 10. Procuratura va atrage atentia condamnatului asupra celor precizate de catre al doilea paragraf. 2. Daca suma crescuta conform primului paragraf nu este platita dupa expirarea termenului precizat in scrisoarea de somatie, atunci suma, ca si partea ramasa neplatita din ea, vor fi crescute in conitnuare din motive juridice, cu o cincime, oricum cu minim 20. 3. O amenda care poate fi platita in rate in baza unei hotarari judecatoresti prin aplicare articolului 24a, sau in privinta careia Procuratura a admis plata la anumite termene, poate fi direct solicitata in totalitate, de indata ce a aparut o marire in baza primului paragraf. 4. In cazurile incare procuratura, imediat dupa ce condamnatul a ratat termenul de plata a amenzii, a acordat o amanare, ca si plata la anumite termene, nu se mai pot aplica paragrafele precedentele ale prezentului articol, atata timp cat condamnatul respecta indatoririle ce-i revin in urma regulilor stabilite indeaproape. 5. Se va urmari in primul rand efectuarea platilor de catre condamnat in vederea respectarii in totalitate a cresterilor stabilite in baza primului si a celui de-al doilea paragraf. Articolul 24c 1. In cadrul sentintei la care se stabileste amenda, in situatia in care nu se stabileste nici plata integrala si nici o despagubire din partea vinovatului, judecatorul va ordona aplicarea inchisorii pentru neplata amenzii. Daca condamnatul este o persoana juridica, acest ordin nu va fi dus la indeplinire. Se poate aplica de asemenea si articolul 51, ultimul paragraf. 2. Durata inchisorii pentru neplata amenzii va fi stabilita in zile, saptamani sau luni intregi. 3. Inchisoarea pentru neplata amenzii poate dura minim o zi si maxim un an. Pentru fiecare suma integrala de 25, nu se va stabili mai mult de o zi. 4. Atunci cand este platita o parte din suma datorata, durata inchisorii pentru neplata amenzii se va reduce corespunzator. Daca in urma acestei reduceri va trebui executata o fractiune de zi, atunci se va prceda la o rotunjire in plus pentru a stabili un numar intreg de zile. 5. Se poate aplica paragraful precedent si in cazurile in care plata are loc dupa ce a fost deja executata o parte din inchsoarea pentru neplata amenzii. Articolul 24d [Abrogat pe 01-09-2003] Articolul 24e Prevederile articolului 15 nu se pot aplica in situatia executarii inchisorii pentru neplata amezii. Articolul 25 [Abrogat pe 01-01-1999] Artikel 26 Pedeapsa cu inchisoarea si arestul se aplica, in masura in care se impune utilizarea fiecareia dintre ele: a. condamnatilor care se afla in arest preventiv pentru fapta pentru care sunt condamnati, in ziua in care sentinta judecatoreasca intra in vigoare; b. celorlalti condamnati, in ziua incare sentinta judecatoreasca este pusa in aplicare. Articolul 27 1. La stabilirea pedepsei temporare cu inchisoarea, a arestului sau a activitatilor corectionale, judecatorul ordona ca timpul petrecut de catre condamnat -pana la pronuntarea sentintei- in arest, arest preventiv, intr-un spital psihiatric sau intr-o institutie unde este pus sub supraveghere clinica in urma unui ordin de supraveghere, sau in detentie in strainatate in urma unei solicitari de extradare din partea statului olandez, sa fie luat in totalitate in calcul la stabilirea reducerii perioadei de executare a pedepsei. Daca da acest ordin in cazul unor activitati corectionale, el va preciza in sentinta sa conform caror norme va avea loc reducerea

11

perioadei de executare a pedepsei. Cele mentionate anterior nu vor putea fi aplicate in masura in care timpul acela a fost deja luat in totalitate in considerare pentru reducerea altei pedepse privative de libertate executate de catre condamnat, in urma aplicarii articolului 68, primul paragraf, ultima fraza din Codul de Procedura Penala. 2. La calcularea timpului ce poate fi scazut din durata pedepsei, prima zi de arest are valoare de zi intreaga, iar ziua in care arestul se incheie nu se va lua in considerare. 3. Judecatorul poate emite un ordin echivalent in vederea stabilirea unei amenzi. Daca da acest ordin, va preciza in sentinta sa in virtutea carei norme va avea loc reducerea perioadei de executare a pedepsei. 4. Paragrafele precedente ale acestui articol pot fi aplicate si in situatiile in care in cadrul urmaririi penale concomitente pentru doua, trei sau mai multe fapte, se pronunta sentinta in cazul unei alte fapte decat cea pentru care a fost ordonata executarea arestului sau a arestului preventiv. Articolul 27a Timpul petrecut -de catre persoana condamnata la inchisoare sau la arest - in detentie in strainatate in urma unei solicitari de extradare din partea statului olandez in scopul executarii sau a continuarii executarii acestei pedepse, va fi luat in considerare pentru reducerea perioadei de executare a pedepsei respective. Articolul 27bis [Abrogat pe 01-07-1965] Artikel 27ter [Abrogat pe 01-07-1965] Artikel 27quater [Abrogat pe 01-07-1965] Articolul 28 1. Drepturile din care poate fi decazut acuzatul in urma pronuntarii unei sentinte judecatoresti, in situatiile precizate de lege, sunt: 1. Ocuparea de functii, sau a unor anumite functii; 2. Activitatea in cadrul armatei; 3. Dreptul de a alege mebrii organelor reprezentative sau de a fi ales membru al acestor organe; 4. Dreptul de a fi consilier sau factor de decizie (persoana de conducere) legal constituit(a); 5. Exercitarea unor anumite profesii. 2. Decaderea din drepturi a celor ce exercita puterea judecatoreasca, care sunt angajati fie pe viata, fie temporar, sau a altor functioari ce sunt angati pe viata, se va face din punctul de vedere al functiei pe care au ocupat-o pana in acel moment, doar in situatiile si in forma prevazute de lege. 3. Decaderea din dreptul prevazut in primul paragraf, aliniatul 3 va fi pronuntata doar in cazul unei condamnari la inchisoare pentru cel putin un an de zile. Articolul 29 Decaderea din dreptul de a ocupa functii, sau anumite functii, sau de a activa in cadrul armatei, poate fi pronuntata, exceptand situatiile prevazute in Volumul al Doilea, in cadrul condamnarii pentru orice infractiune in cadrul serviciului, sau pentru orice infractiune prin care acuzatul a incalcat a anumita datorie de servici, sau prin care a facut uz de puterea, oportunitatea sau mijlocul oferite de functia pe care o detinea. Articolul 30 [Abrogat pe 01-12-1905] Articolul 31 1. Atunci cand se pronunta o decadere din drepturi, judecatorul va preciza si durata dupa cum urmeaza: 1. Pe toata viata pentru condamnarile la inchisoare pe viata; 2. Pentru o durata de minim doi ani si de pana la maxim cinci ani in cadrul condamnarilor la inchisoare temporara sau arest; 3. Pentru o durata de minim doi ani si de maxim cinci ani in cazul unei condamnari la plata unei amenzi; 4. Pentru o durata de minim doi ani si de maxim cinci ani in situatia unei hotarari speciale. 2. Decaderea din dreptul prevazut de articolul 28, primul paragraf, aliniatul 3, intra in vigoare in ziua in care condamnarea in aceasta privinta a devenit definitiva si irevocabila. Decaderea din celelalte drepturi prevazute de articolul 28, primul paragraf intra in vigoare in ziua in care sentinta judecatoreasca in aceasta privinta poate fi pusa in aplicare.

Articolul 32 [Abrogat pe 01-01-1999] Articolul 33 1. Decizia judecatoreasca de confiscare poate fi pronuntata in cadrul condamnarii pentru orice fapta penala. 2. Se poate aplica de asemena si articolul 24. Articolul 33a

12

1. Se pot confisca prin declaratie judecatoreasca urmatoarele bunuri: a. bunurile care apartin condamnatului sau pe care acesta le poate folosi in totalitate sau partial in interes personal si care au fost obtinute in cea mai mare parte prin comiterea faptei penale; b. bunurile in legatura cu care a fost comisa fapta penala; c. bunurile cu ajutorul carora a fost comisa sau pregatita fapta penala; d. bunurile cu ajutorul carora este ingreunata descoperirea fapte penale; e. bunurile care sunt destinate sau confectionate in vederea comiterii infractiunii; f. dreptul de a utiliza in scop de afaceri sau personal bunurile mentionate la aliniatele de la a si pana la e inclusiv. 2. Bunurile prevazute in primul paragraf de la aliniatul a si pana la e inclusiv si care nu apartin condamnatului pot fi supuse confiscarii daca: a. cel caruia ii apartin stia ca au fost obtinute prin comiterea faptei penale sau ca au fost folosite sau destinate comiterii acesteia, sau avea tot temeiul de a putea presupune ca au fost procurate prin comiterea faptei penale, utilizate sau destinate comiterii acestei fapte, sau b. nu s-a putut stabili cui apartin aceste obiecte.

3. Drepturile asa cum sunt ele precizate in primul paragraf, aliniatul f, ce nu apartin condamnatului, pot fi interzise daca cel caruia ii apartin a stiut despre bunurile auspra carora sau in legatura cu care se exercita aceste drepturi, ca au fost obtinute prin comiterea faptei penale sau ca au fost folosite sau destinate comiterii acesteia, sau avea tot temeiul de a putea presupune ca au fost procurate prin comiterea faptei penale, utilizate sau destinate comiterii acestei fapte. 4. Prin bunuri se inteleg toate lucrurile si toate drepturile aupra averii personale. Articolul 33b In cadrul declaratiei de confiscare a unui bun material este cuprinsa si confiscarea amabalajului in care se afla acel bun, daca judecatorul nu decide contrariul. Articolul 33c 1. Cu ocazia declaratiei de confiscare a bunurilor, in situatia in care bunurile supuse confiscarii valoreaza mai mult decat suma stabilita in sentinta, judecatorul poate ordona ca diferenta sa fie restituita ca despagubire. 2. Judecatorul aproba o despagubire, in termenii prevazuti de primul paragraf, sau o compensatie in bani atunci cand aceasta este necesara pentru a preveni o inechitate la adresa condamnatului sau la adresa altei persoane careia ii apartin bunurile supuse confiscarii. 3. Judecatorul decide cui ii va fi platita despagubirea sau compensatia; in acest mod nu se aduce atingere nici unei persoane care are dreptul la aceasta suma. Articolul 34 1. Bunurile care nu au fost confiscate, vor fi evaluate la o anumita suma, in declaratia de confiscare, in cadrul pronuntarii sentintei. 2. In acest caz bunurile trebuiesc predate sau se va plati contravaloarea estimata. 3. Se pot aplica de asemenea si articolele 24b , 24c si 25. Articolul 35 1. Costurile inchisorii sau ale arestului, revin statului, in masura in care prin sau in baza vreunei legi nu se decide altceva. 2. Tot ceea ce se obtine in urma aplicarii amenzilor sau a declaratiilor de confiscare va fi folosit in interesul statului. Articolul 36 1. In cazurile in care judecatorul este obligat prin lege sa faca publica sentinta, el va decide in acelasi timp si modul in care va fi indeplinita aceasta obligatie. 2. Costurile anuntarii publice a sentintei vor fi estimate in sentinta la o suma exacta. 3. Se pot aplica de asemenea si articolele 24b , 24c si 25. Titlul IIA. Masuri Prima sectiune. Sechestru, ridicarea foloaselor dobandite ilegal (necuvenite) si despagubirea daunelor Articolul 36a Toate costurile ducerii la indeplinire a masurilor prevazute in aceasta sectiune- cu exceptia costurilor despagubirilor, inclusiv a sumelor ce trebuie platite- cad in sarcina statului, la fel cum sumele dobandite in urma punerii in aplicare a masurilor vor fi folosite de catre stat, cu exceptia celor dobandite in urma aplicarii masurii prevazute de articolul 36f. . Articolul 36b 1. Sechestrul asupra bunurilor confiscate, poate fi pronuntat in cadrul: 1. Unei sentinte judecatoresti prin care o persoana este condamnata din cauza unei fapte penale; 2. Unei sentinte judecatoresti prin care se stabileste conform articolului 9a ca nu este necesara aplicarea

13

unei pedepse; 3. Unei sentinte judecatoresti prin care se stabileste-intr-un mod ce nu contravine punerii in libertate sau scoaterii de sub urmarirea penala- ca a fost comisa o fapta penala; 4. Unei dispozitii judecatoresti extraordinare in urma unei solicitari a procuraturii. 2. Se pot aplica de asemenea si articolele 33b si 33c, al doilea si al treilea paragraf, ca de altfel si articolul 446 din Codul de Procedura Penala. 3. Masura poate fi aplicata impreuna cu pedepse si cu alte masuri. Articolul 36c Se pot supune sechestrului toate bunurile: 1. Care au fost procurate in intregime sau in cea mai mare parte prin intermediul sau in urma comiterii faptei penale; 2. Care au legatura cu comiterea faptei; 3. Cu ajutorul carora a fost comisa sau pregatita fapta; 4. Cu ajutorul carora este ingreunata descoperirea faptei; 5. Confectionate sau destinate comiterii faptei; pe de o parte iar pe de alta parte in masura in care aceste bunuri sunt de asa natura, incat detinerea lor nesupusa controlului contravine legii sau interesului public. Articolul 36d In plus, pot fi supuse sechestrului si bunurile ce apartin faptasului sau suspectului si care sunt de asa natura incat detinerea lor nesupusa controlului contravine legii sau interesului public si care sunt descoperite cu ocazia cercetarii faptei comise de catre el, precum si a faptei de a carei comitere este suspectat, dar numai daca acele bunuri pot servi la comiterea sau pregatirea unor fapte de acest gen, ca si la ingreunarea descoperirii acestora. Articolul 36e 1. In urma unei solicitari a procuraturii, prin intermediul unei decizii judecatoresti extraordinare celui ce este condamnat in urma comiterii unei fapte penale i se poate aplica obligatia de a plati o amenda catre stat ridicandu-i-se astfel foloasele dobandite ilegal. 2. Obligatia poate fi aplicata persoanei mentionate la primul paragraf, care a dobandit foloase prin intermediul sau in urma comiterii faptei penale prevazute acolo sau a altora similare sau a unor fapte despre care exista suficiente indicii ca ar fi fost comise de catre ea si pentru pentru care se aplica o amenda din a cincea categorie. 3. La solicitarea procuraturii, prin intermediul unei decizii judecatoresti extraordinare referitoare la persoana care este condamnata din cauza comiterii unei infractiuni, pentru care se poate aplica o amenda din a cincea categorie, si pentru care este initiata o cercetare financiar-penala, acestei persoane i se poate aplica obligatia de a plati o suma de bani statului in scopul ridicarii foloaselor dobandite in mod ilegal, daca se poate presupune-tinand cont de cercetarea respectiva- ca si fapta aceea sau alte fapte penale au dus in vreun mod la dobandirea de catre condamnat a unor foloase dobandite ilegal. 4. Judecatorul stabileste suma la care sunt estimate foloasele dobandite ilegal. Printre foloase se include si neplata unor costuri. Valoarea bunurilor care sunt trecute de catre judecator in contul foloaselor dobandite ilegal poate fi estimata prin valoarea de piata din momentul cand se ia decizia, sau prin referire la venitul ce poate fi obtinut prin vanzarea publica a bunurilor, atunci cand trebuie incasata o despagubire. Judecatorul poate stabili suma ce trebuie platita la un nivel inferior valorii estimate a foloaselor. La cererea motivata a suspectului sau a condamnatului, in situatia in care situatia financiara actuala a acestuia precum si cea pe care este previzibil ca o va avea acesta in viitor nu este suficienta pentru a putea plati suma ceruta, judecatorul poate sa tina cont de aceasta in momentul stabilirii sumei ce trebuie platita. In cazul lipsei unei asemenea cereri, judecatorul poate adapta aceasta atributie ce-i revine, fie in virtutea functiei pe care o detine, fie la solicitarea procuraturii. 5. Prin bunuri se inteleg toate lucrurile si toate drepturile aupra averii personale. 6. La stabilirea nivelului sumei la care sunt estimate foloasele dobandite ilegal, se vor scadea sumele solicitate de parti terte pagubite. 7. La aplicare unei masuri se tine cont de obligatiile la plata unei sume de bani in vederea ridicarii foloaselor dobandite ilegal, aplicate in baza unor decizii anterioare. 8. Conform prevederilor articolului 577c din Codul de Procedura Penala, judecatorul poate ordona un arest de pana la 3 ani pentru neplata datoriilor, ce are valoare de masura. Articolul 36f 1. In cazul condamnarii unei persoane prin sentinta judecatoreasca in urma comiterii unei fapte penale, acestei persoane I se poate aplica obligatia de a plati catre stat o suma in folosul victimei. Statul va inmana victimei in totalitate suma primita. 2. Judecatorul poate aplica masura daca si in masura in care suspectul poate fi solicitat de catre victima

14

conform dreptului civil sa raspunda pentru paguba facuta prin comiterea faptei penale. Masura poate fi aplicata impreuna cu alte pedepse si alte masuri. Se pot aplica de asemenea si articolele 24a si 24b, de la primul pana la al patrulea paragraf inclusiv, intelegandu-se prin aceasta implicit ca cresterea sumei datorate in urma aplicarii masurii revine statului. 5. Platile facute de condamnat catre stat, se rezuma mai intai la indeplinirea masurilor si apoi la plata cresterilor stabilite in baza pargrafului al patrulea. 6. Se pot aplica de asemenea si articolele 24c si 77l,de la al doilea si pana la al saselea paragraf inclusiv, intelegandu-se prin aceasta implicit ca adaptarea pedepsei cu inchisoarea pentru neplata amenzii sau a detentiei juvenile pentru neplata amenzii nu va ridica obligatia aparuta in urma aplicarii masurii de despagubire a victimei pentru daunele provocate. Sectiunea a doua. Internarea intr-un spital psihiatric si deferirea justitiei. Artikel 37 1. Judecatorul poate ordona ca acela care nu este responsabil de comiterea unei fapte penale din cauza unui handicap mental sau a unei tulburari psihice ce ii afecteaza capacitatea de judecata sa fie internat intr-un spital psihiatric pe termen de un an, dar numai atunci cand este periculos pentru sine insusi, pentru ceilalti sau reprezinta in general un pericol la adresa securitatii persoanelor sau a bunurilor. 2. Judecatorul da un ordin precum cel mentionat in primul paragraf, numai dupa ce i se inmaneaza o recomandare bine motivatata, semata si datata de catre cel putin doi specialisti in stiinta comportamentului din discipline diferite- printre care si un psihiatru- care au consultat pe inculpat. O asemenea recomandare trebuie redactata de catre specialistii in stiinta comportamentului atat impreuna cat si de fiecare in parte. Daca aceasta recomandare este datata mai devreme de un an fata de inceperea audierilor, judecatorul poate face uz de ea doar cu aprobarea procuraturii si a suspectului. 3. Al doilea paragraf nu se poate aplica daca inculpatul refuza sa coopereze la consultul ce trebuie efectuat in vederea redactarii recomandarii. In masura posibilului specialistii in stiinta comportamentului vor redacta atat impreuna cat si fiecare in parte un raport privind refuzul inculpatului. Judecatorul va pretinde in masura posibilului redactarea unei alte recomandari sau a unui alt raport la realizarea careia/caruia inculpatul sa fie intr-adevar dispus sa coopereze si care sa-l poata lamuri asupra oportunitatii si necesitatii stabilirii unui ordin precum cel prevazut la primul paragraf. Articolul 37a 1. Suspectul care prezenta la momentul comiterii faptei un handicap mental sau o tulburare psihica ce ii afecta capacitatea de judecata, poate ca in urma ordinului judecatorului sa fie deferit justitiei, daca: 1. Fapta comisa de el reprezinta o infractiune pentru care se aplica comform prevederilor legale o pedeapsa cu inchisoarea de patru ani sau mai mult, sau daca intra in categoria infractiunilor prevazute de articolele 132, 285, primul paragraf, 285b, 318, 326a si 395 din Codul de Procedura Penala,175, al doilea paragraf, din legea circulatiei pe drumurile publice din 1994, si 11, al doilea paragraf, din legea Opiumului, si 2. Securitatea celorlalti ca si securitatea generala a persoanelor sau a bunurilor impune aplicarea acestei masuri. 3. 4. 2. La aplicarea paragrafului precedent judecatorul poate sa renunte la stabilirea unei pedepse, chiar daca considera ca fapta poate fi pusa in seama suspectului. 3. Se pot aplica de asemenea si paragraful al doilea si al treilea din articolul 37. 4. La stabilirea unui ordin asa cum este prevazut la primul paragraf, judecatorul va lua in considerare continutul celorlalte recomandari si rapoarte ce au fost redactate cu privire la personalitatea suspectului, ca si gravitatea faptei comise sau multitudinea condamnarilor anterioare pentru infractiune. Articolul 37b 1. Judecatorul poate ordona ca persoana deferita justitiei prin decizia autoritatilor sa primeasca ingrijiri medicale, daca securitatea celorlalti ca si securitatea generala a persoanelor sau a bunurilor impun recurgerea la aceste ingrijiri. 2. Daca judecatorul stabileste in urma unei decizii a autoritatilor si o pedeapsa cu inchisoarea pe langa masura de deferire in fata justitiei cu ordin de acordare de ingrijiri medicale, judecatorul poate prelua in sentinta sa o recomandare referitor la termenul la care trebuie sa inceapa deferirea in fata justitiei cu ordin de acordare de ingrijiri medicale. Articolul 37c 1. In baza legii se stabilesc in urma unei decizii a autoritatilor reguli cu privire la acordarea de ingrijiri medicale, precum si statutul juridic al persoanei deferite justitiei. 2. Ministrul de Justitie are grija ca pesoana deferita justitiei si care beneficiaza de inrijiri medicale prin decizia autoritatilor sa primeasca tratamentul necesar. El poate da anumite indicatii conducerii institutiei cu privire la anumite ingrijiri, indicatii care sunt in interesul securitatii celorlalti sau al sigurantei generale a persoanelor sau a bunurilor. Articolul 37d

15

1. Persoanele deferite justitiei pot fi ingrijite in institutii indicate de Minstrul Justitiei: a. institutii particulare, conduse de o persoana juridica stabilita in Olanda;; b. institutii regale (de stat). 2. Ingrijirea se face de preferinta intr-o institutie particulara. Articolul 37e Costurile ingrijirii si tratamentului persoanelor deferite justitiei vor fi suportate de catre stat, in masura in care nu se stabileste altceva prin sau in baza vreunei legi. Articolul 37f [Abrogat pe 01-09-1988] Articolul 37g [Abrogat pe 01-09-1988] Articolul 37h [Abrogat pe 01-09-1988] Articolul 37i [Abrogat pe 01-09-1988] Articolul 37j [Abrogat pe 01-09-1988] Articolul 38 1. Daca judecatorul nu emite un ordin asa cum prevede articolul 37b, va stabili atunci conditii privind comportamentul persoanei deferite justitiei, in scopul protectiei securitatii celorlalti ca si a securitaii si a bunurilor generale. Judecatorul da de asemenea unei institutii indicate in sentinta - care sa corespunda anumitor cerinte stabilite prin sau in baza masurilor generale formulate de autoritati- sarcina de a oferi ajutor si sprijin persoanei deferite justitiei pentru a repecta conditiile impuse. 2. Daca in cadrul sentintei se apIica de asemenea si o masura privativa de libertate, durata acesteia poate fi stabilita la maxim trei ani in situatia prevazuta de primul paragraf al acestui articol. 3. Judecatorul poate pune o conditie precum cea prevazuta de primul paragraf , doar atunci cand persoana deferita justitiei s-a aratat dispusa sa respecte acea conditie. 4. Prin masuri generale ale autoritatilor pot fi puse conditii mai precise referitor la procedura de de deferire conditionata. Articolul 38a 1. Conditiile prevazute la primul paragraf dinarticolul 38 pot contine faptul ca persoana deferita justitiei trebuie sa se interneze intr-o institutie indicata de catre judecator, sa fie tratata de catre un specialist indicat in sentinta, sau sa ia medicamentele prescrise de medicul curant si sa permita ca acestea sa-I fie administrate de catre medicul curant. 2. Prin sau in baza unor masuri generale stabilite de autoritati se pot stabili reguli referitoare la cerintele care trebuiesc indeplinite de catre institutia indicata de judecator. 3. Procuratura urmareste indeaproape, conform unor reguli stabilite pe baza masurilor generale din partea autoritatilor, respectarea conditiilor impuse. 4. Conditiile prevazute in articolul 38, primul paragraf trebuie sa respecte libertatea de credinta sau convingerea de viata si nu au voie sa ingradeasca libertatea civila. Articolul 38b Judecatorul poate, ca la solicitarea procuraturii sau la cererea persoanei deferite justitiei sau a avocatului acesteia, tinand cont de cele prevazute de articolele precendete din cadrul acestei sectiuni: 1. Sa completeze, modifice sau sa ridice conditiile; 2. Sa delege altei institutii decat celei insarcinate pana atunci, responsabilitatea de a acorda ajutor si sprijin in vederea respectarii conditiilor impuse. Articolul 38c Judecatorul poate, ca la solicitarea procuraturii, daca o conditie impusa nu este respectata, sau daca interesul securitatii celorlalti ca si securitatea generala a persoanelor si a bunurilor o impun sa ordone si din partea autoritatilor ca persona deferita justitiei sa primeasca ingrijiri medicale. Articolul 38d 1. Deferirea in fata justitiei este valabila pe o perioada de doi ani, ce se calculeaza incepand cu ziua in care sentinta judecatoreasca, prin care a fost ea stabilita, a devenit definitiva si irevocabila. 2. Conform celor prevazute de articolele 38e sau 38j, in urma unei cereri din partea procuraturii termenul de deferire in fata justitiei poate fi prelungit de catre judecator, fie cu un an fie cu doi ani, daca securitatea celorlalti ca si securitatea generala a persoanelor si a bunurilor impun o asemenea prelungire. O a doua prelungire poate avea loc doar in urma emiterii unui ordin precum cel prevazut de articolul 37b sau 38c. Articolul 38e

16

1. Durata total a msurii de punere sub supravegherea autoritii nu depete patru ani, n afara cazului n care punerea sub supravegherea autoritii este aplicat n cazul unui delict care este ndreptat sau creeaz pericol pentru intangibilitatea corpului uneia sau mai multor persoane. 2. n cazul n care durata total a punerii sub supravegherea autoritii nu este limitat n timp, termenul de punere sub supravegherea autoritii poate fi prelungit, n cazul n care securitatea altora, precum i securitatea general cer o asemenea prelungire. Articolul 38f 1. Termenul de punere sub supravegherea autoritii nu decurge: a. pe durata de timp n care persoana pus sub supraveghere de ctre autoritate este sub ngrijire astfel nct pe baza legii din alte motive este privat de libertatea sa i pe durata de timp n care aceast persoan este absent n mod nepermis din aceast privare de libertate. b. pe durata de timp n care persoana pus sub supraveghere cu condiiile stabilite n a articolul 38, primul punct, este privat n mod legal de libertate i pe durata de timp n care aceast persoan este absent n mod nepermis din aceast privare de libertate. c. pe durata de timp n care persoana pus sub supraveghere care este n ngrijirea autoritii, mai mult de o sptmn consecutiv este absent n mod nepermis din instituia de ngrijire a persoanei puse sub supraveghere. d. pe durata de timp persoana pus sub supraveghere cu condiii, mai mult de o sptmn consecutiv este absent din instituia de ngrijire n care pe baza condiiei este preluat. 2. n pofida celor prevzute la punctul 1, subpunctul a., termenul de punere sub supravegherea autoritii decurge i atunci cnd cel pus sub supraveghere: a. pe baza unei dispoziii dup este stabilit n articolul 13 sau ca urmare a celor prevzute sau pe baza legii de principiu a Penitenciarelor, este preluat ntr-o instituie de ngrijire a persoanelor aflate sub supraveghere sau n alt spital psihiatric, n afara cazului n care aceast persoan este absent din instituie sau spital mai mult de o sptmn consecutiv. b. dup ce termenul de punere sub supraveghere a nceput, este preluat ntr-un spital psihiatric, n afara cazului n care absent mai multe de o sptmn consecutiv din acest spital. Articolul 38g 1. ngrijirea ca urmare a dispoziiei autoritii poate fi oficial terminat condiionat de ctre judector, la cererea ministerului public sau la cererea persoanei puse sub supraveghere sau a avocatului acestuia, la luarea deciziei privind prelungirea punerii sub supraveghere pentru o perioad de un an. 2. n cazul n care judectorul termin ngrijirea pe baza primului punct, acesta stabilete pentru protecia securitii celorlali i pentru protecia securitii generale a persoanelor i bunurilor condiii referitoare la comportarea celui pus sub supraveghere. Articolele 38, punctul unu, fraza a doua i punctul 3 din articolul 38a se aplic n mod corespunztor. 3. Condiiile stabilite n punctul 2, nu pot limita libertatea de serviciu religios sau privind convingerile despre via i libertatea politic. 4. Prin msuri generale ale conducerii pot fi i alte reguli stabilite pentru procedura de terminare condiionat a ordinului de ngrijire. Articolul 38h 1. Excluznd cele stabilite n articolul 38g, n cazul n care concediul de prob al unei persoane puse sub supraveghere a durat cel puin dousprezece luni, fr ca aceast perioad de punere sub supraveghere s fie prelungit, judectorul, la cererea ministerului public sau la cererea celui pus sub supraveghere sau a avocatului acestuia, poate nceta ngrijirea impus de autoritate. Articolul 38g, punctul 2 i 3 , se aplic n mod corespunztor. 2. ntr-un asemenea caz judectorul termin ngrijirea impus de autoritate condiionat pentru durata ordinului dat de punere sub supraveghere. 3. Articolele 509p. 509r, 509s, 509t, primul punct i al cincilea din Legea de procedur penal se aplic n mod corespunztor. Articolul 38i Din obligaie de serviciu, judectorul poate, la cererea ministerului public sau la cererea celui pus sub supraveghere sau a avocatului acestuia, cu luarea n considerare a celor stabilite n articolele precedente ale acestei seciuni: 1. s completeze, s modifice sau s anuleze condiiile; 2. s transmit unei alte instituii dect cea creia anterior i s-a ncredinat acest lucru, sarcina de asisten i sprijin pentru respectarea condiiilor

17

Articolul 38j 1. n cazul terminrii ngrijirii impuse de ctre autoritate punerea sub supraveghere poate fi prelungit de fiecare dat cu un an. 2. Durata total a terminrii condiionate a ngrijirii reprezint cel mult trei ani. 3. n cazul n care termenul stabilit la punctul doi este acordat, fr a se da un ordin pentru reluarea ngrijirii impuse de autoritate dup cum se arat n articolul 38k, punerea sub supraveghere nceteaz n mod legal. Articolul 38k Le cererea ministerului public, judectorul poate da un ordin privind reluarea ngrijirii impuse de autoritate, n cazul n care: 1. nu a fost respectat o condiie stabilit 2. interesul securitii altora sau al securitii generale a persoanelor i bunurilor cere acest lucru, sau 3. cnd se aplic articolul 38e, interesul securitii altora precum i securitatea general a persoanelor cere acest lucru. Articolul 38l 1. O punere sub supraveghere expir cnd devine irevocabil o pronunare judectoreasc prin care aceeai persoan din nou este pus sub supraveghere. 2. Un ordin pentru plasarea ntr-un spital psihiatric expir cnd devine irevocabil o pronunare judectoreasc prin care referitor la aceeai persoan se d un ordin privind plasarea ntr-un spital psihiatric. 3. Un ordin de plasare ntr-un spital psihiatric se termin n mod legal atunci cnd devine irevocabil o pronunare judectoreasc prin care referitor la aceeai persoan se face punerea sub supraveghere cu o dispoziie de ngrijire impus de autoritate precum i un ordin de rennoire a unei asemenea dispoziie . Seciunea 3. Plasarea ntr-o instituie pentru delicveni sistematici Articolul 38m 1. La cererea ministerului public judectorul poate s aplice msura de plasare a unui condamnat ntr-o instituie pentru delicveni sistematici, n cazul n care: 1) faptul comis de ctre condamnat se refer la delict pentru care este admis o detenie permanent; 2) n cinci ani anteriori faptului comis de condamnat de cel puin de trei ori s-a dispus pentru el o pedeaps sau la o msur de privare de libertate sau la o msur de limitare a libertii sau o pedeaps de obligaie, faptul este comis dup efectuarea acestor pedepse sau msuri i n continuare se poate lua n mod serios n considerare c cel condamnat va comite din nou un delict, i 3) securitatea persoanelor i bunurilor cere aplicarea unei asemenea msuri. 2. Msura servete la protecia societii i la terminarea recidivei de ctre cel condamnat. 3. n cazul n care cel condamnat este nrit n legtur i cu aceasta exist o alt problematic la care comiterea faptelor este n dependen, msura servete pentru a oferi o contribuie n rezolvarea problematicii sale de viciu, precum i pentru late probleme. 4. Judectorul aplic msura numai dup ce a justificat-o cu probe, trebuind s prezinte un aviz datat i semnat privind oportunitatea sau necesitatea msurii. n cazul n care acest aviz este mai vechi de un an, judectorul poate face uz de acesta numai cu acordul ministerului public i al condamnatului. 5. Punctul al patrulea nu se aplic n cazul n care condamnatul refuz s colaboreze pentru cercetarea care trebuie s fie efectuat pentru elaborarea avizului. Judectorul face tot posibilul pentru prezentarea unui alt aviz sau raport care s-i dea indicaii privind oportunitatea sau necesitatea msurii i la care condamnatul este gata si ofere colaborarea. 6. La aplicarea unei msuri, judectorul ia n consideraie coninutul celorlalte avize i rapoarte elaborate privind condamnatul, precum i numrul de delicte pentru care acesta a fost condamnat anterior. Articolul 38n 1. Msura este valabil pentru o perioad de cel mult doi ani, care se calculeaz din ziua n care pronunarea juridic prin care este aplicat devine definitiv. 2. La stabilirea duratei msurii judectorul poate ine seama de timpul pe care cel condamnat nainte de executarea sentinei l-a petrecut n asigurare, detenie provizorie, ntr-un spital psihiatric sau ntr-o instituie de observaie clinic ca urmare a unui ordin de observaie. Articolul 38o 1. Plasarea are loc ntr-o instituie indicat de ministerul nostru de justiie pentru delicveni sistematici. 2. Prin i pe baza legii se stabilesc reguli privind executarea msurii n cadrul i n afara instituiei i privind poziia juridic a celui cruia i este aplicat msura.

18

3. Costurile pentru executarea msurii sunt n contul Statului. Costurile pentru executarea ultimei faze a msurii revin n conformitate regulile stabilite de conducere cu sau prin regula general a legii n contul comunelor care iau parte la executarea acesteia. Articolul 38p 1. Judectorul poate stabili ca msura s nu fie adus la ndeplinire. 2. Judectorul care stabilete ca msura aplicat de el s nu fie adus la ndeplinire, determin cu aceast ocazie o perioad de prob de cel mult trei ani. 3. La aplicarea primului punct este valabil drept condiie general aceea c persoana condamnat nainte de sfritul perioadei de prob nu se face vinovat de un fapt pasibil de pedeaps. 4. Pentru protecia securitii persoanelor i bunurilor, judectorul stabilete condiii privind comportarea condamnatului. Judectorul poate pe baza unei msuri generale de administraie s dea sarcin instituiei de reabilitare a condamnailor s acorde condamnatului ajutor i sprijin n respectarea condiiilor. 5. O condiie ca aceea menionat la punctul patru poate conine indicaia ca persoana condamnat s fie tratat ambulant sau intramural. n acest context preluarea ntr-o instituie are loc pe o durat stabilit de judector de maximum doi ani. Aceast condiie va fi stabilit numai atunci cnd condamnatul s-a declarat de acord s fie supus tratamentului. 6. Prin sau pe baza msurii generale a administraiei se pot stabili reguli privind cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc o instituie i un tratament, ca acelea menionate la punctul cinci. 7. Condiiile stabilite la punctul patru nu pot limita libertatea condamnatului de a-i mprti religia sau convingerile despre lume i libertatea politic. 8. Ministerul public supravegheaz asupra respectrii condiiilor stabilite. Articolul 38q La cerea ministerului public, la cererea condamnatului sau a avocatului su sau in obligaie de serviciu, judectorul poate, cu luarea n considerare a articolelor de la 38m pn la 38p: 1. s completeze, s modifice i s anuleze condiiile; 2. s stabileasc o alt instituie de reabilitare dect cea stabilit anterior, care s acorde ajutor i sprijin pentru respectarea condiiilor. Articolul 38r Le cererea ministerului public, judectorul poate dispune, atunci cnd una din condiii nu este respectat, aplicarea msurii. Articolul 38s 1. La cererea ministerului public, la cererea condamnatului sau a avocatului su sau in obligaie de serviciu, judectorul poate s decid, la sau dup aplicarea msurii, o apreciere intermediar a necesitii continurii executrii msurii. Ministerul public i raporteaz n legtur cu aceasta ntr-un termen stabilit de el. La raport se anexeaz un referat al directorului instituiei referitor la situaia executrii i planul de edere al condamnatului. 2. Dac judectorul la aplicarea unei msuri nu decide o apreciere intermediar, sau decide o apreciere la un an dup nceperea executrii msurii, atunci poate avea loc o cercetare dup cum se menioneaz la punctul unu dup ase luni de la data la care a devenit irevocabil decizia privind lipsa unei aprecieri intermediare sau decizia prin care se cere continuarea executrii. 3. Dac judectorul pe baza informaiilor menionate la punctul unu decide c, continuarea executrii pe mai departe a msurii nu este necesar, o termin la odat stabilit de el. Articolul 38t Termenul msurii nu decurge atunci cnd: a. pe durata timpului n care cel cruia i este aplicat, acesta este privat de libertate din alte motive i pe durata timpului n care este absent n mod nepermis; b. n cazul n care cel care este plasat ntr-o instituie, este absent nepermis mai mult de o zi. Articolul 38u Ministrul nostru de justiie poate termina n orice moment msura. Titlul III. Excluderea i sporirea posibilitii de condamnare Articolul 39 Nu este pasibil de pedeaps acela care comite un delict, care nu-i poate fi atribuit lui din cauza unei evoluii aberante sau a unei perturbri bolnave a capacitii sale de raiune.

19

Articolul 39bis a [Expirat de la 01.07.1965] Articolul 39ter [Expirat de la 01.07.1965] Articolul 39quater [Expirat de la 01.07.1965] Articolul 39quinquies [Expirat de la 01.07.1965] Articolul 39sexies [Expirat de la 01.07.1965] Articolul 39septies [Expirat de la 01.07.1965] Articolul 39octies [Expirat de la 01.07.1965] Articolul 39novies [Expirat de la 01.07.1965] Articolul 39decies [Expirat de la 01.07.1965] Articolul 40 Nu este pasibil de pedeaps acela care este silit s-l comit prin for major. Articolul 41 1. Nu este pasibil de pedeaps acela care comite un fapt, datorit aprrii necesare a vieii, moralitatea sau bunul, ale sale sau ale altuia mpotriva unei agresiuni evidente, ilegale. 2. Nu este pasibil de pedeaps depirea limitele aprrii necesare, dac aceasta este rezultatul direct al puternicei emoii provocate de agresiune. Articolul 42 Nu este pasibil de pedeaps acela care comite un fapt pentru executarea unei prevederi legale. Articolul 43 1. Nu este pasibil de pedeaps acela care comite un fapt n executarea unui ordin oficial, dat de ctre autoritatea competent pentru aceasta. 2. Un ordin oficial dat de o autoritate necompetent nu anuleaz caracterul pasibil al pedepsei, n afara cazului n care subordonatul de bun credin a considerat organul ca fiind competent i ndeplinirea acestuia intra n sfera de activitate a subordonatului. Articolul 44 n cazul n care un funcionar prin comiterea unui fapt pasibil de pedeaps ncalc o anumit obligaie de serviciu sau prin comiterea unui fapt pasibil de pedeaps face uz de putere, ocazie sau mijloace care i sunt acordate prin funcie, pedeapsa stabilit pentru acel fapt, cu excepia amenzii, poate fi sporit cu o treime. Titlul IIIa [intr n vigoare la o dat care se va stabili ulterior] Articolul 44a [intr n vigoare la o dat care se va stabili ulterior] Titlul IV ncercarea i pregtirea Articolul 45 1. ncercarea unui delict este pasibil de pedeaps, dac intenia fptaului s-a manifestat deschis pentru nceperea executrii. 2. Maximul de pedeaps de baz stabilit pentru delict se micoreaz pentru ncercare cu o treime. 3. Dac este vorba despre un delict la care este stabilit pedeapsa cu nchisoare pe via, atunci pedeapsa cu nchisoarea se stabilete la maximum cincisprezece ani. 4. Pedepsele suplimentare pentru ncercare sunt aceleai ca pentru delictul comis. Articolul 46 1. Pregtirea unui delict pentru care conform descrierii legii este prevzut o pedeaps cu nchisoarea de opt ani, este pasibil de pedeaps n cazul n care fptaul cu intenie i n mod evident achiziioneaz, pregtete,

20

ntrebuineaz, efectueaz sau are la ndemn obiecte, materiale, purttori de informaii, spaii sau mijloace de transport, pentru comiterea acestui delict. 2. Maximul de pedeaps de baz stabilit pentru delict se micoreaz pentru pregtire la o jumtate. 3. Dac este vorba despre un delict la care este stabilit pedeapsa cu nchisoare pe via, atunci pedeapsa cu nchisoarea se stabilete la maximum zece ani. 4. Pedepsele suplimentare pentru pregtire sunt aceleai ca pentru delictul comis. 5. Prin obiecte se neleg toate lucrurile i toate drepturile de patrimoniu. Articolul 46a ncercarea de a folosi alte mijloace dect cele menionate n articolul 47, punctul unul la 2e, pentru a comite un delict, este pasibil de pedeaps, n sensul c nu se va pronuna o pedeaps mai grea dect cea pentru ncercare unui delict sau dac o asemenea ncercare nu este pasibil de pedeaps, cea care se aplic pentru delictul propriu zis. Articolul 46b Pregtirea i ncercarea au loc atunci cnd delictul nu este svrit datorit unor mprejurri dependente de voina fptaului. Titlul V. Participarea la fapte pasibile de pedeaps Articolul 47 1. Ca fptai ai unei fapte pasibile de pedeaps vor fi pedepsii: 1) cei care comit fapta, fac s se comit fapta sau particip la comitere; 2) cei care prin daruri, promisiuni, abuz de autoritate, violen, constrngere sau ducere n eroare sau prin crearea unei ocazii, mijloace sau informaii provoac n mod intenionat faptul. 2. Referitor la ultimii sunt luate n considerare numai aciunile care n mod intenionat au provocat, mpreun cu urmrile lor. Articolul 48 Drept coprtai la un delict vor fi pedepsii: 1) cei care n mod intenionat au fost de ajutor la comiterea delictului; 2) cei care n mod intenionat au creat ocazia, mijloacele sau informaiile pentru comiterea delictului. Articolul 49 1. Maximul pedepselor de baz stabilite pentru delict se micoreaz cu treime pentru cei care particip la delict. 2. Dac este vorba despre un delict la care este stabilit pedeapsa cu nchisoare pe via, atunci pedeapsa cu nchisoarea se stabilete la maximum cincisprezece ani. 3. Pedepsele suplimentare pentru participare sunt aceleai ca pentru delictul comis. 4. La stabilirea pedepsei sunt luate n considerare numai aciunile care participanii n mod intenionat probabil le-au fcut sau protejat, mpreun cu urmrile lor. Articolul 50 Circumstanele personale la care caracterul pasibil de pedeaps este exclus, majorat sau redus, la aplicarea legii penale sunt luate n considerare numai referitor la fptaul sau participantul la care se refer personal. Articolul 50a [Expirat de la 01.09.1976] Articolul 51 1. Faptele pasibile de pedeaps pot fi comise de persoane fizice i de persoane juridice. 2. n cazul n care un fapt pasibil de pedeaps este comis de ctre o persoan juridic, procedura penal poate fi nceput i pedepsele i msurile prevzute de lege pot fi pronunate, n cazul n care sunt luate n considerare: 1) mpotriva persoanei juridice, precum i 2) mpotriva aceluia care a dat dispoziie pentru efectuarea faptului, precum i 3) mpotriva celor de la punctul 1) i 2) mpreun. 3. Pentru aplicarea punctelor anterioare vor fi echivalate cu persoanele juridice: societatea pe aciuni fr personalitate juridic, asociaia, societatea de navigaie i averea destinat. Articolul 52 Participarea la infraciune nu este pasibil la pedeaps.

21

Articolul 53 1. La delictul prin intermediul presei tiprite, editorul nu va fi urmrit n cazul n care documentul tiprit poart numele i adresa lui i fptaul este cunoscut sau la prima cerere dup ce a avut loc nceperea unei proceduri preliminare de cercetare, este fcut cunoscut de ctre editor. 2. Aceast prevedere nu se aplic atunci cnd fptaul n momentul ediiei nu poate fi pus sub urmrire sau este stabilit n afara rii n Europa. Articolul 54 1. Prin delictul prin presa tiprit tipograful nu va fi urmrit ca atare, dac documentul tiprit poart numele i adresa lui i persoana n contul creia documentul este tiprit, este cunoscut sau la prima cererea dup ce a avut loc nceperea unei proceduri preliminare de cercetare, este fcut cunoscut de ctre tipograf. 2. Aceast prevedere nu se aplic atunci cnd persoana n contul creia documentul este tiprit n momentul tipririi nu poate fi pus sub urmrire sau este stabilit n afara rii n Europa. Articolul 54a O persoan intermediar, care presteaz un serviciu de telecomu