Senatus Consulte ca forma de drept a fost instaurata de catrae imparatul Hadrian,Totodata senatul participa activ la procesul de legiferare prin mai multe mechanism,precum ratificarea legilor si infuenta care o exercitau asupra pretorilor. Dupa reforma lui Hadrian senates consultele au devenit izvoare de drept in sens formal, dar ca atare senatul nu a fost organ legislative niciodata fiindca imaparatul in realitate tinea senatul sub control, si anume , in fata senatului venea imparatul sau un reprezentatnt al acestuia care prezentau un proiect de decizii dup ace senatul vota automat, din ce cauza acest procedeu a luat chiar denumirea de orationesprincipis im senatu habita,,. Constitutii Imperiale.La inceputul epocii principatului edictele imparatului erau egale cu edictele imaratului in sensul ca erau valabile doar pe perioada vietii magistratului, Hadrian a fost acel imparat care a egalat legea si constitutiunea imperial dupa puteri Gaius spunea: Constitutiunea Imperiala este ceia ce imparatul hotarashte prin decret edict sau scrisoare.Constitutiuni imperiale:Edicta- cuprindeau dispozitii cu character general pe care imparatul le dadea fie in domeniul dreptului public fie in domeniul dreptului privat si care se refereau atit la functionari cit si la indivizi.Mandata erau nishte instructiuni date inaltilor functionary de stat atit in domeniul dreptului administrative cit sic el penal, in cazuri in care instructiunea se referee nu doar la un caz concret ce avea un character general puteau dobindi valoarea de norme sau principiul de drept. Decreta- Imparatul ca si alti Magistrati avea atributii judiciare( in unele cazuri) decretele respective date de catre imparat era niste hotariri judecatoresti, care la fel puteau devein izvoare de drept daca aveau o vocatie generala.Rescripta -imparatii ca si jurisconsultii romani puteau da consultatii in diverse problem de drept, raspunsurile ce erau adresate magistratilor luau forma unor scrisori numite,, Epistola iar cele adresate particularilor erau denumite subscriptions fiindca raspunsul era scris chiar sub textul cererii.Condificarile preiustiniene:Codex Gregorianus 295 din 19 carti 13 ditre care erau strucutrate dupa modeluil edictelor pretorilor, cartile erau impartite in titluri unde la inceputul textului era inserat inscription care arata cind era subscritpio cine a dat edictulCodex Hermogeneas ce a cuprins 569 constitutiuni ashezate in 69 de titluriCodex Teodoseanus 438 a fost prima codificare care purta un character official fiindca a fost elaborate sub conducerea imparatului teodosiu al 2lea, dupa adoptarea acestei codificari fiind faptul ca ea era atit de reushita incit imparatul vest roman Valintinian a preluat in stare ain care exista. Imparatul Iustinian a incercat sa unifice statul roman din mai multe puncte de vedere: territorial legislative si spiritual. Scopul era ca din sursele existente si izvoarele se datatu din epoca clasica(lucrarile jurisconsultilor) sa fie creat o lucrare demna de imperiu. Prima parte a codificarii lui Iustinian este Codexul, menirea lui era ca el sa fie aplicabil noilor relatii ce se dezvoltau sub influenta diferitor factori, la elaborarea codului au participat 10 Persoane comsia formata era prezidata de catre Tribonian. Comisia a fost create la 13 feb. 528 I.H ca consecinta a elaborarii codului el a vazut lumina zile in prima sa editie la 7 aprilie 529. Codul era impartin in carti , cartile in titluri iar titlurile in constitutiuni, unele dintre care erau impartite chiar in paragrafe.La inceputul fiecarii constitutiuni era present inscription ce arata cui era adresata si cine a dat aceasta constitutiune si subscription care arata data si locul emiterii dupa publicarea codului, a fost interzis de a mai folosi izvoare vechi fiinda in cod au fost cuprinse practice toate izvoarele in vigoare.Cea de a 2-ua editie a codului dateaza 16 noiembrie 594 si care a intrat in vigoare la 29 decembrie aceluiash an, codul fiind impartin in 12 carti iar cartile in titluri, In cod erau cuprinse atit prevederi in dreptul public cit si de rept privat.Digestele reprezinta culegere de fragmente extrase din lucrarile jurisconsultilor clasici adaptate de asha manera incit sa poata fi utilizate in scopul solutionarii diferitor cazur aparute in practic , comisia formata ptu elaborarea digestelor avea 15 membri in frunte cuTribonian.Imparatul Iustinian a stability insashi modalitatea de ucru a comisie prin 3 constitutiuni successive care ulterior au devenit prefete a degestelor, Iustinian deasemenea a dat 50 de constitutiuni prin care a desfiintat institutiile depasite si a pus capat contraverselor existente in drept.La elaborarea digestelor au fost studiate peste 2 mii de lucrari pt a fi structurate textile alese in 50 de carti. La inceputul textului la fel figura inscriptio care arata numele autotului si opera.Continutul propriu zis al digestelor era urmatorul :prima carte reprezentao introducere 2-46 ashezate conform sistemul;ui dreptului praetorian. Cartea 47-48 tinea de drept penal si procedura. Cartea 49 finante cartea 50 epunea dispozitii finale.INtial era considerat ca textile in digeste erau ashezate haotic in realitate textile erau structurate dupa un sistem anumit, la inceput: dreptul civil, dreptul praetorian, si lucrarile lui Papinian, dupa care era inclus si Apendixul.Asezarea textelor coincindea cu subcomisii existente: 1 subcomisie se preocupa de studierea dreptului civil, ce se numeau textile studiate ce se numeau masa Sabiniana, Cea de a 2-ua comisie se ocupa de dreptul Praetorian si textile se numeau masa edictala si a 3-ia subcomisie studia lucrarile lui Papinian textile fiind numite masa papiniana, textile ce nu puteau fi atribuie nici uneia din aceste subcomisiii era examinate de comisia unificata si se numeu anexe(appendix). Cea de a 3-ia si ultima parte a lucraruii lui Iustinian erau institutele ce reprezentau extrase din institutele clasice si care se adresau in mare masura studentilor si chiar oamneilor simpli(doritori de a cunoashte dreptul). Institutele aveau forte obligatorii si erau construite din 4 carti , prima si a 2-ua a fost elaborate in mare masura cu suportul luI Dorifeu a 3-ia si a 4-a cu supportul li Teofil.Nuvelele nu le putem atribui ca atare la lucrarea lui iustinian fiinda au fost elaborate dupa decesul lui de nishte personae particulare, nuvelel au cuprins constitutiuni ce datatu cu anii 535-565, denumirea nuvelelor nu se datoreaza faptului ca au fos incluse constitutiuni noi in aceasta lucrare din punt de vedere chronologic, ci faptului ca in lucrare au fost cuprinse constitutiuni ce nu s-au regasit in Codex. O noua viata a Codului o observam in corpus Iulis Civiles ce a aparut mult mai tirziu.Procedura civila romana notiuni generale privind procedura legisactio, formulara si etraodirnara.Notiunea si categoriile actiunilor.Mijloace exceptionale de aparare pretoriana . Notiunea si insemnatatea prescriptiei.1Proc civila Epoca prestatala caracterizeaza justitia prin utlizarea obiceiului nejuridic si anume a unor principia natural cum ar fi: razbunarea prin singe sau legea talionului, prin urmare celuia cui ii era incalcat dreptul ii era indreptatit sa pedepseasca de sine statatori pe cel care a savirsit aceasta incalcare.Astfel de justitie este numita private si are 2 forme agresiva si defensive. In cazul justitiei private aggressive- pagubitul se retableste de sine statator de drepturile inculcate.

Cea defensive opereaza cu aceliash mijloace dar care pot fi aplicate doar la momentul aplicarii dreptul si nu ulterior. Odata cu aparitia justitiei statale justitia private agresiva a fost interzisa si chiar pedepsita grav pe cind justitia private defensive a fost tolerate in continuare.

Procesul in epoca veche purta un carcter formalist si era compus dintr-o multitudine de ritualuri faste, ce erau cunoscute de catre pontifi.

Procedura civila Romana cuprinde totalitatea normelor ce reglemen teaza desfasurarea proceselor cu privire la libertate. Proprietate mostinire si la valorifcare drepturiloe de creanta.

Dreptul de creanta reprezinta prezenta a 2 parti creditor si debitor. Creditor poate sa ceara respectarea unei obligatii, debitorul este obligat sa indeplineasca.