Codul Bunelor Maniere Pentru Copii.pdf

umele Lui Emily Post reprezintă, încă din 1922, bunele maniere bazate pe politeŃe, curtoazie şi generozitate. Astăzi, cea de-a treia generaŃie de autori a familiei Post, Peggy Post şi Cindy Post Senning, oferă copiilor secolului XXI, pe înŃelesul lor, un cod al bunelor maniere. Această carte abundă în sfaturi simple şi practice pe care însăşi Emily le-ar fi dat. Scris cu gândul la copii şi plin de ilustraŃii edificatoare, CODUL este unul de referinŃă ce poate fi folosit uşor de copii şi în care părinŃii pot avea încredere. Acoperă toate situaŃiile cărora trebuie să le facă faŃă un copil:

• cum să compună scrisori de mulŃumire;

• cum să participe la evenimentele din afara şcolii;

• cum să folosească în siguranŃă Internetul;

• cum să vorbească, politicos, la telefonul mobil;

• cum să participe la aniversări, căsătorii etc.;

• cum să dea o mână de ajutor în casă. „Codul bunelor maniere pentru copii” al lui Emily Post conŃine toate informaŃiile asupra etichetei de care copii şi părinŃii lor au nevoie de viaŃa de zi cu zi.

C O D U L

BUNELOR MANIERE

pentru copii

D E PE G G Y PO S T

C I N D Y P O S T SE N N I N G , E D .D .

E D I ł I A A I I I -A

Traducere de Sorin Petrescu

CORINT JUNIOR

Dedicăm această carte copiilor de pretutindeni!

Ne exprimăm adânca recunoştinŃă următorilor, pentru sprijinul şi contribuŃia lor la această carte:

Echipei care ne-a consiliat în privinŃa problemelor tinerilor, petrecându-şi timpul alături de noi în alcătuirea cuprinsului, citind capitolele cărŃii şi oferind sugestii din punctul lor de vedere: lui Laura Bataille, gradul patru, Thatcher Brook Primary School, Waterbury, Vermont; Analina Aitken, gradul şase, Crossett Brook Middle School, Duxbury, Vermont; Gabriela Meade, gradul şase, Crossett Brook Middle School, Duxbury, Vermont; Samantha Pheffer, gradul şase, Crossett Brook Middle School, Duxbury, Vermont; Alex Houston, gradul cinci şi şase, învăŃător la Crossett Brook Middle School, pentru timpul acordat şi pentru sfaturile date.

Lui Mark McVeigh şi Meghan Dietsche de la HarperCollins Children's Books, pentru creativitatea, ajutorul şi atenŃia acordată detaliilor în scrierea şi tipărirea acestei cărŃi. Lui Katherine Cowles, Elizabeth Howell şi Peter Post, pentru multele lor sugestii, sfaturi practice şi ajutor nepreŃuit. N-am fi putut-o face fără ei!

Şi, ca întotdeauna, moştenirii lăsate de Emily Post, a cărei generozitate a spiritului şi înŃelepciune fără vârstă au servit ca bază pentru aceasta şi pentru celelalte cărŃi scrise în numele ei.

Emily Post's The Guide to Good Manners for Kids Text copyright © 2004 by Peggy Post and Cindy Post Senning

Illustrations copyright © 2004 by Steve Bjorkman AII rights reserved. No part of this b'ook may be used or reproduced in any manner

whatsoever without written permission except in the case of brief quotations embodied in critical articles and reviews.

This book was published by arrangement with HarperCollins Children's Books, a division of HarperCollins Publishers.

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT JUNIOR, parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Redactor: Anca Eftime, Daniel Penescu Tehnoredactor: Andreea Apostol

Editura CORINT JUNIOR Difuzare: Str. Splaiul IndependenŃei nr. 202 A, sector 6, Bucureşti, Tel.: 319.88.22; 319.88.33; 319.88.55

Fax: 319.88.66. e-mail: [email protected], www.edituracorint.ro www.corintjuriior.ro

Format: 8/54 x 84. Coli tipo: 18

Tiparul executat la:

S.C Universul SA.

Bucureşti, 2008

ISBN: 978-973-128-135-3

Descrierea OP a Bibliotecii NaŃionale a României SENNING, CINDY POST ED. D.

Codul Emily Post al bunelor maniere pentru copii / Peggy Post, Cindy Post Senning...; trad. Sorin Petrescu - Ed a 3-a. - Bucureşti: Corint Junior 2008 ISBN (13) 978-973-128-135-3

I. Senning, Cindy Post II. Petrescu, Sorin (trad.)

395:3-053.2

C U P R I N S

Introducere 9

C A P I T O L U L I

VIAłA DE ZI CU ZI Vorba dulce... 13

Cuvântul scris 17

MulŃumesc 21

„La muncă" 23

Salut! Ce mai faci? 26

Maniere „tehno" 31

Eticheta online 32

C A P I T O L U L I I

ACASĂ Mediul familial 37

Provocarea schimbării 42

Problema comportamentului la ora mesei 45

Să tot vorbeşti 52

C A P I T O L U L I I I

LA ŞCOALĂ

Bună dimineaŃa, doamnă profesoară 57

În afara orelor de clasă 60

De acasă la şcoală şi înapoi 64

Mâncând pe fugă 68

C A P I T O L U L I V

LA JOACĂ

Vremea petrecerilor 73

Idei pentru cinci petreceri amuzante 78

Prieteni noi 82

Am făcut rost de bilete... 85

Sporturi... sportive! 87

C A P I T O L U L V

ÎN SOCIETATE

Manierele bune fac vecini buni 91

Şi la mall există bune maniere? 96

DistracŃia în locuri publice 99

Cum îi tratăm pe cei diferiŃi de noi 102

Vizita la spital — „Linişte, vă rog!" 104

În genunchi, în picioare sau aşezat? 105

Celularul în locuri publice 107

C A P I T O L U L V I

DEPARTE DE CASĂ

Avioane, trenuri şi automobile 111

Ai ajuns! 115

Masa în oraş — de la fast-food la dineuri 117

Tabăra în care te simŃi minunat 121

Metrouri, autobuze, taxiuri 126

C A P I T O L U L V I I

ALTE OCAZII DEOSEBITE

Participarea la o ceremonie de căsătorie 129

La moartea cuiva 132

Aniversări 134

Index 139

I N T R O D U C E R E

DE C E E N EV O IE D E MA NI E RE?

n FranŃa secolului al XVIII-lea, regele Ludovic al XlV-lea obişnuia să

invite o mulŃime de lume la petrecerile şi sărbătorile pe care le Ńinea la

palatul său. Devenise, însă, din cale-afară de deranjat de faptul că invitaŃii

călcau în picioare pajiştile şi peluzele, strivind iarba şi rupând florile. Astfel că,

într-o zi, înainte de a mai face invitaŃii, îl chemă la el pe grădinar pentru a

discuta despre această problemă supărătoare. În cele din urmă, hotărâră să

pună, în diferite locuri, mici însemne care să avertizeze: „Vă rugăm, nu călcaŃi

florile! StaŃi pe cărare! AtenŃie la trandafiri!” Aceste însemne aveau darul de

a-i îndruma pe oaspeŃi, arătându-le unde le era interzis să păşească şi unde

nu. În franceză respectivele însemne purtau numele de etiquette, adică

„etichetă”. Cu timpul, cuvântul a ajuns să denumească regulile pe care trebuie

să le respectăm atunci când ne aflăm în situaŃii noi şi deosebite. Astăzi

eticheta denumeşte orice lucru care ne ajută să trăim alături de cei pe care-i

întâlnim şi cu care intrăm în contact zilnic.

.

9

C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I

Micile semne de atunci s-au transformat, s-au înmulŃit şi întrunesc acum un

cod al bunelor maniere pe care-l considerăm „etichetă”. Ele ne transmit sfaturi

precum: „Spune te rog şi mulŃumesc”, „Când te aşezi la masă, scoate-Ńi, te rog,

şapca”, „Nu citi corespondenŃa surorii tale”, „Te rog ajută-mă să strâng masa”,

„Când îŃi vin prieteni în vizită, nu uita să-i prezinŃi părinŃilor tăi”. Eticheta, sau

codul manierelor, te va conduce în toate activităŃile tale. Fiecare îndrumare este

un instrument ce te va ajuta s-o scoŃi cu bine la capăt din orice situaŃie. Şi, la fel

ca în cazul instrumentelor, trebuie să înveŃi să le foloseşti. De aceea, se cere

practică, practică, practică...

Această carte este scrisă pentru tine. ÎŃi va prezenta bunele maniere pe

care trebuie să le cunoşti şi modul în care le vei folosi. ÎŃi va prezenta modul

cum să te comporŃi atunci când:

♦ Te afli împreună cu alŃii. Manierele formează principalul ingredient

al „lipiciului” care Ńine unită familia. Vei descoperi conduite care

contribuie la întărirea legăturilor tale nu numai cu familia, dar şi cu

prietenii, profesorii şi ceilalŃi cu care vii zilnic în contact.

♦ E nevoie să te descurci cât mai uşor, oriunde te-ai afla. Vei învăŃa

despre conduita într-un mall sau la şcoală, în avioane sau trenuri,

într-un taxi, în timpul unei vizite la spital sau al unei slujbe la biserică

ori sinagogă.

♦ Vrei să afli cum să te comporŃi într-o situaŃie nouă şi diferită.

Dacă eşti invitat la o nuntă sau la o sărbătoare religioasă, vei găsi în

această carte modul în care trebuie să te comporŃi şi vei afla la ce să te

aştepŃi din partea celorlalŃi.

Dar ce se întâmplă atunci când manierele învăŃate de tine nu se potrivesc

nicicum unei situaŃii anume? Sau, datorită faptului că nu poŃi deprinde chiar

toate modelele de conduită, te afli la un moment dat într-o situaŃie în care

nu ştii cum să te comporŃi! Tot ceea ce ai de făcut este să aplici câteva idei de

bază. Întreabă-te cum poŃi fi respectuos, politicos şi sincer. În majoritatea

situaŃiilor, gândeşte-te pur şi simplu cum ai vrea tu să fii tratat, şi astfel vei

avea răspunsul dorit! Sau poŃi afla răspunsul întrebând pe altcineva, care are

mai multă experienŃă.

10

I N T R O D U C E R E

În această carte, principiile care formează fundamentul tuturor

manierelor sunt în număr de trei:

♦ Respectul — înseamnă a fi atent la celălalt şi a-l înŃelege exact aşa

cum este: în cultura lui, cu obiceiurile, cu slăbiciunile şi cu deprinderile

lui. A arăta respect înseamnă a-i trata pe oameni cu grijă şi înŃelegere.

♦ ConsideraŃia — înseamnă pur şi simplu să-Ńi pese de ceilalŃi, înseamnă

să te gândeşti la felul în care-i va afecta comportamentul tău.

♦ Sinceritatea — înseamnă ceva mai mult decât a nu spune minciuni,

înseamnă a afla adevărul şi a-l împărtăşi. Iar dacă adevărul se

dovedeşte dureros, să găseşti o cale prin care să-l prezinŃi într-o

lumină pozitivă, pe cât posibil. Atunci când mama ta te întreabă:

„Nu-Ńi plac morcovii? ”, în loc să spui: „Sunt naşpa!” ceea ce ar putea

fi adevărat, poŃi spune: „Morcovii nu sunt legumele mele preferate,

dar puiul a fost grozav!” ceea ce ar fi, de asemenea, adevărat.

Indiferent care ar fi situaŃia şi unde te-ai afla, dacă decizi să te porŃi cu

respect, consideraŃie şi sinceritate, înseamnă că ai ales calea corectă. RelaŃiile

tale cu familia şi prietenii se vor îmbunătăŃi. Şi dacă uneori Ńi se pare că

respectul, consideraŃia şi sinceritatea ta aduc avantaje celeilalte persoane, fii

sigur că sunt benefice şi pentru tine. Vei avea o senzaŃie de bine atunci când

vei ajuta pe altcineva să aibă o zi mai bună sau tratându-l aşa cum vrei chiar

tu să fii tratat.

ÎnvaŃă manierele din această carte şi vei deprinde instrumentele de care

ai nevoie pentru a te descurca mult mai uşor în împrejurări complicate. Vei

afla cum să te comporŃi într-o mulŃime de situaŃii şi vei căpăta încredere

pentru a face faŃă altora noi. Foloseşte-te şi profită de aceste reguli de bune

maniere şi-Ńi vei dezvolta un simŃ al respectului de sine şi o încredere în

propria persoană care vă vor oferi, Ńie şi celorlalŃi din jurul tău, o zi un pic

mai bună.

11

C A P I T O L U L I

VIAłA DE ZI CU ZI

V O R B A D U L C E . . .

Felul în care foloseşti cuvintele are efect asupra

oricărui gen de relaŃie pe care o ai.

-ar putea ca tu să fii un copil mai tăcut. Sau, dimpotrivă,

. poate-Ńi place să vorbeşti întruna. Nu trebuie să fii un

. mare vorbitor, însă e nevoie

să-Ńi alegi cu grijă cuvintele

pentru a-Ńi netezi calea.

Indiferent că vorbeşti

cu bunicii ori cu prietenul

tău cel mai bun — fie că

e vorba de câteva cuvinte,

fie de ore întregi de

conversaŃie — felul

în care-fi alegi termenii,

iscusinŃa de a fi cursiv şi felul în care-Ńi foloseşti vocabularul

vor marca diferenŃa în relaŃiile tale.

13


ConversaŃiile lungi presupun mai mult decât alegerea cuvintelor potrivite.

Un rol important îl au expresiile feŃei şi limbajul trupului. Dacă eşti

mulŃumit de ceea ce spui, asigură-te că ai un zâmbet pe faŃă. Dacă e un

subiect mai serios, fereşte-te să dai din umeri sau să pari plictisit. Dacă

subiectul e trist, nu-Ńi marca discuŃia cu chicoteli. O rostogolire intempestivă

a ochilor sau un „îmi cer scuze” pot schimba întreg sensul unei conversaŃii

— şi nu întotdeauna în bine.

CO N DU IT E D E BAZ Ă În spatele „cuvintelor magice”

SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: StrăbaŃi holul aglomerat din şcoală

şi cineva dă buzna peste tine. El sau ea ar putea bombăni şi trece mai

departe sau ar putea spune: „Scuză-mă, ai păŃit ceva?” Acest „scuză-mă”

nu te-ar face oare să te simŃi mai bine? Dacă, în exprimarea ta, utilizezi deja

„te rog” şi „mulŃumesc”, e timpul să adaugi încă o serie de „cuvinte

magice” la vocabularul tău ales:

♦ „Cu plăcere” ocupă locul trei în trioul cuvintelor clasice considerate

magice.

♦ „Scuză-mă” poate fi folosit în multe situaŃii, inclusiv atunci când dai

peste cineva sau îl întrerupi. Denotă consideraŃie, indiferent de situaŃie.

♦ „Nu, mulŃumesc” este o considerabilă îmbunătăŃire faŃă de

simplul „Nu” sau „Nu-mi place chestia asta!”

♦ „Bună, ce mai faci?” este un salut prietenesc care va face ca

lucrurile să debuteze cu bine. (Iar un răspuns rapid: „Bine, mulŃumesc!

Dar tu?” va însemna continuarea conversaŃiei.)

♦ „Aş putea oare...” Este întotdeauna mai frumos să întrebi decât să

ceri. (Fii pregătit şi pentru corectare: „Vrei să spui dacă Ńi se permite,

nu dacă poŃi.”)

14

V I A ł A D E Z I C U Z I

Arta conversaŃiei

SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: Ai un nou coleg de clasă pe care

vrei să-l întâlneşti. Te urci ultimul în autobuzul şcolii şi singurul loc

disponibil e lângă noul coleg. Te aşezi. Cum procedezi? începe simplu:

„Bună, numele meu e Dan. Tu eşti Robert, nu-i aşa? Cum Ńi se pare până

acum la şcoala asta?” PoŃi pune întrebări care să vă ajute să vă familiarizaŃi

unul cu celălalt. Sau te poŃi axa pe ceea ce se cheamă subiecte sigure: vreme,

sporturi, muzică, teatru de şcoală şi altele.

Cele mai importante lucruri de care trebuie să Ńii seama sunt:

♦ Manifestă interes – pune întrebări, fă comentarii, ascultă cu atenŃie.

♦ Priveşte în ochi persoana cu care vorbeşti.

♦ Fii atent la ceea ce spune – nu-Ńi pierde timpul gândindu-te la ce să

spui mai departe, căci nu vei auzi ceea ce îŃi spune el.

♦ Nu întrerupe.

♦ Vorbeşte clar, pe un ton viu, atunci când îŃi vine rândul.

♦ Sfârşeşte conversaŃia într-un mod plăcut, când ai ajuns la destinaŃie.

Dacă îŃi face plăcere să porŃi conversaŃie, toate astea se vor întâmpla

înainte de a le învăŃa.

Principiile de mai sus se utilizează indiferent că vorbeşti cu noul coleg,

sau cu bunica la telefon, sau discuŃi cu mama sau cu cel mai bun prieten al

tău. Dacă le vei folosi în conversaŃiile cu cei pe care-i cunoşti bine, le vei

deprinde şi pentru celelalte situaŃii. De asemenea, la masă cu familia sau

atunci când eşti invitat undeva, vei avea parte de o conversaŃie plăcută şi, în

plus, vei fi mult mai pregătit pentru discuŃiile de grup din orele de clasă.

Daca eşti mulŃumit de ceea ce spui, asigură-te că ai un

zâmbet pe faŃă.

1 5


C E S E Î N T Â M P L Ă D A C Ă ? . . . A L E G E R I M U L T I P L E

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ... te afli într-un grup de copii care încep să o vorbească de rău pe una dintre colege? Cum procedezi? .

OARE AI SĂ...

1. Contribui şi tu, spunând câteva lucruri urâte?

2. Te retragi din conversaŃie? „Îmi pare rău, trebuie să ajung la masă. Ne vedem mai

târziu. ”

3. Spui câteva vorbe bune despre acea colegă, schimbând întreaga conversaŃie?

„S-ar putea, dar voi ştiŃi că escaladează muntele împreună cu tatăl ei, la fiecare sfârşit

de săptămână? Dacă v-ar povesti păŃaniile ei uimitoare...”

RĂSPUNS CORECT: 3. Felul în care vei conduce conversaŃia va decide în ce

dispoziŃie vă veŃi afla în continuare tu şi cu prietenii tăi. Mutarea conversaŃiei la un

nivel pozitiv cere un pic de gândire, practică şi ceva curaj. Dar o poŃi face. PoŃi schimba

sensul. Şi tot ce ai de făcut e să îŃi alegi cu atenŃie cuvintele.

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Foloseşte „cuvintele magice”.

♦ Ascultă „activ” (manifestă atenŃie, priveşte-l pe celălalt).

♦ Alege şi foloseşte cuvintele care să exprime ceea ce gândeşti.

♦ Ia parte la conversaŃie.

♦ la-i în seamă pe toŃi dintr-un grup.

♦ Sfârşeşte plăcut conversaŃia („Regret că trebuie să plec, dar mă

aşteaptă cu masa!”)

♦ Evită frazele care doar ar umple un gol, ca de pildă: „Mă înŃelegi?”

sau „Aha, aha!” sau „Da?”

NICIODATĂ:

♦ Nu sări peste „te rog” şi „mulŃumesc” pentru că pare mai cool — nu

este aşa!

♦ Nu vorbi doar ca sa te auzi pe tine!

16


♦ Nu folosi argoul din discuŃiile cu prietenii atunci când vorbeşti cu bunica

(în parte, argoul poate fi simpatic, dar atenŃie cu cine îl foloseşti).

♦ Nu folosi un limbaj murdar, indiferent cu cine vorbeşti — nici măcar

cu prietenii. Te pune într-o lumină proastă şi poate deveni un obicei de

care greu te vei mai dezbăra.

CUV I NTE RE SP EC TU OA SE PE NTR U FAM IL IE

Ş I P RI ET EN I

Felul în care foloseşti cuvintele are influenŃă asupra tuturor relaŃiilor tale.

Prietenii tăi vor să fie trataŃi cu respect. Dacă mai degrabă întrebi decât să

ceri, vor fi bucuroşi să-Ńi întindă o mână. Dacă te arăŃi interesat de ceea ce

este important pentru ei, îŃi vor întoarce acelaşi interes. Folosirea unui limbaj

adecvat dovedeşte respect, iar respectul este baza pe care se construiesc cele

mai bune relaŃii. Foloseşte cuvintele aşa cum se cuvine.

C U V Â N T U L S C R I S

Nota scrisă are magia ei personală.

łi s-a-ntâmplat vreodată să Ńii în mână o

scrisoare sau o ilustrată pe care să o

reciteşti de mai multe ori? Te-ai gândit

vreodată la grija, timpul şi chiar efortul care

au însemnat scrierea şi trimiterea epistolei?

Scrisorile te ajută să ai legături cu oamenii

într-un mod pe care nu-l poŃi deprinde

prin e-mailuri sau prin conversaŃiile

telefonice.

1 7

A I P R I M I T S A U N U

V R E O S C R I S O A R E ?

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Te

afli în tabără. Vine poştaşul! Scoate scrisorile.

Fie te vei însufleŃi primind o scrisoare de la

prietenul tău cel mai bun, fie te vei simŃi aban-

donat dacă nu vei avea nici o scrisoare. Iar

dacă nu vei avea nici o scrisoare, ai putea pro-

ceda în vreun fel ca să schimbi situaŃia? Da!

Dacă vrei să primeşti scrisori, trebuie să scrii!

Oricui îi face plăcere să primească epistole, şi

celor mai mulŃi le face plăcere să răspundă la o

scrisoare prietenoasă şi bine scrisă.


Pentru că a compune o scrisoare cere timp, gândire şi materiale specifice,

alegem de obicei calea mai simplă. Un telefon dat prietenului care s-a mutat

poate Ńine loc de scrisoare. Un e-mail trimis mătuşii tale care Ńi-a trimis un

cadou de ziua ta Ńine loc de mulŃumiri. Dar un telefon sau un e-mail nu

arată grija şi afecŃiunea pe care le arată o scrisoare!

F O LO S EŞT E-ł I IM A GI NAł IA

Nu este uşor să compui o scrisoare. Un mod de a-Ńi da seama ce vei scrie

e să-Ńi închipui că discuŃi cu persoana căreia vrei să-i scrii. Pur şi simplu

scrie-i ceea ce i-ai spune, dacă ar fi lângă tine. Gândeşte-te la ce ar putea-o

interesa în mod deosebit. De pildă, dacă-i scrii bunei tale prietene care s-a

mutat, şi vă plăcea să faceŃi cumpărături împreună, scrie-i despre un nou

magazin care tocmai s-a deschis sau despre noul mall.

CO M PU NE O S CR I S OA RE Cum poŃi deveni un bun scriitor de epistole? Practicând! Cu

cât scrii mai multe, cu atât vor fi mai bune. Prima e

întotdeauna cea mai grea. Gândeşte-te la cineva anume

şi scrie o scrisoare urmând

indicaŃiile de mai jos:

♦ începe cu data.

♦ Urmează un apelativ — cel

utilizat este „Dragă”.

♦ Asigură-te că ai scris corect

numele persoanei. Scriindu-i

corect numele înseamnă că-i porŃi respect.

18


♦ Asigură-te că ai adresa corectă şi

inserează adresa ta pentru răspuns. Ar fi

păcat de timpul tău să scrii scrisoarea şi

să o trimiŃi aiurea.

♦ Scrie îngrijit! Persoana căreia îi scrii

va dori să poată citi scrisoarea.

♦ Înainte de a te apuca de scris,

gândeşte-te la ceea ce ai de spus şi la

subiectele de care ar putea fi interesată

persoana căreia îi scrii. Include întot-

deauna două, trei lucruri care prezintă

interes pentru ea. Adaugă câteva

întrebări care să arate grija şi atenŃia

pentru persoana respectivă. Fă-i cunoscut că abia aştepŃi o revedere.

♦ Semnează-te! Foloseşte un final care să se potrivească relaŃiei

respective. „Cu dragoste” este pentru familie şi prietenii apropiaŃi. „Al

dumneavoastră sincer” merge mai întotdeauna. Dar poate Ńi-ar plăcea

mai mult „Al tău prieten”.

♦ Trimite-o! Alături de cele necesare scrisului, trebuie să ai şi nişte

timbre, pentru a putea pune scrisoarea la cutia poştală. Timbre găseşti

şi la poştă. Nu uita să le cumperi pe cele potrivite.

RE S PE CTĂ I NT IM ITA TE A

Scrisorile sunt personale! O scrisoare sigilată este confidenŃială şi trebuie

citită doar de persoana căreia îi este adresată. În trecut, scrisorile purtau

peceŃi din ceară colorată pe care se imprimau sigilii personale, pentru a

exista siguranŃa că nu vor fi deschise pe drum.

1 9

TREI SOLUłII CARE ÎłI UŞUREAZĂ

REALIZAREA UNEI SCRISORI

1. łine dicŃionarul la îndemână, pentru a verifica ortografia fiecărui cuvânt

de care nu eşti sigur cum se scrie.

2. Citeşte cu voce tare ceea ce ai

scris. Dacă este uşor de citit şi nu te potic-

neşti, înseamnă că o poŃi trimite.

3. Pune-i adresa, timbrul şi du-o ime-

diat la cutia poştală!

\


Trei „niciodată” importanŃi:

♦ Nu deschide niciodată o scrisoare adresată altcuiva.

♦ Nu citi niciodată corespondenŃa altcuiva decât cu permisiunea acestuia.

♦ Nu citi niciodată o scrisoare în public, dacă cineva Ńi-a adresat-o cu

titlu confidenŃial.

AL TE M O DA LITĂł I

D E A C O R ES P OND A Ilustrata

Viena, Budapesta, VeneŃia, Grecia, Turcia,

toamna în Apuseni, schi la Predeal, muzee de artă în Iaşi... Nu-Ńi poŃi aduce

toŃi prietenii şi familia cu tine, dar îi poŃi face părtaşi la călătoriile tale!

Trimite o ilustrată care să vorbească despre aventurile tale! Adu-Ńi totuşi

aminte că ilustrata nu e potrivită pentru mesaje intime - oricine o poate citi!

Felicitarea

Felicitările de zile de naştere, de urări, de onomastici, de sărbători...

Există câte un tip de felicitare pentru fiecare gen de ocazie. Felicitările pot fi

haioase, simpatice, sentimentale, ironice ş.a.m.d. Alege cu înŃelepciune.

Citeşte-o ca şi cum ai fi persoana căreia i-o adresezi (felicitarea nu e pentru

tine) şi scrie ceva în plus, pentru a o personaliza.

FA MI LI A ŞI P RIE TE N II

În această epocă a comunicaŃiilor electronice, scrisorile sunt cam lăsate

deoparte. Dar ele pot da relaŃiilor tale o notă puŃin mai deosebită.

Gândeşte-te ce bucurie vei aduce cu scrisoarea ta! S-ar putea ca fratele tău 2 0


să termine colegiul, sora ta să capete prima ei slujbă, bunica ta să se mute la

o casă de bătrâni, prietenul tău cel mai bun să se mute în altă regiune din

Ńară, sau profesorul tău preferat să fie transferat la o altă şcoală. Tuturor

acestora le-ar plăcea să afle câte ceva despre tine. Vor vrea să ştie cum o mai

duci. Vor citi şi reciti scrisoarea ta. Poate că un telefon e mai uşor de dat, dar

o scrisoare creează o punte între tine şi destinatar, care va dura atât timp cât

va dura corespondenŃa.

M U L ł U M E S C MulŃumind celorlalŃi este felul nostru de a-i respecta, arătându-le

aprecierea noastră. Un „mulŃumesc” bine chibzuit va exprima corect

consideraŃia şi preŃuirea noastră. Pe de altă parte, a uita să mulŃumim cuiva

ne va face să părem lipsiŃi de respect şi nerecunoscători. Gândeşte-te la asta:

Dacă tu consideri pe cineva ca fiind lipsit de respect şi nerecunoscător, ai vrea

să-l ai drept prieten? Întrucât mulŃumirile sunt ATÂT de importante, există şi

reguli care să te ajute să afli când e cazul să scrii răspunsuri de mulŃumire.

J U R N A L U L P E R S O N A L T E A J U T Ă S Ă D E P R I N Z I O B I C E I U L D E A S C R I E

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Petreci trei săptămâni vizitând rezervaŃiile din

munŃi. În fiecare seară îŃi notezi în jurnal peisajele văzute, ce ai mâncat la prânz şi la

cină, păŃanii diverse. Dacă la începutul şcolii vei avea de făcut o lucrare despre cum

Ńi-ai petrecut vara, vei avea toate datele. Jurnalul e un excelent „depozitar" al gândurilor, activităŃilor, evenimentelor

speciale, ideilor şi emoŃiilor tale. PoŃi să Ńii un jurnal anual, cu însemnări zilnice, sau doar cu însemnări privind evenimente speciale - ca excursii sau tabere. Pot fi însemnări cu caracter personal sau pot fi citite şi de alŃii, jurnalul îŃi oferă practica scrisului şi te ajută să deprinzi obiceiuri care te vor face un bun scriitor.

2 1


ÎNTOTDEAUNA:

♦ Scrie un răspuns de mulŃumire atunci când primeşti un cadou, iar

cel care Ńi-1 dăruieşte nu este lângă tine pentru a-i mulŃumi direct (de

pildă cel care-Ńi trimite un pachet prin poştă sau prin intermediul

altcuiva, atunci când nu poate veni personal). Răspunsul de mulŃumire

nu numai că-i va transmite persoanei recunoştinŃa ta, ci şi confirmarea

că ai primit cadoul.

♦ Scrie un bilet de mulŃumire atunci când ai fost oaspete la cineva acasă.

(ExcepŃie: S-ar putea să-Ńi petreci o noapte la prietenul tău cel mai bun.

Nu e nevoie să-i scrii un bilet de mulŃumire pentru asta. Dar dacă ai

rămas pentru mai mult de o noapte sau prietenul tău este din alt oraş şi

te-ai aflat acolo cu o ocazie specială, atunci „mulŃumirile” se impun.)

♦ Scrie şi trimite răspunsul cât se poate de repede — la o zi sau două

de la primirea cadoului sau de la revenirea acasă.

NU NEAPĂRAT NECESAR, DAR UN GEST FRUMOS:

♦ Scrie un răspuns de mulŃumire chiar dacă ai mulŃumit personal

respectivului — mai ales dacă ai primit cadoul la o petrecere mai mare

şi mulŃumirile tale s-au pierdut în vacarm.

♦ Scrie un răspuns de mulŃumire atunci când cineva a făcut ceva

deosebit pentru tine — de pildă, dacă o rudă de-a ta a făcut un mare

efort pentru a asista la un meci sau la o piesă în care joci tu, ceea ce

te-a bucurat din cale-afară.

NICIODATĂ: ♦ Nu renunŃa la trimiterea unui răspuns de mulŃumire doar pentru că

a trecut o săptămână şi-l consideri caduc.

♦ Nu folosi ilustrate special concepute, la care trebuie doar să com-

pletezi spaŃiile albe. Aspectul lor impersonal ar putea să nu exprime

corect gândurile tale de mulŃumire.

2 2


„ L A M U N C Ă ”

Doar pentru că n-ai o carte de credit, nu înseamnă că nu ai şi o

slujbă! Ajutorul pe care-1 dai în casă făcând curat este o slujbă! În

fiecare zi când mergi la şcoală, mergi la slujbă — cea de a învăŃa! PoŃi curăŃa

zăpada de pe trotuar sau din curte, poŃi grebla gazonul, poŃi face un comision

unui vecin mai bătrân, poŃi sta cu un copil mai mic, poŃi distribui ziare sau

pliante, sau poŃi plimba câini. Toate aceste slujbe au în comun trei lucruri:

♦ Implică a munci cu ceilalŃi.

♦ Implică acceptarea unei responsabilităŃi din partea ta.

♦ Există un set de reguli care ghidează comportamentul nostru.

Să luăm în considerare câteva „slujbe”!

Babysitter: Ca babysitter ai o responsabilitate atât faŃă de părinŃi, cât şi

faŃă de copil. ÎŃi iei responsabilitatea faŃă de copil pe durata absenŃei

părinŃilor. PărinŃii îşi fac planurile în funcŃie de ceea ce ai promis tu — cum

ar fi să revină la ora patru, să fie siguri că hrăneşti copilul, sau că îl îmbăiezi

şi-1 culci la ora stabilită. Un comportament adecvat cere să respecŃi termenii

convenŃiei, să tratezi copilul cu respect, să faci lucrurile promise, să vorbeşti

politicos părinŃilor, să te concentrezi asupra a ceea ce ai de făcut (în loc să-Ńi

petreci timpul vorbind cu prietenii la telefon), tratând cu respect casa în care

te afli. Fă cum se cuvine aceste lucruri şi atât copilul, cât şi părinŃii vor fi

bucuroşi să te solicite în continuare.

CurăŃatul zăpezii de pe trotuar: Cade în responsabilitatea ta să te asiguri

că trotuarul va fi curat şi sigur. Conduita de bază include terminarea lucrului

la timpul convenit, calitatea muncii, concentrarea asupra a ceea ce ai de

făcut (nu să-Ńi chemi câŃiva prieteni şi să încingeŃi o bătaie cu bulgări de

zăpadă), precum şi faptul de a vorbi cu respect celui căruia îi cureŃi trotuarul.

Fă-o ca lumea şi vei avea o slujbă pe tot timpul iernii şi o ocupaŃie care te va

recomanda şi altor persoane.

2 3


Treburi casnice: Respectarea termenelor, concentrarea şi menŃinerea unui

ton respectuos sunt la fel de importante atunci când faci o treabă în casă,

sau prin vecini. Fă-Ńi treaba acasă cum se cuvine şi vei descoperi că părinŃii,

fraŃii sau surorile tale vor şti să te aprecieze la justa ta valoare şi nu vor ezita

să-Ńi sară oricând în ajutor.

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Începe munca la timp şi termin-o în perioada convenită.

♦ Vorbeşte respectuos cu cel care Ńi-a oferit „slujba” şi cu cei implicaŃi

în ea.

♦ Concentrează-te asupra a ceea ce ai de făcut.

♦ Îmbracă-te adecvat.

♦ Îndeplineşte-Ńi sarcinile aşa cum ai promis.

NICIODATĂ:

♦ Nu renunŃa la un angajament doar pentru că a apărut altceva mai

distractiv.

♦ Nu-Ńi chema prietenii doar pentru că slujba e plictisitoare.

♦ Nu folosi un limbaj urât.

♦ Nu face lucrurile pe jumătate — munca depusă va „vorbi” în locul

tău şi-i va face pe oameni să te aprecieze într-un fel sau altul.

O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y

ÎNTREBARE: Sunt babysitter la o familie care lasă întotdeauna mizerie în

casă. Sunt acolo pentru a avea grijă de copil, nu pentru a face curăŃenie.

Ce pot să fac?

RĂSPUNS: Data viitoare când îŃi vor cere să faci pe babysitterul, spune-le că ai

face-o cu plăcere, dar ai ceva de discutat cu ei. Apoi explică-le că dacă eşti nevoită

să faci curăŃenie, lucrul ăsta te va distrage de la cea mai importantă parte a

slujbei tale — aceea de a avea grijă de copil. Spune-le că e foarte important pentru 2 4


tine să-Ńi faci treaba cum trebuie, pentru a asigura copilului o seară sigură şi

amuzantă, dar că eşti împiedicată de faptul că eşti silită să faci curăŃenie.

Te poŃi oferi să speli vasele, dar nu să cureŃi casa, căci ai altceva de făcut —

să supravegheri copilul!

AL E GE R EA E A TA . . .

Uneori, slujba e plictisitoare. Nu e nimic distractiv în a spăla o sută şi unu

de vase.

Uneori, munca e rudimentară. Cui îi place cu adevărat să schimbe

scutece, să cureŃe după un câine sau să ducă gunoiul?

Uneori, nu e ceea ce ai fi vrut să faci. łi-ar plăcea mai degrabă să mergi la

plajă cu prietenii, decât să munceşti în curte cu familia.

Se spune că, dacă munca ar fi întotdeauna plăcută, n-ar mai fi nevoie să

fie plătită. Uneori, când suntem puşi să facem ceva, nu este exact ceea ce

ne-ar plăcea să facem. Aici este punctul în care intervine responsabilitatea.

Când eşti de acord să faci o treabă, cineva — din familie, dintre prieteni sau

vecini — se bazează pe tine. Felul în care îŃi îndeplineşti slujba va influenŃa

părerea acelei persoane despre tine. Vei căpăta o reputaŃie de om de bază

sau, dimpotrivă, de om în care nu te poŃi încrede. Această reputaŃie te va

însoŃi mult timp. Alegerea e a ta... atât în ceea ce priveşte lucrul pe care-l ai

de făcut, cât şi în ceea ce priveşte reputaŃia pe care Ńi-o vei câştiga.

Tu decizi atitudinea cu care vei aborda munca. Expresia de pe faŃa ta,

tonul vocii tale, felul în care merge treaba vor influenŃa ziua fiecăruia. Felul

în care-Ńi desfăşori slujba va hotărî dacă o vei mai căpăta sau nu data

viitoare. Fiecare relaŃie pe care o desfăşori în acest timp e la fel de

importantă ca oricare relaŃie socială. Modul în care ajuŃi în casă şi micile

slujbe pe care le prestezi atunci când eşti copil îŃi vor dezvolta deprinderi de

muncă care îŃi vor servi sau nu în viaŃă. Alegerea e a ta. Care va fi oare?

2 5


S A L U T ! C E M A I F A C I ?

Ai o singură ocazie să faci o primă impresie!

A saluta pe cineva, a face prezentări sau a te prezenta

tu însuŃi poate fi o treabă destul de dificilă, iar dacă mai eşti şi timid, totul

devine o povară. Aici îŃi sare în ajutor eticheta! Jumătate din bătălie e

câştigată dacă cunoşti modul în care trebuie să procedezi; cealaltă jumătate

constă în a cunoaşte câteva formule de salut care să te şi reprezinte. E

întotdeauna mai uşor atunci când cunoşti persoana respectivă şi când ştii la

ce se aşteaptă aceasta din partea ta.

SA LUT UR I

Saluturile pot fi la fel de simple ca „bună ziua”, când e vorba de vecin,

sau complicate, când e vorba să-Ńi reaminteşti numele tuturor dintr-un grup de

persoane pe care le-ai întâlnit doar o dată. Iată câteva idei de bază care

se pot folosi în materie de saluturi:

♦ Ridică-te — dacă stai jos.

♦ Zâmbeşte!

♦ Priveşte în ochi persoana pe care o saluŃi.

♦ Apropie-te de ea sau de el şi strânge-i mâna mai ales dacă e prima

oară când o (îl) întâlneşti.

♦ Când saluŃi un adult pe care-l cunoşti, dar pe care nu-l vezi prea des, ai

câteva variante: fie îi strângi mâna şi atât, fie îl îmbrăŃişezi (dacă este bunicul,

unchiul sau altcineva apropiat).

♦ PronunŃă numele persoanei ca parte a salutului: „Bună ziua, domnule

Ionescu”, sau „Salut, Victor”! 2 6


♦ Când îŃi saluŃi prietenii sau pe cineva

pe care-l vezi zilnic, nu e nevoie să te ridici sau

să-i strângi mâna. Dar salută tu primul cât mai

prietenos, chiar dacă e pur şi simplu „Salut”.

♦ În cazul în care foloseşti doar formula

scurtă a salutului, fii pregătit cu continuarea

„Ce mai faci?” sau „O zi bună!”

♦ Când cealaltă persoană îŃi spune „Salut”,

răspunde cu propriul tău „Salut”, însoŃit

eventual de o scurtă întrebare: „Ce mai faci?”

Ideea e de a-i face pe ceilalŃi să se simtă

bine-veniŃi şi să le dai impresia că te bucuri să-i vezi. Nu e nevoie să repeŃi

toŃi aceşti paşi de fiecare dată când vezi pe cineva sau de fiecare dată când

un oaspete intră în cameră.

În cazul în care ai oaspeŃi adulŃi... dacă au plecat pentru un timp şi au

revenit, salutul tău poate fi mai scurt şi mai informal. Deşi nu mai eşti

obligat să te ridici sau să strângi mâna de fiecare dată când revin în casă, ai

arăta respect dacă te-ai întrerupe din ceea ce faci pentru a-i saluta şi a le

arăta un pic de interes. „Bună ziua, tată, bună ziua, domnule Ionescu, cum a

fost partida de golf?” După care te poŃi întoarce la treaba ta.

Domn, doamnă, domnişoară, titlu sau prenume

În funcŃie de cât de bine îl cunoşti pe adult, de vârsta lui şi de preferinŃele

sale, îl poŃi apela cu titlul (doctor etc.) urmat de numele de familie, sau cu

prenumele. Cum afli asta? În această privinŃă, ghidul de comportament este

foarte simplu. Te adresezi adulŃilor după titlu şi numele de familie, cu

excepŃia cazului când ei înşişi îŃi cer să foloseşti prenumele sau altă formulă

de adresare. Dacă prezinŃi pe cineva de vârsta ta unui adult, foloseşti titlul şi

2 7

UN LUCRU DE BAZĂ -STRÂNGEREA MÂINII

1. Întinde mâna dreaptă — degetul

mare ridicat, palma întinsă.

2. Prinde mâna cu fermitate, palmă

peste palmă (evită strângerile dure sau

pe cele cu mâna flască).

3. Scutură mâna de două, trei ori. 4. Dă-i drumul.


numele de familie al adultului. Lasă-l apoi pe adult să decidă dacă preferă

sau nu alt mod de adresare. „Mătuşă Eugenia, aceasta e prietena mea Ioana.

Ioana, aceasta e mătuşa mea Eugenia, doamna Ştefănescu.” Mătuşa ta ar

putea alege să spună: „Bună, Ioana, poŃi să-mi spui Eugenia. ToŃi copiii îmi

spun aşa”. Sau poate spune simplu „Bună”, fără să adauge nimic, ceea ce va

însemna că preferă ca Ioana să i se adreseze cu „doamna Ştefănescu”.

PR EZ E NTĂ RI L E (SAU S C HI MBU L D E N UM E)

A face prezentările este una dintre cele mai importante deprinderi ale

etichetei pe care le vei învăŃa. MulŃi consideră acest aspect complicat şi

încurcat, aşa că îl evită. Astfel, se văd puşi în postura penibilă de a nu şti cu

cine stau de vorbă. Totuşi, prezentările nu sunt chiar atât de complicate. La

urma urmei, a face o prezentare înseamnă a schimba nişte nume între ele.

Fie că te prezinŃi pe tine sau două persoane cunoscute Ńie, dar care nu se

cunosc între ele, fie că eşti tu prezentat altcuiva, scopul prezentării este

acelaşi: să ştie fiecare cine este celălalt.

„Unchiule Ion, acesta e prietenul meu Radu. Suntem colegi de şcoală.

Radu, acesta e unchiul meu Ion, domnul Teodorescu.”

Există câteva reguli de bază, oricare ar fi circumstanŃele.

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Ridică-te, zâmbeşte şi strânge mâna (ca atunci când saluŃi pe cineva).

♦ Priveşte persoana respectivă în ochi.

♦ Mai întâi prezinŃi pe cel mai tânăr celui mai în vârstă. Şmecheria e

să rosteşti prima oară numele adultului: „Doamnă Popescu, acesta e

prietenul meu Cornel.” „Mătuşă, vreau să Ńi-o prezint pe profesoara

mea, doamna Drăgan.” Dacă nu eşti sigur care dintre cele două

persoane este mai în vârstă, nu-Ńi face probleme, nu mai devine atât

de important din moment ce numele vor fi schimbate între ele. 2 8


♦ PronunŃă clar numele.

♦ Foloseşte titlul şi numele de familie. „Mamă, acesta e antrenorul

meu, domnul Duma.” (Dacă antrenorul preferă să fie apelat pe

numele mic, o poate spune.)

♦ Dacă îl cunoşti bine, adaugă o mică descriere care să-i ajute pe ceilalŃi

să înŃeleagă legăturile voastre. „Acesta e antrenorul meu, domnul

Duma. Este cel despre care Ńi-am spus că ştie câteva lovituri secrete.”

♦ Fă prezentările, chiar dacă ai uitat numele persoanei. Mai întâi

prezintă-te tu persoanei al cărei nume l-ai uitat. „Îmi pare rău, ştiu că

ne-am mai întâlnit, dar nu-mi mai amintesc numele tău. Eu sunt Gelu

Naum, iar acesta e prietenul meu Lucian Ionescu.”

NICIODATĂ:

♦ Nu privi în pământ sau aiurea atunci când eşti prezentat unei

persoane.

♦ Nu refuza să strângi o mână întinsă spre tine.

♦ Nu strivi mâna cuiva în strângere, dar nici nu oferi o mână flască — o

strângere moderată e de preferat.

♦ Nu evita prezentarea doar pentru că ai uitat numele persoanei respective.

2 9


Când te prezinŃi singur

Uneori eşti pus în situaŃia de a te prezenta singur. Este foarte simplu.

Abordează respectiva persoană zâmbindu-i, întinzând mâna dreaptă şi

spunând: „Bună ziua, numele meu e Gelu Naum. Sunt noul vecin”. Celălalt

ar trebui să-Ńi răspundă cu o strângere de mână, spunându-şi numele:

„Bună, Gelu, eu sunt Sandu. Îmi pare bine să te cunosc. Unde ai locuit

înainte?”

SituaŃii jenante

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Urmăreşti la televizor un meci foarte

important. Scorul e egal şi a mai rămas un minut de joc. Apare mama ta cu

o prietenă pe care n-ai mai întâlnit-o. Cum procedezi?

Trebuie să te ridici, să o întâmpini pe prietena mamei tale cu un zâmbet şi

cu o strângere de mână. Apoi explică faptul că e un meci foarte important şi

întreabă-le dacă s-ar supăra în caz că tu ai urmări meciul până la sfârşit. Ai

putea chiar să le inviŃi să privească şi ele. S-ar putea să dea curs invitaŃiei tale.

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Te afli într-un restaurant, pe o

canapea, în spatele unei mese care te împiedică să te ridici. Intră profesorul

tău, care, atunci când te vede, se apropie pentru a Ńi-o prezenta pe soŃia sa.

Nu te poŃi ridica. Cum procedezi?

Mimează că ai vrea să te ridici, apleacă-te peste masă pentru a strânge

mâinile şi salută-Ńi profesorul şi pe soŃia sa. Priveşte-i în ochi şi zâmbeşte-le.

Dacă e cazul, prezintă-i şi pe ceilalŃi de la masă. „Domnule şi doamnă

Popescu, ei sunt mama şi tata, Ana şi Vasile Rădulescu.”

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Tocmai ai luat o înghiŃitură de

mâncare, când apare prietenul tău care Ńi-l prezintă pe vărul său Cornel.

Cum procedezi? 3 0


łine-Ńi gura închisă, arată într-un fel sau altul că eşti cu gura plină,

mestecă şi înghite cât de repede poŃi (dar fără să te îneci), după care spune:

„Bună, Cornele, mă bucur să te cunosc”. Dacă te poŃi ridica uşor de la masă,

nu ezita să o faci.

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Pleci de la şcoală, îŃi Ńii nişte cărŃi sub

braŃ, iar în cealaltă mână ai o sticlă de cola. În faŃa ta apare profesorul cu

noul director. Profesorul te prezintă şi directorul îŃi întinde mâna. Cum

procedezi?

Vei spune: „Bună ziua, domnule director, mă bucur să vă cunosc. Îmi

pare rău că nu pot da mâna cu dumneavoastră, dar am ambele mâini

ocupate”.

M A N I E R E „ T E H N O ”

Te afli la o masă în mall. Se aude sunând un Telefon

mobil. Fiecare îşi caută celularul să vadă dacă e al lui cel

care sună. La o altă masă piuie un pager. La o alta, doi

copii se joacă cu un playstation. Tu încerci să-Ńi suni mama,

dar linia e ocupată, ceea ce înseamnă că acasă cineva

foloseşte Internetul — probabil sora ta, care e pe chat. Cu zece ani în

urmă, o asemenea situaŃie nu ar fi fost posibilă. Astăzi, odată cu noile

invenŃii tehnologice, s-au dezvoltat şi noi moduri de comportament.

Aceste mici obiecte sunt foarte folositoare, dar produc şi mult deranj în

jurul nostru. În general, de fiecare dată când, folosind un asemenea aparat,

observi că ai putea să îi deranjezi pe alŃii, închide-l sau retrage-te într-un loc

unde să nu încurci pe nimeni. Iată, în plus, câteva „noi” reguli de

comportament care să te ajute:

♦ Dacă este un joc video, împărtăşeşte-l cu ceilalŃi. Lasă-l şi pe prietenul tău să se joace. Schimbă jocurile, cere sugestii şi idei noi.

3 1


♦ Dacă lucrezi la computer împreună cu alŃii, asigură-te că toŃi pot

vedea ecranul. Lasă-l şi pe altul la tastatură, nu o acapara.

♦ Nu folosi vreuna din „jucăriile” electronice, cât timp eşti prins cu

altă activitate. Nu-Ńi folosi playstation-ul, dacă te afli la un concert al

fratelui tău. Nu purta convorbiri telefonice prea lungi, dacă eşti

participant la un joc. Închide-Ńi telefonul, dacă eşti în biserică.

♦ Urmează regulile deja stabilite în locurile în care te afli: şcoală,

restaurant, cinema, biserică etc.

E T I C H E T A O N L I N E

CH AT Ş I M E S S E N G E R — CUM P R OC E DĂ M

Messenger-ul şi camerele de chat sunt cele mai grozave căi de a schimba

idei cu copii din întreaga lume. Dar nu există nici o diferenŃă în modul cum

trebuie să te comporŃi, indiferent că eşti la propriu sau doar virtual cu

prietenii tăi. Iată opt principii pentru a-Ńi face vizita în camera de chat sigură

şi distractivă:

1. Niciodată, sub niciun motiv, nu face

cunoscute date personale, cum ar fi: numele tău

real, adresa sau numărul de telefon, vârsta şi

sexul. Dacă cineva din camera de chat îŃi cere

aceste date, închide conversaŃia.

2. Dacă există o anumită temă de discuŃie în

„cameră”, referă-te doar la acea temă şi la nimic

altceva.

3. Ai grijă ca întrebările şi răspunsurile

tale să fie scurte. Nu umple o pagină

întreagă cu un răspuns lung şi obositor. 3 2


4. Foloseşte un limbaj adecvat.

Un limbaj urât face o impresie

proastă în orice situaŃie. Faptul că nu

te cunoaşte nimeni nu reprezintă o

scuză.

5. Fii amabil! Vechea expresie

„Prinzi mai multe muşte cu miere

decât cu oŃet” se aplică şi camerelor

de chat şi messenger-ului. Iar dacă cineva se arată nepoliticos şi bădăran cu

tine, nu înseamnă că aşa trebuie să fii şi tu. Pur şi simplu, părăseşte discuŃia.

6. Nu folosi numai majuscule! E sinonim cu strigatul şi la fel de

nepoliticos.

7. Fii un bun „ascultător” — s-ar putea să întâlneşti câteva idei

extraordinare. Ca şi într-o conversaŃie faŃă-n faŃă, vei putea învăŃa ceva,

dacă-Ńi vei face timp să citeşti ceea ce scriu ceilalŃi.

8. Fă cunoscut celorlalŃi când vizitezi „camera” şi când o părăseşti. A

spune „Bună” şi „La revedere” Ńine de buna-creştere.

Aminteşte-Ńi: dacă eşti tratat prost sau jignit, n-ai nici o obligaŃie să rămâi

în acea „cameră”. Dacă eşti pe chat se presupune că vrei să te simŃi bine.

Dacă nu se întâmplă asta, schimbă pur şi simplu „camera”. Ai o mulŃime de

lucruri de făcut, de învăŃat, noi cunoştinŃe de întâlnit pe Internet. Decizia de

a continua sau nu îŃi aparŃine. Fă alegerea potrivită pentru tine!

Messenger-ul şi camerele de chat reprezintă o ocazie

deosebită de a schimba idei cu copii din întreaga lume.

.

3 3

P R O T E C ł I A P A R O L E I

NICIODATĂ, ÎN NICIUN FEL, ÎN NICIO CIRCUMSTANłĂ nu da

parola ta unei alte persoane - nici măcar celui mai bun prieten al tău!


SC R IS O RI , N OTE , CĂ RłI P O ŞTAL E E LE CT R O NI CE

E-mailul face comunicarea mai uşoară ca niciodată. PoŃi scrie o epistolă

prietenului tău — nefiind necesar vreun timbru — şi i-o poŃi trimite de

îndată! Website-urile oferă şi ilustrate electronice. Pe Internet se găsesc şi

felicitări. La fel ca şi în cazul celorlalte tipuri de comunicare, un întreg set de

conduite a evoluat pentru a ne ajuta să fim respectaŃi şi să ne arătăm

respectul odată cu fiecare e-mail şi fiecare răspuns.

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Înainte de a apăsa pe butonul „Trimite”, mai citeşte o dată ce ai

scris.

♦ Ai grijă să nu scrii ceva ce nu ai vrea ca lumea să afle. E foarte uşor

pentru cineva să dea mesajul mai departe sau să-l decupeze şi să-l

copieze într-un mesaj propriu.

♦ Respectă confidenŃialitatea! Nu transmite mai departe un mesaj

care-Ńi este adresat doar Ńie.

♦ Completează rândul pentru subiect. În felul acesta, persoana căreia i

te adresezi va şti că nu are de-a face cu spam.

♦ Foloseşte cu grijă butonul „Răspunde tuturor”. S-ar putea să nu vrei

ca toŃi să ştie care este mesajul tău.

♦ Răspunde cât de prompt poŃi. Fă-i cunoscut celui care Ńi-a trimis un

mesaj că l-ai primit, şi dacă pe moment nu ai timpul necesar, că îi vei

scrie mai mult ceva mai târziu.

NICIODATĂ:

♦ Nu deschide mesaje de la necunoscuŃi. Dacă nu e din partea unui

cunoscut, şterge imediat e-mailul.

♦ Nu scrie cu majuscule. Nu numai că poate fi interpretat drept o

nepoliteŃe, dar este şi foarte greu de citit. 3 4


♦ Nu trimite ataşamente până nu te asiguri că persoana căreia îi sunt

adresate are programul necesar pentru a le deschide.

♦ Nu scrie un mesaj pe care să regreŃi că l-ai trimis. Dacă te copleşeşte

vreo stare emoŃională, aşteaptă până îŃi trece şi abia apoi scrie. În felul

acesta, nu vei regreta nimic.

Regulile de bază care se folosesc la scrisorile obişnuite sunt aplicabile şi la

corespondenŃa electronică. Salută-l pe cel căruia i te adresezi, gândeşte-te la

conŃinut, verifică dacă este corect din punct de vedere gramatical şi foloseşte

o încheiere adecvată. (Nu e nevoie să pui data, căci asta se face automat la

orice e-mail.) Doar pentru că e-mailul este rapid şi uşor de folosit, nu

înseamnă să nu Ńii cont de conduita pe care trebuie să o ai!

FA MI LI A ŞI P RIE TE N II

Cu toate că eşti singur în camera ta, angajat într-un joc online pe

computerul personal, faptul că foloseşti această tehnologie are un impact

asupra altcuiva. Chiar dacă n-o poŃi vedea pe mama ta, care este în

bucătărie, trebuie să-i arăŃi acelaşi respect. Înainte de a monopoliza legătura

telefonică (în caz că ai Internet prin dial-up) pentru un chat cu prietenii,

asigură-te că mama ta nu are nevoie de telefon. Dacă prietena ta cea mai

bună te vizitează, iar tu continui să te ocupi de computer, s-ar putea să nu

mai revină şi altă dată.

Manierele „tehno” nu au fost încă fixate cu totul. Mâine s-ar putea să

pătrundă în casa ta o nouă formă de tehnologie, despre care nici măcar nu

gândeai că ar putea exista. Iar un cod de comportament nu este creat încă

pentru acest caz. Iată o situaŃie în care va trebui să decizi singur cum să te

comporŃi. Gândeşte-te la celelalte persoane implicate. În ce mod le-ar putea

afecta acŃiunile tale? Dacă te vei comporta plecând de la respect, de la

consideraŃie şi sinceritate, conduita ta nu poate fi decât una bună.

3 5



ÎNTREBARE: Unchiul meu mi-a trimis un CD cu muzică grozav de ziua

mea. Îi pot trimite mulŃumirile mele prin e-mail?

RĂSPUNS: Deşi prin e-mail este mai simplu, cel mai frumos mod de a-i

mulŃumi unchiului tău este să-i trimiŃi o scrisoare. Dacă face parte dintre cei

care-şi consultă periodic e-mailul, îi poŃi trimite un e-mail scurt pentru a-l

încunoştinŃa că ai primit CD-ul. Apoi, după ce l-ai ascultat, găseşte-Ńi totuşi

câteva minute pentru a compune o scrisoare de mulŃumire. La urma urmei, a

cheltuit şi el destul timp pentru a cumpăra, a împacheta şi a-Ńi trimite CD-ul.

E-mailul îl va asigura că pachetul a ajuns la destinaŃie, scrisoarea îi va arăta

aprecierea ta. 3 6

C A P I T O L U L I I

ACASĂ

M E D I U L F A M I L I A L

Dragostea, grija, consideraŃia şi politeŃea sunt patru

ingrediente pentru o familie fericită. Totuşi, mai există

unul — respectul.

rietena ta, Ioana, locuieşte cu mama ei, cu tatăl vitreg, doi

fraŃi şi o soră vitregă. Prietenul tău Matei locuieşte cu

bunicii. Lili locuieşte cu mama, cu fratele şi cu sora ei.

Tu locuieşti cu mama şi cu fratele tău. Familiile există sub orice

formă şi mărime. Membrii familiei împărtăşesc bucuriile şi

necazurile, uneori într-o locuinŃă destul de strâmtă.

Pentru a forma legături trainice în familie este nevoie de

etichetă. Ajuns acasă, nu lăsa la uşă respectul, sinceritatea şi

consideraŃia. Având o conduită adecvată, relaŃiile familiale devin

foarte strânse, iar timpul petrecut cu ai tăi va fi unul plăcut. Iată

câteva principii de bază:

3 7

P


VorbiŃi între voi! Ai impresia că părinŃii tăi sunt „pe dinafară”? Asta se

poate întâmpla şi pentru că tu îi vrei aşa! Dar sora şi fratele tău? Măcar pe ei

cointeresează-i în ceea ce se petrece în viaŃa ta şi arată-te interesat de viaŃa

lor. VorbiŃi între voi! Dacă vezi că s-a-ntâmplat ceva neplăcut, nu-i lăsa

singuri. Ai putea să le spui: „V-am văzut cam supăraŃi în zilele din urmă.

Pot să vă ajut cu ceva?” Chiar dacă eşti refuzat, familia ta va ştii că tu ai

observat „norii negri” şi că te-ai oferit să-i îndepărtezi.

Respectă intimitatea! Ai vrea să-Ńi intre cineva în cameră fără să bată la uşă,

să-Ńi citească jurnalul sau să-Ńi deschidă corespondenŃa, înainte ca tu să ajungi

acasă? Cred că nu! Nici membrii familiei tale nu ar vrea ca tu să faci ceva de

genul ăsta. Dacă nu eşti sigur că un lucru înseamnă sau nu încălcarea

intimităŃii, întreabă-te pur şi simplu ce ai simŃi dacă altcineva Ńi-ar face la fel!

Respectă proprietatea! Fratele tău vitreg tocmai a cumpărat un CD.

ConŃine un cântec pe care vrei cu tot dinadinsul să-l asculŃi. Fratele e plecat

în weekend. CD-ul se află în camera lui. Ştii că nu s-ar supăra dacă l-ai

asculta şi tu o dată... S-ar putea ca totul să decurgă cu bine. AsculŃi, îl duci

înapoi şi gata! Dar dacă CD-ul se zgârie? Chiar dacă te afli în relaŃii foarte

bune cu fratele tău, e posibil ca asta să nu fie de-ajuns pentru rezolvarea

unor probleme mai mari. Asigură-te că participi la întreŃinerea unui climat

în care fiecare respectă proprietatea celuilalt.

Disputa spaŃiilor comune. Fiecare casă are spaŃii comune — bucătăria,

sufrageria, livingul sau baia. În astfel de spaŃii, cei care le împart trebuie

să-şi echilibreze pornirile — între curăŃenie sau murdărie, ordine sau

dezordine etc. — altminteri vor fi într-un veşnic conflict.

Trebuie să participi şi tu la menŃinerea în bune condiŃii a acestor spaŃii.

Nu îŃi lăsa lucrurile împrăştiate peste tot. Dacă nu mai ai nevoie de ele,

strânge-le şi du-le în camera ta. Ajută la curăŃenie şi păstrează ordinea. A

convieŃui în spaŃiile comune nu înseamnă doar a tolera accesul celorlalŃi la

televizor, radio, jocuri electronice, computer sau DVD, ci şi a împărŃi

controlul cu ei — acŃionarea telecomenzii, volumul aparatelor etc.! 3 8

A C A S Ă

R Ă Z B O A I E L E B Ă I I

urorile tale şi cu tine împărŃiŃi baia. Este 6,30 dimineaŃa. Sora ta mai mare este . deja în baie. După 20 de minute este tot acolo. În sfârşit, îŃi vine rândul. Bun, dacă ei i-a trebuit o jumătate de oră, tot atât ai şi tu dreptul. Dar sora ta mai mică mai are la dispoziŃie 10 minute pentru a nu întârzia la şcoală. Iese din baie fără să spele lavaboul, să pună capacul la tubul de pastă sau să arunce prosopul murdar. Sora ta mai mare este prima care intră în baie când se întoarce de la şcoală. Nu se oboseşte să cureŃe după sora ei mai mică, ba chiar îşi lasă şi ea prosopul murdar. Acum intri tu în baie şi ai de ales. Vrei să continui „războiul băii”? Dacă nu, cum vei obŃine „pacea băii”?

Cel mai greu de împărŃit pare a fi baia! Ea reprezintă un spaŃiu personal,

folosit adesea de două sau mai multe persoane. A curăŃa murdăria lăsată de

altul este jenant, aşa că nu uita să cureŃi întotdeauna după tine. Spală cada de

urmele lăsate, curăŃă lavaboul de urmele pastei de dinŃi, şterge colacul de la

vasul de WC, pune la coşul cu rufe murdare prosopul folosit, ca şi lenjeria

murdară. Iar dacă eşti băiat, ridică întotdeauna colacul când foloseşti WC-ul,

fără a uita să-l cobori la loc după utilizare. (Acest lucru este valabil în cazul

în care nu-l foloseşti stând aşezat!)

Confruntări corecte! Chiar şi în cele mai bune relaŃii mai apar disensiuni şi

neînŃelegeri. Niciodată oamenii nu cad de acord asupra tuturor lucrurilor! O

confruntare corectă înseamnă a vorbi cu celălalt, chiar şi atunci când eşti

furios. A sta bosumflat şi a nu vorbi cu celălalt înseamnă a înrăutăŃi lucrurile.

A Ńipa, a folosi apelative şi cuvinte urâte înseamnă a pune paie pe foc. Există

o cale mai bună — foloseste-o! Iată cum:

3 9


♦ Încearcă să te calmezi! A discuta cu nervi şi sub imperiul emoŃiei

nu duce la nimic bun.

♦ Vorbeşte calm!

♦ Ascultă ce are de spus celălalt.

♦ Fă în aşa fel ca şi celălalt să ştie ce te frământă.

♦ Încearcă să ajungi la un compromis care să vă mulŃumească pe

amândoi.

♦ La nevoie, cere ajutorul unui alt membru al familiei. S-ar putea

ca mama sau tatăl tău să aibă soluŃia! De multe ori, un alt punct de

vedere poate clarifica situaŃia.

Gelozia — monstrul cu ochi verzi! Gelozia este numită aşa dintr-un

anumit motiv. Este un sentiment terifiant şi poate strica cea mai bună relaŃie.

Uneori poate să Ńi se pară că tatăl tău acordă o atenŃie mai mare surorii tale

vitrege, că fratele tău are o cameră mai bună, că sora ta e mai drăguŃă şi că

toŃi îl iubesc mai mult pe pruncul din leagăn. CapeŃi resentimente şi chiar

devii frustrat. Fii atent! Ceea ce simŃi este gelozia! Ai nevoie de încredere de

sine şi curaj pentru a lupta cu gelozia, dar dacă-Ńi foloseşti bunul-simŃ şi

realizezi locul şi rolul tău în familie, poŃi depăşi acest sentiment distructiv.

Uneori nu o poŃi face însă de unul singur. Încearcă să-Ńi împărtăşeşti

sentimentele unui alt membru al familiei. Împreună veŃi învinge monstrul cu

ochi verzi.

RESPECTUL — „LIPICIUL” CARE NE łINE PE TOłI UNIłI

Dragoste, grijă, consideraŃie şi politeŃe — patru ingrediente esenŃiale ale

unei familii fericite. Totuşi, mai există unul — respectul. Pentru a-Ńi arăta

respectul atât la bine, cât şi la rău, urmăreşte paşii de mai jos:

♦ Prezintă-Ńi prietenii familiei atunci când îi inviŃi la tine acasă.

♦ Adresează-te membrilor familiei conform formulei agreate de

aceştia — evită poreclele despre care ştii că nu le fac plăcere. 4 0

A C A S Ă

♦ Nu „împrumuta” lucruri fără să ceri voie.

♦ Respectă intimitatea celuilalt.

♦ Nu dezvălui prietenilor lucruri care Ńin strict de familie, fără

acordul membrilor familiei.

♦ ÎncunoştinŃează-i şi pe ceilalŃi atunci când îŃi schimbi planurile,

mai ales atunci când acest lucru implică să şi le modifice şi ei pe ale lor.

♦ AnunŃă orice întârziere la întâlniri.

♦ Participă constructiv la activităŃile familiale.

♦ Nu aştepta să Ńi se spună sau să Ńi se ceară să faci lucruri care,

oricum, cad în sarcina ta.

♦ Uneori, este frumos să dai o mână de ajutor, chiar dacă treaba

respectivă „nu e pe lista ta”.

Dacă nu ştii sigur că un anumit lucru pe care-l faci

încalcă sau nu intimitatea cuiva, întreabă-te pur şi simplu

cum te-ai simŃi dacă cineva ar proceda astfel cu tine.

O ÎNTREBARE pentru P E G G Y şi C I N D Y

ÎNTREBARE: De ce avem conduite diferite acasă şi în afara casei?

RĂSPUNS: Acasă este locul unde ne putem relaxa şi putem fi mai puŃin protoco-

lari. Nu trebuie să ne ridicăm şi să dăm mâna ori de câte ori cineva trece prin

cameră. Nu e nevoie să purtăm un sacou şi o cravată la masă. Dar, indiferent cât

de relaxaŃi şi informali suntem, nu înseamnă că lăsăm deoparte bunele maniere

atunci când intrăm în casă. Respectul, consideraŃia şi sinceritatea sunt esenŃiale

pretutindeni, inclusiv acasă!

4 1


P R O V O C A R E A S C H I M B Ă R I I

D IV O RłU L PĂ RIN łI L O R

Uneori, lucrurile nu merg aşa cum Ńi-ai dori. Furia, resentimentele,

tristeŃea, mâhnirea, sentimentul că pierzi ceva însoŃesc adesea divorŃul.

Desigur, nu tu le-ai provocat, dar trebuie să le faci faŃă. Fac parte din

schimbările aduse de divorŃ în familia ta.

În vreme ce multe lucruri par să-Ńi scape de sub control, poŃi totuşi să te

stăpâneşti şi să ai un comportament adecvat, odată confruntat cu provocarea

produsă de divorŃ. Iată mai jos câteva principii după care te poŃi ghida în

unele situaŃii penibile create în urma unui divorŃ:

♦ Petrece-Ńi timpul cu fiecare dintre părinŃii tăi în parte. Acordă-le

amândurora, pe cât posibil, aceeaşi atenŃie. Prezintă-i unor profesori

sau prieteni ai tăi pe care nu i-au mai întâlnit.

♦ łine pentru tine problemele familiale. PoŃi vorbi cu prietenii tăi

cei mai apropiaŃi despre ceea ce simŃi şi ceea ce se petrece cu tine, dar

nu e nevoie să ştie despre posibilul divorŃ dintre părinŃii tăi.

♦ Chiar dacă eşti supărat pe unul sau pe ambii părinŃi, continuă să

vorbeşti cu ei, fie şi despre lucruri zilnice, lipsite de importanŃă.

ÎntreŃinând conversaŃii în fiecare zi, canalele de comunicare vor

rămâne deschise pentru ziua când te vei hotărî să discuŃi probleme

mult mai importante.

♦ Aminteşte-Ńi că fiecare resimte efectele schimbării — fratele, surorile

sau bunicii tăi. Nu uita „cuvintele magice”, atunci când te afli cu ei —

„Te rog” şi „MulŃumesc”.

4 2

A C A S Ă


ÎNTREBARE: PărinŃii mei au divorŃat în acest an. Luna viitoare e ziua mea.

De obicei, deschidem cadourile dis-de-dimineaŃă, iar după-amiaza sau seara

avem petrecerea cu prietenii şi membrii familiei. Acum, nu ştiu ce să fac.

Să le cer părinŃilor mei să aniversăm ca întotdeauna? La urma urmei, e ziua

mea de naştere.

RĂSPUNS: Chiar dacă părinŃii tăi vor răspunde pozitiv la cererea ta, nu va fi

oricum la fel ca altădată. DivorŃul va aduce multe schimbări în tradiŃiile familiei

tale. ÎŃi va trebui timp să creezi noi obiceiuri care să ia locul celor vechi.

Prima aniversare după divorŃ va fi şi cea mai dificilă. Dar cu fiecare

aniversare, vei împământeni noi tradiŃii care vor deveni, cu timpul, familiare

şi plăcute. S-ar putea ca părinŃii tăi să fie prezenŃi amândoi la petrecere,

cum s-ar putea să nu se întâmple aşa. Principalul lucru în ceea ce te priveşte e să

vorbeşti cu fiecare în parte şi să faci din ziua ta o zi specială!

RE CĂ SĂT O RI R EA P ĂR I NłI L OR

Aşa cum te-ai înfruntat cu problemele aduse de divorŃ, s-ar putea să fii

nevoit să faci faŃă şi altor probleme. Unul dintre părinŃi, sau amândoi pot să

se recăsătorească. Schimbarea poate însemna un părinte vitreg, o nouă casă,

o mutare într-un oraş sau într-o şcoală nouă, sau modificări în casa în care

rămâi. Una din soluŃiile de a-Ńi continua viaŃa în mod normal este să

transformi fiecare schimbare într-o reuşită. Foloseşte-te de bunele tale

maniere, pentru a începe cu dreptul relaŃiile cu noul tău părinte:

4 3


♦ Încearcă să-l (s-o) cunoşti. Foloseşte toate stratagemele

conversaŃiei şi nu uita să-l (s-o) implici în discuŃie.

♦ Dacă are loc o ceremonie de nuntă, întreabă dacă poŃi să participi,

iar dacă Ńi se acceptă participarea, află ce se cere din partea ta. Eşti

doar un simplu invitat? Ai cumva un rol mai special? Unde e locul tău

la masă? Cu cât vei afla mai multe despre ce se aşteaptă de la tine, cu

atât mai bine te vei simŃi.

♦ Încearcă să discuŃi cu amândoi părinŃii despre schimbările

aduse de această recăsătorire. Dacă te vei arăta interesat, părinŃii tăi

se vor arăta dispuşi să te includă în discuŃiile şi planurile lor. Dar dacă

nu vrei să discuŃi despre asemenea lucruri, spune-Ńi limpede intenŃia:

„De câte ori discut despre asta mă simt foarte rău. Orice plan aveŃi, eu

o să-l accept”.

♦ Tonul vocii şi atitudinea ta sunt la fel de importante ca spusele.

Chiar dacă nu-Ńi convine noua situaŃie, nu o poŃi schimba. Singurul

lucru pe care-l poŃi controla sunt reacŃiile tale.

♦ Recăsătorirea înseamnă întemeierea unei noi familii. Una diferită de

cea pe care ai avut-o. Decât să trăieşti într-o lume a comparaŃiilor,

încearcă să apreciezi noile lucruri şi situaŃii oferite de noua familie.

♦ S-ar putea să ai fraŃi sau surori vitrege. Încearcă să-i cunoşti.

Probabil că şi pentru ei e greu să-şi găsească locul în noua familie.

Caută să afli ce probleme îi preocupă şi ce lucruri le plac. Găseşte

modalităŃi de a vă petrece timpul împreună.

♦ Celălalt părinte al tău ar putea resimŃi acest moment dificil.

O atenŃie deosebită din partea ta l-ar putea ajuta să treacă mai uşor

peste acest moment. Oferă-te să faci ceva pentru el (ea), oricât de

simplu: „Mă duc să-mi iau o cola. Vrei şi tu una?” PoŃi propune să

faceŃi unele lucruri împreună: „Mi-am terminat lecŃiile. Facem un tur

cu bicicletele?” 4 4

A C A S Ă

Indiferent că e vorba de divorŃ sau recăsătorire, iată câteva lucruri care te

vor ajuta:

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Fii sincer cu tine însuŃi.

♦ Tratează-i cu respect pe toŃi membrii familiei.

♦ Oferă-le ajutorul.

♦ łine deschise canalele comunicării.

♦ łine seama de responsabilităŃile tale, inclusiv cele care Ńin de casă şi

de şcoală.

NICIODATĂ:

♦ Nu trâmbiŃa tuturor problemele apărute în familia ta.

♦ Nu le vorbi altora cu răutate sau dispreŃ.

♦ Nu rosti ameninŃări pe care le-ai putea regreta. („Nu-1 voi vizita

niciodată pe tata în casa aceea.”)

♦ Nu te izola de familie şi de prietenii care vor să te ajute.

P R O B L E M A C O M P O R T A M E N -T U L U I L A M A S Ă

Manierele din timpul mesei sunt foarte importante. La multe dintre

reuniunile cu familia sau prietenii are loc şi o masă. Ceea ce spunem şi felul

în care ne purtăm îi va face pe ceilalŃi să se simtă bine, sau dimpotrivă. Cum

te-ai simŃi dacă, apucându-te să mănânci de cum te aşezi la masă, observi

că, de fapt, familia la care te afli în vizită spune mai întâi rugăciunea? Cum

procedezi dacă-Ńi rămân resturi între dinŃi? Ce ai de făcut dacă ai băut din

paharul vecinului de masă? Manierele din timpul mesei ne luminează

asupra lucrurilor pe care le avem de făcut.

4 5


LU CR UR IL E FU ND A ME NT AL E

Dacă vei urma sfaturile de mai jos, vei avea parte de o masă veselă, fără

stări supărătoare:

♦ Aşază-te la masă după ce Ńi-ai spălat mâinile şi faŃa.

♦ Pune-Ńi şervetul de pânză în poală.

♦ începe să mănânci după ce gazda face urarea de „Poftă bună”,

sau după ce încep ceilalŃi să mănânce.

♦ Stai drept în scaun, şi nu pe o rână.

♦ łineŃi coatele lipite de corp şi nu pe masă, în timp ce mănânci.

♦ Mestecă cu gura închisă şi nu plescăi.

♦ Nu vorbi cu gura plină. Aşteaptă să înghiŃi ce ai în gură şi abia

după aceea răspunde la o eventuală întrebare.

♦ Nu face observaŃii critice despre mâncare.

♦ Roagă să Ńi se dea un platou sau altul. Spune „Te rog”, nu te

întinde după el.

♦ Vorbeşte cu toŃi cei aflaŃi la masă.

♦ Nu face zgomote nepoliticoase, cum ar fi să râgâi, să-Ńi sufli sau

să-Ńi tragi nasul.

♦ Când termini, spune „MulŃumesc pentru masă”.

♦ Oferă-te să strângi masa.

AR A NJA ME NT EL E PE NT RU M AS Ă . UN C O D NU

P R EA S E CR ET

Aranjamentele pentru masă îŃi „spun” ce fel de mâncare se va servi. Dacă

arunci doar o privire vei şti dacă există supă, dacă salata se va servi înainte,

dacă va fi servită o băutură caldă sau dacă adulŃii vor bea vin. Fiecare partici-

pant la masă ştie la ce să se aştepte. O masă obişnuită în familie, sau un

prânz „oficial”? Aruncă o privire asupra mesei şi vei afla! 4 6

A C A S Ă

Masa în familie

Felul în care este pusă masa în familie nu diferă prea mult. O furculiŃă,

un cuŃit, o linguriŃă, şerveŃelul, farfuria şi un pahar.

Masă obişnuită cu trei feluri

Masa obişnuită cu trei feluri are totul pregătit pentru felurile ce vor fi

servite, aşadar, vor fi mai multe tacâmuri decât la o masă în familie. De

regulă vezi aşa ceva la vreun restaurant, la o petrecere sau la o recepŃie unde

se serveşte masa. Iată câteva dintre tacâmurile care se pot găsi la o

asemenea masă:

♦ FurculiŃa de salată. Locul unde se găseşte furculiŃa de salată îŃi

„spune” când va fi servită. Dacă se află la stânga principalei furculiŃe,

salata va fi servită înaintea felului principal. Dacă e la dreapta, ea va

veni după.

♦ Lingura de supă este cea mai în dreapta dintre toate.

♦ LinguriŃa pentru desert este aşezată în stânga lingurii, lângă cuŃit

(sau orizontal, dincolo de farfurie).

4 7


♦ Farfuria de salată stă în stânga

furculiŃelor.

♦ FarfuriuŃa şi cuŃitul pentru

unt se găsesc în dreptul

furculiŃelor, dincolo de ele.

♦ Paharele sunt plasate în faŃa şi

la dreapta farfuriei. Primul din

stânga este pentru apă. Lângă,

vine celălalt pahar pe care-l vei

folosi la lapte, suc, sifon, ceai.

Paharele de vin (dacă adulŃii

servesc aşa ceva) se aşează în

dreapta paharului pentru apă.

♦ Ceaşca şi farfurioara pentru

cafea sunt aşezate în faŃă puŃin

mai la dreapta faŃă de cuŃit, cu linguriŃa pentru cafea sprijinită pe

marginea farfurioarei.

Prânzul „oficial”

Cu cât mesele sunt mai oficiale, cu atât aranjamentele devin mai compli-

cate. Şi asta pentru că la dineurile oficiale se servesc mai multe feluri, iar

pentru fiecare fel e nevoie de tacâmuri specifice. La un asemenea dineu, ai

putea să găseşti pe masă până la trei (uneori, chiar patru) furculiŃe, două

linguri, trei cuŃite şi patru pahare. Pe care le foloseşti primele? Există o

regulă foarte simplă pentru asta. Fie că e vorba de un dineu oficial sau de

cina pe care o iei acasă, în bucătărie, porneşti cu tacâmurile din exterior şi

termini cu cele din interior (de lângă farfurie).

Cel mai simplu lucru de făcut e să-i urmăreşti pe cei

din jurul tău — în special pe adulŃii cu care eşti. 4 8

CUM ÎMI MĂNÂNC SUPA?

entru a evita sorbiturile sau picătu- rile de supă scurse pe tine, umple lingura pornind dinspre partea mai apropiată de tine spre cea mai depărtată a farfuriei. Nu e nici o problemă dacă înclini uşor farfuria pentru a ajunge la ultimele picături, doar că trebuie să Ńii farfuria mai departe de tine, exact din aceleaşi motive! Apoi soarbe — nu leorcăi! — supa din partea lingurii mai apropiate de tine. Când ai terminat, lasă lingura pe farfuria pe care se află cana (sau farfuria) pentru supă, nu direct în aceasta.

A C A S Ă


ÎNTREBARE: Trebuie să merg la un dineu oficial — recepŃia dată cu ocazia

căsătoriei verişoarei mele. Nu cred să-mi pot aminti toate regulile ce trebuie

urmate. Cum să procedez?

RĂSPUNS: Cel mai simplu lucru de făcut e să-i urmăreşti pe cei din jurul tău —

în special pe adulŃii cu care eşti. Nu te apuca să mănânci până nu încep ei. PoŃi

observa pe care dintre furculiŃe o folosesc, cum mănâncă anumite feluri şi unde îşi

pun tacâmurile după ce au terminat.

S IT UAł II J EN AN T E

Ai muşcat din ceva despre care ştii că nu e de mâncat.

Nici o problemă! Scoate bucăŃica din gură punând-o din nou pe furculiŃă şi

aşezând-o apoi pe marginea farfuriei tale. Dacă observi ceva neplăcut în farfurie,

dă-l la o parte cu furculiŃa, fără să comentezi, şi

pune-l pe marginea farfuriei. Dacă eşti la restau-

rant, atrage-i atenŃia în şoaptă chelnerului şi cere-i

să-Ńi înlocuiască porŃia.

Ai răsturnat paharul cu suc, care se prelinge

spre pantalonii prietenului tău!

Avertizează-Ńi prietenul! Încearcă să ştergi

pata, cât poŃi de repede, cu şervetul tău! Începe

cu dâra care se scurge spre prietenul tău!

Foloseşte şerveŃele de hârtie sau un burete dacă

este nevoie. Dacă băutura s-a răsturnat peste

cineva — în special, dacă era fierbinte —

ocupă-te mai întâi de persoana respectivă şi

apoi de restul. Dacă e vorba de ceva solid

4 9


CUM MĂNÂNC ASTA?

une sosul cu lingura sau toarnă

. ketchup-ul pentru cartofii prăjiŃi

pe marginea farfuriei, apoi înmoaie

cartofii unul câte unul. De obicei,

cartofii prăjiŃi se mănâncă cu mâna, aşadar îŃi poŃi folosi degetele, dar şi

furculiŃa pentru a-i mânca. Totuşi,

dacă sunt serviŃi în sos de friptură sau

cu altă mâncare ce se consumă cu

furculiŃa (cum ar fi o friptură), e prefe-

rabil să foloseşti furculiŃa şi pentru

cartofi.

(cum ar fi boabele de mazăre care „au zburat” din farfuria ta), culege-le cu o

lingură şi depune-le pe marginea farfuriei.

SimŃi că se apropie un strănut! Sau ai înghiŃit strâmb şi te apucă o tuse nebună!

Acoperă-Ńi gura cu o batistă, cu un şervet sau cu mâna. Dacă mai e un

strănut sau tusea nu se opreşte, ridică-te de la masă, asigurându-i pe ceilalŃi

că totul e în regulă. Dacă trebuie să-Ńi sufli nasul, de asemenea e necesar să

te ridici de la masă. Caută un grup sanitar, bea puŃină apă, suflă-Ńi nasul şi,

înainte de a te întoarce la masă, spală-te pe mâini.

łi-a rămas un rest de mâncare între dinŃi. Încerci să-l îndepărtezi cu

limba, dar nu reuşeşti.

Ridică-te de la masă, du-te la baie şi îndepărtează restul de mâncare. La

masă, nu folosi pentru asta scobitori, furculiŃa sau degetele.

Necazul cu bulele — sau câteva gânduri despre băutură

Fie că e vorba de lapte, suc, sifon sau apă, eşti tentat să te joci cu băutura din

pahar — în special atunci când e servită cu un pai. A sufla în pai ca să faci

bulbuci, a gargarisi, a sorbi zgomotos sau a stropi poate fi amuzant, dar nu e

recomandabil când te afli la o masă cu mai mulŃi în jurul tău. Atunci când bei...

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Bea încet, soarbe doar o dată sau de două ori la fiecare ducere a

paharului la gură.

♦ Înghite imediat băutura.

♦ Înainte de a bea, mestecă şi înghite mâncarea, apoi şterge-te la gură pentru a nu lăsa urme prea vizibile pe buza paharului.

♦ Bea cu mici sorbituri dintr-un pahar

prea plin, până îl poŃi duce

la gură fără să-l verşi.

5 0

A C A S Ă

NICIODATĂ:

♦ Nu sorbi zgomotos, nu plescăi, nu

gargarisi şi nu stropi cu băutura!

♦ Nu face bulbuci cu laptele (sau oricare

altă băutură)!

♦ Nu sorbi tot paharul dintr-odată.

♦ Nu răsturna paharul şi nu-l linge pentru

a sorbi şi ultima picătură.

CÂT EVA CUV INT E D ES P RE

D I S CUłI IL E D E L A MA SĂ

A lua masa înseamnă ceva mai mult decât doar a mânca. Imaginează-Ńi o

masă la care vin toŃi, se aşază, mănâncă, se ridică, strâng vasele şi pleacă

fiecare la treaba lui, fără să scoată nici măcar un cuvânt. Sau închipuie-Ńi o

masă la care se vorbeşte, se ascultă, se râde sau se poartă discuŃii

importante, de pildă, despre şcoală. La care masă ai vrea să participi?

Bunele maniere la masă includ şi conversaŃia. Iată câteva sfaturi de urmat

în această privinŃă:

♦ Priveşte în ochii persoanei cu care discuŃi. Adu-Ńi aminte să

vorbeşti şi cu cel din stânga, şi cu cel din dreapta ta.

♦ Acordă interes (privirea directă este perfectă!) celor spuse de

ceilalŃi. Comentează şi răspunde la întrebările lor.

♦ Nu întrerupe.

♦ Vorbeşte clar atunci când îŃi vine rândul.

♦ Nu vorbi cu gura plină.

♦ Nu exclude pe niciunul din cei prezenŃi la masă.

♦ Evită să vorbeşti tare sau să foloseşti expresii necuviincioase.

5 1

C U M S Ă O

F O L O S E S C ?

i o felie de lămâie pentru ceai sau

. altă băutură: stoarce-o deasupra

băuturii. Apoi, fie laşi felia în pahar

sau în ceaşcă, fie o pui pe farfurioara

pe care stă paharul sau ceaşca. Când

storci lămâia, Ńine pavăză cu cealaltă

mână pentru a nu-i stropi pe ceilalŃi de

la masă.


♦ Când ai prilejul, laudă mâncarea, nu face observaŃii critice (Nu te

lăsa tentat să spui: „E iute”).

♦ Aminteşte-Ńi să mulŃumeşti celui care a preparat mâncarea (sau

care Ńi-a adus-o, dacă eşti la restaurant).

S Ă T O T V O R B E Ş T I !

Întreaga zi ai fost împreună cu prietenii tăi, la şcoală, la o miuŃă după ore,

dar, ajuns acasă, trebuie să-Ńi suni unul din prieteni pentru că ai uitat să-i

5 2

A P E L U L Î N A Ş T E P T A R E - O Î N T R E R U P E R E I N E V I T A B I L Ă

O

regulă de bază a etichetei este de a nu întrerupe pe cineva. Totuşi, există un gen de întrerupere... inevitabilă. Ce nepoliticos!... Prin urmare, eşti la telefon cu un prieten, iar apelul în aşteptare începe să piuie. Ce ai de făcut? ♦ Dacă semnalul este auzit de amândoi, spune: „E un apel în aşteptare. Trebuie să văd cine este. Revin imediat”. Dacă prietenul tău nu aude semnalul, aşteaptă să-şi termine propoziŃia, după care intervino şi spune-i că pe cealaltă linie te aşteaptă un alt apel pe care trebuie să-l onorezi. ♦ Dacă apelul este pentru tine, spune-i persoanei că vorbeşti cu un prieten pe

cealaltă linie şi că o vei suna tu imediat ce termini. Revino la prietenul tău, termină conversaŃia şi apoi sună-l pe cel care „te-a întrerupt”.

♦ Dacă apelul este pentru mama ta, roagă persoana să aştepte până o anunŃi. Apoi spune-i prietenului tău că e un apel pentru mama ta şi că-l vei suna tu mai târziu. AnunŃ-o repede pe mama. Roag-o să te cheme când a terminat, pentru a-Ńi suna din nou prietenul. ♦ NU îl lăsa pe cel cu care vorbeşti să aştepte, în vreme ce tu discuŃi cu cel care a sunat „în aşteptare”.

A C A S Ă

spui un lucru important. Telefonul de acasă e un lucru minunat (în caz că nu

ai mobil)! Dar nu e numai al tău! Vor să- l folosească şi părinŃii, şi fraŃii, şi

surorile tale, cum şi cei din afară vor să sune pentru a lua legătura cu ei.

Fiecare familie trebuie să facă în aşa fel, încât telefonul să devină un instru-

ment al tuturor, nu un subiect de dispute şi certuri.

Ghidul manierelor ne învaŃă cum să fim cuviincioşi la telefon. Iată câteva

principii de bază:

♦ Răspunde la telefon cu amabilitate — „Alo”, nu „Da”.

♦ Dacă apelul e pentru altcineva, spune pur şi simplu:

♦ „AşteptaŃi un minut, o chem imediat”, sau, dacă- l cunoşti pe

cel care a sunat: „Bună ziua, doamna Popescu. O chem imediat”.

♦ Pune cu grijă receptorul jos, nu-1 trânti.

♦ Du-te după persoana chemată, nu o striga.

♦ Dacă ştii cine a sunat, spune: „Mamă, te caută doamna Popescu

la telefon”.

♦ Dacă persoana cu care vrea să vorbească cel care a sunat nu e acolo,

oferă-te să-i transmiŃi un mesaj: „Maria nu-i aici, dar pot să-i

transmit ceva?” (Vezi şi Vorbeşti şi transmiŃi un mesaj de la paginile

următoare.)

♦ Când suni pe cineva, salută, spune cine eşti şi cere cu persoana cu

care vrei să vorbeşti. Dacă îl cunoşti pe cel care Ńi-a răspuns, spune-i pe

nume: „Bună, Marcel! Aici e NeluŃu Grigore. Aş putea vorbi, te rog, cu

Geta?” Evită formulele grosolane, cum ar: „Bună, Geta e pe-acolo?”

♦ Dacă-Ńi vine să strănuŃi sau să tuşeşti, îndepărtează receptorul de

la gură. Pentru cel de la celălalt capăt al firului ar putea părea un tren

care se apropie în viteză!

5 3


MĂS UR I D E P REV E DE R E CÂ N D RĂ SP U NZI L A T EL EF O N

Atunci când răspunzi la telefon, nu-Ńi da imediat numele. Dacă e o

greşeală, spune doar: „AŃi greşit numărul”, fără să spui care e numărul tău.

Dacă sună o persoană străină, decât să-i dezvălui că eşti singur acasă,

mai bine îi spui: „Mama e ocupată acum. Pot să-i transmit ceva?”

Dacă persoana care a sunat începe să folosească expresii grosolane sau

obscene, închide imediat. Apoi spune-le părinŃilor sau tutorilor despre acest

apel.

Dacă există robot, lasă-l să-şi facă datoria, pentru a alege cui să răspunzi

şi cui nu. Răspunde doar dacă îl cunoşti pe cel care a sunat.

Vocea ta e tot ce poate „vedea” cel care a sunat

Atunci când vorbeşti la un telefon, vocea ta e tot ceea ce „vede” celălalt.

Iată câteva sfaturi ca să fii „văzut” cât mai frumos:

♦ Nu mormăi. Vorbeşte clar, astfel încât celălalt să te poată înŃelege.

♦ Zâmbeşte! Chiar dacă nu se vede, se poate simŃi diferenŃa dintre un

„Bună” spus zâmbind şi un „Da, ce doreşti?”, care nu poate fi spus cu

un zâmbet.

♦ Foloseşte inflexiuni. Dacă vorbeşti pe un ton monoton, ceea ce vei

spune va suna neinteresant.

♦ Nu mesteca gumă, nu bea şi nu mânca în timp ce vorbeşti la

telefon. E limpede de ce!

5 4

A C A S Ă

Vorbeşti şi transmiŃi un mesaj

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Scrie numele celui care sună, numărul de telefon, data, ora şi

mesajul.

♦ Scrie clar şi lasă mesajul acolo unde poate fi văzut de cel căruia i se

adresează.

♦ În cazul în care ai un robot telefonic, dacă asculŃi mesajele, fă-le

cunoscute celor interesaŃi.

♦ Odată ascultate, şterge mesajele care Ńi se adresează.

NICIODATĂ:

♦ Nu te rezuma la a Ńine minte mesajul, scrie-l!

♦ Nu da detalii. „Salut, Mircea, Maria a ieşit cu Marcel." Poate că

Maria nu vrea ca Mircea să ştie că ea a ieşit cu Marcel. Mai bine

spune: „Maria nu este aici. Pot să-i transmit ceva?”

♦ Nu şterge mesaje de pe robot care se adresează celorlalŃi.

5 5


D E C I Z I I Î N F A M I L I E

Multe familii stabilesc propriile lor reguli în legătură cu telefonul şi cu

folosirea lui. Se au în vedere mai multe lucruri: mărimea familiei, bugetul

familial (factura telefonică poate fi mare), vârsta şi nivelul de discernământ

al celor care folosesc telefonul. Unele dintre decizii includ:

♦ ExistenŃa unei singure sau a două linii telefonice.

♦ Durata convorbirilor: dacă nu ai un aparat parolat sau cu

temporizator, limitează cât poŃi convorbirile.

♦ Orele de vorbit: Nu mai devreme de ora 9,00 dimineaŃa şi nu mai

târziu de ora 21,00. Sau poŃi suna şi la alte ore, dacă ştii că familia

persoanei pe care-o cauŃi n-o să se supere.

♦ Convorbirile interurbane sau internaŃionale. Stabileşte o durată

limită şi cere permisiunea înainte de a suna.

♦ În ceea ce priveşte telefoanele mobile, rămân valabile regulile de

bază ale folosirii telefonului din acest capitol; în plus, vei avea în

paginile următoare un ghid separat de folosire a lor în public.

5 6

C A P I T O L U L I I I

LA ŞCOALĂ

B U N Ă D I M I N E A ł A ,

D O A M N Ă P R O F E S O A R Ă !

Respectă rânduielile şi regulile clasei, învaŃă cu

sârguinŃă şi foloseşte bunele maniere. Consideră toate

acestea ca pe o practică bine-venită pentru ziua în care vei

avea un şef ce nu-Ńi va fi pe plac.

coala este primul loc în care bunele maniere încep să-Ńi

. aducă foloase. La şcoală, cea mai mare parte a zilei o

. petreci în clasă. Profesoara, ceilalŃi elevi şi cu tine

reprezentaŃi un soi de răscruce între o slujbă şi o familie.

O modalitate de a-i face pe ceilalŃi să te respecte este de a-i

respecta tu însuŃi. Există opt reguli principale de conduită în

clasă care te vor ajuta să o transformi într-un mediu plăcut.

1. Fă efortul de a-i saluta pe toŃi cu, cel puŃin, un „Bună dimineaŃa”

şi cu un zâmbet. Adaugă un comentariu, cum ar fi: „Te-ai distrat bine ieri?”

sau: „Doamnă profesoară, capitolul pe care ni l-aŃi dat de citit mi s-a părut

cam dificil”. Nu omite pe nimeni şi arată-le că eşti o persoană prietenoasă.

5 7


2. Adresează-te profesorilor sau celorlalŃi adulŃi cu numele şi titlul pe

care aceştia le preferă. Unii profesori cer să li te adresezi pe numele mic, dar

cât timp nu specifică acest lucru, adresează-te lor cu numele şi titlul corecte.

3. Adresează-te prietenilor cu numele pe care le preferă. Poreclele par

amuzante, dar uneori pot răni. Într-o clasă, toŃi elevii îl strigau pe un coleg

de-al lor „Umflatul”. L-am întrebat pe unul dintre ei dacă nu crede că

porecla îl supără pe cel căruia îi este adresată. „Nu, lui nu-i pasă. Ba chiar

crede că e nostim.” Abia după ani de zile foştii elevi au descoperit cât de

mult ura băiatul porecla primită.

4. Supune-te rânduielilor clasei în ceea ce priveşte îmbrăcămintea,

petrecerea recreaŃiilor, folosirea laboratoarelor, pentru că pot exista reguli

diferite pentru fiecare clasă. Important e să le respecŃi pe cele ale locului în

care te afli la un moment dat.

5. Aşază-te la masa sau la pupitrul tău, aşa cum o faci atunci când te

aşezi la masă. A te întinde pe tot pupitrul, pentru că eşti obosit sau plictisit,

este nepoliticos şi lipsit de respect. Dacă eşti chiar aşa obosit, înseamnă că

trebuie să dormi mai bine noaptea. Dacă eşti chiar aşa de plictisit, trebuie să

arăŃi mult mai mult interes.

6. Păstrează curate pupitrul şi (dacă e cazul) dulapul personal. Ceea

ce păstrezi înăuntrul lor e problema ta, ceea ce se vede la exterior e

problema tuturor.

7. Nu uita de aportul tău la păstrarea curăŃeniei în spaŃiile comune -

toaleta, chiuvetele, sala de lectură, sala de computere, biblioteca.

5 8

L A Ş C O A L Ă

8. Salută-i pe cei care intră în încăperea

în care te afli. În unele şcoli există regula ca,

la intrarea unui adult, elevii să se ridice în

picioare şi să salute cu „domnule” sau

„doamnă”. Salutând îŃi arăŃi respectul, ceea ce

e firesc pentru tine ca elev.

RE LAł II LE DI N C L ASĂ

Cu ceilalŃi elevi

SĂ PRESUPUNEM CĂ... eşti repartizat într-o

clasă, echipă sau grup timp de un an de zile.

Niciunul dintre prietenii tăi nu este repartizat

împreună cu tine. Ce ai de făcut?

PoŃi să-Ńi manifeşti nemulŃumirea şi să te

plângi timp de un an de zile. Sau poŃi face din

asta un lucru cât se poate de prielnic pentru

tine. Priveşte această situaŃie ca pe o ocazie de

a cunoaşte şi mai mulŃi copii de vârsta ta. Vei

descoperi că cercul prietenilor tăi poate deveni

şi mai mare. Sau poŃi descoperi că în noua

situaŃie te poŃi concentra şi mai mult asupra a

ceea ce ai de făcut şi-Ńi poŃi întâlni prietenii în

alte momente ale zilei. Oricum, ora de clasă

nu e destinată petrecerii cu prietenii.

Cu profesorii

Unui profesor care îŃi place îŃi vine uşor să-i arăŃi respectul. E mai greu cu

cei care nu-Ńi plac — mai ales dacă aceştia nu sunt întotdeauna respectuoşi cu

tine. Aici e o adevărată provocare — un test al iscusinŃei tale de a deveni o

5 9

N U - Ş I F A C T R E A B A ?

atru dintre voi sunteŃi desemnaŃi

. pentru întocmirea unui proiect

ştiinŃific. Un membru al echipei şi cu

tine sunteŃi singurii care se apucă de

muncă. CeilalŃi doi se mărginesc să vă

privească. Ce ai de făcut?

E necesar să convoci o întâlnire a

echipei. Întocmeşte o listă cu activită-

Ńile care se cer îndeplinite (inclusiv cea

de care te-ai şi apucat). Fiind vorba de

un grup, repartizează activităŃile fiecă-

ruia în parte, fără să faci caz prea mare

de cei care au stat până atunci degeaba.

Fiind vorba de muncă în echipă, ceilalŃi

doi s-ar putea să reacŃioneze pozitiv.

Dacă nu, va trebui să întruneşti din

nou echipa, dar de data asta roagă

profesorul să fie şi el prezent. Va putea

rezolva el problema sau, cel puŃin, va

lua la cunoştinŃă cele ce se petrec, iar tu

nu te vei mai afla în poziŃia neplăcută de

a-Ńi pârî colegii.


fiinŃă mai bună. Respectă rânduielile şi regulile clasei, învaŃă cu sârguinŃă şi

foloseşte bunele maniere. Consideră toate acestea ca pe o practică bine-venită

pentru ziua în care vei avea un şef ce nu-Ńi va fi pe plac. Aplicând bunele

maniere şi comportându-te aşa cum ştii că e corect, vei putea deveni mândru

de tine însuŃi, ceea ce-Ńi va întări respectul de sine şi vei deveni un învingător.

Î N A F A R A O R E L O R D E C L A S Ă

Î N AI NT E ŞI D UPĂ Ş C OA LĂ , R ECR E AłI IL E ,

D U LA PU RI LE P ER S O NA LE , H O LU RI L E

LecŃiile se Ńin în sala de clasă. Dar viaŃa în colectiv are loc în

. afara clasei — pe holuri, la vestiare, înainte şi după şcoală sau

în timpul recreaŃiilor. Abia acum află copiii despre ceea ce fac

ceilalŃi, cine este prieten cu cine şi cine simpatizează (sau nu)

pe cine. Acum fac ei planuri pentru petrecerea weekendului. Îşi

compară lecŃiile pe care le-au avut de făcut pentru acasă, discută

despre activităŃile de la cercuri, despre ultimul CD al formaŃiei

favorite sau despre meciul de ieri. Acum simt copiii dacă sunt

acceptaŃi sau nu de către ceilalŃi. ViaŃa de şcoală care are loc în

afara orelor de clasă este o parte foarte importantă a vieŃii sociale

a copiilor.

Deşi pare un timp nesupus vreunor reguli, există câteva

precepte care ajută la păstrarea vieŃii sociale de şcoală în limitele

bunei cuviinŃe. Regulile şcolare privind înfruntările, competiŃiile, zgomotul şi

corectitudinea jocurilor oferă stabilitate timpului din afara clasei. Bunele

maniere vă ajută să-l petreceŃi cu plăcere.

6 0

L A Ş C O A L Ă

Cu prietenii

SĂ PRESUPUNEM CĂ... Ai o prietenă bună

care mai mult cere decât roagă. De pildă, e

înclinată mai mult să spună „Dă-mi puloverul”

decât „Dă-mi, te rog, puloverul. MulŃumesc”.

Care dintre cele două adresări Ńi se pare mai

bună?

Există un set de maniere de bază pe care le poŃi

folosi pentru a-Ńi întări prieteniile.

♦ Foloseşte „te rog” şi „mulŃumesc”, chiar şi

cu cei mai apropiaŃi prieteni ai tăi.

♦ Fii sincer. Onestitatea este condiŃia cea mai

importantă pentru o prietenie puternică.

♦ Respectă intimitatea. Chiar dacă ştii unde

îşi Ńine prietena ta un lucru, nu-l lua fără să-i ceri

mai întâi voie.

♦ Oferă o mână de ajutor atunci când prietena ta e la ananghie.

♦ Fă comentarii pozitive. Nu uita de complimente! Dacă bluza ei Ńi

se pare nemaipomenită, nu ezita să i-o spui!

♦ Arată-te interesat de ceea ce face. Asta înseamnă să-Ńi asculŃi cu

atenŃie prietena şi să nu vorbeşti întotdeauna doar despre tine.

Cu ceilalŃi

Şcoala nu e locul în care copiii să se întâlnească doar cu prietenii lor. Mai

există şi alŃii cu care trebuie să împartă timpul şi spaŃiul. Uneori, copiii sunt

atât de preocupaŃi de prietenii lor, încât devin nepoliticoşi cu alŃii, chiar fără

să vrea. Un comportament nepoliticos îl poate răni nu numai pe celălalt, dar

şi pe cel care se poartă astfel.

6 1

B Ă T Ă U Ş I I ! C E - I D E F Ă C U T ?

ste mai mult decât neplăcut să

. devii Ńinta unui bătăuş. Totuşi,

cum trebuie să procedezi? Nu sări la

bătaie. AnunŃă-Ńi părinŃii despre ce se

întâmplă. Împreună cu ei, vorbeşte şi

cu profesorul diriginte. Descrie bine

toate împrejurările. Ei te vor învăŃa ce

să faci dacă Ńi se mai întâmplă o dată.

Profesorul sau paznicul şcolii vor avea

grijă să-l liniştească pe bătăuş. Cade în

responsabilitatea lor să-Ńi asigure

securitatea la şcoală şi să-i ajute pe părinŃii tăi să rezolve situaŃia. Dar nu

o pot face dacă nu-i anunŃi asupra

celor petrecute.


ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE... Într-un grup, nişte copii vorbesc şi

râd chiar în apropierea intrării în şcoală. Când ajungi în dreptul lor, tac

dintr-odată, după care, depărtându-te, reiau discuŃia. Sau vorbesc în şoaptă,

arătând spre tine şi râzând. Oare vorbesc despre tine? Sau despre băiatul

din urma ta? Vei afla vreodată? Cum te simŃi în acele momente?

Atunci când te afli într-un grup de prieteni, vorbind şi râzând cu ei,

gândeşte-te şi la cei din jur. Vorbitul în şoaptă şi arătatul cu degetul îi poate

face pe ceilalŃi să se simtă tare prost. Câteva lucruri simple pot schimba

întreaga situaŃie.

♦ Spune „Bună” când cineva trece prin apropiere.

♦ Evită să vorbeşti în şoaptă sau să arăŃi cu degetul. ♦ Dacă ai de vorbit ceva personal, aşteaptă

să ajungi într-un loc mai retras, pentru a nu

fi silit să te opreşti din vorbit atunci când

trece cineva pe lângă tine.

♦ Deschide uşa unor colegi care au

braŃele ocupate.

♦ Fă loc şi altora când te afli pe hol

sau în vestiar.


ÎNTREBARE: Sunt nou-venit în şcoală. CâŃiva elevi joacă fotbal în recreaŃii.

Există o cale de a intra şi eu în grupul lor, fără să par obraznic?

RĂSPUNS: Sigur! Începe prin a sta pe margine şi a-i privi. Trebuie să pricepi ce se

întâmplă. Vei afla dacă există şi alŃi copii care intră în grup sau pleacă. Încearcă să

înŃelegi regulile grupului, după care arată-Ńi interesul. Dacă mingea iese din teren, 6 2

♦ Zâmbeşte!

L A Ş C O A L Ă

fugi după ea şi retrimite-o celorlalŃi. După care, dacă nu

este un meci oficial pentru cupa şcolii, roagă să fii şi tu

primit. Dacă grupul formează alte echipe, apropie-te

de unul sau altul şi spune „Pot să joc şi eu? La şcoala la

care am fost îmi plăcea tare mult să joc fotbal”. Nu te

descuraja dacă Ńi se spune că echipa e completă.

Făcându-Ńi prieteni în cursul altor activităŃi şcolare, vei

putea intra şi tu într-un grup. Poate nu acela din care ai

fi vrut să faci parte, dar mai curând sau mai târziu se

va întâmpla şi acest lucru.

O altă cale e să te apropii de unul dintre membrii

grupului. După un timp, îl poŃi ruga să te ajute să faci

parte din echipă.

NeînŃelegeri, certuri şi confruntări

SĂ PRESUPUNEM CĂ... prietenul tău cel mai bun îŃi foloseşte computerul

fără să-Ńi fi cerut voie. Te superi rău pe el. Dar constaŃi că niciunul dintre

ceilalŃi prieteni ai voştri nu manifestă această supărare faŃă de

vinovat. Ce ai putea face?

POłI ALEGE:

1. Poartă-i în continuare ranchiună, nu vorbi nici cu

el, nici cu prietenii voştri. Caută-Ńi noi prieteni.

2. łipă la el, insultă-l, Ńipă şi la prietenii voştri, după

care pleacă să-Ńi cauŃi alŃi prieteni.

3. Uită ce s-a-ntâmplat şi fii mai departe prietenul lui, fără să-i reproşezi nimic.

4. Cere-i vinovatului să discute cu tine — fără ca vreun alt prieten să

fie prezent. Spune-i cât de supărat eşti şi de ce.

6 3

ALEGEREA UNEI ECHIPE

F ie că e vorba de un joc pe timpul

recreaŃiei sau de o activitate de

club, copiii se pot afla uneori în faŃa

situaŃiei de a-şi alege echipa. Evită

să-Ńi alegi doar prietenii cei mai

buni. Gândeşte-te la talentul cole-

gilor de clasă. Vei avea nevoie de co-

echipieri cu abilităŃi diferite, pentru

a face echipa să funcŃioneze la cei

mai buni parametri. Este şi o ocazie

de a-Ńi mări cercul de prieteni. PoŃi

descoperi că băiatul care se îmbrăca

destul de ciudat este de fapt o

persoană cu mult simŃ al umorului

şi cu care îŃi face plăcere să discuŃi.


CEA MAI BUNĂ ALEGERE: varianta numărul 4! De ce? In felul acesta îŃi

stăpâneşti simŃămintele. Îi poŃi spune: „Când mi-ai folosit computerul, m-am

înfuriat pentru că am socotit că trebuia să-mi ceri mai întâi voie”. Astfel îŃi

controlezi mânia. Nu te lăsa stăpânit de porniri. Fă-Ńi cunoscute

simŃămintele. Clarifică modul în care vă veŃi comporta amândoi pe viitor (să

te roage când va dori să-Ńi folosească computerul, să vă spuneŃi unul altuia

dacă sunteŃi sau nu supăraŃi). Apoi caută să-Ńi întăreşti prietenia. Procedând

astfel, nu vei lăsa neînŃelegerile să-Ńi strice prieteniile.

D E A C A S Ă L A Ş C O A L Ă Ş I Î N A P O I

Mersul la şcoală poate fi o adevărată încercare. Unii copii au de făcut un

drum lung pe jos. AlŃii folosesc autobuzul. AlŃii, microbuze cu destinaŃie

specială. Iar alŃii merg cu bicicleta, pe ghidonul căreia îşi pun ghiozdanul sau

alte mici bagaje (cutia cu sandvişuri, mape cu proiecte etc.). Indiferent cum

ajungi la şcoală, sunt câteva reguli-cheie care vor face acest drum să devină

amuzant şi sigur.

ME RS UL P E J OS L A Ş C OAL Ă

ÎNCHIPUIE-łI CĂ... În fiecare dimineaŃă, la ora 8, te întâlneşti cu un

prieten sau cu mai mulŃi pentru un drum de 20 de minute către şcoală.

Indiferent unde locuieşti, comportamentul e acelaşi:

♦ Traversează pe la colŃul străzii sau pe zebră, sau la lumina verde a

semaforului, acolo unde există.

♦ Urmează indicaŃiile poliŃistului din intersecŃii.

6 4

L A Ş C O A L Ă

♦ Nu merge şi vorbi, în acelaşi timp, la

celularul tău.

♦ NU accepta, cu niciun chip, să fii dus cu

maşina de un străin.

Trotuarele sunt adeseori aglomerate.

♦ Nu mergeŃi câte cinci în linie. MergeŃi

câte unul sau cel mult câte doi.

♦ łine dreapta, păstrează sensul pe care

merg şi ceilalŃi.

♦ Ai grijă ca ghiozdanul pe care-l Ńii în

spate să nu lovească vreun trecător.

Când trotuarele nu sunt chiar aşa de aglomerate,

comportamentul poate suferi diferenŃieri.

♦ Dacă mergeŃi în grup, lasă loc şi celui

care vine din sens opus.

♦ Grijă mare când eşti nevoit să mergi pe

carosabil.

Drumurile rurale pot să nu aibă trotuare.

♦ Pe şosea, mergi pe partea stângă, astfel

încât să vezi maşinile care vin.

♦ MergeŃi chiar pe lângă marginea

drumului şi în şir indian (unul în spatele

celuilalt).

LA Ş C OA LĂ , cu MA ŞI NA

Fie că eşti în maşina tatălui, sau în alta, trebuie să-Ńi aminteşti regulile

cerute de această situaŃie.

6 5

C I N C I R E G U L I D E A M E R G E L A Ş C O A L Ă

C U B I C I C L E T A

nii părinŃi acceptă ca, pe drumul . spre şcoală, copiii lor să folo-

sească bicicleta. Iată cinci reguli

pentru această situaŃie:

1. Poartă casca de protecŃie. PoŃi

s-o Ńii în pupitru sau în dulap pe

timpul orelor de clasă.

2. Asigură-te că ai un coş sau un

mic portbagaj în care să-Ńi Ńii ghioz-

danul sau alte mici bagaje.

3. Dacă te însoŃeşte un prieten, mergeŃi unul după altul (nu alături).

4. Drumurile sunt aglomerate, iar

în preajma şcolilor opresc autobuze şi

alte maşini, aşadar, fii cu ochii în

patru!

5. Parchează-Ńi bicicleta în locul

destinat acestora şi asigur-o cu un lanŃ

cu lacăt.


DACĂ... te urci în maşină, dar nu-Ńi poŃi pune imediat centura...

ATUNCI... roagă pe cel care conduce să aştepte să te asiguri. „Domnule

Radu, puteŃi aştepta, vă rog, o secundă? Nu pot să-mi pun centura de

siguranŃă.”

DACĂ... nu mai ai timp pentru micul dejun şi înhaŃi o banană în fugă...

ATUNCI... aşteaptă să ajungi la şcoală pentru a o mânca. Unii oameni nu

suportă anumite mirosuri. Pe de altă parte, vei rămâne cu coaja bananei

în mână, căci nu vei avea unde să o pui. De altfel, unii oameni au reguli

stricte privind mâncatul în maşina lor.

DACĂ... cel care conduce este un părinte de-al tău, iar pe locurile din spate

prietenii tăi fac zarvă mare...

ATUNCI... spune-le: „ÎncetaŃi, vă rog eu! Tata trebuie să fie atent la

condus!” Vor fi mult mai bucuroşi s-o audă venind din partea ta, iar tatăl

tău va aprecia observaŃia.

Indiferent în maşina cui te afli, atunci când ajungi la şcoală, asigură-te că

Ńi-ai luat ghiozdanul şi ce mai era al tău şi nu uita să mulŃumeşti şoferului!

ME RS UL CU AUT OB UZU L ŞC O LII

Şoferii de pe autobuzele şcolare au o mare responsabilitate. În fiecare zi

au de transportat un mare număr de copii. Cel mai important lucru de care

se preocupă este siguranŃa lor. Dar trebuie să se îngrijească şi de spaŃiul în

care copiii petrec o jumătate de oră, o oră sau chiar două pe zi. Atmosfera

din autobuz are un impact major asupra felului în care copiii se vor simŃi în

restul zilei. Şi asta depinde de şoferul autobuzului!

Aceeaşi responsabilitate o au şi copiii! De felul în care se comportă

depind atât siguranŃa transportului, cât şi atmosfera din autobuz. Chiar dacă

şoferul pare indispus, zâmbeşte-i şi urează-i „Bună dimineaŃa”, atunci când 6 6

L A Ş C O A L Ă

te urci. Un „MulŃumesc”, atunci când cobori, poate asigura o călătorie şi mai

plăcută la întoarcere. Urcă şi coboară repede. Atunci când se opresc,

autobuzele şcolii pun luminile de avarie, iar dacă elevii se mocăie să coboare

sau să urce, există tentaŃia pentru şoferii care vin din spate să depăşească

autobuzul. Şoferul se străduieşte să respecte orarul. Dacă şi copiii respectă

regulile, sunt cu toŃi în siguranŃă. Când copiii sunt prietenoşi şi politicoşi,

întreaga atmosferă devine mult mai plăcută.

Legate de transportul cu autobuzul, sunt câteva întotdeauna şi niciodată,

cât se poate de clare:

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Aşteaptă semnul şoferului pentru a trece strada, atunci când urci sau

cobori din autobuz.

♦ Strânge-Ńi lucrurile personale din timp, pentru a coborî sau urca

repede.

♦ Păstrează un ton scăzut al vocii. Zgomotele sau zarva pot distrage

atenŃia şoferului.

♦ Unde este cazul, pune-Ńi centura de siguranŃă.

6 7


NICIODATĂ:

♦ Nu te hârjoni — în special în autobuz.

♦ Nu arunca obiecte.

♦ Nu-1 sâcâi pe şofer.

♦ Nu umbla de colo-colo, atunci când autobuzul se află în mers.


ÎNTREBARE: Uneori, în staŃia unde aşteptăm autobuzul, unii dintre

prietenii mei îi necăjesc pe câŃiva elevi din clasele inferioare. Dacă intervin,

vor spune despre mine că sunt un bleg. Ce trebuie să fac?

RĂSPUNS: Trebuie să spui ceva. „Hei, Nicule, lasă-i în pace! ” După care să

vorbeşti despre cu totul altceva. „Ia spune-mi, ai văzut meciul de aseară? ” Nu face

morală. Pur şi simplu deturnează conversaŃia spre un subiect mai plăcut. De

pildă, vorbeşte despre tema pentru acasă, despre o excursie pe care Ńi-ai

planificat-o — orice ar îndepărta atenŃia prietenilor tăi de la puştii pe care-i

necăjesc. Te vei bucura că ai reuşit s-o faci.

M Â N C A T U L P E F U G Ă

Masa luată la şcoală poate fi o aventură. S-ar putea ca tu să fii programat

la masă la ora 11, şi să ai 15 de minute pentru mâncat, iar prietenul tău cel

mai bun să aibă 45 de minute şi să fie programat de la 12,30. Unii se grăbesc

atât de tare încât nici nu le pasă ce şi dacă mănâncă. AlŃii trebuie să stea

alături de elevi necunoscuŃi, întrucât prietenii lor au alte ore de masă. Sunt

situaŃii care te fac nervos şi-Ńi produc stări de indispoziŃie. 6 8

L A Ş C O A L Ă

C O N S I D E R A ł I A C U M S Ă - I F A C I D O A M N E I N . O Z I M A I B U N Ă

Î N C H I P U I E - ł I U R M Ă T O A R E L E : Doamna N. lucrează la o cantină cu

autoservire. Treaba ei e să asigure o porŃie de piure de cartofi fiecăruia din cei patru sute de elevi, în doar două ore. Unii dintre elevii care „împing” tava spun: „Bună ziua,

doamnă N., ce mai faceŃi?” AlŃii: „ MulŃumesc”, iar alŃii „Nu, mulŃumesc”. Dar mai sunt

şi unii care spun: „Cam naşpa piureul ăsta!” Ce diferenŃă pot face doar câteva cuvinte!

ConsideraŃia înseamnă a-Ńi păsa de cealaltă persoană. Procedezi în aşa fel încât

să-i faci acesteia o zi mai bună. A munci la o cantină cu autoservire nu este o slujbă

uşoară. Doar prin felul în care treci prin faŃa celei care serveşte, îi poŃi face mai plăcută

munca. Nu vei primi vreo răsplată pentru asta. Nici nu te va plăti cineva. Poate nimeni

nu va şti. Dar doamna N. va fi mulŃumită. La fel ca şi tine.

UN E LE M AN IE RE ES E NłI AL E NU S E SC H IMB Ă

N I CI O DAT Ă Manierele suferă modificări în funcŃie de ritmul alert al programului. Dar

indiferent de modificarea suportată, de cât de repede trebuie să mănânci, de

cât de aglomerată e cantina sau bufetul, sau de cei cu care stai la masă, la

cantina sau la bufetul şcolii manierele sunt la fel de importante cum sunt

într-un restaurant sau acasă.

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Spune „te rog”, „mulŃumesc” şi „scuze” personalului care serveşte

mâncarea şi celor cu care stai la masă.

♦ Strânge după tine. Adună hârtiuŃele, ambalajele

sau şerveŃelele şi curăŃă-Ńi tava.

♦ Eliberează locul pentru cei care urmează.

Chiar dacă mai ai timp la dispoziŃie, după ce

ai mâncat părăseşte cantina sau bufetul şi

continuă-Ńi discuŃiile în alt loc destinat recreaŃiilor.

6 9


NICIODATĂ:

♦ Nu mesteca cu gura deschisă. Este la fel

de grosolan s-o faci la cantină, ca şi

oriunde în altă parte.

♦ Nu vorbi cu gura plină. Nimeni nu te va

înŃelege şi, mai rău, te poŃi îneca.

♦ Nu arunca firimituri, nu te juca cu

mâncarea şi nu gargarisi băutura.

♦ Nu plescăi, nu râgâi şi nu face alte zgomote necuviincioase

la masă.

Sunt câteva modele de comportament care fac din servitul

mesei la şcoală o activitate cât se poate de plăcută. Dacă toŃi

respectă aceste reguli, masa poate reprezenta o ocazie de a socializa cu

prietenii şi de a servi o masă rapidă în condiŃii bune. Ignorându-le, locul în

care mănânci poate deveni o zonă de coşmar, iar directorul poate impune

unele reguli stricte, astfel încât servitul mesei să însemne doar îngurgitarea

mâncării şi nicidecum o ocazie de a vorbi cu prietenii tăi.

ŞASE REGULI CA SĂ PREVII DEZASTRUL LA LOCUL ÎN CARE

SERVEŞTI MASA:

1. Urmează indicaŃiile adultului responsabil pentru cantină sau bufet,

chiar dacă nu este aşezat la masa ta.

2. Nu împinge, nu înghionti şi nu te preta la farse prosteşti pe timpul

servirii mâncării.

3. łine tava cu ambele mâini şi nu atinge tăvile sau farfuriile altor copii.

4. Nu pretinde mâncarea altuia. Nu oferi propria mâncare altora.

5. Nu face comentarii referitoare la mâncarea altora sau a felului în

care aceştia mănâncă. Faptul că un coleg are un regim deosebit sau îşi aduce

mâncare de acasă nu reprezintă vreun motiv pentru remarci grosolane.

6. Nu-i refuza pe alŃii să se aşeze, dacă ai un loc liber la masă. 7 0

L A Ş C O A L Ă

Când ai timp

Dacă, pe timpul meselor, vezi pe cineva că stă singur zi după zi, încearcă

să te apropii de el, să-1 inviŃi în grupul tău pe timpul mesei. Poate că

mănâncă singur întrucât prietenii lui au pauza la alte ore, sau s-ar putea

să-Ńi răspundă: „MulŃumesc, dar trebuie să ajung în clasă”. Pe de altă parte,

s-ar putea să fie un singuratic. InvitaŃia ta politicoasă, chiar dacă va trece

neobservată de ceilalŃi, ar putea avea importanŃă pentru cel căruia i-o

adresezi şi, în mod surprinzător, ar putea avea importanŃă pentru tine însuŃi!

AlŃi adulŃi din şcoală

În afara profesorilor şi a directorului, în şcoală se mai află şi alŃi adulŃi.

Aceştia, nefiind în poziŃia de a face aprecieri sau a da note, sunt îndeobşte

ignoraŃi de unii elevi. E vorba de secretare, paznici, femei de serviciu,

asistente medicale, bibliotecare, bufetiere şi alŃii care asigură bunul mers al

lucrurilor la şcoală. A fi politicos cu aceştia este la fel de important ca a fi

politicos cu profesorii sau cu directorul. Nu există „pauze” în folosirea

manierelor! Aşadar, data viitoare când îl vei întâlni pe paznic, nu uita să-Ńi

arăŃi respectul: salută-l aşa cum Ńi-ai saluta profesorul.

7 1

C A P I T O L U L I V

LA JOACĂ

V R E M E A P E T R E C E R I L O R !

Pentru a avea o petrecere nu trebuie să aştepŃi

ziua ta.

etrecerile reprezintă un eveniment social fundamental.

. Întregul scop al unei petreceri este să fii împreună cu

. prietenii tăi şi să te distrezi. Uneori, există un motiv

anume, alteori aniversezi un eveniment, sau pur şi simplu vrei să

te simŃi bine alături de prieteni. Indiferent de ocazie, sunt câteva

lucruri ce trebuie făcute pentru ca petrecerea să reuşească şi

fiecare să se simtă bine.

Aşadar, s-o luăm cu începutul!

PL A NIF IC AR EA

Planuri, planuri, planuri! Cu cât planifici mai din timp şi mai amănunŃit,

cu atât petrecerea va fi mai reuşită! Trebuie să hotărăşti:

♦ Când şi unde — incluzând data, ora şi adresa.

♦ Motivul (dacă există unul).

♦ Numărul invitaŃilor şi pe cine vei invita (numai băieŃi, numai fete, sau şi

unii, şi alŃii).

7 3


♦ Se va servi şi masa? Gustări? Răcoritoare? Dacă da, care anume?

♦ Ce va mai cuprinde petrecerea?

Este timpul să te sfătuieşti cu mama şi cu tatăl tău. ÎŃi place sau nu, ai

nevoie de sprijinul părinŃilor şi de participarea lor pentru a putea da

petrecerea, aşa că implică-i imediat. În felul acesta îi faci să se simtă părtaşi la

planul tău, iar tu vei căpăta convingerea că prietenii tăi vor avea o zi grozavă.

Lista invitaŃilor

Cine va fi invitat? Unul dintre cele mai grele lucruri de făcut atunci când

dai o petrecere este să stabileşti lista cu invitaŃi. Nu vrei nici să laşi pe cineva

pe dinafară, nici să jigneşti simŃămintele cuiva, dar trebuie să te limitezi la

un număr anume de persoane despre care crezi că se vor simŃi bine

împreună. Colegii tăi din echipa de fotbal vor şti sau nu să se distreze tot

atât de bine precum cei din cercul de dans? Adeseori e o chestiune de

loterie să decizi care dintre prietenii tăi se vor simŃi bine împreună. Dar e

amuzant să încerci să-i „amesteci”. Uneori, cele mai reuşite petreceri sunt

acelea în care invitaŃii nu se cunosc cu toŃii dinainte. La urma urmei, te au

pe tine în calitate de prieten comun. Alcătuirea unei liste adecvate de invitaŃi

este cel mai important lucru atunci când dai o petrecere. Totul poate fi

perfect, dar dacă inviŃi oaspeŃi care nu se simt bine împreună sau jigneşti

sentimentele cuiva, petrecerea nu va avea succesul pe care-1 speri.

InvitaŃiile

Vei scrie invitaŃii sau vei da telefoane? În oricare caz, sunt câteva lucruri

de care e bine să Ńii seama.

Prin telefon: Asigură-te că invitaŃia este făcută într-un mod deschis şi

sincer. „Bună, Marcel. Sâmbăta viitoare, după-masă, dau o petrecere şi sper

că vei veni şi tu.” Nu începe cu o întrebare: „Ce faci sâmbăta viitoare,

după-amiază?” ÎŃi pui oaspetele în dificultate. Asta pentru că, dacă răspunde 7 4

L A J O A C Ă

D I L E M A L I S T E I D E I N V I T A ł I A L E G E R I M U L T I P L E

D A C Ă . . . dai o petrecere şi vrei să-i inviŃi pe toŃi din clasă, cu excepŃia unuia singur

pe care nu-l agreezi deloc.

A T U N C I . . .

1. Îi inviŃi pe toŃi, cu acea excepŃie?

2. Îi inviŃi pe toŃi, fără nici o excepŃie?

3. Alegi un grup mai mic de prieteni pentru acea petrecere, astfel încât să nu fii

nevoit să laşi o singură persoană pe dinafară? RĂSPUNS CORECT: Ori varianta 2, ori varianta 3. Alegând 2, s-ar putea să ai

surpriza să constaŃi că persoana pe care n-o agreai este una deosebită şi care va începe

să-Ńi placă. Varianta 3 e mai uşoară, întrucât nu se observă că ai lăsat pe dinafară o

anume persoană. De pildă, poŃi invita copiii din vecini sau pe cei din echipa de fotbal.

Ori, doar o jumătate din colegii de clasă. Mai târziu, poŃi da o altă petrecere la care

să-i inviŃi pe ceilalŃi. Niciodată nu alege varianta 1. Riscul de a jigni profund este

foarte mare, dacă-i inviŃi pe toŃi, cu excepŃia persoanei pe care n-o agreezi.

„Nimic”, şi apoi îl inviŃi tu, se va simŃi obligat să accepte. Dar dacă i-ar fi

plăcut mai degrabă să rămână acasă? Făcând invitaŃiile, nu uita:

1. Să fii clar asupra datei, orei şi adresei petrecerii.

2. Să explici modul în care pot ajunge la tine, dacă nu cunosc locaŃia.

3. Să nu insişti să participe la petrecere, dacă te refuză.

4. Să le faci cunoscut dacă au de adus ceva în mod special, cum ar fi

costume de baie, echipament de baschet ori CD-uri.

În scris: Asigură-te că trimiŃi invitaŃiile cu destul timp înainte. Uneori e

nevoie de zile pentru ca scrisoarea să ajungă la destinaŃie. Dacă există un

motiv anume al petrecerii, alege o invitaŃie cu un desen reprezentativ şi

chiar menŃionează-1 în mod expres.

7 5


1. Scrie lizibil!

2. Precizează cine dă petrecerea. Dacă dai petrecerea împreună cu alŃi

câŃiva prieteni, adaugă-le numele în ordine alfabetică.

3. Precizează clar data, ora şi adresa petrecerii.

4. Fă şi o mică schiŃă a străzii, dacă adresa nu e cunoscută de toŃi.

5. Indică ce fel de răspuns preferi — telefonic, adaugă numărul de

telefon, în scris, adaugă adresa, prin e-mail, menŃionează adresa ta de e-mail.

6. Dacă înmânezi personal invitaŃiile la şcoală, asigură-te că toŃi din

clasa ta — din grupul sau echipa ta — a primit una. De asemenea, cere

îngăduinŃa profesorului de a proceda astfel.

O Î N TR EBA RE pentru P E G G Y şi C I N D Y

ÎNTREBARE: Mama şi-a propus să fie cu noi pe tot timpul petrecerii. Cum

să-i spun că petrecerea e pentru prietenii mei, nu pentru ea?

RĂSPUNS: Trebuie să discuŃi aspectul acesta cu mama ta înainte de petrecere.

Dacă începi prin a-i spune că ştii că va fi acasă şi că va dori să vadă cum decurg

lucrurile cu petrecerea, îŃi va fi mai uşor să o rogi să fie cât mai discretă. S-ar

putea să înŃeleagă că prietenii tăi şi cu tine v-aŃi simŃi mult mai bine dacă un

adult n-ar sta cu voi tot timpul. Totuşi, părinŃii trebuie să fie prezenŃi atunci când

sosesc invitaŃii, să mai intre când şi când în încăpere (de pildă, pentru a servi

gustările, fără să pară evident că vor să supravegheze) şi, la sfârşitul petrecerii,

pentru a-şi lua rămas-bun de la invitaŃi. În timpul petrecerii se pot uita la

televizor sau pot trebălui prin bucătărie, dar trebuie să se afle prin preajmă. Dacă

vei discuta toate acestea cu părinŃii tăi înainte de petrecere, vei constata că

succesul e aproape garantat. 7 6

L A J O A C Ă

LA V EN IR EA Ş I L A P LE CA RE A IN V ITAł IL O R

ÎNTOTDEAUNA: ♦ Întâmpină-Ńi fiecare oaspete cu un zâmbet şi un salut.

♦ Prezintă-i părinŃilor şi oricărui alt membru al familiei aflat de faŃă,

dacă nu se cunosc.

♦ Arată-le invitaŃilor unde-şi pot lăsa hainele.

♦ Fii atent când pleacă, pentru a-Ńi lua rămas-bun.

♦ MulŃumeşte fiecăruia că a venit.

♦ AnunŃă-Ńi părinŃii dacă unul dintre invitaŃi nu are asigurat drumul

spre casă.

NICIODATĂ: ♦ Nu ignora vreun invitat, atunci când soseşte, doar pentru că eşti

prins într-o conversaŃie. Cere-Ńi scuze, du-te să-l saluŃi şi fă

prezentările care se impun.

♦ Nu uita să-i prezinŃi pe invitaŃi unii altora.

♦ Nu-l face pe un invitat să aştepte, atunci când s-a hotărât să plece,

întrerupe-Ńi conversaŃia cu „Scuză-mă, trebuie să-i spun la revedere

lui Marcel”, iar după plecarea oaspetelui reia-Ńi conversaŃia.

ÎN TI MPU L P ETR E C ER II

În timpul petrecerii trebuie să te asiguri că fiecărui invitat i se acordă

atenŃia cuvenită, că toŃi primesc gustări şi răcoritoare şi au şansa să participe

la toate activităŃile. (Vezi şi capitolul „A fi o bună gazdă”.)

♦ Dacă e o petrecere de aniversare şi deschizi cadourile primite,

mulŃumeşte fiecăruia pentru darul adus.

7 7


♦ Înainte de a te aşeza la masă, asigură-te că fiecare are mâncare îndeajuns.

♦ Dacă sunt plănuite unele activităŃi, descrie tuturor în ce constau şi

asigură-te că fiecare are materialele cerute.

Foarte important e să urmăreşti ce se întâmplă. A fost lăsat cineva

deoparte? E cineva prea zgomotos sau sâcâitor? S-a format vreo „bisericuŃă”

unde se vorbeşte în şoaptă? Este muzica dată prea tare? Par invitaŃii

plictisiŃi? Unii se adaptează mai uşor, alŃii mai greu. Aceasta este provocarea

de a fi gazdă a unei petreceri. „AtenŃie! Mergem cu toŃii la jocul de popice!”

poate fi singurul lucru ce-l ai de spus pentru a-i face pe toŃi să participe. Sau

va trebui să chemi în ajutor pe unul dintre părinŃii tăi, dacă e vorba de un

invitat care-şi dă în petic. Aminteşte-Ńi: cu cât mai bine planifici totul

dinainte şi cu cât precizezi mai bine activităŃile, cu atât mai uşor îŃi va fi să-i

faci pe oaspeŃii tăi să se simtă bine — incluzându-te şi pe tine!

IDEI PENTRU CINCI PETRECERI AMUZANTE

Oricine se bucură să participe la o petrecere reuşită. Petrecerile tale încep

cu mult înainte, încă de la primele aniversări ale zilei tale de naştere,

plănuite şi organizate de părinŃii tăi. Crescând, îŃi aduci şi tu contribuŃia la

întocmirea listei cu invitaŃi, la activităŃile care pot avea loc (cu excepŃia

surprizelor). Şi probabil că nu te vei mulŃumi să ai doar o petrecere pe an.

Pentru a avea o petrecere nu trebuie să aştepŃi ziua ta.

Petrecerile pot fi mici sau mari. O petrecere de succes este aceea la care

oaspeŃii se simt bine împreună, activităŃile sunt amuzante, iar mâncarea este

bună. Primul pas e alegerea tipului de petrecere. Al doilea pas —

părinŃii tăi: cu ei discuŃi ideea ta, stabileşti data şi felul în care-i vei

„răsplăti” pentru petrecere, precum şi felul în care vor ajuta la transport 7 8

L A J O A C Ă

sau la prepararea bucatelor. Iată câteva idei de petreceri la care să te simŃi

bine cu prietenii tăi!

PE NT RU U N G RU P MI C (D E LA 4 L A 6 I NVI TAłI )

Clasica pyjamas party

Invită 4 sau cel mult 6 prietene. AnunŃă-le să ajungă la timp pentru cină

şi să-şi aducă pijamalele şi pernele favorite. Când au ajuns, vorbiŃi şi luaŃi

cina, vorbiŃi şi instalaŃi o „tabără” în sufragerie, vorbiŃi şi prăjiŃi floricele,

vorbiŃi şi ascultaŃi muzică, vorbiŃi şi urmăriŃi filmul preferat, vorbiŃi şi vorbiŃi

până când adormiŃi. DimineaŃa serviŃi ciocolată fierbinte, suc şi gogoşi. Apoi

fiecare poate pleca. Nu uita să le mulŃumeşti prietenelor că au venit.

Picnic pe plajă sau în parc

Invită şase prieteni să te însoŃească la un picnic pe plajă sau în parc.

Trebuie de asemenea să-i rogi pe părinŃii tăi şi pe unul dintre părinŃii

prietenilor tăi să vă asigure transportul cu maşina şi să vă supravegheze,

7 9


dacă înotaŃi. În ziua petrecerii, împachetează mâncarea pentru picnic şi

strânge scaunele pliante, prosoapele, umbrela, spray-ul de ŃânŃari, un radio

sau un CD player cu baterii, precum şi o minge. Trezeşte-te de dimineaŃă

pentru a-Ńi aduna prietenii. Ei vor trebui să-şi aducă costumele de baie,

prosoapele şi vreun CD preferat. Pe timpul zilei veŃi înota, veŃi juca diferite

jocuri, veŃi mânca, veŃi asculta muzică, veŃi vorbi. La sfârşitul petrecerii,

adulŃii îl vor duce pe fiecare invitat acasă.

Turneu de golf în miniatură

Invită cinci persoane pentru două echipe a câte trei membri fiecare. Începe

prin a oferi o gustare uşoară la tine acasă — sendvişuri sau chipsuri — după

care îndreptaŃi-vă spre terenul de minigolf. JucaŃi şi stabiliŃi învingătorii (fiecare

trebuie să câştige câte ceva) pentru cel mai mic scor, cel mai mare scor, cea mai

caraghioasă lovitură, cea mai iscusită, pentru marcatul din prima — dacă există

— pentru cel mai în formă jucător etc. Oferă premii surpriză şi diplome hazlii.

Înainte de a-i conduce acasă, oferă-le câte o îngheŃată.

PE NT RU U N G RU P MA I MA RE (D E LA 8 LA 15 IN V ITAł I)

Gazdă havaiană

Plănuieşte o petrecere cu tema Hawaii. Invită la masă zece, unsprezece

prieteni, de la ora 18 sau 18,30 până la 21,30 (sau mai târziu, dacă părinŃii tăi

sunt de acord). InvitaŃiile pe care le trimiŃi pot avea desene cu palmieri,

colane înflorate sau surferi. Roagă-Ńi invitaŃii să poarte cămăşi havaiene. PoŃi

decora camera cu obiecte cu iz tropical. Oferă-le invitaŃilor câte o ghirlandă

de flori atunci când sosesc; dacă vremea permite, dă petrecerea afară, pune

un CD cu muzică havaiană şi serveşte mâncare specifică — ananas, grătar 8 0

L A J O A C Ă

de peşte sau de pui, fructe proaspete şi

sucuri. Dacă ştii pe cineva care dansează

hula, roagă-l să vă înveŃe.

Grătar cu echipa de sport

Dacă faci parte dintr-o echipă, invită-Ńi

coechipierii la un grătar de sfârşit de sezon.

Invită-l şi pe antrenor. Decorează spaŃiul

petrecerii cu teme sportive. Foloseşte oricare

dintre obiectele din sezonul trecut, fotografii

ale echipei, programul meciurilor, şi lipeşte-le

pe un panou cu hârtie colorată. Se pot mânca

hamburgeri, pui sau cârnaŃi fripŃi pe grătar,

chipsuri şi salată de fructe. Ca desert, o

prăjitură uriaşă, decorată cu o temă sportivă. Dacă ai DVD-uri sau videocasete

cu meciurile echipei, foloseşte-le. Programează chiar şi un mic meci neoficial

sau procură câteva mingi pentru puŃină mişcare. Dacă plouă, formează două

echipe pentru un joc pe calculator.

Oricare tip de petrecere alegi, asigură-te că părinŃii tăi se află prin

preajmă. Dacă nu trebuie să participe la jocurile voastre, e nevoie să-şi facă

prezenŃa cunoscută când e vorba de pregătit mâncarea, de pus oarecare

ordine în petrecere şi de rezolvat unele probleme care pot să apară.

0 petrecere de succes este aceea la care oaspeŃii se simt

bine împreună, activităŃile sunt amuzante, iar mâncarea

este bună.

8 1

F Ă - O Ş I C A Z I D E A N I V E R S A R E !

oŃi transforma oricare dintre tipurile . de petrecere de mai sus în petrecerea

de ziua ta de naştere! Dacă procedezi

astfel...

♦ AnunŃă-i despre asta pe invitaŃii tăi.

♦ Include în meniu şi tortul aniversar.

♦ Aminteşte-Ńi că prietenii îŃi vor aduce cadouri de ziua ta. Deschizân-

du-le în timpul petrecerii, nu uita să

mulŃumeşti fiecăruia în parte.


P R I E T E N I N O I

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Profesoara Laurei şi a Iui Katy le

numeşte partenere pentru executarea unui proiect artistic. Este primul lor an

când sunt colege de clasă. Descoperă că se plac una pe alta, iar Katy îi

propune Laurei să o viziteze sâmbătă. Laura acceptă şi fiecare îşi înştiinŃează

părinŃii. Ce pot face Katy (gazda) şi Laura (oaspetele) pentru a întări noua lor

prietenie?

A F I O B U N Ă G A Z D Ă — K A T Y

♦ Katy trebuie să fie pregătită pentru sosirea Laurei. Nu ar fi frumos

să o facă să aştepte ca să-şi sfârşească ea jocul video cu fratele ei.

♦ Katy trebuie să-şi planifice câteva activităŃi astfel încât ea şi Laura

să nu stea uitându-se una la alta şi întrebându-se ce ar avea de făcut.

Katy ar trebui să aibă la îndemână câteva variante: „Pot să-Ńi arăt un

album cu proiectele mele artistice de anul trecut, sau am putea asculta

un CD nou. Ce Ńi-ar plăcea să faci?” (Fiind vorba de o nouă prietenie,

orice activitate care duce la cunoaşterea reciprocă este bună.)

♦ Katy trebuie s-o implice pe Laura în orice fel de activitate. De

pildă, dacă ea face un puzzle, e frumos să o invite şi pe Laura. „ÎŃi

place puzzle-ul? Mie, da! Uite, stai aici şi încearcă să găseşti piesele

potrivite!” Dacă Laura răspunde că nu-i place jocul, atunci Katy, în

calitate de gazdă, trebuie să renunŃe la puzzle şi să propună o altă

activitate.

♦ În funcŃie de ora din zi, Katy ar trebui să-i ofere Laurei o gustare

sau chiar s-o invite la masă. AtenŃie la cum se formulează invitaŃia. În

loc de „Vrei să mănânci ceva?”, Katy trebuie să spună „Masa nu e

gata încă. Vrei până atunci nişte floricele sau fructe?” 8 2

L A J O A C Ă

♦ Katy trebuie să o facă pe Laura să se

simtă bine. De pildă, dacă vede că Laurei îi

este cald, atunci trebuie să deschidă fereastra

sau să dea drumul la aerul condiŃionat.

A F I UN BU N IN V ITAT —

LAU RA

♦ Laura trebuie să fie punctuală —

indiferent de ora stabilită.

♦ Laura trebuie să fie pregătită să accepte

propunerile gazdei. Dacă va spune „Nu,

nu-mi place să fac asta” la tot ce-i propune

Katy, prietenia lor nu va merge prea departe.

Laura, de altfel, ar putea descoperi că-i place

o activitate pe care n-a mai desfăşurat-o.

♦ Laura trebuie să fie atentă la obiectele

din casa lui Katy. Nu trebuie să-şi pună

picioarele pe scaune, trebuie să întrebe ce

farfurie şi ce pahar poate folosi. Obligatoriu,

o va lăsa pe Katy să umble la aparatele

electronice. Dacă sparge sau strică vreun

obiect, Laura se va oferi imediat să-l

înlocuiască sau să-l repare.

♦ Dacă Laura trebuie să dea un telefon, îi

va cere mai întâi voie lui Katy.

♦ Laura trebuie să se ofere să ajute la

strângerea mesei, la spălatul farfuriilor sau la

punerea în ordine a lucrurilor.

8 3

V I Z I T E L E P E S T E N O A P T E

A L E G E R I M U L T I P L E

DACĂ... petreci o noapte în casa

prietenului tău şi toată familia

urmăreşte un film interzis minorilor

sub 16 ani, deci interzis şi Ńie...

ATUNCI... 1. Îi spui prietenului că nu-Ńi este

permis să urmăreşti acel film şi citeşti o

carte în timpul ăsta? 2. Îi suni pe părinŃii tăi şi le ceri

permisiunea să urmăreşti filmul?

3. Urmăreşti filmul şi le spui a

doua zi despre asta părinŃilor tăi,

întrebându-i ce ar fi trebuit să faci?

4. Urmăreşti filmul şi nu spui

nimic părinŃilor?

RĂSPUNS CORECT: varianta 1

sau 2. Varianta 3, poate. Varianta 4,

niciodată. Răspunsul numărul 4 va fi

întotdeauna greşit. Doar tu ştii care dintre celelalte este cel mai potrivit

pentru tine. Cel mai bine ar fi să

discuŃi şi să hotărăşti dinainte cu

părinŃii tăi posibilitatea să fii invitat să

faci ceva care nu-Ńi este permis acasă.


IMP O RTA NT ATÂT PE NT RU GAZD Ă ,

C ÂT S I PE NT RU O A SP ET E

Katy şi Laura trebuie să apeleze la bunele maniere pe care le-au deprins.

Aici sunt incluse saluturile, prezentările, comportamentul în timpul mesei,

purtarea unei discuŃii şi altele. De pildă, de cum soseşte Laura, Katy trebuie

s-o prezinte părinŃilor ei şi celorlalŃi care se află în casă. Laura o va întreba

pe Katy (şi pe părinŃii ei) dacă poate ajuta la punerea sau strângerea mesei.

Katy ar trebui să-i spună Laurei despre rânduielile din timpul mesei în

familia lor, iar Laura ar trebui să se conformeze. Vorbind una cu cealaltă, vor

trebui să-şi acorde atenŃia cuvenită (să fie bune ascultătoare).

C ÂT EVA L UC R UR I E SE Nł IA LE DA CĂ RĂM ÂI

P E ST E N OA PTE Dacă rămâi la un prieten în vizită una sau mai multe nopŃi, e bine să ştii

câteva lucruri.

Gazda:

♦ Asigură-te că invitatul tău cunoaşte rânduielile din casa ta.

♦ Asigură-te că i-ai desemnat un loc în care să-şi pună lucrurile

personale.

♦ Fă în aşa fel încât să se simtă bine (dacă nu poate dormi decât cu o

lumină aprinsă, înmânează-i o lampă de veghe).

Invitatul:

♦ Există o vorbă din bătrâni: „Când eşti la Roma, poartă-te ca

romanii”. Adică, aflându-te în vizită, respectă regulile casei.

♦ łine-Ńi lucrurile personale în propria-Ńi geantă, nu le răspândi prin baie.

♦ AnunŃă-Ńi gazda dacă ai nevoi speciale (de pildă, o lumină aprinsă

peste noapte).

♦ După vizită, scrie un bileŃel de mulŃumire. 8 4

L A J O A C Ă

A M F Ă C U T R O S T D E B I L E T E . . .

A merge la un concert, la un recital sau la teatru poate reprezenta o

experienŃă interesantă. Muzicienii sau actorii s-au pregătit ore, zile,

săptămâni, luni de-a rândul, exercitându-şi talentul pentru a oferi un

spectacol agreabil care să încânte audienŃa. Culorile, luminile, sunetele,

muzica, dansul şi costumele creează un spectacol pe placul tuturor. Oamenii

vin la spectacol pentru că vor să se afle acolo — s-ar putea să fi făcut chiar

un sacrificiu pentru a-şi putea plăti biletele. Iată însă că e nevoie doar de o

singură persoană care să strice atmosfera — una care să mănânce, să

vorbească sau să se foiască tot timpul. Atunci când te afli la un concert, la un

recital sau la teatru, este foarte important, ca spectator, să respecŃi actorii şi

audienŃa.


ÎNTREBARE: Săptămâna trecută am fost la un concert. Copiii care stăteau

în faŃa mea vorbeau, râdeau şi şuşoteau tot timpul. Asta m-a făcut să nu mă

bucur de spectacol. Ce-ar fi trebuit să le spun?

8 5


RĂSPUNS: Ar fi existat riscul să ajungi într-o situaŃie delicată, dacă le-ai fi spus

ceva. Copiii aceia deja au arătat că nu dau doi bani pe ce gândeşti tu sau ceilalŃi

despre comportamentul lor. Se pare că n-ar fi Ńinut seama de orice le-ai fi spus. De

aceea, cel mai bun lucru pe care l-ai fi putut face ar fi fost să anunŃi un paznic sau

pe cineva din personalul de serviciu, cerându-i să-i potolească. Aceştia sunt

singurii în măsură să asigure un comportament decent al spectatorilor. Dacă ai fi

încercat tu să faci ordine, s-ar fi putut să dai naştere unui scandal şi mai mare.

C ÂT EVA RE GU LI D E BAZĂ P E NTR U

S P EC TAT O RI ♦ Fii punctual! Altfel, vei fi nevoit să-i deranjezi pe alŃii ca să-Ńi ocupi

locul. (Există unele săli în care nu Ńi se da voie să intri după începerea

spectacolului, decât în pauză.)

♦ Nu vorbi cu prietenii tăi în timpul

spectacolului. Păstrează-te pentru pauză.

♦ Dacă trebuie să stai la coadă pentru

bilete sau în pauză la bufet, nu te îmbrânci şi

nu sări peste rând!

♦ Dacă este permis să mănânci, fă-o în

linişte, nu-i deranja pe alŃii.

♦ Nu aduce mâncare sau băutură pe ascuns.

♦ Dacă trebuie să mergi la toaletă, aşteaptă să

vină pauza. Spune „ScuzaŃi, vă rog” celor pe

care-i deranjezi. Treci cu spatele la persoanele

care-Ńi fac loc să ieşi din rând.

Chiar dacă unele concerte, recitaluri sau

spectacole de teatru sunt doar formale, trebuie

C Â N D S O R A T A E V E D E T Ă

E o senzaŃie aparte să urmăreşti un spectacol atunci când la el participă

cineva cunoscut. Iată de ce este foarte

important să respecŃi munca surorii tale,

dacă e cazul ei. Fluierăturile şi miorlă-

iturile care provin din partea ta, aflat în

public, o pot distrage şi-i va veni mult mai greu să se concentreze. Dar ce-ar fi dacă, în

loc de asta i-ai aduce un buchet de flori pe

care să i-l oferi la sfârşitul spectacolului?

Va aprecia cum se cuvine gestul tău! Şi vei

avea timp destul să o tachinezi după

spectacol!

8 6 L A J O A C Ă

A V E M N E V O I E D E A R B I T R I

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Un meci din Liga de hochei, dintr-un

orăşel din SUA, Small Town, are o istorie tare neplăcută cu arbitrii. Aproape toate

deciziile sunt eronate. Arbitrii nu văd faulturile, nu consemnează golurile, nu observă

ofsaidurile şi sancŃionează greşeli inexistente. Drept care Liga renunŃă la arbitri. La

următorul meci, antrenorii opresc jocul când li se pare lor că e fault, suporterii cred că pucul a ieşit din joc, iar jucătorii reclamă care mai de care greşeli de joc. Ce succes crezi

că a avut meciul? Arbitrii trebuie să fie prezenŃi pentru ca jocul să se desfăşoare în

condiŃii bune şi regulamentare. Prima dată când mai vrei să admonestezi arbitrii,

aminteşte-Ńi de Small Town, din SUA, şi arată-le mai mult respect!

să respecŃi aceleaşi reguli. Fie că te afli la un meci, la cinema, la circ sau la o

piesă şcolară, cei din jurul tău merită consideraŃie. Vor fi tare deranjaŃi dacă

te foieşti, dacă vorbeşti sau chicoteşti cu prietenii tăi tot timpul. Aşadar,

indiferent de tipul de spectacol, respectă-i pe cei din jur, şi toată lumea se va

simŃi minunat.

S P O R T U R I . . . S P O R T I V E !

Ce au în comun albinele, un meci de fotbal, o dezbatere, un meci de tenis

şi alegerea şefului clasei?

Sportivitatea! Sportivitatea este modul în care trebuie să te manifeşti

într-o competiŃie.

Ori de câte ori participanŃii la o competiŃie îşi probează iscusinŃa unii

împotriva altora — existând învingători şi învinşi — felul în care evoluezi

este la fel de important ca şi victoria! În orice întrecere vor exista mereu

învingători şi învinşi. Competitorii se străduiesc din greu să câştige. A

câştiga sau a pierde reprezintă o stare emoŃională puternică. Iar când

intervin emoŃiile, manierele sunt uneori uitate.

8 7


Or, tocmai manierele sunt cele care te ajută să treci peste asemenea

momente! Sportivitatea presupune să-Ńi aminteşti cum trebuie să te

comporŃi chiar şi în competiŃia cea mai acerbă! Iată câteva idei de bază:

♦ Respectă regulile. Fie că joci într-o echipă sau candidezi la şefia

clasei, învaŃă regulile şi respectă-le.

♦ Nu te certa cu arbitrii sau cu cei care au putere de decizie. Ei

sunt acolo pentru a asigura buna desfăşurare a jocului, a competiŃiei.

S-ar putea să greşească, dar de cele mai multe ori apreciază corect.

Hotărârile lor sunt definitive, iar dacă le conteşti, nu ajungi nicăieri.

♦ Arată consideraŃie celorlalŃi competitori. Împarte echipamentul.

Nu te înfuria şi pleca acasă cu mingea, dacă e una singură! Asigură-te

că participă toŃi. Laudă-i pe cei care au o prestaŃie bună.

♦ MulŃumeşte coechipierilor. Chiar dacă ieşi câştigător sau învins în

alegeri, asigură-te că ai mulŃumit tuturor celor care te-au ajutat în

„campanie”. Dacă e vorba de un sport, mulŃumeşte antrenorilor,

managerilor şi celorlalŃi membri ai echipei.

8 8

L A J O A C Ă

♦ Evită lăudăroşenia şi împăunarea! Încercând să arăŃi cât eşti tu de

bun, îi faci pe ceilalŃi să se simtă jenaŃi. Şi, astfel, nu pari deloc bun!

C Â ŞTI GĂ Ş I PI ER D E C U EL E GA NłĂ

Nimănui nu-i place atunci când cel care pierde e răutăcios, dar nici când

cel care câştigă e lăudăros. Şi unii, şi alŃii se fac vinovaŃi de a fi pus un accent

prea mare pe victorie. Bucură-te de joc, de compania celorlalŃi, bucură-te de

faptul că-Ńi poŃi exercita talentele (ca jucător individual sau în echipă), că

poŃi duce jocul la bun sfârşit! Cum să fii un bun învingător sau cum faci să

ştii să pierzi?... Simplu!

Un bun învingător:

♦ MulŃumeşte celui care a pierdut pentru meciul bun.

♦ E bucuros că a câştigat, dar nu se laudă.

♦ Evită să se supraaprecieze — nimeni nu poate învinge de o mie de ori.

Un bun perdant:

♦ MulŃumeşte învingătorului pentru meciul bun.

♦ Nu se bosumflă şi nu stă supărat.

♦ Nu învinovăŃeşte niciodată pe alŃii pentru că a pierdut.

♦ Se gândeşte cum să facă să câştige data viitoare.

O Î N TR EBA RE pentru P E G G Y şi CI ND Y

ÎNTREBARE: Uneori mă simt frustrat când pierd un meci, pentru că am

impresia că arbitrul a Ńinut cu adversarul. Ar trebui să-i reproşez ceva

arbitrului la sfârşitul meciului?

8 9


RĂSPUNS: Joacă atât de bine cât poŃi! Dacă, într-adevăr, arbitrul a favorizat

adversarul, lasă-l pe antrenor să protesteze. Este singurul care are dreptul să

discute cu arbitrii anumite aspecte care nu sunt foarte clare şi să le lămurească.

DA CĂ E ŞTI S P EC TAT O R

Sportivitatea nu se aplică doar competitorilor. Atunci când te afli în

tribună sau pe marginea terenului, faci parte din evenimentul sportiv. O

susŃinere civilizată, cu strigăte şi încurajări, va ajuta echipa ta favorită. Unii

comentatori ar spune chiar că „dai aripi echipei”!

Cel mai important lucru e să găseşti echilibrul între „a fi în joc” şi în afara

lui. Este uimitor cât de mult poate influenŃa comportamentul unei persoane

măsura în care o alta se bucură de un eveniment sportiv. Manierele te pot

ajuta să găseşti acest echilibru, astfel încât să te bucuri de succesul echipei

tale, fără să-i necăjeşti pe cei din jur.

Suporterii buni:

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Se bucură de jucătorii în formă din echipa favorită.

♦ Se aşază când ceilalŃi din jur stau aşezaŃi.

♦ Îşi manifestă sprijinul pentru oricare dintre jucătorii care au fost faultaŃi.

♦ Când îşi susŃin echipa, folosesc un limbaj curat.

NICIODATĂ:

♦ Nu huiduie când echipa lor pierde.

♦ Nu se bucură când un jucător din echipa adversă este lovit.

♦ Nu aruncă diverse obiecte în teren.

♦ Nu strigă obscenităŃi sau jigniri, când îşi susŃin echipa.

9 0

C A P I T O L U L V

ÎN SOCIETATE

M A N I E R E L E B U N E F A C V E C I N I B U N I

ConsideraŃia este cheia bunelor maniere în locurile

publice de distracŃie. Înseamnă a te gândi în ce fel

comportamentul tău îl afectează pe ceilalŃi..

ândva, Robert Frost a scris un poem în care spunea:

„Gardurile bune fac vecini buni”. Poate, dar şi bunele

maniere fac vecini buni. Fie că locuieşti într-un aparta-

ment, fie într-o casă, manierele fac viaŃa mai bună şi mai uşoară

tuturor. Folosirea manierelor nu trebuie redusă doar la familie şi

prieteni. RelaŃiile cu vecinii sunt la fel de importante în viaŃa de zi

cu zi, aşa că fă tot ce poŃi să le menŃii cât mai strânse.

♦ Salută-Ńi vecinii când îi vezi dimineaŃa. Spune „Bună dimineaŃa” cu

zâmbetul pe faŃă.

♦ Oferă-Ńi ajutorul. „Să vă ajut cu sacoşele acelea?”

♦ Nu produce zgomote, în special dacă e prea devreme, prea târziu sau în

timpul odihnei de după-amiază.

♦ Nu sta la taifas cu grupul, blocând intrarea în casa vecinului sau intrarea

în scara blocului.

9 1

C


♦ Cere voie înainte de a intra pentru vreun

motiv în curtea altuia.

♦ Nu intra niciodată în casa vecinului, fără să

ai permisiunea!

RE S PE CTĂ P R O PR I ETAT EA

C E LU ILA LT

DACĂ... cel mai scurt drum spre prietenul tău e

prin curtea vecinului, prietenul tău şi cu tine

folosindu-i des, veŃi vedea că lăsaŃi deja prin iarbă

o adevărată cărare.

AI PUTEA... să ceri voie, înainte de a trece pe

proprietatea altuia. Orice activitate care ar aduce

prejudicii proprietăŃii altuia este total interzisă.

Poate că vecinul tău a făcut un efort deosebit

pentru a avea un gazon frumos. Vorbeşte cu el.

S-ar putea să fii nevoit să-Ńi schimbi drumul.

S-ar putea să existe o altă parte a proprietăŃii lui

pe unde nu l-ar deranja să treci. Cele câteva

minute pe care le câştigi trecând direct peste

gazonul vecinului nu merită problemele pe care

Ńi le faci cu vecinul tău. Ai posibilitatea să

opreşti un „război” înainte să înceapă.

ÎMP RU MUT UL ŞI CR E DIT UL

Un vechi proverb spune: „Nici nu împrumuta, nici nu lua pe datorie”.

Dar în comunităŃile unde vecinii se înŃeleg bine, împrumutul sau

îndatorarea pot reprezenta lucruri normale. 9 2

P RĂ JI T URI

D E C A S Ă ?

oamna Rădulescu locuieşte în

. vecinătatea ta. Nu are copii, dar

îi place să aibă grijă de copiii vecinilor.

LocuinŃa ei e plină de prăjituri de casă,

bomboane, reviste şi alte surprize plă-

cute. Ea cumpără bilete la tombole,

bilete la spectacole, susŃine cu bani

UNICEF-ul şi e un suporter al echipei

liceului din apropiere. Ori de câte ori

ajută un copil din vecini, alŃi cinci sună

la uşa ei!

Înainte de a te hotărî să faci parte din cei cinci, trimite o ilustrată doam-

nei Rădulescu, în care să scrii: „Am

primit bomboane şi prăjituri de casă

din partea dumneavoastră şi vă mulŃu-

mesc”. Dacă va dori, doamna Rădu-

lescu va lipi ilustrata pe uşa ei, pentru

a o vedea şi ceilalŃi cinci copii care-i

sună la uşă fără să fie chemaŃi. Ea

trebuie lăsată în pace pentru a-şi vedea

de proiectele ei de ajutorare, fără să fie

deranjată tot timpul. De asemenea, va

aprecia recunoştinŃa ta şi faptul că încerci să n-o deranjezi fără rost.

Î N S O C I E T A T E

„Bună, Radu, pot împrumuta culegerea ta de probleme? Pe a mea am

uitat-o la şcoală şi am nevoie să studiez pentru un concurs.”

Câteva maniere fundamentale cu privire la împrumut şi la datorii sunt

de-ajuns pentru a-i face pe vecini să coopereze în aceste chestiuni.

Dacă tu eşti cel care împrumuŃi

ÎNTOTDEAUNA:

♦ Aminteşte-Ńi că „te rog” şi „mulŃumesc” sunt cuvinte esenŃiale

pentru orice tip de relaŃie.

♦ Înapoiază obiectul în condiŃiile în care l-ai primit. Dacă-l strici,

repară-l sau cumpără unul nou. Dacă îl pierzi, înlocuieşte-l.

♦ Înapoiază obiectul de îndată ce nu mai ai nevoie de el.

NICIODATĂ:

♦ Nu împrumuta vreun obiect fără să ceri mai întâi voie.

♦ Nu da mai departe obiectul împrumutat.

♦ Nu face din împrumut un obicei. O dată la ceva timp, e în regulă,

dar vecinul tău s-ar putea să se supere dacă-l vei trata ca pe o

bibliotecă.

CÂI N I , PI SI CI Ş I AL TE A NI MA LE

D E CO M PA NI E

Neplăcerile provocate vecinilor de animalele de companie sunt adesea

dintre cele mai greu de evitat, căci implică un animăluŃ cu blană sau nu, la

care tu sau vecinul tău ŃineŃi foarte mult. Cea mai bună soluŃie e să previi

aceste neplăceri provocate de animalele de companie sau să le înlături rapid.

S-ar putea să-Ńi vină greu să crezi că nu toŃi îl iubesc pe cel mai bun prieten

al tau, căŃeluşul Rex, dar este foarte posibil. Iată câteva motive:

♦ CăŃeluşii tăi dau iama prin florile din grădina vecinului.

9 3


♦ Pisica ta de şapte ani stă exact lângă coteŃul păsărilor şi vrea să le

atace.

♦ Întreaga zi cât tu eşti la şcoală, iar părinŃii tăi la serviciu, câinele tău

latră întruna.

♦ CăŃeluşii tăi scurmă în gunoi şi împrăştie peste tot resturile

menajere.

♦ Vecinii tăi se tem de şerpi, iar şarpele pe care-l creşti în casă

stârneşte groaza la gândul că ar putea scăpa, deşi nu s-a-ntâmplat

niciodată.

♦ Câinele tău jucăuş sare pe vecinii care trec prin apropiere. Desigur,

câinele e prietenos, dar vecinilor nu le prea plac câinii.

Ce ai de făcut? Arată consideraŃie vecinilor tăi. łine-Ńi câinii sub control.

De altfel, există o lege care obligă stăpânul câinelui să-l Ńină în lesă.

Respect-o! Dacă pisicile tale deranjează vecinii, Ńine-le în casă. (Oricum, e

bine să le Ńii în casă în orice condiŃii. Pisicile care stau în locuinŃă trăiesc mai

mult decât cele care stau afară.) Dacă ai un şarpe sau un crocodil, arată-le

vecinilor întregul sistem de securitate. Mai gândeşte-te dacă-Ńi laşi câinele

singur acasă pentru o perioadă mai lungă, iar dacă nu ai încotro,

du-1 în acea parte a locuinŃei unde ştii că lătratul lui n-ar deranja vecinii.

Dar nu întotdeauna câinele tău provoacă problemele. Ce faci atunci când

ai necazuri din cauza câinelui vecinului?


ÎNTREBARE: Câinele vecinilor sare la noi în curte şi face numai

giumbuşlucuri. Este un animal simpatic, dar nu prea îmi convine că se joacă

în curtea noastră. Ce să fac? 9 4


RĂSPUNS: Cere părinŃilor tăi să te ajute în această problemă. Ei ar putea vorbi

cu vecinul pentru a-l ruga să-şi Ńină câinele în curte. I-ar putea spune că

animalul face mizerie în curtea voastră, iar voi călcaŃi în ea! Există posibilitatea

ca vecinul să nu fi ştiut de aşa ceva şi să-l Ńină, pe viitor, în curtea lui. De

asemenea, mama şi tatăl tău, cunoscând legea cu privire la lesă, i-ar putea atrage

atenŃia asupra acestui lucru. Dacă nici aşa nu se rezolvă, atunci părinŃii tăi vor

anunŃa hingherii care vor găsi soluŃia corectă.

Folosirea manierelor nu trebuie redusă doar la familie

şi prieteni. RelaŃiile cu vecinii sunt la fel de importante în

viaŃa de zi cu zi, aşa că fă tot ce poŃi să le menŃii cât mai

strânse.

„EXT I ND E RE A” C A SE I T AL E

Vecinii de curte sau cei din bloc sunt asemenea unei familii extinse.

Practic, trăieşti de ani buni cu vecinii de alături sau cu cei de pe strada ta.

Iată de ce este important să păstrezi relaŃii cât mai strânse. Ajutorul dat

vecinului în gospodărie, petrecerile între vecini, sprijinul dat la necaz sau la

nevoie dezvoltă şi întăresc tradiŃiile care îmbogăŃesc viaŃa comunităŃii. Caută

să fii cât mai politicos cu vecinii. În felul acesta vei avea relaŃii solide.

Aminteşte-Ńi că bunele maniere fac vecini buni.

9 5


Ş I L A M A L L E X I S T A B U N E M A N I E R E ?

Cel care a creat mallurile s-a gândit şi la copii — fast-fooduri, magazine de

CD-uri, de ochelari de soare, jocuri video, cinema! Faptul că este o locaŃie

sigură, închisă între graniŃe bine stabilite, face ca părinŃii să-şi poată lăsa pentru

o vreme copiii mai mari singuri, ocazie cu care aceştia îşi pot petrece timpul cu

prietenii lor.

„Perfect, voi trei puteŃi acum să faceŃi ce vreŃi, singuri. Nu mergeŃi însă la alt

etaj şi pe la 12 ne întâlnim la fast-food. Asta înseamnă peste o oră.” Sau, dacă

eşti mai mare, propunerea părinŃilor tăi ar putea suna astfel: „Perfect, voi trei

veŃi rămâne acum singuri. Dar NU părăsiŃi mallul. Peste trei ore ne întâlnim la

ieşire!”

V Â N Z Ă T O A R E N E P O L I T I C O A S Ă

DACĂ ... ai un magazin favorit la mall în care găseşti hainele care-Ńi plac, dar vânzătoarea ori te ignoră, ori se Ńine după tine, ca şi cum te-ar suspecta.

ATUNCI... 1. O întrebi pe vânzătoare de ce se Ńine după tine.

2. O ignori şi faci ce Ńi-ai pus în gând. 3. Nu te mai duci la acel magazin, întrucât sunt

atâtea altele. RĂSPUNS CORECT: Nu te

obosi cu varianta 1. Confrun-

tarea nu merită efortul. Răs-

punsul corect îl reprezintă

varianta 2 sau varianta 3.

Alege-o pe cea care-Ńi convine.

9 6


Faptul că părinŃii te-au lăsat singur nu înseamnă că trebuie să laşi

deoparte manierele. Bunele maniere au rolul să-Ńi asigure o şedere cât mai

plăcută. Când te arăŃi politicos sau prietenos cu ceilalŃi, te vor trata la rândul

lor cu respectul pe care li-l arăŃi.

C I N CI R E GU LI D E BA ZĂ Î N MAL L

1. Lasă loc şi celorlalŃi oameni care se află în mall. Atunci când te

plimbi pe paliere cu prietenii, Ńine doar unul sau doi de braŃ. Un grup în care

copiii merg câte şase, şapte dă impresia unei avalanşe care mătură totul în

calea ei.

2. Controlează-Ńi cuvintele. Spune: „ScuzaŃi”, „MulŃumesc” şi „Vă rog”

vânzătoarelor, celorlalŃi funcŃionari şi chiar prietenilor tăi. Când spui „Vă

rog” înseamnă că soliciŃi, când nu, înseamnă că ceri! Când spui

„MulŃumesc” arăŃi că apreciezi, când nu, arăŃi lipsă de recunoştinŃă.

3. Volumul. E simplu: vorbeşte cât mai încet! Nu striga, nu Ńipa şi nu

râde în hohote.

4. La fast-food foloseşte numai masa de care ai trebuinŃă. Evită să

ocupi alte scaune sau mese cu pachetele tale. CurăŃă după tine. Adună-Ńi

resturile, pune masa şi scaunele la loc, acolo unde le-ai găsit şi şterge masa

dacă ai murdărit-o.

9 7


5. Foloseşte-Ńi bunele maniere. Spune

„Bună dimineaŃa” vânzătoarelor. Zâmbeşte.

Deschide uşa unei alte persoane. Nu-Ńi Ńine

prietenii aliniaŃi în faŃa ta. Pune lucrurile la loc,

pe umeraşele sau în rafturile de unde le-ai luat.

Dacă întâlneşti un alt prieten sau un prieten de

familie, prezintă-l, dacă prietenii cu care eşti

nu-l cunosc deja.

D I N P ER SP E CTIV A

P Ă RI NłI L O R T ĂI

„Ia spuneŃi-mi, Ioana şi Rodica, chiar vreŃi să

rămâneŃi singure? Perfect, aveŃi două ore.

ÎntoarceŃi-vă aici la ora unu şi, vă rog, nu

vorbiŃi şi nu mergeŃi nicăieri cu străini, şi mai

ales nu plecaŃi din mall.”

Oricâte asigurări ai da tu părinŃilor tăi că nu se va întâmpla nimic

deosebit în acest timp, ei tot îşi vor face griji. Nu pentru că nu ar avea

încredere în tine — dacă n-ar avea, nu te-ar lăsa singură! Dar îşi închipuie

atâtea lucruri care s-ar putea întâmpla, încât nu le pot ignora pur şi simplu.

Dacă vrei ca încrederea reciprocă să se întărească, sunt câteva lucruri de care

trebuie să Ńii seama:

♦ Respectă ora la care Ńi s-a spus să te întorci! Fiecare minut de

întârziere li se pare părinŃilor o oră întreagă, căci se tem pentru

siguranŃa ta. Fii deştept, fii respectuos... fii punctual!

♦ Nu depăşi spaŃiul asupra căruia aŃi căzut de acord. Dacă nu

depăşeşti limitele stabilite, data următoare părinŃii tăi îŃi vor extinde

aria de plimbare. 9 8

A S U F E R I D I N P R I C I N A

A L T O R A

neori când adulŃii văd un grup de . copii, imaginea care le vine în

minte este cea a ultimului grup

întâlnit. S-ar putea să suferi tu pentru

felul în care s-au comportat aceia.

Una dintre vânzătoare ar putea reacŃiona neplăcut nu datorită Ńie, ci

datorită celui care a fost în magazin

înaintea ta cu câteva minute. Nu e

corect? Ai dreptate, nu e corect! Dar

aşa se prezintă situaŃia! Şi singurul

lucru pe care-l poŃi face e să încerci să

schimbi imaginea adulŃilor despre

adolescenŃi prin chiar propria com-

portare.


♦Povesteşte-le cum a fost. Sunt curioşi să afle cum te-ai simŃit şi

ce-ai făcut. Este un mare pas pentru ei şi vor fi nerăbdători să afle

noutăŃi de la tine.

♦ łine seama de faptul că părinŃii tăi ar putea avea prieteni care

să se afle şi ei în mall. Gândeşte-te cum i-ar putea afecta acŃiunile

tale pe părinŃii tăi, dacă prietenii lor te-ar vedea şi le-ar spune

părinŃilor unele lucruri neplăcute.

Cam asta ar fi! Doar atât şi e de-ajuns ca să arăŃi respectul cuvenit

părinŃilor tăi şi Ńie însuŃi. Bucură-te de ieşirea la mall, distrează-te cu prietenii

tăi şi poartă-te în aşa fel încât să fii sigur că vei veni şi data viitoare.

D I S T R A C ł I A Î N L O C U R I P U B L I C E

Gândeşte-te la un grup de copii care merg la plajă şi vor să joace fotbal.

Observă, însă, că pe plajă se mai află o familie şi hotărăsc să se mute ceva mai

la o parte. Iată ce înseamnă bune maniere! Şi

probabil şi distracŃia e mai mare, din moment ce

nu vor fi nevoiŃi să fie atenŃi să nu-i lovească pe

ceilalŃi. Prin consideraŃia arătată, copiii îşi fac lor

şi familiei celeilalte o zi cât se poate de plăcută.

Există o mulŃime de locuri, în cadrul sau în

afara comunităŃilor, destinate activităŃilor fizice

şi distracŃiei: plaje, parcuri, patinoare pentru

rotile, pârtii de schi, alei pentru biciclete,

patinoare, popicării, piscine etc. Aceste locuri

au câteva lucruri în comun:

♦ Aici se distrează oameni de toate vârstele.

9 9

N U F O L O S I ÎN J U R Ă T U R I

njurăturile sunt spuse pentru a şoca.

. Adevărul este însă că nu şochează.

MulŃi adulŃi le-au auzit de mii de ori şi

nu sunt şocaŃi sau impresionaŃi de

persoanele care le folosesc. Copiii s-ar

putea să se arate şocaŃi când le aud

pentru prima oară, dar nu durează mult

până ce se schimbă impresia, dacă continuă să le audă mereu şi mereu.


♦ Există şi echipe competitoare, dar mulŃi vin în calitate de spectatori,

doar pentru distracŃie, nu pentru întreceri.

♦ Copiii pot merge în aceste locuri cu prietenii lor.

♦ În aceste locuri există şi bufete.

E posibil să ai bune maniere şi să te şi distrezi? Nu numai că e posibil,

dar bunele maniere cresc şansele ca distracŃia să fie deplină.

CO N SI D E RAłI A — T R EI Î NT REBĂ RI

ConsideraŃia este cheia bunelor maniere în locurile publice destinate

distracŃiei. Înseamnă a te gândi în ce fel comportamentul tău îi afectează pe

ceilalŃi. Sunt foarte mulŃi oameni care vor să desfăşoare aceeaşi activitate ca

tine. Este foarte important să nu faci în aşa fel încât să îi împiedici. Cel mai

bine e să priveşti în jurul tău şi să-Ńi pui trei întrebări:

1. Ceea ce faci tu jenează oare pe altcineva? Oare ai monopolizat pista

de carting şi nimeni altcineva nu mai poate să se plimbe cu cartul?

2. Activitatea ta creează probleme altora? Dacă patinezi alături de

prietenii tăi, nu rişti oare să loveşti un începător care nu prea are autocontrol

pe patine?

3. Te gândeşti la zgomotul pe care-l faci? Nu este cumva dat prea tare

volumul de la CD-player, sau nu cumva vorbeşti pe un ton prea ridicat?


ÎNTREBARE: Iarna trecută am fost la schi şi acolo se aflau doi băieŃi care nu

voiau să stea la rând pentru telescaune şi ne-o luau înainte. Ce ar fi trebuit să

le spunem? 1 0 0


P E R S O A N E C A R E P O T A J U T A

n locurile publice există personal plătit care să te ajute în caz că ai probleme cu cineva . de acolo. De asemenea, îŃi vor atrage atenŃia dacă tu eşti în culpă. Fii respectuos cu

aceştia. Misiunea lor e să te facă să fii în siguranŃă şi să te distrezi după cum vrei.

Având un comportament adecvat, îi ajuŃi să-şi facă treaba aşa cum se cuvine:

♦ Salvamarii. Trebuie să se concentreze

asupra a ceea ce se petrece pe apă.

Nu vorbi cu ei când sunt atenŃi

la ce se petrece în larg, iar dacă

îŃi cer să ieşi din apă, supu-

ne-te imediat.

♦ Paznicii din parc. Se află acolo

pentru siguranŃa ta şi pentru protecŃia

mediului. Dacă ai nedume- riri, întreabă-i pe ei.

Dacă îŃi cer să nu intri într-o anumită zonă,

urmează-le îndemnul, căci s-ar putea să fie pentru protecŃia mediului sau chiar

pentru protecŃia ta.

♦ Îngrijitorii patinoarului. Au grijă să întreŃină gheaŃa curată şi sigură. Dacă le

spun tuturor să schimbe direcŃia de patinat, atunci direcŃia trebuie schimbată. Iar

când le cer să părăsească gheaŃa pentru a aduce maşina de curăŃat, folosiŃi răgazul

pentru niŃică odihnă.

♦ Lucrătorii de la bufet. Mai ales când e timpul mesei, şi toŃi sunt înfometaŃi,

respectă rândul format. Lucrătorii de la bufet nu pot să prepare aşa de repede

mâncare pentru toŃi. Bombănelile şi strigătele nu ajută la nimic!

RĂSPUNS: Uneori, trebuie doar să le arăŃi că i-ai văzut. „Scuze, dar coada

pentru telescaune este acolo!” Dacă asta nu foloseşte la nimic, nu intra în conflict

cu ei. PoŃi atrage atenŃia responsabilului de la telescaune despre comportamentul

băieŃilor, iar acesta va avea grijă să restabilească ordinea.

1 0 1


D E LA F U N D A ł I A A M E R I C A N Ă P E N T R U O R B I

O P T I D E I P E N T R U A - ł I A R Ă T A P R E O C U P A R E A Atunci când te afli în preajma unei persoane oarbe sau cu defecŃiuni de vedere:

1. Prezintă-te, astfel încât persoana să ştie cine e în cameră şi cu cine discută.

2. Foloseşte un ton natural. Nu vorbi nici tare, nici încet, decât dacă are şi o defecŃiune de

auz.

3. Adresează-i-te direct, nu prin intermediul însoŃitorului cu care ar putea fi.

4. Nu te feri să foloseşti cuvinte cu privire la văz. Nu va fi nici o problemă dacă vei

spune: „Stai să vezi ce şcoală nouă avem!” sau „Ai văzut reportajul de ieri despre câini?”

5. Nu teferi să descrii lucruri referitoare la culori, forme, desene sau tipare.

6. Dacă vezi că persoana e gata să se lovească de ceva, spune-i calm, dar ferm: „Aşteaptă o

secundă, e un scaun chiar în drum”, după care oferă-te s-o iei de braŃ.

7. Nu hrăni, nu te juca şi nu mângâia câinele însoŃitor, dacă are unul, oricât de frumos ar fi. Este „la muncă" şi ar fi nepoliticos să-l tulburi.

8. Atunci când sfârşeşti discuŃia sau pleci din cameră, nu uita să spui „La revedere” sau

„Am plecat, ne vedem altă dată”, ca să nu se trezească respectiva persoană că vorbeşte de una

singură.

C U M Î I T R A T Ă M P E C E I D I F E R I ł I D E N O I

CO P III SU NT C OP II

Indiferent de calităŃile sau deficienŃele lor, copiii sunt copii. Le place să

râdă, obosesc după ce-şi fac lecŃiile, se supără uneori pe părinŃi, le place să

se uite la televizor şi, mai presus de orice, le place să fie cu alŃi copii. Aşa că,

dacă un copil cu deficienŃe fizice intră în clasa ta sau se mută în vecinătate,

cel mai bun lucru pe care-l poŃi face e să-1 chemi alături de tine. Vei învăŃa

lucruri noi şi vei şti cum să procedezi în situaŃii diferite. Cunoscându-l mai

bine, dincolo de deficienŃele lui s-ar putea să descoperi un suflet deosebit şi

1 0 2


să-l placi aşa cum este el. Înainte să ştii, va fi prietenul tău, şi nu copilul cu

cerinŃe speciale.

Iată câteva linii de conduită care te vor ajuta să înŃelegi diferenŃele ce-l

caracterizează pe prietenul tău din clasă sau din vecinătate:

♦ Se aplică toate manierele de bază — saluturi prieteneşti, zâmbete,

rugăminŃi şi mulŃumiri, ca şi prezentări.

♦ Nu eticheta copiii după deficienŃele lor. Spune: „Avem în clasă

un elev care este orb”, nu „Avem un orb în clasă”.

♦ Oferă-Ńi sprijinul. Află de la persoana respectivă sau de la

însoŃitorul ei cum ai putea ajuta. PoŃi să Ńii uşa pentru o persoană în

scaun cu rotile sau pentru un orb, aşa cum faci şi pentru altcineva. Dar

nu împinge căruŃul prin uşă şi nu lua de braŃ pe cineva, fără ca mai

întâi să ai acceptul pentru acest lucru.

♦ Fă-Ńi timp să afli câte ceva despre situaŃia respectivă. Vorbeşte

cu părinŃii tăi. Caută pe Internet. Sunt multe organizaŃii care oferă

informaŃii despre situaŃiile care necesită o preocupare specială.

D A CĂ AI O D EFIC I E NłĂ FIZ IC Ă

MulŃi dintre copiii pe care-i întâlneşti la şcoală sau în vecinătate nu

cunosc prea multe despre persoanele cu nevoi speciale. Nu ştiu cum să

procedeze pentru a le ajuta, chiar dacă ar vrea s-o facă. Pot spune sau face

lucruri nepotrivite, fără să-şi dea seama că rănesc sau jignesc. Nu e o scuză,

dar se poate întâmpla! Le poŃi uşura situaŃia spunându-le câte ceva despre

cum pot să te ajute. Roagă-i să Ńină uşa deschisă, dacă te afli într-un scaun

cu rotile. Dacă ai probleme de auz, fă-i să înŃeleagă că Ńi-ar fi mai uşor dacă

Ńi-ar vorbi în faŃă. Explică-le că ai nevoie de o pauză pentru a-Ńi face,

eventual, injecŃia cu insulina. MulŃi dintre copii vor fi bucuroşi să te ajute sau

să-Ńi devină prieteni. Pur şi simplu au nevoie să afle ce ai vrea să facă ei.

1 0 3


V I Z I T A L A S P I T A L – „ L I N I Ş T E , V Ă R O G ! "

A face vizite la spital sau la un sanatoriu poate fi uneori destul de

complicat. Locurile respective sunt împănate cu semne, sunete şi mirosuri

ciudate. Persoana pe care o vizitezi s-ar putea să nu se simtă prea bine şi să

aibă nevoie de odihnă şi recuperare. Chiar şi a discuta cu persoana

respectivă poate fi dificil. Urmând regulile de mai jos, poŃi face însă vizita

plăcută atât pentru tine, cât şi pentru pacient:

1. Sună înainte la telefon şi programează-Ńi vizita, pentru a nu ajunge

la spital exact când prietenul tău e luat pentru un consult la radiografie.

2. Vizita trebuie să fie scurtă. Persoana pe care-o vizitezi s-ar putea să

fie obosită. VeŃi avea destul timp de vorbit, când se va întoarce acasă.

3. Dacă vrei să-i duci prăjiturile tale favorite, asigură-te înainte că

are voie să mănânce aşa ceva.

4. Dacă fişa medicală se află în cameră, nu te uita în ea. Fişele

medicale sunt personale şi nu te uiŃi prin ele, aşa cum nu te uiŃi în carnetul

personal al cuiva uitat pe masă.

5. Linişte, vă rog! Cei aflaŃi în spitale sau sanatorii au nevoie de odihnă,

ca şi de îngrijiri medicale. MulŃi dintre ei nu se simt bine. Persoanele mai în

vârstă se tulbură mai repede. Păstrează un ton coborât al vocii, evită râsetele

zgomotoase sau în hohote şi nu te juca cu volumul radioului sau televi-

zorului. Dacă persoana pe care o vizitezi are un coleg de cameră, fii cu atât

mai grijuliu în a păstra liniştea în timpul vizitei tale.


ÎNTREBARE: Urmează să îmi vizitez mătuşa la spital. E nevoie să-i duc

vreun cadou?

1 0 4


RĂSPUNS: PoŃi oricând să-i duci o ilustrată cu urări de sănătate. Unele sunt

drăguŃe, altele comice. Înainte de a alege între atâtea stiluri, gândeşte-te la

persoana căreia i-o duci. Florile sau o mică plantă pot lumina camera searbădă de

spital. Evită însă aranjamentele florale complicate. Unele rezerve de spital sunt

mici şi rămâne puŃin spaŃiu pentru altceva. Sau poate că mătuşii tale i-ar plăcea

un animal de pluş. Ideea e să aduci puŃină veselie, nu să umpli rezerva, aşa că

gândeşte-te la ceva mic. Dacă ştii că e permis pentru dieta ei, poŃi să-i aduci o

farfurie cu prăjituri de casă.

Dar lucrul cel mai important e că o vizitezi. Înainte de orice, mătuşa ta se

va bucura că te vede. Aşa că intră cu un zâmbet pe faŃă şi cu noutăŃi care s-o

înveselească. Vizita ta va fi astfel cel mai frumos dar pe care i-l poŃi face.

ÎN G E N U N C H I , ÎN P I C I O A R E S A U A Ş E Z A T ?

ÎŃi petreci noaptea în casa prietenului tău. În ziua următoare eşti invitat la

rugăciunea de dimineaŃă. Dar în familia ta acest obicei al rugăciunii de

dimineaŃă nu există, lucru pentru care acum eşti puŃin tulburat şi n-ai vrea

să greşeşti cu ceva.

Cu cât mai mult ştii despre ce se aşteaptă de la tine, cu atât experienŃa ta

se va îmbogăŃi. Mai ales că vrei să te simŃi şi bine când faci ceva. Aflând câte

ceva despre ce urmează să se întâmple vei fi mai pregătit. Sunt câteva lucruri

pe care le poŃi face pentru a-Ńi veni mai uşor:

Întreabă-Ńi părinŃii

S-ar putea ca ei să fi participat la o rugăciune de dimineaŃă sau să aibă

prieteni care au acest obicei. Ei pot şti ce ai de făcut. Întreabă-i în ce măsură

poŃi participa la aşa ceva. Dacă eşti de altă credinŃă, te vor sfătui să stai

cuminte în timpul rugăciunii.

1 0 5


Întreabă-Ńi prietenul

Când îŃi faci planul să stai cu prietenul tău, întreabă-l dacă e nevoie de

vreo îmbrăcăminte anume. Se îmbracă prietenul tău în vreun fel diferit

pentru rugăciune?

Întreabă-Ńi prietenul la ce să te aştepŃi. Se va cânta? Se va merge la

slujbă? Participă copiii la toate sau doar la unele servicii religioase?

Urmăreşte-Ńi prietenul

Vezi dacă îngenunchează, stă în picioare sau se aşază. Dacă părinŃii tăi

Ńi-au sugerat să stai jos, fă-o în linişte. Nu e nevoie să cânŃi, să te rogi sau să

îngenunchezi — mai ales dacă vreuna dintre aceste manifestări te fac să te

simŃi stânjenit.

Urmăreşte rugăciunile sau imnurile din carte

Multe credinŃe beneficiază de cărŃi de rugăciuni sau de imnuri. Dacă ai

început să înŃelegi câte ceva despre slujba religioasă, va fi interesant să

înŃelegi ceva şi despre religia respectivă.

EŞ TI MU SAF I R La cele mai multe slujbe religioase există ritualuri şi reguli care fac parte

din credinŃa respectivă. Membrii congregaŃiei sunt la curent cu toate acestea.

Dacă participi la aşa ceva, o faci în calitate de oaspete şi trebuie să te

comporŃi în aşa fel încât să fii unul bun. Principalul lucru este să-Ńi arăŃi

respectul, chiar dacă nu înŃelegi exact ce se întâmplă.

Î NT OT D EAU N A :

♦ Vorbeşte încet, pe un ton respectuos atunci când te afli într-un

spaŃiu de rugăciune.

1 0 6


♦ Stai liniştit pe timpul slujbei religioase.

♦ Asigură-te că ai haine curate, călcate, şi nu rupte sau pătate.

NICIODATĂ:

♦ Nu purta o îmbrăcăminte sumară. Evită şorturile sau pantalonii prea

scurŃi, bustierele sau hainele transparente, chiar şi atunci când nu

există o regulă strictă pentru îmbrăcăminte.

♦ Nu mânca prăjituri sau bomboane şi nu mesteca gumă pe timpul

slujbei.

♦ Nu alerga, nu-Ńi ridica picioarele pe mobilă, nu-Ńi trage scaunul în

spate şi nu atinge obiectele religioase.

♦ Nu ofta zgomotos şi nu te arăta plictisit.

♦ Nu râde sau nu te plânge de ritualurile religioase sau de vreo altă

parte a ceremoniei, chiar dacă gazda ta o face.

C E L U L A R U L Î N L O C U R I P U B L I C E

TU RBU L EN łA TE L EF OA NE L O R M O BI LE (CÂ N D

N U EX IS TĂ N IC I O RE GU LĂ)

łi-ai dorit vreodată să nu fi existat nici o regulă şi fiecare să facă ce vrea şi

ce-i place? Asta s-a şi întâmplat odată cu inventarea telefoanelor mobile.

Nimeni nu a inventat şi un model de comportament pentru ele. Oamenii

folosesc telefoanele mobile oricând şi oriunde vor. Telefoanele mobile sună

în restaurante, la cinema, la teatru, în clasă şi chiar în biserică. Oamenii

poartă convorbiri personale în locuri publice. Călătorii care încearcă să se

relaxeze înainte de un zbor sau cei care vor să se odihnească în parcuri sunt

bombardaŃi cu amănuntele unei despărŃiri amoroase sau ale unei afaceri pe

cale să se încheie. Este turbulenŃa telefoanelor mobile!

1 0 7


Închide-l!

Telefoanele mobile sunt foarte

bune! ÎŃi poŃi anunŃa părinŃii dacă

întârzii, eliminând astfel neînŃelegerile

şi certurile cu ei. Apoi, posibilitatea de

a suna pe cineva atunci când te-ai

rătăcit sau eşti la necaz reprezintă un

mare avantaj pentru siguranŃa ta. Prin

urmare, nu e o idee bună să renunŃi la

telefonul mobil, indiferent cât de

grosolani sunt unii când îl folosesc.

Poanta e să nu fii grosolan!

♦ Închide-l! Fii stăpânul mobilului

tău, nu sclavul lui. Lasă-Ńi căsuŃa

poştală să-Ńi preia mesajele, după

care, când eşti sigur că nu-i deranjezi pe ceilalŃi, ascultă-le şi răspunde

la ele.

♦ Lasă-i pe cei din jurul tău să-şi guste tihna. Dacă eşti nevoit să-Ńi

foloseşti telefonul, du-te într-un colŃ sau într-un loc mai îndepărtat,

sau pur şi simplu ieşi din încăpere. Nu reintra până nu Ńi-ai terminat

convorbirea şi ai închis telefonul. Atunci când eşti silit să vorbeşti la

orice tip de telefon în public, păstrează un ton coborât.

♦ VibraŃiile. Dacă eşti nevoit să-Ńi laşi telefonul deschis pentru că

aştepŃi un apel, pune-l pe modul vibrare. Soneria unui mobil face

parte dintre cele mai supărătoare zgomote.

♦ Păstrează un ton cât mai scăzut. Când eşti silit să vorbeşti la orice

tip de telefon în public, păstrează un ton cât mai jos. Nu e nevoie să

urli în receptor! 1 0 8

TELEFOANE MOBILE: DA SAU NU?

urbulenŃa telefoanelor mobile nu . duce nicăieri. Oamenii devin foarte nervoşi atunci când aceste telefoane sunt

folosite în mod necivilizat. Au apărut

astfel măsuri de siguranŃă. Unele locuri

au propriile reguli. Mai jos oferim o listă

cu locurile publice care ar putea avea

reguli de folosire a telefoanelor mobile.

Înainte de a-Ńi folosi telefonul, asigură-te

că nu le încalci!

AVIOANE

METROURI

TRENURI

TEATRE

SĂLI DE CINEMA

SĂLI DE CONCERTE

RESTAURANTE

BISERICI


♦ Evită să-Ńi speli rufele în public, scutindu-i pe ceilalŃi de

amănuntele problemelor tale personale. „Mamă, eu sunt nebun

după Rodica, aşa că anunŃ-o tu pe Sanda că eu...” Aşteaptă să rămâi

singur pentru a vorbi despre astfel de probleme.

♦ Nu încerca să mergi şi să vorbeşti în acelaşi timp. Dacă suni tu

sau eşti sunat, opreşte-te din ceea ce faci, vorbeşte la telefon şi abia

apoi întoarce-te la activitatea desfăşurată. Atunci când vorbeşti la

telefon, trebuie să te concentrezi, ceea ce te poate face să dai peste

alŃii sau să te împiedici. Chiar dacă nu se ajunge până la un accident

grav de maşină, te poŃi răni pe tine sau pe alŃii, întrucât atenŃia ta e

îndreptată spre ceea ce vorbeşti. Şi mai ales nu vorbi la telefon atunci

când traversezi strada!

Aminteşte-Ńi că toate manierele legate de folosirea telefonului se aplică şi

la telefoanele mobile (vezi subcapitolul „Să tot vorbeşti!”). Acest model de

comportament este doar o extindere, de la telefoanele clasice la cele mobile,

a consideraŃiei pe care trebuie s-o acorzi.

C U V O C E T A R E

Atunci când porŃi o conversaŃie, sunt mai multe lucruri care te ajută să

înŃelegi ce spune cealaltă persoană: mişcări ale capului, expresii faciale,

mişcarea buzelor, rotirea ochilor şi gesturile mâinilor. La o discuŃie prin

telefon, de orice tip ar fi el, aceste indicii dispar. În plus, cei care folosesc

telefoanele mobile nu sunt întotdeauna siguri că persoana de la celălalt

capăt al firului înŃelege ce i se spune. Şi atunci, ce se întâmplă? Oamenii

vorbesc mai tare. Şi e gălăgie cât cuprinde!

1 0 9


Se mai poate întâmpla ca persoana care vorbeşte să nu înŃeleagă ce i se

spune de la celălalt capăt al firului, având astfel tendinŃa să strige:

— Nu aud ce-mi spui.

— Cm... ste... fareău...

— POFTIM?

— Cm... ste... fareău...

— NU AUD CE ZICI!

— CUM SE MAI SIMTE FRATELE TĂU!

Şi astfel vă treziŃi amândoi Ńipând, când adevărata problemă e legătura

telefonică proastă. Atunci când te afli într-un spaŃiu public, îi faci părtaşi pe

toŃi din jurul tău la propriile tale frustrări şi la problemele fratelui tău. Şi asta

pentru că nu-Ńi controlezi vocea, chiar dacă înŃelegi ceea ce-Ńi spune

interlocutorul tău.

1 1 0

C A P I T O L U L V I

DEPARTE DE CASĂ

A V I O A N E , T R E N U R I Ş I A U T O M O B I L E

Fie că te afli într-o maşină, într-un avion sau tren,

călătoria va fi tot atât de plăcută pe cât o faci tu să fie!

leci într-o vacanŃă mult aşteptată pe timpul verii. Există

însă şi o problemă: primele douăzeci de ore va trebui să

le petreci fie într-o maşină, împreună cu părinŃii tăi, cu

sora ta, cu câinele şi toate bagajele necesare (cu o posibilă pauză

de opt ore într-un motel, când vei dormi în acelaşi pat cu sora

ta), fie într-un avion, alături de alte 230 de persoane (când vei

petrece 3 ore în aeroport, poate chiar la miezul nopŃii), fie

într-un autocar, alături de încă 35 de persoane care vor încerca

să doarmă. Toate astea pot fi stresante din cale-afară. Ce ai

putea face ca să-Ńi uşurezi situaŃia?

1 1 1

P


IA -łI MĂ SU R I DE PR EV E DE R E

Ia cu tine câteva lucruri de care te poŃi ajuta într-un spaŃiu restrâns:

♦ CărŃi, reviste, benzi desenate care-Ńi fac plăcere. Nimic nu face să

treacă timpul mai repede decât o aventură sau o poveste care te

acaparează.

♦ Jocuri — bingo, play station, şah magnetic sau cărŃi de joc.

♦ O trusă pentru scris — rechizite,

ilustrate haioase, markere şi creioane, plicuri, timbre şi o agendă cu adrese.

♦ O trusă pentru desenat — hârtie,

markere, creioane colorate, cărbune.

♦ Radiouri portative, CD-playere sau casetofoane, cu casetele sau CD-urile

tale preferate.

Roagă-i pe părinŃii tăi să-Ńi facă un pacheŃel cu mâncare şi răcoritoare.

♦ Pungi cu snackurile care-Ńi plac.

♦ Fructe proaspete.

♦ Evită mâncărurile cu mirosuri puternice — brânza camembert,

de pildă, sau usturoiul.

♦ Sucuri, apă minerală.

Roagă-Ńi părinŃii să-Ńi dea şi Ńie o copie a itinerarului călătoriei, pentru a

şti în orice moment unde te afli şi unde va fi următoarea oprire, fără să mai

întrebi tot timpul.

În timpul călătoriei, gândeşte-te şi la celelalte „sardine” care trebuie să

călătorească alături de tine.

1 1 2

D E P A R T E D E C A S Ă

I A O P A U Z Ă

e timpul călătoriei s-ar putea să ai posibilitatea de a te mai dezmorŃi: la terminalul unui . aeroport, la o oprire pe traseul autocarului sau într-un loc ales anume. În aceste intervale,

trebuie să Ńii seama de următoarele patru reguli:

1. Grupurile sanitare. Dacă există un rând, aşteaptă cu răbdare.

Aruncă hârtiile la coş şi nu face mizerie.

2. Lasă loc şi altora. În sălile de aşteptare, nu-Ńi pune bagajele pe

scaunele pe care ar putea sta şi alŃi călători.

3. Mergi, nu alerga. Nu eşti pe un teren de joacă.

Chiar dacă e benefic pentru dezmorŃirea picioarelor,

nu fugi, ci mergi la pas.

4. . Scările rulante. Te simŃi ispitit să mergi contra sensului scărilor rulante sau să te iei la

întrecere cu ele, dar un aeroport nu este un loc de

joacă. Dacă cineva este rănit, planurile tale de

călătorie vor suferi întârzieri serioase.

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Încerci să te odihneşti niŃel. Ştii că

somnul face ca timpul să treacă mai repede. Problema e că persoana din

spatele tău şi-a întins picioarele şi presează pe scaunul tău. Apoi se ridică

pentru a merge la toaletă şi se sprijină de spătarul scaunului tău. E oricum

destul de dificil să dormi pe timpul călătoriei, iar un alt călător poate

înrăutăŃi acest lucru.

Nu face şi tu la fel. Evită să loveşti, să tragi sau să te îndesi în scaunul

altuia.

1 1 3


IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Între tine şi vecinul tău e un scaun

liber. Dar acesta e plin până la refuz cu cărŃile, CD-urile, sandvişurile şi alte

lucruri ale acestuia, în devălmăşie. Te incomodează mai mult decât dacă ar fi

cineva aşezat pe scaun. Ce nesuferit!

Prin urmare, nu face şi tu la fel. Nu-Ńi împrăştia lucrurile peste spaŃiul şi

aşa restrâns al celorlalŃi călători. Dacă un scaun este liber, împarte spaŃiul

acesta cu alŃii, nu-1 lua numai în stăpânirea ta.

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Fratele tău şi cu tine jucaŃi şah pe o

tablă magnetică, lucru care vă cere concentrare. În celălalt capăt, un grup de

copii ascultă muzică, vorbesc cu voce tare şi râd zgomotos. Ce enervant!

Vorbeşte pe un ton moderat cu familia şi prietenii tăi de călătorie. Doar

nu vrei ca şi ceilalŃi din jur să participe la conversaŃie!

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: AŃi stat în maşină opt ore. Sora ta

mai mică începe să strige: „Când ajungem? Mi-e foame! Sunt obosită! De ce

n-am luat un avion!?”

Miorlăiala e stresantă pentru oricine. Încearcă să-Ńi aminteşti asta atunci

când te simŃi obosit, înfometat şi nervos că nu mai ajungi odată la destinaŃie.

UN Z ÂMB ET Ş I U N T ON PLĂ CUT

Fie că te afli într-o maşină, într-un avion sau tren, călătoria va fi tot atât

de plăcută pe cât o faci tu să fie! Pot apărea mai multe inconveniente pe

timpul călătoriei — întârzieri, schimbări de program, aglomeraŃii, vreme

proastă şi altele pe care nici măcar nu Ńi le imaginezi. PărinŃii tăi, cei care

asigură călătoria şi ceilalŃi călători sunt toŃi în aceeaşi oală cu tine. Un

zâmbet şi un ton plăcut vor putea face diferenŃa. Nu vei fi capabil să schimbi

1 1 4


vremea, dar poŃi transforma şederea la motel în ceva plăcut, şi nu într-un

dezastru. Deşi unele lucruri scapă controlului tău, îŃi poŃi alege reacŃiile. Şi,

într-o anumită măsură, poŃi stabili atmosfera dintre participanŃii la călătorie.

Care va fi aceasta?

A I A J U N S !

Camera 524 e deasupra piscinei! łi-a luat

24 de ore de călătorie să ajungi aici, dar face!

Ai înainte o săptămână întreagă. S-ar putea

ca unele obiective de interes pentru tine să se

afle la distanŃe mai mari, dar eşti în vacanŃă!

Te afli aici cu părinŃii şi cei doi fraŃi ai tăi, iar

ideea e să te odihneşti şi să te distrezi.

SP AłI I C OM UNE

IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Fratele tău şi cu tine vă întoarceŃi în

cameră, când, deodată, fratele tău strigă: „Prinde-mă!” şi începe să alerge pe

holul hotelului cât îl Ńin picioarele. Exact când îşi întoarce capul să vadă cât

de aproape eşti, apare un alt oaspete! ZBANG!

Nu e numai pericolul unui accident, ci trebuie luat în considerare şi

factorul zgomot. Cei din camerele aflate pe palier încearcă poate să se

odihnească, nu să fie părtaşi la vâlva unei alergări. Într-un hotel există o

serie de spaŃii comune: restaurantul, magazinul de cadouri, holurile, lifturile

şi scările, palierele. Deşi tentante sub acest aspect, ele nu au fost proiectate

drept locuri de joacă pentru copii. Fii respectuos cu ceilalŃi oaspeŃi şi joacă-te

în spaŃiile destinate acestui scop — în piscină, în sala de sport, în sala de

jocuri sau pe terenurile din exterior.

1 1 5

P L I C T I S E A L A N U E O S C U Z Ă

ntr-o dimineaŃă, un excursionist se afla

. sub duş în camera lui de hotel. Cu tot

zgomotul duşului, poate auzi alte zgomote şi

mai puternice venind de la un meci de fotbal

încins pe terasă. Este revanşa de la meciul

din seara precedentă. E greu să joci fotbal în

linişte. Copiii respectivi încearcă să-şi alunge

plictiseala jucând fotbal, dar astfel îi

deranjează pe alŃii care vor să se odihnească.

Plictiseala nu e o scuză pentru lipsa de

consideraŃie faŃă de ceilalŃi.


P L Ă C E R I A S C U N S E eja ai aflat activităŃile pe care le poŃi desfăşura în această săptămână grozavă.

Înotul, călăria, excursiile, pescuitul — iar lista poate continua. Dar poate mai

există şi alte lucruri avantajoase de care merită să Ńii seama. Încearcă să adaugi la lista de activităŃi următoarele trei propuneri:

1. Vorbeşte cu cei din familia ta. Călătoria reprezintă o bună ocazie de a comunica

cu cei din familia ta. Acasă, viaŃa Ńi-e plină de prieteni, şcoală, muncă şi alte activităŃi.

Foloseşte acest timp pentru a vă cunoaşte mai bine unul pe altul. Bucură-te de compania

fiecărui membru al familiei. Poate că n-ai ştiut că tatăl tău a fost cel mai bun baschet-

balist din liceu. PoŃi descoperi că ai multe în comun cu fratele tău mai mare, lucruri la

care nici măcar nu te-ai gândit. 2. Fă-Ńi timp de citit, pe timpul vacanŃei. Fără telefoane de la prieteni, care să te în-

trerupă, poŃi avea bucuria de a descoperi un nou autor sau a-l redescoperi pe unul mai

vechi. Odată, un băiat a „descoperit-o” pe scriitoarea de cărŃi poliŃiste Agatha Christie.

Ştiind că a scris 66 de cărŃi, odată descoperită, avea acum ce să citească pentru mult

timp. 3. Foloseşte ocazia pentru a testa mai multe mâncăruri. Fie că te afli în altă Ńară,

sau într-o altă regiune din Ńara ta, sunt multe mâncăruri cu iz local. Nu le refuza pentru

a mânca tot ceea ce mănânci şi acasă. Poate că descoperind o mâncare nouă, vei vrea să o

ai şi acasă.

UN PE R SO NA L M UL łUM IT Î NS EA M NĂ UN

O A SP ET E MU LłU MIT

Fie că te afli la hotel doar pentru o noapte, sau într-o staŃiune, pe un vas

de croazieră sau la o pensiune pentru o săptămână, există o mulŃime de

oameni care lucrează pentru a-Ńi asigura un sejur cât mai plăcut. Pe unii îi

vezi, pe alŃii, nu. Sunt câteva lucruri pe care le poŃi face pentru a-i ajuta să li

se pară slujbele şi mai atractive. Dacă îi faci să le placă activităŃile pentru

care sunt plătiŃi, îŃi vei face şi tu sejurul mai plăcut. Gândeşte-te la asta. Un

personal mulŃumit înseamnă îndeobşte un oaspete mulŃumit.

♦ łine cont de manierele de bază: zâmbete, saluturi, rugăminŃi şi

mulŃumiri.

1 1 6


♦ Strânge după tine! Nu este corect să ceri cameristei să-Ńi strângă

hainele aruncate peste tot, să cureŃe firimiturile de la sendvişul tău sau

să ridice prosoapele aruncate alandala.

♦ Respectă regulile afişate şi instrucŃiunile. Dacă Ńi-a scăpat una şi

un membru al personalului îŃi atrage atenŃia asupra ei, urmează-i

indicaŃia. Nu te supăra pe el. E atribuŃia lui să-Ńi atragă atenŃia.

♦ Fă-i şi pe ceilalŃi să afle dacă îŃi place ceva — cum ar fi cea mai

bună friptură mâncată vreodată. Spune-i chelnerului să-i transmită

bucătarului aprecierile tale.

M A S A Î N O R A Ş - D E L A F A S T - F O O D L A D I N E U R I

Ce înseamnă pentru tine a lua masa în oraş? Te închipui probabil în maşina

familiei tale, intrând într-un fast-food, comandând şi preluând mâncarea de la

fereastra drive-in. Sau te închipui la o autoservire, aşezându-te la una din cele

cinci linii de servire şi urmărind cât de repede înaintezi în comparaŃie cu cei de

la celelalte cozi. AlŃi copii îşi imaginează un restaurant gen familial, în care

meniul include puzzle-uri, glume şi alte

jocuri. Sau poate viziunea ta e una despre un

restaurant elegant, cu lumânări, haine

adecvate cinei şi şerveŃele de pânză.

A lua masa în oraş înseamnă toate

astea şi chiar ceva în plus. Poate să

se întâmple o dată la un timp

îndelungat sau de mai multe ori pe zi,

ca atunci când te afli într-o excursie. DiferenŃa e că mâncarea nu e gătită în

bucătăria de acasă, că te serveşte altcineva (de la fereastra drive-in sau la

masă), că nu eşti silit să speli vasele şi că plăteşti pentru ceea ce consumi.

1 1 7


O Î N TR EBA RE pentru P E G G Y şi CI ND Y

ÎNTREBARE: Trebuie să Ńii cont de maniere chiar şi la un fast-food?!

Glumeşti, nu-i aşa?

RĂSPUNS: Ia gândeşte-te! E nevoie de o mulŃime de maniere într-un fast-food. În

cea mai mare parte e vorba de manierele de bază pe care le foloseşti în atâtea alte

situaŃii.

♦ A sta la linia de autoservire îŃi cere răbdare. Nu trece de la o linie

la alta. Dacă te afli în spatele unuia care comandă pentru zece

persoane, poŃi trece la altă coadă, dar nu schimba mai multe linii şi nu

cere prietenilor să se bage prin faŃă.

♦ Alege o singură linie. Unii consideră că e bine ca ei să stea la o

linie, iar prietenul lor la o alta. Apoi cel care ajunge primul comandă

pentru amândoi. Asta poate fi supărător pentru ceilalŃi de la rând. Nu

o face!

♦ Foloseşte timpul petrecut la coadă pentru a te hotărî ce vei alege, astfel

încât, ajuns la casă, să poŃi comanda repede.

♦ Dacă comanzi pentru mai mulŃi, cheamă câŃiva care să te ajute să

cari mâncarea la masă.

♦ Strânge după tine — fii atent la petele de muştar sau ketchup de la

masă. Regula într-un fast-food este să îŃi cureŃi propria masă.

♦ Dacă verşi ceva, anunŃă personalul de serviciu ca să şteargă

imediat podeaua.

♦ Ca întotdeauna, foloseşte manierele de bază!

Uneori, oamenii uită şi-şi lasă acasă bunele maniere

în ce priveşte servitul mesei, atunci când ies în oraş. Dar

manierele pentru servitul mesei sunt universal valabile.

1 1 8


RE STA UR A NTE ÎN CA R E SE S TĂ JO S

Fie că e vorba de un restaurant de cinci stele, ori de unul familial,

manierele sunt aceleaşi. Odată aşezat, ai ocazia să te uiŃi peste un meniu, să

comanzi ceea ce vrei, să ai o discuŃie la masă şi să consumi apoi mâncarea

pregătită şi servită de alŃii. Există câteva „întotdeauna” şi „niciodată” bazate

pe consideraŃia şi respectul care vor face din masa ta una specială.

Î N T O T D E A U N A :

♦ Fă un efort să ieşi din carapacea ta şi să fii sociabil. Chiar dacă

restaurantul nu reprezintă una din preferinŃele tale, încearcă să te

bucuri de experienŃă. A lua masa în oraş este ceva deosebit, iar

atitudinea ta îi va afecta pe toŃi cei de la masă. Fă-o în sensul bun!

♦ Foloseşte paharele din dreapta ta şi pâinea de pe farfuria din stânga.

♦ Pune-Ńi şervetul de pânză în poală, de îndată ce te-ai aşezat.

♦ Fii respectuos cu personalul de servire fie că vei comanda ceva, vei

cere ceva special sau vei releva o problemă.

♦ Cere-Ńi scuze dacă trebuie să mergi la toaletă.

1 1 9


♦ Când părăseşti masa, împinge-Ńi scaunul la loc pentru a lăsa spaŃiul

necesar dintre mese celorlalŃi clienŃi şi chelnerilor.

NICIODATĂ:

♦ Nu comanda mai multe feluri de mâncare decât poŃi mânca. (Dacă

eşti servit cu mai multă mâncare decât poŃi consuma, e un lucru, dar

nu comanda mai multe feluri dacă nu poŃi mânca decât unul.)

♦ Nu te juca cu mâncarea sau cu băutura.

♦ Nu părăsi masa fără să-Ńi ceri scuze.

♦ Nu acŃiona în vreun fel care să-i tulbure pe ceilalŃi — zgomotos, din

cale-afară de activ, folosind telefonul mobil sau având o atitudine

nepotrivită.

Fie că e vorba de un restaurant de cinci stele, ori de unul

familial, manierele sunt aceleaşi.

O Î N TR EB AR E pentru P E G G Y şi C I N D Y

ÎNTREBARE: Ce se întâmplă dacă mâncarea ta, în loc să fie fierbinte, e

rece? Dar dacă primeşti altă mâncare decât cea comandată? Dar dacă e o

muscă în supă? Dar dacă mâncarea e prea picantă? Dar dacă...?

RĂSPUNS: Dacă există vreo problemă cu mâncarea ta, anunŃă-Ńi părinŃii (sau

pe părinŃii prietenilor tăi dacă eşti cu aceştia) asupra problemei. Ei pot chema

chelnerul pentru a-i face cunoscută problema sau te vor lăsa pe tine să o spui. În

majoritatea cazurilor, personalul restaurantului se va grăbi să o îndrepte.

AngajaŃii doresc ca tu să te simŃi cât mai bine în localul lor. Dacă nu-Ńi place ceea

ce ai primit, dar este ceea ce ai comandat, atunci problema e a ta şi trebuie să laşi

mâncarea neatinsă pe farfurie, fără să faci vreun comentariu.

1 2 0


BU N EL E MA NI ER E L A SE RV ITU L M ES EI

Uneori, oamenii uită şi-şi lasă acasă bunele maniere în ce priveşte

servitul mesei, atunci când ies în oraş. Dar manierele pentru servitul mesei

sunt universal valabile. (PoŃi revedea partea cu manierele pentru servitul

mesei din capitolul ACASĂ, înainte de a merge la un restaurant.) A lua

masa în oraş reprezintă o experienŃă socială clasică. Pe de o parte, un

comportament grosolan o poate compromite foarte repede. Pe de altă parte,

un comportament adecvat va potenŃa experienŃa, transformând-o într-una

pozitivă! Încă o dată, controlul îŃi aparŃine! Cum va fi experienŃa ta când vei

ieşi data viitoare?

T A B Ă R A Î N C A R E T E S I M ł I M I N U N A T

Taberele se organizează de foarte mult timp, dar vara asta e prima oară

când vei merge şi tu. E prima oară când te vei afla într-o tabără. În vreme ce

multe tabere au propriile lor tradiŃii, există o serie de reguli care se păstrează

pentru orice tip de tabără. Iată un „jurnal de maniere” care te va ajuta să te

integrezi mai uşor.

PR E GĂT I RI LE

Cu câteva săptămâni înainte de a pleca în tabără, trebuie să revezi lista cu

lucrurile care se cer şi să te asiguri că le ai. Dacă administratorii taberei îŃi cer

să-Ńi limitezi echipamentul la o scurtă groasă, un rucsac, un sac de dormit şi

o pătură, nu-Ńi lua două scurte, pentru că nu vei putea convieŃui în bună

înŃelegere timp de două săptămâni cu colegi care au una singură. Limitele

impuse se datorează spaŃiului avut la dispoziŃie. Verifică dacă ai luat toate

lucrurile cerute. Administratorii stabilesc lista în funcŃie de nevoile pe care le

veŃi avea.

1 2 1


A L C Ă T U I E Ş T E - ł I U N S E T P E N T R U C O R E S P O N D E N ł Ă

Iată câteva lucruri pe care le poŃi face înainte de a pleca în tabără:

1. Găseşte o cutie îndeajuns de mare pentru a putea păstra în ea coli de hârtie,

ilustrate, plicuri, creioane, pixuri, o agendă cu adrese şi timbre, dar şi destul de mică

pentru a putea fi aşezată pe un raft. Decoreaz-o. Pune-Ńi numele pe ea, pentru a-Ńi fi

înapoiată în caz că o vei pierde.

2. Alcătuieşte o listă cu cei cărora le vei scrie, punându-Ńi părinŃii în frunte. Bunici,

unchi, mătuşi, cu toŃii vor fi bucuroşi să afle cum se simte ruda lor mai tânără în tabără.

Mai adaugă trei sau patru dintre cei mai buni prieteni. De asemenea, şi fraŃii şi surorile

tale vor fi plăcut surprinşi să fie incluşi pe lista ta de corespondenŃă. Adună adresele

tuturor.

3. Strânge tot ceea ce ai nevoie. Personalizează ilustratele, adăugându-Ńi numele şi

trasând chenare diverse. Asigură-te că ai plicuri destule. Creioanele colorate vor face

ilustratele mai haioase. 4. Mergi la poştă şi cumpără timbre cât mai variate. De cum ajungi acasă, pune-le

în cutia de corespondenŃă. 5. Înainte de a pleca în tabără, scrie adresele pe câteva plicuri: în felul acesta vei

avea totul pregătit când te vei apuca de scris. Ajuns în tabără, îŃi va veni uşor să trimiŃi o scrisoare acasă. Şi nu uita, a scrie celor-

lalŃi e cea mai bună cale de a primi la rândul tău scrisori!

Z I UA S OS I RII Odată ajuns în tabăra de distracŃie, primul lucru pe care-l vei face este să

te obişnuieşti cu locul. Vei primi propriul tău vestiar, îŃi vei întâlni suprave-

ghetorul şi, aproape fără să-Ńi dai seama, Ńi-ai şi luat la revedere de la

părinŃii tăi. Pentru unii copii aceasta e cea mai grea parte. Vei vedea câŃiva

dintre ei care arată ca şi cum n-ar vrea să se despartă deloc de părinŃi.

Tabăra are pregătite o mulŃime de activităŃi care să te ajute să-Ńi petreci

timpul cum nu se poate mai bine şi, înainte de a vă da seama, tu şi ceilalŃi

veŃi deveni „experŃi” în tabere.

1 2 2


Alegerea patului

În cele mai multe tabere, se aplică principiul „primul venit, primul servit”.

Dacă ai ajuns printre ultimii şi singurul pat rămas liber este cel de lângă uşă,

atunci acela va fi al tău. Vrei să porneşti cu dreptul. Dacă zâmbeşti, dacă te

integrezi şi faci un efort pentru a vedea partea frumoasă a lucrurilor, vei crea

o impresie bună, una pe care ceilalŃi o vor avea despre tine pentru

următoarele două săptămâni. Este alegerea ta. Fă o impresie bună!

PR I ETE N II LE

Unul dintre cele mai deosebite lucruri dintr-o tabără este ocazia de a-Ńi

face noi prieteni. În tabără vei sta alături de tineri de vârsta ta. Faptul că vă

aflaŃi cu toŃii în aceeaşi tabără înseamnă că sunteŃi interesaŃi de acelaşi gen

de activităŃi. Aminteşte-Ńi toate lucrurile pe care deja le ştii despre cum se

fac şi se păstrează prieteniile şi te vei descurca în orice tabără. O scurtă

rememorare îŃi poate fi de ajutor:

♦ Zâmbeşte, salută vesel pe toată lumea şi foloseşte „cuvintele

magice”: te rog, mulŃumesc, cu plăcere şi scuză-mă.

♦ Respectă proprietatea celorlalŃi colegi de tabără — nu împrumuta

fără să ceri voie şi nu îmbrăca scurta altuia fără ca el să ştie.

♦ Fii sincer.

♦ Fii gata să iei parte la activităŃi, fie că sunt noi pentru tine, fie că

le desfăşori de ani buni acasă.

♦ Arată ce bine te simŃi, zâmbind şi luând parte la toate activităŃile.

1 2 3



ÎNTREBARE: Vara trecută am fost în tabără şi unuia dintre colegi i s-a făcut

dor de casă. Din prima noapte l-am auzit plângând în patul lui. Ce ar trebui

să fac data viitoare?

RĂSPUNS: Singurătatea, faptul că te afli într-un loc nou, oboseala fizică sau

psihică şi separarea de oamenii pe care-i iubeşti, toate astea amplifică dorul de

casă. Trebuie să vorbeşti cu acel coleg şi să-Ńi oferi sprijinul. „Aş putea să te ajut

cu ceva?” Apoi, în dimineaŃa următoare întreabă-l dacă se simte mai bine. Dacă

nu, şi continui să-l auzi plângând, vorbeşte cu supraveghetorul. El este instruit să

ajute copiii cu astfel de probleme şi va aprecia faptul că te interesează soarta unui

alt coleg de-al tău.

D E L A Z IUA A DO UA L A A T R EI SP R EZ EC EA

ActivităŃile sunt programate de la deşteptare până la stingere. Participă la

toate! Supraveghetorii se află acolo pentru a te ajuta să petreci un timp

minunat, dar ei nu pot decât să-Ńi creeze ocaziile. Tu decizi cum le vei folosi.

Obişnuieşte-te să cunoşti cât mai mulŃi colegi. Încearcă lucruri noi. Singurul

mod prin care poŃi afla dacă-Ńi place tragerea cu arcul e să încerci! Este şansa ta.

1 2 4


Uneori, lucrurile nu merg chiar perfect. O săptămână de ploaie poate

diminua entuziasmul celor din tabără. Sucul de dimineaŃă poate fi destul de

amar. Dar circumstanŃele vitrege pot duce de multe ori la experienŃe

deosebite. VeŃi râde cu toŃii în ultima noapte, atunci când vă veŃi aminti de

ploaia care pătrunsese în cortul tău. Sau veŃi zâmbi cu toŃii când vă va fi

servit ultimul pahar cu suc amar. Aşa că zâmbeşte şi bea-l! Partea cu

zâmbete este cea pe care Ńi-o vei aminti mereu!

UL TIM A Z I

ÎŃi va veni greu să crezi că au trecut atât de repede cele două săptămâni.

A venit şi timpul plecării. Sunt mai multe bune maniere legate de această

ultimă zi.

♦ MulŃumeşte supraveghetorilor şi personalului taberei.

♦ Ia adresele tuturor noilor tăi prieteni.

♦ Prezintă-Ńi noii prieteni părinŃilor tăi — şi prezintă-te părinŃilor lor.

♦ Împachetează-Ńi lucrurile — nu lăsa nimic în urma ta, pentru ca

locul tău să fie pregătit pentru următorul „campist”.

♦ O ultimă îmbrăŃişare, lacrimi şi la revedere!

Prima ta tabără s-a încheiat. Poate că vei reveni, poate că nu. Dar dacă ai

dat tot ce-ai putut, dacă ai participat cu entuziasm la toate activităŃile şi i-ai

tratat pe toŃi cu consideraŃie şi respect, ai căpătat o experienŃă la care vei Ńine

foarte mult.

1 2 5


M E T R O U R I , A U T O B U Z E , T A X I U R I

PO L ITE łE A LA M ET R OU

Oh, nu! Te afli exact în fundul vagonului de

metrou! Este o oră de vârf şi ai fost împins

puŃin câte puŃin din faŃa uşii. Oare cum vei

ajunge aproape de uşă pentru a coborî la

următoarea staŃie? I-ai putea împinge pe toŃi,

strigând: „DaŃi-vă la o parte din calea mea!”

S-ar putea să-Ńi meargă, dar vei mări stresul

tuturor cu sută la sută. În loc de asta, ai putea

spune: „ScuzaŃi-mă, cobor la următoarea

staŃie”. Şi să-Ńi faci uşor drum prin mulŃime.

Vor înŃelege cu toŃii. Şi ei au fost daŃi într-o

parte şi-n alta şi trebuie să facă faŃă aceleiaşi

situaŃii neplăcute.

Şi asta nu e tot. Fie că e o oră de vârf, sau

nu, călătoria cu metroul reprezintă o

provocare. Este mai degrabă necaracteristic

felul în care oamenii trebuie să se împingă şi

să se înghesuie unii în alŃii. Uneori eşti nevoit

să-Ńi petreci un timp îndelungat strâns lipit de

nişte străini. Sunt însă moduri prin care

putem transforma această situaŃie într-una

mult mai civilizată.

1 2 6

CINCI LUCRURI DE BAZĂ PENTRU

MERSUL CU TAXIUL

ntrucât sunt destul de costisitoare,

. poate că nu vei merge în mod re-

gulat cu taxiul, dar iată cinci lucruri

pe care să le faci când iei unul: 1. Urcă şi coboară pe partea

dinspre trotuar.

2. Lasă loc şi celorlalŃi care

călătoresc cu tine.

3. Dacă tu eşti cel care spune şo-

ferului încotro să meargă, vorbeşte

clar şi îndeajuns de tare ca să te audă. 4. Dacă e altcineva care alege

direcŃia, păstrează tăcerea astfel ca

şoferul să înŃeleagă.

5. Aminteşte-Ńi de manierele de

bază — în special de „te rog”,

„mulŃumesc” şi de volumul vocii.

A lua un taxi poate fi uneori o

aventură, iar oamenii au o serie de

amintiri despre alŃii care împing sau

sunt grosolani şi se bat pentru un taxi.

Cel mai important e ca tu să nu fii în

centrul unor asemenea poveşti. Dacă altcineva a făcut semn taxiului, chiar

dacă tu eşti mai aproape de maşină,

dă-te înapoi pentru a arăta că acea

persoană este cea îndreptăŃită. După

ce a plecat, revino la locul tău pentru

a aştepta următoarea maşină.


♦ łine tot timpul dreapta. Pe scări, prin pasaje, pe peroane mergi pe

dreapta.

♦ Să ai pregătite cartela sau abonamentul, atunci când treci prin

portiŃe.

♦ Aşteaptă ca oamenii să iasă, înainte să urci în metrou.

♦ Oferă locul oricui pare să aibă dificultăŃi în a sta în picioare — de

pildă, cuiva cu pachete în braŃe, unei persoane mai în vârstă, unei

persoane cu copil în braŃe sau unei femei gravide.

♦ Fii atent cu rucsacul tău. E uşor să loveşti pe cineva din spatele

tău, fără măcar să-Ńi dai seama.

♦ Nu te fâŃâi de colo-colo prin metrou.

♦ Nu te sprijini de barele de susŃinere ca de un perete. Ai

împiedica pe alŃii să se Ńină de ele.

♦ Nu-Ńi pune bagajul pe scaunul de lângă tine, decât dacă sunt mai

multe locuri neocupate.

CO M PO RT AM E NTU L Î N AUT OBUZ

MulŃi elevi sunt nevoiŃi să folosească autobuzele (troleibuzele, tramvaiele)

pentru a ajunge la şcoală. Transportul în comun le asigură deplasarea nu

numai la şcoală, dar şi în diferite alte direcŃii. Regulile de comportament în

autobuze sunt aceleaşi ca la metrou. Dar dacă e vorba de un autobuz

aglomerat — moment în care manierele devin foarte importante — trebuie

precizate câteva lucruri.

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Este ora 8,00 dimineaŃa, iar tu eşti în

staŃie aşteptând autobuzul care să te ducă la şcoală. In staŃie mai sunt şi alŃi

elevi, adulŃi în drum spre muncă, o doamnă cu doi prichindei şi un bărbat cu

baston. Cum ar trebui să procedeze cu toŃii pentru a nu-şi începe ziua cu un

conflict?

1 2 7


Deşi sunt asemănări, modurile de comportament au şi unele diferenŃe

faŃă de cele de la metrou.

ASEMĂNĂRI:

♦ Pregăteşte-Ńi din timp biletul pentru compostare sau

abonamentul pentru control.

♦ Aşteaptă-i pe cei care coboară, după care urci şi tu.

♦ Nu folosi scaunele pentru bagaje sau pentru rucsac. Dacă

autobuzul e aglomerat, Ńine-l în braŃe.

♦ Oferă locul cuiva care are dificultăŃi de a sta în picioare.

♦ Ai grijă ca rucsacul tău să nu stânjenească sau să lovească pe cei

din spatele tău.

♦ Nu te agita în staŃie. Aşteaptă răbdător.

DIFERENłE:

♦ Dacă oamenii din staŃie au

format un rând, aşază-te frumos la

coadă şi aşteaptă.

♦ Dacă toate locurile sunt

ocupate, mergi spre partea din

faŃă a autobuzului, pentru a face

loc şi altora care vor să urce.

1 2 8

C A P I T O L U L V I I

ALTE OCAZII SPECIALE

P A R T I C I P A R E A L A O C E R E M O N I E D E C Ă S Ă T O R I E

Vorbeşte cu părinŃii tăi sau cu alŃi adulŃi cu care poŃi

comunica, şi aceştia îŃi vor spune la ce să te aştepŃi.

n cutia poştală se află o invitaŃie la nuntă! Pe ea este şi

numele tău. Întreabă-Ńi prietenii care au mai fost la o nuntă,

şi ei îŃi vor spune cum te vei putea distra. Căsătoriile

presupun o mulŃime de tradiŃii şi ceremonii, există chiar şi cărŃi cu

modele de comportament pentru miri şi pentru invitaŃi.

EŞ TI I NV ITAT

Uită-te la părinŃii tăi şi la ceilalŃi adulŃi pentru a te acomoda cu

„manierele unui invitat la nuntă”. Pentru a fi un invitat plăcut,

urmează sfaturile de mai jos:

♦ Răspunde invitaŃiei, anunŃându-i pe miri dacă vei veni, sau nu.

Poate fi vorba de o scrisoare de răspuns pe care părinŃii tăi o vor scrie

1 2 9

Î


şi o vor trimite. Este

una din regulile de

bază, căci mirii trebuie

să afle câŃi invitaŃi vor

veni la nunta lor,

pentru a şti cum să-şi

organizeze ceremonia

şi masa.

♦ Trimite un cadou

miresei şi mirelui. Desigur că pe invitaŃie vor fi trecuŃi şi părinŃii tăi,

iar ei ştiu de obiceiul de a face cadouri mirilor. Dar din moment ce

cadoul e din partea tuturor, vei putea da şi tu o mână de ajutor la

alegerea lui.

♦ Încearcă să ai un comportament fără reproş. În centrul atenŃiei nu

vei fi tu, ci mireasa şi mirele. În timpul ceremoniei de căsătorie şi al

toasturilor, e bine să rămâi tăcut.

♦ Felicită mireasa şi mirele. Dacă s-a format un rând pentru asta,

aşază-te la el şi urmăreşte ce fac adulŃii. Strânge mâna tuturor celor

care formează grupul mirilor. Când îi saluŃi, priveşte-i în ochi şi

zâmbeşte-le.

♦ MulŃumeşte gazdelor nunŃii că te-au invitat. De obicei, gazdele

sunt părinŃii miresei, dar întreabă-Ńi înainte părinŃii pentru a şti exact

cui îi vei mulŃumi.

EŞ TI LA NU NTĂ !

Uneori, mireasa o roagă pe sora ei mai mică sau pe verişoara ei — sau

poate pe sora logodnicului ei — să-i fie domnişoară de onoare. Este o onoare!

1 3 0

RSVP

R

S

V

P

FRANCEZĂ

Repondez

s'il

vous

plaît

Repondez s'il vous plaît

ROMÂNĂ Răspunde (Ńi) dacă tu (dumneavoastră) vrei (vreŃi)

—Te rog, răspunde!

(Vă rugăm, răspundeŃi) Va rugam să confirmaŃi prezenŃa dumneavoastră.

A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E

Şi băieŃii sunt chemaŃi să-şi aducă aportul, cum ar fi să împartă programul

ceremoniei sau să îndrume oaspeŃii spre locurile de la masă. În acest scop,

Ńine seama de următoarele:

♦ Datoria ta principală ca domnişoară (sau cavaler) de onoare este să

mergi pe culoarul dintre scaune înaintea mirilor, în ceea ce se numeşte

procesiune. Vei purta rochie sau costum asemănător cu al miresei sau

mirelui, şi fetele vor avea un buchet de flori în mână. În timpul

ceremoniei poŃi sta, sau nu, alături de miri. Dacă nu, vei sta cu familia

ta sau cu altcineva pe care-l cunoşti. Se va face însă şi o repetiŃie în

care Ńi se va spune unde vei sta. Dacă vei alege să stai cu alŃii, pe

timpul retragerii mirilor vei rămâne alături de cei lângă care ai stat.

♦ Băiatul „de ajutor” va sta la intrarea principală şi va înmâna

programe invitaŃilor, pe măsură ce aceştia apar. Sau îi poate îndruma

spre cartea de onoare, după ce a luat sfârşit ceremonia.

♦ Ajutoarele tinere vor asista la repetiŃie, ca şi la aşezarea mesei (care

are loc cu o zi înaintea nunŃii). Pe timpul repetiŃiei, vor vedea întreaga

ceremonie, astfel încât în ziua nunŃii vor şti exact ce au de făcut.

♦ PărinŃii tânărului ajutor se vor îngriji de îmbrăcămintea lui (fie că

e vorba de rochia domnişoarei de onoare, sau de costumul

cavalerului).

1 3 1



ÎNTREBARE: Sunt atât de emoŃionată! Voi fi domnişoară de onoare la nunta

verişoarei mele. Am fost invitată la „o ploaie”. Ce înseamnă asta?

RĂSPUNS: Nu cred că mai trebuie să precizez că nu e vorba de ploaie! Ideea este

că va avea loc o petrecere pentru mireasă, la care oaspeŃii o vor „ploua” cu daruri

pentru noua ei casă. Uneori este o „ploaie” pentru bucătărie — atunci, mireasa va

primi toate ustensilele specifice unei bucătării. Dacă nu se vorbeşte expres despre

ceva anume, atunci poŃi duce orice cadou crezi că va arăta bine în casa miresei.

L A M O A R T E A C U I V A

Într-o dimineaŃă, mergând la şcoală, profesorul îŃi spune că tatăl

prietenului tău a murit cu o noapte înainte, iar prietenul tău va lipsi câteva

zile de la şcoală. Ştiai că tatăl lui era bolnav, dar eşti totuşi surprins şi nu ştii

ce să faci. Presupui că prietenul tău e tare trist în aceste momente.

Profesorul vă va ajuta să scrieŃi o scrisoare de sprijin pentru colegul vostru.

PărinŃii tăi Ńi-ar putea sugera să participi la funeralii.

Se prea poate ca, înainte de a deveni adult, să participi la una sau mai

multe ceremonii funerare. Te vei simŃi destul de speriat — mai ales dacă e

pentru prima oară — dar încearcă să nu fii. O ceremonie funerară este o

ocazie specială pentru a cinsti viaŃa cuiva şi pentru a-i consola pe cei care

deplâng moartea persoanei iubite. Vorbeşte cu părinŃii tăi sau cu alŃi adulŃi

cu care poŃi comunica, şi aceştia îŃi vor spune la ce să te aştepŃi.

Ceremonia funerară are loc într-o biserică sau la capela din cimitir.

Serviciul religios se presupune a fi de ajutor pentru familie şi prietenii celui

decedat. Oamenii îşi amintesc despre faptele răposatului. Uneori, membrii

familiei spun câteva cuvinte despre cel mort, amintindu-le tuturor vremurile

1 3 2


trecute. Este o ocazie pentru toŃi de a-şi regândi viaŃa şi credinŃele. Pe

timpul ceremoniei funerare vei rămâne tăcut, la locul tău, în linişte. Uită-te

la adulŃii cu care eşti. Te vor ajuta să ştii ce ai de făcut.

Indiferent unde s-ar Ńine ceremonia, unii oameni s-ar putea să plângă.

S-ar putea ca şi Ńie să-Ńi vină să plângi. Nu te reŃine. E o atmosferă tristă. Nu

te holba la cei care plâng. Prin plâns oamenii îşi exprimă durerea, iar plânsul

îi poate uşura.

Vei mai observa că oamenii se vor îmbrăŃişa şi se vor saluta între ei

folosind anumite expresii. După ceremonie poate avea loc şi un aşa-numit

parastas. Dacă vei fi salutat de mai mulŃi membri ai familiei decedatului, nu

te simŃi jenat. S-ar putea să fii stânjenit când prietenul tău îŃi va mulŃumi

pentru faptul de „a-Ńi fi arătat respectul”. Nu e nevoie să spui mai mult

decât: „Îmi pare rău de tatăl tău”. Dacă l-ai cunoscut, poŃi adăuga ceva

despre el: „Îmi plăcea tare mult când ne ducea la meciurile de fotbal”.

Dacă e vorba de unul din membrii familiei tale, şi te afli printre cei care

primesc condoleanŃe, tot ce trebuie să răspunzi la ele este „MulŃumesc”. Mai

poŃi adăuga: „Îi vom simŃi cu toŃii lipsa”.

Trebuie să reŃii că alături de alte evenimente, ceremoniile funerare fac

parte din viaŃa noastră. De mulŃi, mulŃi ani, funeraliile oferă oamenilor

posibilitatea de a-şi lua rămas-bun de la cineva care a însemnat foarte mult

pentru ei. Iar cei rămaşi în viaŃă găsesc un mare ajutor în cei care vin să le

exprime părerea lor de rău, oferindu-le consolare şi reamintindu-şi

împreună vremurile trecute.

1 3 3


A N I V E R S Ă R I

O C ER EM O NI E RE L IG I OA SĂ ŞI O P ET RE C ER E

Aniversările se sărbătoresc de mii de ani în lume. Ele marchează trecerea

de la copilărie la maturitate şi apoi la bătrâneŃe, păstrând de multe ori o aură

religioasă. Dacă eşti invitat la aniversarea unui prieten şi nu eşti membru al

religiei respective, te-ai putea simŃi un pic stânjenit. Cu cât vei afla mai

multe despre ce se întâmplă, cu atât mai puŃin stânjenit te vei simŃi şi cu atât

mai mult te vei bucura de petrecere.

Indiferent de religie, urmează regulile de mai jos:

♦ Când te decizi cum te vei îmbrăca, urmează tradiŃia religiei

prietenului tău. Întreabă pe cineva care ştie dacă trebuie să-Ńi pui

ceva pe cap. În sinagogă, băieŃii trebuie să poarte o kippa. De obicei,

la intrare se găsesc astfel de acoperăminte pentru invitaŃi.

♦ Lasă acasă însemnele propriei tale religii, dacă e una diferită de a

prietenului.

♦ Pe timpul serviciului religios, poŃi cânta alături de ceilalŃi sau

poŃi alege să rămâi tăcut.

♦ Felicită-Ńi prietenul la petrecerea care urmează.

Confirmarea

La catolici, în momentul când copiii ating o anumită vârstă, aceştia

urmează o serie de lecŃii pe teme religioase, împreună cu alŃi copii de vârsta

lor. După încheierea cursului, membrii grupului sunt primiŃi în biserică în

cadrul unei ceremonii numită confirmare. Familia şi prietenii apropiaŃi

participă atât la ceremonie, cât şi la petrecerea de după. Fie că eşti chiar tu

cel „confirmat” (băiat sau fată), fie că doar participi la confirmarea altcuiva,

trebuie să reŃii două lucruri:

1 3 4


1. Confirmarea este o manifestare religioasă, nu o petrecere. Deşi este

un motiv de bucurie, celebrarea se face în linişte în biserică, aşa că adoptă

cel mai bun „comportament de biserică”.

2. De obicei, după ceremonie biserica oferă o recepŃie simplă, la care

se servesc punci sau cafea şi prăjituri. Această recepŃie este urmată uneori de

o masă la care participă cei din familie şi prietenii cei mai apropiaŃi.

ParticipanŃii obişnuiesc să ofere celui confirmat câte un mic cadou.

Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah

DOMNUL ŞI DOAMNA GERALD COHEN

AU PLĂCEREA SĂ VĂ INVITE SĂ PARTICIPAłI ALĂTURI DE EI

LA BAR MITZVAH AL FIULUI LOR MARTIN SETH

SÂMBĂTĂ, CINCISPREZECE MAI,

DOUĂ MII CINCI

LA ORA ZECE DIMINEAłA

TEMPLUL CORAL

STRADA SFÂNTA VINERI NR. 9

BUCUREŞTI

ŞI SĂ CELEBRAłI CU EI

LA O RECEPłIE CE VA URMA IMEDIAT

LA CLUBUL COMUNITĂłII

DIN BUCUREŞTI

R S V P BVD. FERDINAND NR. 1453

BUCUREŞTI

1 3 5


În credinŃa iudaică, la vârsta de 13 ani, celebrarea Bar Mitzvah (pentru

băieŃi) şi Bat Mitzvah (pentru fete) reprezintă unul dintre cele mai

importante evenimente din viaŃa copiilor. Aceştia învaŃă din greu timp de un

an textele cerute de învăŃătura evreiască şi se pregătesc să ia parte la

serviciul religios. Este o mare realizare, iar celebrarea ce urmează serviciului

religios reprezintă un adevărat moment de bucurie.

Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah au loc în prima sâmbătă (Sabbath) de după

împlinirea vârstei de 13 ani. Scopul e de a-l primi pe adolescent în colectivi-

tate ca pe un membru adult. De obicei, ceremonia este urmată de o recepŃie

care are loc imediat ce se pleacă de la sinagogă.

Mai târziu în aceeaşi zi, are loc şi o petrecere dată de părinŃii celui

sărbătorit. Rude, prieteni şi colegi ai băiatului sau ai fetei sunt invitaŃi prin

intermediul unei invitaŃii scrise. Adesea, aceste petreceri sunt mari şi

luxoase, cu dans şi masă bogată. Cei care participă trebuie să facă un dar

celui sărbătorit, iar acesta va trimite câte o scrisoare de mulŃumire fiecăruia.

Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah sunt evenimente speciale. Când iei parte la

aşa ceva, îŃi vei da seama imediat că pe timpul ceremoniei religioase trebuie

să rămâi tăcut şi respectuos. Marea petrecere de după este un prilej de

a-Ńi folosi manierele specifice petrecerilor, pentru a avea

o distracŃie aşa cum Ńi-ai dorit-o!

1 3 6


Quinceañera

O quinceañera este celebrarea vârstei de 15 ani la o fată latino. Ai putea fi

invitat de o soră sau un prieten mai în vârstă al sărbătoritei. Uneori are loc o

slujbă religioasă în biserica familiei, dar întotdeauna e vorba de o petrecere

care marchează trecerea fetei la stadiul de adult. De obicei, e o petrecere

formală, cu dans — inclusiv dansul tradiŃional al fetei cu tatăl ei. De

asemenea, fata primeşte daruri de la invitaŃi, pe care le deschide şi pentru

care mulŃumeşte ceva mai târziu. Este o ocazie bună pentru a te bucura

alături de familie şi prieteni.

1 3 7


Emily Post cu strănepotul său, Billy, 1946

1 3 8

IN DE X

A activităŃi, planificarea de, 82 adulŃi, care lucrează în şcoală, 71

comportamentul faŃă de folosirea titlurilor sau numelor, 27-28

animale de companie comportamentul, 93-95

aniversare ceremonie religioasă, 134-135 petrecere, 81 v. şi quinceaňera

apel în aşteptare, 52 apreciere

faŃă de vânzători, 97 manifestarea, 21-22

aranjamente pentru masă, 46-49 arbitri, 87

dezacordul cu, 88, 90 argou, 17 ascultare, (arta de a) prietenul, 61 ataşamente, e-mail, 35 atenŃie, acordarea de, 15 atitudine în clasă, 58 autobuz,

(al şcolii) maniere în, 65-66 comportamentul în, 66-68, 127-128 în aşteptarea unui, 128

autoservire, cantină cu, la şcoală, 69 avion, comportamentul în, 111 B babysitter, 23 responsabilităŃi ca, 24-25 baie, împărŃirea corectă şi războaiele, 38-39 Bar Mitzvah/Bat Mitzvah, 135-136 bătăuş, 61 băutură, reguli, 50-51

bicicletă, mersul cu, 65 bilete, de mulŃumire, 22 scrise de mână, 17

c câini, pisici, animale de companie

(comportamentul stăpânului) 93-95 cartofi prăjiŃi, reguli de a servi, 49 casnice, treburi, 24 cavaler de onoare la nuntă, 130-132 călătorie

discuŃia cu voce tare în timpul, 114 eticheta în timpul, 111-128 popasurile în timpul, 113

celular, 31 în public, folosirea, 107-110 regulile familiei, 56 turbulenŃa, 107-108

vorbitul cu voce tare la, 109-110 cerere versus rugăminte, 14 certuri, la şcoală, între prieteni, 63-64 chat, cameră de, bunele maniere în, 32-33 citirea cu voce tare, în compunerea

scrisorilor, 19 cititul în vacanŃă, 116 clasă (sala de)

maniere în, 57-59 relaŃii în, 59

coadă comportamentul la, 118 la autobuz, în staŃie, 128

coechipieri comportamentul faŃă de, 88 relaŃiile cu, 59

colegi de clasă, relaŃii cu, 59 complimente, 61 computer, folosirea comună a unui, 32 comunitate, viaŃa în, 95

1 3 9

C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I concert, a merge la, 85-87 confidenŃialitate, v. şi intimitate

a scrisorilor. 19-20 în e-mail, 34

online, 32 confirmare, ceremonia de, 134-135 consideraŃie, 11

în locuri de distracŃie publice, 100 în restaurante, 119-120

conversaŃie arta, 15-17 deranjându-i pe ceilalŃi călători, 114 la masă, 51-52

vocabularul folosit în, 13-14 corespondenŃă

lucruri necesare pentru, 122 electronică (e-mail, cărŃi de vizită,

felicitări), 34-35 reguli de compunere, de răspuns

(scrisoare, ilustrată, felicitare) mulŃumiri, 36 scrisă de mână, 17-22

curăŃenie, în şcoală, 58 cuvinte respectuoase, 17 cuvinte, v. şi alegerea limbajului, 13-14

„magice”, 14, 16 respectuoase, 17 scrise, 17-21

D daruri

de nuntă, 130 deschiderea lor, la petrecere, 77 mulŃumiri, răspuns în scris, 22 pentru pacienŃi în spital, 104-105

deficienŃe fizice, persoane cu, 102-103 deranj, dezordine, 100 dinŃi, scobitul în, 50 dispute (v. şi neînŃelegeri, certuri,

confruntări) corecte. 39-40 cu prietenii la şcoală, 63-64 în familie, a spaŃiilor comune, 38-39

divorŃul părinŃilor, 42-43, 45

domnişoară de onoare la nuntă, 130-132 dor de casă, în tabără, 124

E echipă, alegerea unei, 63

e-mail, 34-35 de mulŃumire, 36 scrisori, note, anunŃuri, cărŃi poştale

electronice, 34-35 versus scrisori, 18

etichetă, origini, 9-10 excursie

comportamentul în, 111-128 plictiseala în, 115 pregătirea unei, 112-114

F familia

înfruntări corecte în, 39-40 maniere faŃă de, 37-56 respectul în, 40-41 schimbări dificile în, 42-45 utilizarea telefonului în, 52-56

fast-fooduri, restaurante, 117-121 felicitare, 20 fluierături, la spectacole, 86 Frost, Robert, 91 funeralii, 132-133

G gazdă

acasă la tine, 82-84 la petrecere, 77-78 vizitele peste noapte, 84

gelozie, 40 grătar, cu echipa de sport, 81 gustare, masă la şcoală în pauză, 68-71

H hotel

comportamentul faŃă de personal în, 116-117 comportamentul în, 115

1 4 0

I N D E X

I imaginaŃie, în compunerea scrisorilor, 18 interes, manifestarea, 15 intimitate

a membrilor familiei, 38 a prietenilor, 61

invitat (v. şi oaspete, musafir) acasă la un prieten, 83-84 la nuntă, 129-131 peste noapte, 84

invitaŃii la nuntă, 129-130 la petreceri, 74-76

Î împrumut, 92-93 înjurături, în spaŃii publice, 99 învingător, un bun, 89

J joc, alegerea echipelor, 63 jurnal personal, scrierea unui, 21

L limbaj murdar, v. şi conversaŃie 17 cuvinte potrivite în camerele de chat online, 33 lista invitaŃilor la petrecere, 74-75 locuri de distracŃie, comportamentul în,

99-101 locuri publice

distracŃiile în, 99-101 lucrătorii din, 101

regulile folosirii telefoanelor celulare în, 107-110 lucrătorii de la bufet, 101 Ludovic al XLV-lea (regele FranŃei), 9 M magazine, bunele maniere în, 96-98 majusculă, în e-mail, 34 mânca (a), v. şi masa în oraş, 117-121

la restaurant, 117-121 la şcoală, 68-71

mâncare (v. şi maniere la masă) cu specific (altă Ńară, altă regiune), 116 la petreceri, 77, 78-81 pe alese dintre, 82-83 probleme cu, 120

maniere acasă, 37-56 conduite de bază, 14 faŃă de ceilalŃi, 10 faŃă de o situaŃie nouă şi diferită, 10 faŃă de rutina zilei, 10 în viaŃa de zi cu zi, 13-36 în timpul mesei, 45-52 la fast-foodul din mall, 97 la mall, 96-98 la masă, regulile de bază, 46,117-121 la muncă, 23-25 la restaurantele selecte, 117-121 la şcoală, 57-71 principii de bază, 11 „tehno” şi, 31-36

masa în familie, aranjamentul pentru, 46-48

masă (la) comportament în timpul, 45-52 conversaŃia la, 51-52 gustare de la turneul de golf în

miniatură, 80 în familie, 47-48 în oraş, 117-121 la şcoală, 68-71 moartea cuiva, 132-133 situaŃii jenante, 49-51

maşină, comportamentul în, 65-66 mersul

de acasă la şcoală şi înapoi, 64-68 la mall, 96-97

metrou, politeŃea în, 126-127 „MulŃumesc”, 97

v. şi „cuvinte magice”

1 4 1


mulŃumire, bilete de, 21-22

când rămâi la cineva peste noapte, 84 ocazii de trimis, 22 prin e-mail, 36

musafir la un serviciu religios, 106 N neînŃelegeri, v. şi certuri la şcoală, între

prieteni 61, 63-64 nepoliteŃe, 61-62

a vânzătoarelor, 96 nume

ale prietenilor, 58 ale profesorilor, 57-58 folosit în saluturi, 26-28 în prezentări, 28-31

nuntă, 129 domnişoară/cavaler de onoare la,

130-132 invitat la, 129-130 petrecerea de, 49

O oaspete la cineva acasă, 22 ocazii speciale, 129-137 online, eticheta, 32-35 orbi, atitudinea faŃă de, 102

FundaŃia Americană pentru Orbi, manifestarea preocupării, 102

P pager, 31 parc, picnic în, 79-80 parolă de protecŃie, 33 partide, v. şi joc, sporturi, 82-90 paznicii din parc, 101 părinŃi

discuŃia cu, 38 divorŃ, 42-43, 45 independenŃa faŃă de, în mall, 98-99 la petreceri, 76, 81

recăsătorire, 43-44, 45 respect pentru, 38

tânărului ajutor la nunŃi, 131 pătat, la masă, curăŃarea petelor, 49-50 perdant, un bun, 89 personal plătit în spaŃiile publice,

comportamentul faŃă de, 116-117 petreceri

de quinceaňera, 138 distractive, 80-81 comportamentul în timpul, 77-7S idei amuzante pentru, 78-81 invitaŃii de pe lista de, 74-76 la împlinirea vârstei potrivite, 136 planificarea unei, 73-75 salutarea invitaŃilor la, 77

picnic, 79-80 pisică, atitudinea faŃă de, 93-95 plajă, picnic la, 79-80 plângeri, nemulŃumiri cu voce tare, 114 plictiseală, în călătorie, 115 ploaie, nuntă, 132 politeŃea de fiecare zi, 13-36 porecle, 58 Post, Emily, 138 prânz oficial, 48-49 prăjituri de casă, 92 prezentare, 28-31

forma de bază de, 28-29 în situaŃii jenante, 30-31

prieteni gazdă pentru, 82 în partide sportive (întreceri), 87-90 în tabără, 123

la concert sau spectacol, 85-87 la şcoală, 61 saluturi între, 27 profesori

folosirea numelor şi a titlurilor, 57-58 relaŃiile cu, 59-60 proprietate,

respectul pentru, 38, 92 quinceaňera, 138

1 4 2

I N D E X

R recăsătorirea părinŃilor, 43-45 recepŃia după ceremonia confirmării, 135 recitaluri, spectacole, concerte, eticheta

la, 85-87 relaŃii

din clasă, 59-60 din corespondenŃă, 20-21 religie, ceremonii/slujbe de aniversare, 134-137 eticheta pentru ceremonii, 105-107 respect, 11 de sine, 11

în timpul rugăciunilor, 106 pentru ceilalŃi, în restaurant, 119-120 pentru membrii familiei, 37, 38, 40-41 pentru proprietatea altora, 92

responsabilitate a şoferului autobuzului şcolii şi a

copiilor, 66-67 ca babysitter, 24-25

în treburile casnice, 23-25 restaurante, 117-121 RSVP la o invitaŃie la nuntă, 130 rugăciuni, participarea la, în casa prietenului, 105-107 S sală de mese (la şcoală)

copii cu adultul responsabil, 70 copii singuri, 71

salut, 26-28 al adulŃilor intrând în clasă, 58-59 al invitaŃilor la petrecere, 77 în clasă, 57

la telefon, 53 scrisoare, de mulŃumire, v. şi e-mail, din tabără, 122

compunerea, 17-18 confidenŃialitatea, 19-20 în familie, între prieteni, 20-21

scrisul de mână, îngrijit, 19

sinceritate, 11 cu prietenii de şcoală, 61 situaŃii jenante la masă, 49-50 situaŃii noi, manierele în, 10 slujbă (loc de muncă), comportament la, 23-25 spaŃii comune, maniere în, 115

împărŃirea, 38-39 spital

comportamentul în, 104-105 vizitele la, 104

sport participant, 87-90 spectator, 90

sportivitate a jucătorilor, 87-90 a suporterilor, 90

strângere de mână reguli de bază, 26-29

strănut, la masă, 50 supărări

manifestarea sentimentelor, 63-64 suporteri, comportament, 90

Ş şcoală

adulŃi care lucrează în, 71 călătoria cu autobuzul până la, 66-68 comportamentul pe culoarele din, 61-62 maniere în, 57-71 mâncatul la, 68-71 mersul cu bicicleta la, 65 mersul cu maşina la, 65-66 mersul pe jos până la, 64-65 nou elev la, 62-63 viaŃa socială în, 60-64

T tabără,

activităŃi în, 124-125 corespondenŃa, lucruri necesare, 122 dor de casă în, 124 împrietenirea în, 123

1 4 3


pregătirile pentru, 121 sosirea în, 122-123

ultima zi de, 125 taxi, politeŃea, regulile de bază în, 126 teatru, eticheta la, 85-87 „tehno”, manierele, 31-36 telefon, v. şi telefoane mobile, celulare

eticheta pentru, în locurile publice, 107-109

împărŃit cu familia, 53-56 mesaje pe robot, 55 precauŃii în răspunsul la, 54 răspunsul la, 53 transmiterea mesajelor prin, 53, 55 versus cuvântul scris, 17-18 vocea la, 54 vorbitul cu voce tare la, 109-110

titluri, ale adulŃilor, 27-28 tuse la masă, 50

V vacanŃă

activităŃi de, 116

comportamentul în, 111-128

vânzători, comportament faŃă de, 98 nepoliticoşi, 96

vecini, 95

animalele de casă şi, 93-95 comportamentul cu, 91-100 de vizavi, 91

proprietatea lor, 92 vecini, relaŃii cu, 91, 92, 95 viaŃa socială, la şcoală, 60-64 vitregi

fraŃi sau surori, 44 părinŃii, 43-44

vizite, peste noapte 82-84 vocabular, folosirea potrivită a, 13-14 voce, tonul plăcut, 114-115 vorbire clară, 15

z zâmbet, 114-115 zgomot

în spitale, 103-105 în locurile publice de distracŃie, 100

1 4 4

Codul Bunelor Maniere Pentru Copii.pdf

Documents

Transcript of Codul Bunelor Maniere Pentru Copii.pdf