Coaladinp Dure

3
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR CHIŢU MARIANA - LILEA ŞCOALA DIN PĂDURE ( poveste terapeutică) Ştii că şi animăluţele din pădure învaţă să scrie, să citească şi să socotească? Vor să poată şi ele să citească poveştile frumoase cu zmei, zâne, prinţese şi feţi frumoşi, să poată număra şi socoti când mamele lor îi trimit la magazinul din pădure să cumpere alune, zmeură castane, sau să poată să vorbească frumos cu animalele mari. Povestea spune că într-un luminiş de pădure era o căsuţă albă. Aici era şcoala animăluţelor.Înăuntru, în băncuţe frumos rânduite, animăluţele din pădure ascultau cu atenţie cum doamna Martinica, învăţătoarea lor, îi învăţa cum trebuie să scrie şi să citească litera „C”. Ursuleţii, veveriţele, ariceii, căprioarele şi bursucii urmăreau cu atenţie şi erau bucuroşi că vor şti să scrie şi să spună multe cuvinte care încep cu sunetul „c”. Numai iepuraşul Urechilă nu avea stare. Nu mai are răbdare să scrie litera, greşeşte, apasă creionul pe foaie, rupe vârful acestuia şi apoi se ridică în picioare. Porneşte prin clasă ţopăind de la bancă la bancă să vadă ce fac colegii lui. O trage pe veveriţa Crenguţa de codiţă, îi pune bucăţele de hârtie Aricelului pe spate, râde de M artinel că are laba prea groasă. Doamna Martinica, învăţătoarea, îi vorbeşe frumos şi-i spune să meargă la loc şi să scrie litera mai departe, dar Urechilă nici nu vrea să asculte.Cu urechile mereu neastâmpărate nu stă o clipă în loc. Sună clopoţelul de recreaţie. Animăluţele ies vesele afară, povestesc, stau la soare. Doamna Martinica le propune să joace jocul „Ţăranul e pe câmp”. Lui Urechilă îi place jocul şi se prinde şi el în cerc. Dar nu are răbdare însă să fie ales, nu

Transcript of Coaladinp Dure

PROFESOR NVMNT PRECOLAR

CHIU MARIANA - LILEA

COALA DIN PDURE

( poveste terapeutic)

tii c i animluele din pdure nva s scrie, s citeasc i s socoteasc? Vor s poat i ele s citeasc povetile frumoase cu zmei, zne, prinese i fei frumoi, s poat numra i socoti cnd mamele lor i trimit la magazinul din pdure s cumpere alune, zmeur castane, sau s poat s vorbeasc frumos cu animalele mari.

Povestea spune c ntr-un lumini de pdure era o csu alb. Aici era coala animluelor.nuntru, n bncue frumos rnduite, animluele din pdure ascultau cu atenie cum doamna Martinica, nvtoarea lor, i nva cum trebuie s scrie i s citeasc litera C. Ursuleii, veveriele, ariceii, cprioarele i bursucii urmreau cu atenie i erau bucuroi c vor ti s scrie i s spun multe cuvinte care ncep cu sunetul c. Numai iepuraul Urechil nu avea stare. Nu mai are rbdare s scrie litera, greete, apas creionul pe foaie, rupe vrful acestuia i apoi se ridic n picioare. Pornete prin clas opind de la banc la banc s vad ce fac colegii lui. O trage pe veveria Crengua de codi, i pune bucele de hrtie Aricelului pe spate, rde de M artinel c are laba prea groas. Doamna Martinica, nvtoarea, i vorbee frumos i-i spune s mearg la loc i s scrie litera mai departe, dar Urechil nici nu vrea s asculte.Cu urechile mereu neastmprate nu st o clip n loc.

Sun clopoelul de recreaie. Animluele ies vesele afar, povestesc, stau la soare. Doamna Martinica le propune s joace jocul ranul e pe cmp. Lui Urechil i place jocul i se prinde i el n cerc. Dar nu are rbdare ns s fie ales, nu respect regulile i stric tot jocul animluelor. Acestea s-au suprat pe colegul lor i nu vor s se mai joace cu dnsul.

Orele s-au terminat i fiecare cu ghiozdnelul n spate pleac acas. Urechil, alearg de la un coleg la altul, i cipete, le pune piedic i apoi se amuz de nzdrvniile sale.ns nimeni nu-l bag n seam, ba mai mult fug de el i-l las singur. Urechil se oprete n loc, privete dup colegii lui n timp ce urechile lui neastmprate care mai tot timpul stau n sus se las acum uor n jos. Nu nelege de ce nu are i el un prieten, de ce nu merge nimeni cu el acas.Ba se gndete c i mmica lui va fi iari suprat i furioas pe el c nu a scris frumos la coal, c nu i-a terminat tema . Este singur i trist.

A doua zi, doamna Martinica, le-a spus elevilor si c vor merge s culeag plante medicinale. Ei au primit coulee s-au prins de lbue cte doi i sunt gata de plecare.Cu Urechil nimeni nu voia s mearg. Speriat c va rmne singur se apropie de veveri :

- Veveri Crengua, vrei s culegem mpreun plante medicinale? Nu te mai trag de codi, sunt cuminte. Te rog!

Veveria care era bun la suflet a acceptat. Toat ziua au umblat prin pdure i au cules plante bune pentru sntate aa cum le-a spus doamna lor nvtoare. Urechil mai uita de ce i-a promis veveriei mai opia, clca peste plante dar la gndul c poate s rmn singur repede se linitea.

Aceast zi petrecut cu colegii lui i-a plcut mult. S-a aezat pe o buturug i se gndea c nu a mai fost respins de celelalte animlue i ce bine este cnd ai prieteni i nu eti singur, ai cu cine s vorbeti i s te joci.

n zilele care au urmat, la coal, Urechil s-a strduit s fie asculttor. Chiar dac simea c se plictisete de citit cuvinte i vrea s socoteasc sau s opie prin clas i amintea mereu cum este cnd o supra pe doamna nvtoare i cum colegii fugeau de el i nu vrea s se ntmple din nou acest lucru.

nainte de vacan, veveria Crengua i- srbtorit ziua ei de natere.Tare s-a mai bucurat Urechil c a fost i el invitat. Au peterecut mpreun, au mncat prjituri cu alune, au but suc de zmeur i s-au jucat pn seara. Nu s-au suprat i nu s-au mpins unul pe altul, iar iepuraul Urechil a promis c de acum o s se poarte frumos ca s nu fie singur i trist.

De atunci, Urechil este iubit de animluele din pdure i-a fcut prieteni, nu mai este singur. Simte ct de bine este s fii acceptat i iubit de cei din jur.