Raport monitorizare media

Școala Română de Dezvoltare, Ediţia a VIII-a 8-10 iulie 2015, Bucureşti

Procesul de monitorizare a fost desfăşurat în perioada 1 iulie – 16 iulie 2015 iar în urma acestuia au fost identificate 26 articole cuprinse atât în media națională, dar și bloguri/site-uri/newslettere.

În timpul evenimentului, au fost realizate 5 interviuri cu vorbitorii prezenți la eveniment (Anca Stoica, Simon Maxwell, Simon Lightfoot, Amalia Garcia- Tharn, Deirde de Burca) de către Euractiv și, de asemenea, cele mai importante momente ale evenimentului s-au bucurat de transmisie live pe platforma Euractiv. Înaintea și în timpul evenimentului au fost acordate 3 interviuri la radio din partea FOND: unul la Radio România Cultural (Adriana Zaharia – FOND) și două la Radio România Actualități (Adela Rusu – Director Executiv FOND, Natalia Budescu – Președinte FOND) și la agenția media Agerpres (Adela Rusu).

În plus, se evidențiază o serie de articole pe paginile Facebook dedicate organizațiilor/instituțiilor relevante pentru acest eveniment. Postările prezente pe pagina FOND însumează pe perioada cercetării 11.629 vizualizări/aprecieri. De asemenea, participantii au postat in timpul evenimentului pe twitter mentionand FOND (@FONDRomania) si evenimentul #DevCamp81.

A fost inclusă presa naţională, mediul online2, precum şi alte apariţii pe site-ul organizaţiilor, etc.

Majoritatea ştirilor au o conotaţie pozitivă, cea mai mare parte dintre ele preluând informaţiile din comunicatele de presă emise de FOND şi transcrieri din timpul evenimentului.

Principalele titluri din media şi conţinutul articolelor:

Ce poate face România ca donator internaţional, autor: Matei Dobrovie, Epoch Times

”România poate împărtăşi experienţa şi expertiza ei de tranziţie şi democratizare, dar este foarte important să creăm o bază de date care să-i reunească pe toţi experţii din acest domeniu. Nu este vorba doar despre asistenţă pentru dezvoltare aici, ci acesta poate fi un instrument politic foarte puternic”, a declarat Oana Popescu, directorul think-tank-ului Global Focus, în cadrul unui panel al Şcolii Române de Dezvoltare, organizată astăzi de FOND la Bucureşti.

”În vecinătatea UE care suferă de pe urma oboselii procesului de extindere, România poate să fie un exemplu de cum se pot face progrese chiar şi în lipsa unei perspective clare de aderare”, a explicat Popescu. În opinia ei, trebuie creat mai întâi ”un produs, bază de date, cu cine ce a făcut”, pentru ca apoi să fie create politici care să folosească acest instrument.

Bugetul MAE român pentru asistenţă de dezvoltare a scăzut de la 2,2 milioane euro în 2012 la 2,1 milioane

euro în 2013. Conform raportului AidWatch, cea mai mare parte a banilor a fost alocată Republicii

Moldova – 700.000.Un asemenea proiect, sponsorizat eventual şi de ambasade străine şi alte ţări

interesate, ar putea duce la creşterea profilului extern al României şi la accelerarea reformelor interne. (...)

1 Mai multe detalii sunt disponibile în Anexa II. 2 Toate articolele sunt disponibile în Anexa I.

Focus pe România și rolul ei ca stat donator de asistență oficială pentru dezvoltare,

http://merg.in/bucuresti/de-facut/avancronici/scoala-romana-de-dezvoltare-zilele-

dezvoltarii-internationale-editia-a-viii-a-3549.html

În perioada 8-10 iulie 2015, la Hanul Gabroveni, va avea loc cea de-a VIII-a ediție a Școlii Române de

Dezvoltare – „Zilele Dezvoltării Internaționale”, eveniment public ce adună reprezentanți ai mediului

academic, mass-media, ONG-urilor, oficiali și experți internaționali, pentru a crește gradul de

conștientizare asupra progreselor făcute de România pentru eradicarea sărăciei în lume, în contextul

global.

Evenimentul se va desfășura în limba engleză, iar participarea se face în urma confirmării primite după

trimiterea formularului de înscriere pe care îl puteți completa aici. În fiecare zi, programul începe de la ora

9.30.

În prima zi, 8 iulie, va avea loc sesiunea de deschidere unde vor fi abordate obiectivele de dezvoltare

durabile din Agenda post 2015 și vor fi organizate următoarele ateliere tematice, începând cu ora 14.30:

„Promovarea cooperării pentru dezvoltare prin social media”, „Implicarea tinerilor în dezvoltarea

internațională” și „Rețelele regionale ale donatorilor emergenți: rolul mediului academic”. În continuare,

între 16.30 și 17.30, va putea fi vizitată expoziția fotografică „Comunitatea Makoko, Nigeria”.

În ziua a doua vor fi discutate subiecte precum Profilul României ca stat donator de asistență oficială

pentru dezvoltare sau Asigurarea unei abordări coerente asupra dezvoltării în contextul noii agende

globale pentru dezvoltare, iar de la ora 14.30, opțiunile de atelier vor fi „Migrație și dezvoltare”,

„Finanțarea dezvoltării și dezvoltarea finanțării: rolul băncilor multilaterale pentru dezvoltare” și „Crearea

unui mecanism regional pentru protecția copilului”. În intervalul orar 18.00-20.00 va fi o proiecție de film

și dezbatere.

Ziua a treia va începe cu atelierele tematice „Egalitate de gen și dezvoltare” și „Asistență umanitară”, iar

de la ora 11.30 va avea loc Târgul de proiecte în Dezvoltare Internațională.

Pentru mai multe detalii, accesați pagina de Facebook a evenimentului.

În 2015 se conturează agenda pentru dezvoltare pe următorii 10-15 ani, Interviu Simon

Lightfoot (Leeds University), autor: Ioana Morovan, www.euractiv.ro

Politica de cooperare pentru dezvoltare, în România, trebuie gândită pentru a răspunde specificului acestei

țări, a explicat pentru EurActiv.ro Simon Lightfoot, Senior Lecturer in European Politics, Leeds University.

Interviul a fost acordat în ziua a doua a evenimentului „Zilele internaționale ale dezvoltării”, 8-10 iulie

2015.

EurActiv.ro: Ați spus în discursul dv. de astăzi că asistența pentru dezvoltare este un business foarte

complicat. Pentru că suntem în România, un stat nou donator, am să vă rog să spuneți câteva cuvinte

despre specificul acestei regiuni, central-est europeană.

Simon Lightfoot: Cred că specificul are de a face cu statutul de „tinerețe” relativă a politicilor de cooperare

pentru dezvoltare din zonă. Multe aspecte semnificative s-au schimbat după căderea comunismului, a fost

o reconstruire a setului complet de politici, a întregii societăți. Iar politica pentru dezvoltare nu a fost o

prioritate în acest proces. După intrarea în Uniunea Europeană, a devenit o politică la care statele din

regiune au trebuit să se angajeze. Este un aspect relevant, comparativ cu Marea Britanie care are o istorie

semnificativă de asistență pentru dezvoltare și a avut timp de reflecție. Și cred că cel mai important lucru

este să vă asigurați că există bazele pentru dezvoltarea acestei politici: legile, expertiza, faptul că oamenii

înțeleg ce înseamnă cooperarea, este o chestiune de abordat în școli, universități și cred că dacă toate

acestea sunt puse la un loc se poate construi această politică.

EurActiv.ro: Ce bune practici ar trebui România să folosească, în opinia dv., pentru a construi această

politică, din experiența statelor membre mai vechi, sau chiar din regiunea noastră?

Simon Lightfoot: Este o întrebare interesantă, multe din practicile statelor mai vechi donatoare nu sunt

neapărat „bune practici” așa că important este să alegeți care se potrivesc cel mai bine în anumite situații,

dar sunt multe exemple bune în regiuni, dar utilizând experiența unor organizații de referință sau adresând

întrebări instituțiilor europene vor ajuta consolidarea expertizei dar cred că politica trebuie construită în

sensul de a reflecta situația din România în loc de a aplica un model din UK, Polonia sau Austria, care nu

ar funcționa neapărat. Cred că puteți alege ca dintr-un meniu dar să alegeți ceva care ar fi cel mai potrivit

pentru România.

EurActiv.ro: La nivel european, Comisia a lansat oficial Anul european al dezvoltării. Ce noutăți sau

schimbări credeți că poate aduce această inițiativă, puteți menționa un aspect important?

Simon Lightfoot: Anul european al dezvoltării este foarte important pentru a ține chestiunea pe agendă,

pentru a da un impuls organizațiilor precum FOND în România, vor mai fi conferințe importante precum

finanțarea asistenței pentru dezvoltare în Adis Abeba sau cea unde vor fi agreate Obiectivele de dezvoltare

sustenabilă, din septembrie, la New York. Practic, în acest an se va contura agenda pe acest domeniu

pentru următorii 10-15 ani, așadar, a avea publicul angajat pe acest subiect și nu poate fi decât un lucru

bun. (...)

„Atunci când ia cuvântul, România are un mesaj extrem de valoros”, Interviu Amalia Garcia-

Tharn, EuropeAid, Comisia Europeană, autor: Ioana Morovan, www.euractiv.ro

Amalia Garcia-Tharn, Policy Officer, DG for Development and Cooperation - EuropeAid, Comisia Europeană

a discutat despre Anul European al Dezvoltării și rolul României în politica de cooperare pentru dezvoltare

din UE.

EurActiv.ro: Ce înseamnă exact inițiativa Comisiei Europene de a desemna 2015 „Anul european al

dezvoltării?” Ce aduce nou această inițiativă?

Amalia Garcia-Tharn: Legat de Anul European al Dezvoltării, acesta este un efort mare al Comisiei, 2015

este un an important, am vrut să fim siguri că mesajul este transmis, că fiecare lună are o temă. Am dorit

să arătăm că cooperarea pentru dezvoltare nu este numai pentru alții ci și pentru noi, că reprezintă un

beneficiu de asemenea și pentru noi. Dezvoltarea de care beneficiază țările terțe este benefică și pentru

noi. Este un an important, așa cum spuneam, datorită Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (care au

punctul final în 2015, n.r.) dar și a Obiectivelor Dezvoltare Durabilă pe care le vom agrea la toamnă.

EurActiv.ro: Ați urmărit dezbaterile de la evenimentul de astăzi (Zilele Cooperării Internaționale, n.r.). Ce

concluzii puteți menționa legat de abordarea cooperării pentru dezvoltare în România.

Amalia Garcia-Tharn: Trebuie să spun că sunt impresionată, este prima dată când vin în România, nu știu

mult despre cooperarea pentru dezvoltare din țara voastră dar România a făcut un efort deosebit.

Ministerul Afacerilor Externe a avut o contribuție importantă la raportul pe care îl vom publica la sfârșitul

anului despre coerența politicilor pentru dezvoltare, am fost impresionată de angajamentul la nivelul

Guvernului, al societății civile. Nu este unul întâmplător, este un angajament real. Chiar faptul că

participăm la a opta ediție a acestui eveniment demonstrează acest angajament din partea tuturor

actorilor importanți. Discuția a fost foarte clarificatoare și în ce privește implicarea Parlamentului, al

Ministerului de Externe, ONG-urilor.

Am aflat de asemenea care poate fi contribuția importantă a României în cooperarea pentru dezvoltare.

Este foarte interesantă abordarea experienței de tranziție către democrație. Am auzit acest lucru de

câteva ori în Bruxelles, dar și mai mult s-a discutat în această dimineață, am înțeles exact în ce poate

consta. Am auzit răspunsuri foarte concrete: reforme administrative, creșterea capacității instituționale,

pentru a deveni un membru UE și mi-a plăcut foarte mult mesajul României că, fiind una dintre țările care

a intrat în UE mai recent, a intrat cu toate drepturile de membru al Uniunii și trebuie să își facă vocea

auzită, și în Bruxelles și pe plan internațional. Experiența mea, din întâlnirile de lucru din Bruxelles, este că

reprezentanții țării voastre au în mod real un punct de vedere. Romania nu ia cuvântul de fiecare dată dar

atunci când o face, mesajul este extrem de valoros.

VIDEO Interviu Simon Maxwell, expert: „Cea mai mare reducere a sărăciei din istorie;

Grecia, posibil candidat pentru asistență umanitară?, HotNews.ro, EurActiv.ro, autor: Ioana Morovan

Simon Maxwell, Senior Research Associate, Overseas Development Institute a vorbit într-un interviu acordat cu ocazia „Zilelor internaționale ale dezvoltării” despre sumele care ar trebui alocate de țările UE cooperării pentru dezvoltare și de opinia sa privind posibilitatea ca Grecia să devină beneficiar de ajutor pentru dezvoltare. EurActiv.ro: Domnule Simon Maxwell, dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabila stabilite, în prezent, la nivel internațional, care în opinia dv. este fezabil să fie atinse până la termenul limită stabilit, de la caz la caz? Simon Maxwell: Știți, chestiuni precum eliminarea completă a sărăciei, asigurarea unei bune educații pentru toată lumea, rezolvarea tuturor problemelor de sănătate, inclusiv bolile infecțioase, a asigura pacea și a proteja și mediul în același timp, înseamnă să ceri foarte mult. Cred că este foarte improbabil să obținem toate astea până în 2030, nu vom putea creea paradisul pe Pământ în numai 15 ani. Dar a avea ținte ambițioase poate direcționa mintea omului. Felul cum sunt formulate propunerile din documentul care va fi adoptat la New York, în septembrie, înseamnă practic că acestea vor fi obiective globale iar fiecare țară își poate stabili obiectivele proprii. Desigur, acest lucru nu va fi valabil numai pentru țările în curs de dezvoltare, dar și pentru România sau țările UE, să își stabilească propriile ținte. Spre exemplu în țara mea, în mod clar avem de lucru pentru a atinge obiectivele, iar chestiuni precum inegalitatea sau excluziunea trebuie să fie pe agenda factorilor de decizie. EurActiv.ro: Care credeți că sunt obiectivele cel mai aproape de a fi atinse, dintre toate acestea? Simon Maxwell: În ultimii ani a avut loc cea mai mare reducere a sărăciei din istoria omenirii. Am avut un target stabilit în anul 1990 pentru a reduce la jumătate rata sărăciei și a fost depășit. Desigur, nu peste tot și nu pentru toată lumea. Una dintre temele prioritare pentru noua generație va fi: „nu lăsa pe nimeni în urmă”. Dar dacă ne uităm la reducerea sărăciei și progresul în educație și domeniul sănătății putem spune că lumea este acum un loc mult mai bun decât era spre exemplu în anul 2000 când au fost stabilite ultimele obiective de dezvoltare. EurActiv.ro: Legat de politicile UE în domeniu, care credeți că ar trebui să fie prioritățile pe termen scurt, de exemplu unul-doi ani, să spunem? Simon Maxwell: Ce este interesant referitor la UE este că avem un ciclu bugetar pe șapte ani, care nu coincide cu mandatul politic, care este de 5 ani. Cadrul actual financiar este stabilit așadar până în 2020. Deci știm că sunt alocate anual circa 14-15 miliarde de euro asistenței pentru dezvoltare. Pare mult și chiar sunt mulți bani, putem face multe lucruri, dar am putea face și mai mult. Ar trebui să fie mai mulți bani, dacă comparăm cu promisiunile țărilor europene, suma este mult în urma celei promise. Dacă adunăm procentele promise din PIB pentru vechile și noile state membre, care ar trebui alocate politicii de cooperare pentru dezvoltare, suntem cu 38 miliarde de euro în urmă, pe an. Par să fie mulți bani și chiar

sunt dar trebuie să ajungem acolo pentru că, pe lângă problemele sociale, mai trebuie rezolvată și problema schimbărilor climatice care va necesita o sumă mare din investiții în energie regenerabilă, de exemplu. EurActiv.ro: O întrebare de context actual, referitoare la Grecia. Ar putea Grecia să treacă în categoria țărilor care să primească ajutor umanitar, sprijin financiar pentru dezvoltare? Simon Maxwell: Oricum, criza din Grecia este rezolvată. Vor fi mulți oameni care vor avea nevoie de ajutor, de protecție socială în Grecia și sunt sigur că Europa și instituțiile sale și țările, într-un fel sau altul, vor fi în poziția de a-i ajuta. Ceea ce este clar este că niciodată nu trebuie să ne rezolvăm problemele interne luând din resursele alocate celor mai sărace țări din lume.

Nu putem spune unei mame care riscă să moară la naștere, în Sierra Leone sau în Kenya, că ne vom opri

să finanțăm serviciile de sănătate din țara sa pentru că trebuie să ajutăm Grecia. Aceasta este o problemă

adițională, nu un substitut și așa cum a spus premierul nostru, David Cameron, nu ne vom rezolva

problemele noastre pe seama celor săraci, aceasta este o filozofie pe care trebuie să o adoptăm toți în

Europa. Sigur că trebuie să ne rezolvăm problemele dar nu trebuie să o facem prin a accentua sărăcia în

țările cele mai slab dezvoltate. EurActiv.ro: Deci spuneți că ar putea fi o soluție numai dacă nu afectează sumele alocate în acest moment țărilor cele mai sărace.

Simon Maxwell: Desigur, știți că sunt sute de milioane de copii pe planetă care trăiesc cu mai puțin de un

dolar pe zi, 40% din copiii care mor, pe planetă, mor din cauza malnutriției, sunt sute de mii care încă mor

din cauza malariei, femei care mor la naștere, acestea trebuie să fie prioritățile noastre pentru politica de

cooperare pentru dezvoltare. Dar să spunem că din cauză că ajutăm acești oameni, refuzăm să-i ajutăm

pe vecinii noștri? Desigur că nu. Suntem o comunitate în Uniunea Europeană și trebuie să lucrăm împreună.

VIDEO Interviu Anca Stoica (UNDP): „România, tot mai solicitată pentru a împărtăși experiența

de tranziție”

Experiența de tranziție în democrație a României, solicitată de statele partenere care beneficiază de sprijin pentru dezvoltare, rămâne principalul atu al țării noastre, a declarat reprezentanta Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), într-un interviu acordat EurActiv.ro.

EurActiv.ro: Care sunt principalele provocări ale României vizavi de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă,

aflate pe agenda internațională?

Anca Stoica: Provocările României se încadrează în provocările generale pe care comunitatea

internațională le are în privința SDG (Sustainable Deevelopment Goals). Și aș menționa trei dintre acestea,

nu neapărat în ordinea importanței. În primul rând, sunt foarte greu de comunicat, pentru că au termeni

foarte tehnici, dificil de înțeles de către publicul neinițiat. Provocarea constă în a reformula obiectivele pe

înțelesul tuturor.

O a doua provocare o reprezintă cadrul de monitorizare și de implementare a SDG. Chiar și comunitatea

internațională încearcă să găsească un cadru cât mai ușor de implementat, din păcate sunt foarte multe

ținte propuse. Așadar, provocarea României ar fi să transpună la nivel național toți acești indicatori într-

un cadru cât mai ușor de monitorizat. Aceasta, fiindcă obiectivele se monitorizează mai întâi la nivel

național și apoi se transpun la nivel internațional, global.

O altă provocare este cea legată de finanțarea acestor obiective de dezvoltare. Chiar la finalul acestei luni

comunitatea internațională se reunește la Adis-Abeba pentru a stabili care sunt acele mecanisme de

finanțare a implementării SDG fiindcă este nevoie de o mobilizare masivă de resurse financiare publice și

private. Și România va trebui să găsească resurse de finanțare, desigur, cu sprijin european, însă pe

această zonă România are încă niște probleme.

EurActiv.ro: Care credeți că sunt punctele forte ale României, în politica de cooperare în domeniul

dezvoltării, care ar fi acestea?

Anca Stoica: Având în vedere resursele limitate pe care România le alocă politicii de asistență pentru

dezvoltare, cred că ar trebui să ne axăm pe atu-ul principal: tranziția spre democrație. Experiența României

de tranziție este din ce în ce mai solicitată de statele partenere și ar trebui să capitalizăm cât mai mult în

acest sens. Rămâne principalul nostru atu.

Un alt atu este flexibilitatea cu care putem aloca resurse în mobilizrea expertizei României, în folosul

statelor partenere. Aici, aș vrea să menționez un instrument foarte bun creat de Ministerul de Externe:

fondul de mobilitate, implementat în parteneriat cu UNDP , este un fond care permite finanțarea și

mobilizarea experților români în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea statelor

partenere. Lucrăm în multe domenii, de la asistența electorală, integritate, anticorupție, până la securitate

alimentară, am avut solicitări din foarte multe domenii. Cam acestea sunt atu-urile României, în lipsa unei

finanțări solide.

EurActiv.ro: Din punct de vedere al evoluției României, ca stat donator, unde o vedeți în următorii 10 sau

chiar 20 de ani?

Anca Stoica: 10 ani este deja o perioadă destul de lungă, dar ca viziune, cred că România se va întări foarte

puternic ca donator. Sperăm să avem o nouă lege pentru asistența pentru dezvoltare până la finalul acestui

an astfel încât România și Ministerul Afacerilor Exeterne, dar și ministerele de linie, să poată implementa

singure toate programele lor de asistență pentru dezvoltare, ceea ce este un pas important în procesul

României de a deveni un donator stabil.

În următorii ani, cred că aș face anumite schimbări la nivel strategic, aș încerca să orientez România mai

degrabă către mai puține state partenere și mai puține arii tematice, astfel încât puținele resurse și

experiența de tranziție să ne ajute să ne stabilim ca donator important măcar pe anumite arii tematice.

Faptul că ne extindem pe prea multe ne limitează impactul, aceasta ar fi o recomandare pentru viitor.

Apoi, aș reorienta puțin politica, dinspre statele mai „aglomerate”, ca beneficiari, favorite ale marilor

donatori, către statele care primesc mai puține resurse, precum Bangladesh, Burundi și așa mai departe,

unde impactul ar fi mult mai mare.

Deirdre de Burca, World Vision: Guvernele nationale sunt responsabile cu facilitarea dezvoltarii durabile, HotNews.ro, autor: Mihaela Tivdă

Agenda Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dezvoltarea post-2015 are la bază așa-numitele Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG - Sustainable Development Goals), care urmează să substituie Obiectivele de Dezvoltare ale Milleniului (MDG - Millennium Development Goals), la sfârşitul acestui an. Invitaţii Şcolii Române de Dezvoltare au discutat astfel punctele centrale ale Agendei Post-2015, care va fi lansată în cadrul summit-ului din septembrie 2015.

Principalele declaraţii făcute de Deirdre de Burca, în cadrul Şcolii Române de Dezvoltare, 8 iulie 2015:

World Vision vrea să se asigure că drepturile copiilor și tinerilor sunt respectate și incluse pe agenda post-2015;

Beyond 2015 Group este o campanie globală a societății civile, creată în 2010, care reuneşte peste 1000 de organizaţii non-gvernamentale din 132 de ţări din întreaga lume;

Trebuie să începem să dezvoltăm legături strânse cu cei din afara sectorului nostru, trebuie să fim eficienți la nivel global, regional, naţional și chiar subnațional (la nivelul local al țării). Este o provocare mare însă trebuie să fim conectați între noi;

SDG-urile se concentrează pe o arie de domenii mult mai mare; EU Task Force se adresează tuturor cetățenilor, atât din statele membre ale Uniunii Europene

cât și cei care nu sunt din UE; Există opinii distincte cu privire la ceea ce ar trebui să conțină Agenda Post-2015 însă, în mare

parte, toți împărtășim aceeași viziune, agenda fiind mult mai consolidată; Este important să recunoaștem că MDG-urile (Millenium Development Goals) au înregistrat

reușite în unele domenii însă, aceste obiective ne-au ajutat să vedem ce probleme au rămas nerezolvate. De exemplu, în cazul MDG-urilor, accentul a fost pus pe un număr limitat de domenii, în special pe economic (ca de exemplu, reducerea sărăciei și a foametei), în timp ce alte domenii (precum mediul înconjurător) au fost de-a dreptul neglijate. Avem astfel nevoie de un modul mult mai integrat, de dezvoltare care să abordeze atât problemele economice cât și pe cele sociale și cele legate de mediu;

Există voci care consideră că cele 17 obiective SDG sunt prea numeroase însă, adevărul este că, dacă ne dorim cu adevărat o agendă îmbunătățită, care să abordeze problema inegalităților, a sărăciei sau cea a migrației, trebuie să ne adresăm fiecărui domeniu în parte;

Dacă vrem o schimbare de paradigmă, trebuie să fim înțelegători în ceea ce privește modul în care abordăm problema; SDG-urile, un potenţial cadru de transformare, potețial deoarece sunt un subiect extrem de disputat în momentul actual: sunt ele prea utopice, prea ambițioase? Sau poate că sunt singuerle care pot schimba în bine lumea în care trăim;

Totul depinde de noi, de aceea trebuie să contribuim cu toții dacă vrem ca această transformare să aibă loc;

Agenda SDG evoluează de la tradiționala agendă de ajutor a MDG-urilor la o agenda bazată mult mai mult pe cooperarea internațională (guvernanță globală), o agenda care deja este comună, mai ales că UE a insistat ca aceasta să poată fi aplicată în cazul tuturor statelor. Această agendă aparține în totalitate tuturor; toate aceste obiective trebuie implementate de toate statele lumii însă, este foarte probabil ca în anumite state unele obiective stabilite de noua agendă să se potrivească mult mai mult decât în cazul altora;

Față de MDG-uri, SDG-urile presupun o mai bună abordare a drepturilor omului; Este importantă recunoașterea multi-dinamică a sărăciei;

Indicatori alternativă ai creșterii economice au fost incluși pe agenda post-2015. În acest moment suntem, la nivel global, "obsedați” de măsurarea PIB-ului însă, ca indicatori ai progresului, ar trebui incluse capitalul social, cel de mediu și cel uman;

Participarea este un element-cheie în implementarea SDG-urilor. Însă cum îi putem determina pe ceilalți să se implice în dezvoltarea sustenabilă? Guvernele au responsabilitatea principală de a crea și facilita cadrul necesar unei bune dezvoltări a acestor obiective (idea unui parteneriat global, ale cărui rezultate vor putea fi evaluate abia după 15 ani);

Trebuie să recunoaștem că, în ciuda încurajării egalității între actorii statali, există în continuare uriașe inegalităţi între state în ceea ce privește bogăția, resursele și puterea de care dispun acestea;

Ce urmează? Vom stabili un așa-numit SDG Watch, în Bruxelles, o platformă dedicată tuturor organizațiilor interesate să urmărească buna implementare a acestor obiective;

Beyound 2015 Toolbox – presupune un set de instrumente care vor servi nevoilor tuturor instituțiilor și organizațiilor din acest domeniu, la nivel naţional.

VIDEO Scoala Romana de Dezvoltare. Conferinta internationala, HotNews.ro, autor: Ioana Morovan

Natalia Budescu, preşedinte, FOND (fondromania.org): - Specificitatea Şcolii Române de Dezvoltare constă în faptul că este un spaţiu unic care aduce laolaltă actori relevanţi în domeniul dezvoltării, precum instituţii publice, reprezentanţi ai mediului academic şi organizaţii nonguvernamentale care dezbat o problemă care ne priveşte pe noi toţi: cooperarea pentru dezvoltare;

Carmen Burlacu, secretar de stat pentru afaceri globale, Ministerul Afacerilor Externe (mae.ro): - Unul din principalele obiective ale României, ca ţară donatoare, este întărirea capacităţiilor de implementare a cooperării pentru dezvoltare; - Anul 2015 este plin de semnificaţii în special în ceea ce priveşte implicarea activă în sprijinirea dezvoltării la nivel global; - Agenda de dezvoltare post – 2015: viitorul acestei Agende trebuie să fie universal şi aplicabil tuturor ţărilor, fie ele dezvoltate sau în curs de dezvoltare; - Toate cele trei dimensiuni ale agendei privind dezvoltarea sustenabilă: dimensiunea economică, dimensiunea socială şi cea a mediului înconjurător sunt la fel de importante precum sunt cele ale păcii şi

securităţii interne şi intenaţionale; alături de valori precum apărarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept; - Noul parteneriat pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltarea sustenabilă implică nu doar guvernul ci şi actori relevanţi, precum cei din mediul privat, societatea civilă sau instituţiile culturale şi academice; - Obiectivele sunt implementate atât prin mijloace financiare cât şi non-financiare: consolidarea capacităţilor, transferul de tehnologie, un mediu economic favorabil; - În prezent, România face parte din comunitatea ţărilor donatoare iar perioada 2007-2014 a oferit ţărilor aflate în curs de dezvoltare aproximativ 4 miliarde de lei ca asistenţă oficială; - UE este cel mai mare donator global în ceea ce priveşte oferirea ajutorului umanitar iar România contribuie la bugetul Uniunii cu fonduri destinate ţărilor subdezvoltate (regiunea Mării Negre, nordul Africii şi Orientul Mijlociu); - Republica Moldova rămâne prioritatea României în această regiune, dată fiind poziţia geografică şi strategică a țării în regiune; - Interesul societăţii civile faţă de acest subiect a crescut în 2015, ca dovadă au existat 58 de proiecte depuse de 53 de organizaţii din cadrul societăţii civile şi instituţii educaţionale româneşti. Dintre acestea, doar şapte au fost selectate drept câştigătoare (n.r. printre aceste proiecte se numără şi We develop!, care urmează să fie implementat de EurActiv România, în parteneriat cu HotNews.ro şi CRPE);

Anca Stoica, manager proiect, UNDP - Centrul Regional pentru Europa şi Asia Centrală (undp.org): - Anul 2015 marchează un capitol important al dezvoltării internaţionale, rezumate în aşa-numitele obiective de dezvoltare durabilă (SDG) care conţin obiectivele comunităţii globale pentru următorii 15 ani; din acest motiv Comisia Europeană a desemnat anul 2015 ca "Anul European pentru Dezvoltare"; - În ultimii trei ani, UNDP şi UNDG (undg.org) au facilitat organizarea unor discuţii care au creionat modul în care vor arăta următorii 15 ani în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă; - SDG sunt extrem de complexe şi vizează domenii mult mai largi de interes (infrastructură, crearea locurilor de muncă, inegalitatea de şanse etc.), spre deosebire de MDG (Millennium Development Goals) care se concentrau aproape în exclusivitate pe eradicarea sărăciei; - Acest nou set de obiective (SDG) se adresează tuturor ţărilor, nu doar celor bubdezvoltate sau în curs de dezvoltare; - Parteneriatul cu MAE s-a concentrat în ultimii trei ani pe două direcţii importante: întărirea capacităţii ministerului de externe în implementarea obiectivelor de dezvoltare şi asigurarea suportului în implementarea proiectelor derulate în parteeriat cu alte insituţii publice sau ONG-uri din România;

Simon Maxwell, Senior Research Associate, Overseas Development Institute (www.odi.org): - Raportul MDG (Millennium Development Goals) pe 2015 punctează anumite îmbunătățiri, cifrele au scăzut dramatic față de 1990 când, de exemplu, rata sărăciei extreme în țările aflate în curs de dezvoltare era de 1.926 milioane, față de 836 milioane în 2015; -SDG Zero Draft va fi discutat în septembrie, la New York - include nu dar problema eradicării sărăciei ci și chestiuni legate de mediu, eradicarea foametei, asigurarea dreptului la educației și a egalității de gen, combaterea inegalităților, creștere economică, protejarea planetei, întărirea politicilor guvernamentale și revitalizarea parteneriatului global; Preambulul acestui document draft este contestat îndeosebi de G77; - Dacă eliminăm fenomenul foametei și reușim să combatem sărăcia, putem garanta o lume mai sigură, mai egală și mult mai cuprinzătoare;

- SDG Zero Draft cuprinde 17 scopuri principale, 169 obiective și peste 300 de indicatori de care trebuie să ținem cont; ori asta e ridicol deoarece multe din scopurile propuse nu ar trebui încadrate în această categorie; așadar cum facem alegerea corectă? - Textul privind noua agendă a Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă este în mare parte agreat, punctul cheie este găsirea unui echilibru - oferta corectă, intervalul de timp este esențial; - Rețeaua trebuie să fie completă - NGO, think-tanks, autorități (network closure); Presiunea din partea societății civile determină într-un final autoritățile să ia măsuri în acest domeniu; - Dacă ONG-urile și societatea civilă ar face lobby pentru dezvoltarea sustenabilă, oamenii politici ar putea pune pe agenda discuțiilor din parlament astfel de probleme așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul Angliei (Gordon Brown și Tony Blair); - UE a făcut o promisiune țărilor în curs de dezvoltare. UE și statele sale membre au promis că până în 2015 Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă vor atinge în țările dezvoltate 0.7 iar în cele subdezvoltate 0.33. - Nimeni nu îi va cere, spre exemplu, Greciei să crească ajutorul pentru dezvoltare - trebuie să fim realiști cu anumite aspecte; - Sunt 38 de miliarde de euro mai puțini decât am promis; dacă aceste țări au făcut o promisiune, consider că ar trebui să și-o respecte; - Noile frontiere de dezvoltare. Trebuie să înțelegem că agenda de dezvoltare se schimbă; - În lume au mai rămas doar 31 de țări extrem de sărace (din 78 câte au fost inițial), țări ”fragile”, majoritatea dintre ele au trecut prin războaie civile sau se confruntă cu alte conflicte, au guverne extrem de slabe iar conceptul de stat este inexistent (ex. Somalia); În cazul acestor state, nimeni nu mai crede că banii vor rezolva problemele; - Trebuie să vedem care sunt prioritățile: să trimitem bani sau forțe de pace,consultanți? Vrem să investim în proiecte sau în ajutoare? - Problemele care trebuie rezolvate: stabilitatea financiară, corupția, schimbările climatice, resursele naturale, securitatea alimentară, reglementări și legi comerciale, migrație, securitate energetică, conflicte etc. - Este Europa răspunsul potrivit? Mulți răspund afirmativ deoarece ”Europa există”. Cred că este însă un răspuns greșit. UE, NATO, Consiliul European sunt instrumente utile care trebuie însă să convingă miniștrii și guvernele că sunt alegerile potrivite; - UE oferă mai mulți bani decât Națiunile Unite, astfel că putem profita de acest avantaj; Cele mai mari sume alocate ca ajutoare pentru dezvoltare merg tot în Europa (31%, majoritatea în Turcia), urmate apoi de cele alocate Africii de Sud (28%), Africii de Nord (7%); - Fiecare dintre noi ar trebui să se întrebe: ce poate face Europa pentru noi? Este de neconceput că Federica Mogherini nu consideră migrația un subiect prioritar pe agenda europeană, dată fiind presiunea venită din statele membre care se confruntă cu acest fenomen;

Principalele sesiuni din cadrul evenimentului au inclus: profilul României de donator internațional - Ce

valoare adaugată poate aduce România în domeniul dezvoltării internaționale? Care este expertiza și

lecțiile invățate ce pot fi date mai departe? Cum poate contribui România ca stat donator în următorii 10-

20 de ani?; asigurarea unei abordări coerente asupra dezvoltării în contextul noii agendei globale pentru

dezvoltare – cum facem astfel încât politicile naționale și ale Uniunii Europene să nu submineze eforturile

țărilor în curs de dezvoltare?, precum și o serie de ateliere tematice - Migrație și dezvoltare, Crearea unui

mecanism regional pentru protecția copilului, Asistența Umanitară – Ce proiecte și intervenții umanitare

sunt desfășurate de organizații neguvernamentale din România?, Implicarea tinerilor în dezvoltare,

Egalitate de șanse și dezvoltare – Cum se traduce egalitatea de gen în realitățile vieții de zi cu zi din statele

aflate în curs de dezvoltare?

Școala Română de Dezvoltare – cel mai important eveniment național dedicat tematicii cooperării internaționale pentru dezvoltare, între 8 și 10 iulie, la București, autor: Adrian

Călugăru

http://politicall.ro/scoala-romana-dezvoltare-important-eveniment-national-dedicat-tematicii-cooperarii-internationale-dezvoltare-intre-8-10-iulie-bucuresti/ ,

FOND – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România împreună cu

Ministerul român al Afacerilor Externe și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – Centrul

Regional pentru Europa și Asia Centrală organizează, între 8 și 10 iulie, cea de-a VIII-a ediție a Școlii

Române de Dezvoltare.

„Zilele Dezvoltării Internaționale” reprezintă un eveniment organizat în contextul Anului European pentru

Dezvoltare – 2015, cu scopul de a atrage atenția asupra rolului României ca stat donator de asistență

oficială pentru dezvoltare (AOD) și asupra eforturilor întreprinse de România, în calitate de actor global,

pentru eradicarea sărăciei în lume.

În cei 8 ani, Școala Română de Dezvoltare a reunit peste 700 de participanți români și străini, experți

guvernamentali, ai societății civile, reprezentanți media, ai mediului academic și sectorului privat cu scopul

de a contribui la îmbunătățirea politicii naționale de cooperare pentru dezvoltare astfel încât aceasta să

răspundă angajamentelor internaționale asumate în anul 2007 de România, odată cu aderarea la Uniunea

Europeană.

În lumea întreagă, 1 din 5 persoane trăieşte în sărăcie extremă, cu mai puţin de un 1.25 dolari pe zi.

Jumătate din populaţie trăieşte cu mai puţin de 2.5 dolari/zi, iar 80% cu mai puţin de 10 dolari, din cei 2.2

miliarde de copii, jumătate trăiesc în sărăcie iar 20.000 persoane mor în fiecare zi din cauza foametei.

Idei de la Școala Română pentru Dezvoltare, www.blidaru.net

Între 8 și 10 iulie, la București, a avut loc Școala Română pentru Dezvoltare/Romanian Development Camp.

Ajunsă la ediția a VIII-a, ediția de anul acesta a avut loc sub motto-ul „Zilele Cooperării pentru Dezvoltare”,

aducând pasionați de dezvoltare din diferite sectoare: federații, asociații, fundații, think-thank-uri, grupuri

informale, instituții, universități, organizații internaționale și nu numai, toate acestea active în domeniul

dezvoltării internaționale și cooperării pentru dezvoltare.

Paneluri pe subiecte de interes

Panelurile propuse de organizatori, pe lângă faptul că s-au remarcat prin calitatea invitaților și pregătirea

acestora, au propus subiecte de actualitate, dar și care vor ajunge pe ordinea zilei în viitorul apropiat. S-a

discutat, de exemplu, despre coerența politicilor pentru dezvoltare, despre obiectivele de dezvoltare

sustenabilă, despre ce poate România să facă pentru a-și contura mai bine profilul de donator

internațional. Voi aminti mai jos toate secțiunile din program, având în vedere să fac câteva precizări la

fiecare.

Sesiune de deschidere cu key-note speaker de la ODI

Sesiunea de deschidere a #DevCamp8 a avut invitați și vorbitori din Ministerul Afacerilor Externe (Carmen

Burlacu, Secretar de Stat pentru Afaceri Globale), UNDP – Regional Centre for European and Central Asia

(Anca Stoica, Manager de Program) și din cadrul platformei FOND (Natalia Budescu, Președinte FOND).

Momentul principal l-a avut, însă, Simon Maxwell, Senior Research Associate la Overseas Development

Institute, care a avut o prezentare moderată despre dezvoltarea internațională și provocările dezvoltării

sustenabile, o intervenție care a evidențiat și punctele forte ale ecosistemului actual, dar și pe cele slabe,

care au nevoie de îmbunătățiri. A ridicat o serie de întrebări cu privire la ce vom face în momentul în care

vom simți încălzirea globală (și cred că exemplul cu cămile pe sub Brandenburg Gate a rămas în mintea

tuturor participanților, la fel ca harta schimbărilor climatice din Europa), cu privire la sistemul actual

internațional. Prezentarea a fost mult mai complexă și am apreciat faptul că a transmis audienței

principalele puncte de pe agenda dezvoltării internaționale, din acest moment, într-o formă

comprehensibilă. (…)

Concluzionând, pe scurt, mă bucur că am avut ocazia să particip la Școala Română de Dezvoltare. Sesiunile

au fost interactive, am avut ocazia să mă întâlnesc cu alte persoane active în domeniul dezvoltării

internaționale, să discut diferite probleme, să îmi conturez mai bine ideea de temă pentru lucrarea de

licență. Mai mult, informațiile și resursele descoperite sunt extrem de utile.

Școala Română de Dezvoltare – Dezvoltarea internațională în social media, autor: Andra Alexandru

Promovarea prin intermediul rețelelor sociale a cauzelor și proiectelor din domeniul dezvoltării internaționale a fost tema workshop-ului susținut de noi în cadrul Școlii Române de Dezvoltare, eveniment care s-a desfășurat între 8 și 10 iulie în București.

Discuția a avut în vedere evidențierea impactului tehnologiilor digitale asupra accesului la informații și a dezvoltării de comunități în jurul unor idei sau cauze, în special în țările în curs de dezvoltare și în cele sub-dezvoltate. După cum indică și datele publicate de International Telecommunication Union în raportul ”ICT Facts and Figures – The world in 2015”, pentru fiecare utilizator de internet în țările dezvoltate sunt

alți doi în cele în curs de dezvoltare, iar aproximativ 10% din persoanele care trăiesc în țările cel mai puțin dezvoltate au acces la internet. Așadar, există oportunități reale pentru ONG-uri de a-și promova proiectele și de a realiza campanii de informare sau strângere de fonduri oriunde în lume.

Prezentarea modului în care pot fi utilizate eficient rețelele sociale de către ONG-urile care activează în domeniu a avut în vedere câteva din cele mai importante platforme la nivel mondial, dar și punctual, în România. Toate aceste au fost completate de studii de caz, fie campanii care au integrat social media în mixul de comunicare, fie campanii exclusiv online, precum #donateyourvoice a Canadian Women’s Foundation sau #joy4nepal a lui Alex Găvan.

Focus on sustainable production & consumption, autor: Lázló Borbély

http://www.borbelylaszlo.ro/news/focus-on-sustainable-production-consumption- patterns/?lang=en

Hightlights from the EYD 2015, Romanian Development Camp, CONCORD Europe, autor: Francesca Minniti http://www.concordeurope.org/blogs/eudevblog/207-highlights-from-the-eyd2015-romanian-development-camp

2015, Anul European pentru Dezvoltare, dedică luna iulie copiilor și tinerilor

2015 a fost desemnat Anul European pentru Dezvoltare. Fiecare lună a anului a fost împărțită tematic,

astfel încât să acopere 12 probleme majore cu care se confruntă societatea în prezent. Luna iulie cuprinde

activități și politici dedicate copiilor și tinerilor de pretutindeni. Vezi tematica următoarelor șase luni și ce

propune UE ca subiecte majore de discuție, pe agenda politicii publice.

Noțiunea de ”An European” există încă din anul 1983, iar primul ”An European” a fost dedicat

întreprinderilor mici și mijlocii. În majoritatea cazurilor, ”Anul European” a înregistrat rezultate pozitive, în

sensul că anumite subiecte specifice inaccesibile până atunci publicului general, au putut fi discutate pe

larg, de-a lungul unui an întreg.

În cadrul sesiunii dedicate Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (SDG), în cea de-a opta ediție a Școlii

Române de Dezvoltare, Francesca Romana Minniti, Ofițer de proiecte pe EYD2015, EYD Task Force,

CONCORD, a declarat că SDG-urile sunt obiective extreme de atractive dar complexe, motiv pentru care

ele trebuie ”traduse” în cuvinte simple, astfel încât publicul larg să le poată înțelege cu ușurință, dintr-o

perspectivă mult mai pozitivă.

Nu toți avem timpul necesar parcurgerii documentelor complexe ale SDG-urilor, de aceea trebuie

”traduse”(...). Astfel de inițiative, precum Anul European pentru Dezvoltare 2015 (EYD2015), reprezintă

încercări ale instituțiilor europene de a explica, pe înțelesul tuturor cetățenilor europeni, politici complexe

(n.r. precum dezvoltarea durabilă), a declarat repezentanta CONDORD, Francesca Romana Minniti.

La fel ca în cazul celorlalți ”Ani Europeni”, anul 2015 cuprinde momente-cheie ale politicii de dezvoltare,

care oferă cetățenilor obișnuiți, șansa de a percepe lucrurile care îi privesc într-o lumină mai clară.

Şcoala Română de Dezvoltare, Ediţia a VIII-a, Zilele Dezvoltării Internaţionale

În perioada 8-10 iulie 2015, a avut loc în București evenimentul intitulat ”Școala Română de Dezvoltare –

Zilele Dezvoltării Internaționale”. Cea de-a VIII-a ediție organizată de către Federația Organizațiilor

Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND) cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe si al

Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală. După

cum a menționat și dna Natalia Budescu, președinte FOND, această Școală este un spațiu de interacțiune

și dezbatere pentru toți cei care își doresc să afle informații despre profilul României ca stat donator de

ajutor umanitar și ajutor pentru dezvoltare.

Școala Română de Dezvoltare este un eveniment anual care își propune să reunească actori relevanți în

domeniul cooperării pentru dezvoltare, iar pe durata celor 3 zile de activități, au participat membri ai

societății civile, îndeosebi din partea organizațiilor non-guvernamentale, alături de reprezentanți ai

instituțiilor publice care acționează în domeniul dezvoltării internaționale. În momentul de față, sunt 31

de țări la nivel internațional ce au venituri scăzute, iar multe din acestea sunt fragile din punct de vedere

politic și social, făcând în acest fel obiectul ajutorului pentru dezvoltare.

În ceea ce privește lista invitaților speciali, s-au remarcat atât nume autohtone, precum și vorbitori din

străinătate, reprezentând instituții sau organizații precum: Ministerul Afacerilor Externe, Programul de

Asistență Oficială pentru Dezvoltare al României, Institutul Overseas Development din Marea Britanie,

Asociația Română pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională (ARCADIA), Parlamentul României –

Comisia pentru Politică Externă, European Centre for Development Policy Management, World Vision

Bruxelles, Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat, Parlamentul României – Comisia

pentru Afaceri Europene, Universitatea din Leeds (Marea Britanie), Confederația Concord, Global Focus,

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Europe Aid, Ministerul Tineretului și Sportului ș.a.

Ediția din acest an a fost organizată în contextul Anului European pentru Dezvoltare, lista vorbitorilor

incluzând o serie de experți din partea instituțiilor europene și ale organizațiilor ce activează în Bruxelles.

Pe parcursul celor trei zile s-a discutat mult despre noile obiective pentru dezvoltare, care vor fi stabilite la

nivel internațional cu accentul pus pe sustenabilitate. Evenimentul a fost deschis de dna Secretar de Stat

Carmen Burlacu din cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe și de invitatul special Simon Maxwell,

Institutul Overseas Development din Marea Britanie.

Dna Carmen Burlacu a avut o intervenție oficială în care a prezentat o serie de elemente de politică ale

Ministerului Afacerilor Externe cu privire la Politica de Cooperare pentru Dezvoltare (a se vedea

http://mae.ro/node/1381).

Dl Simon Maxwell din partea Institutului Overseas Development din Marea Britanie a menționat că în

varianta de lucru a Organizației Națiunilor Unite există 17 obiective, 169 de ținte de îndeplinit și 300 de

indicatori pentru măsurarea performanței, în condițiile în care Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului

erau în număr de 8. Spre deosebire de vechea agendă ONU, valabilă inclusiv pentru anul 2015, noua

agendă este una universală și face legătura dintre mediu și dezvoltare în toate ariile de acțiune.

Cu acest prilej, dl Laszlo Borbely, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, a prezentat dezvoltarea

sustenabilă ca fiind „dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului fără să compromită abilitatea

generațiilor următoare de a răspunde propriilor lor nevoi”.

În privința informațiilor prezentate despre ajutorul umanitar european, s-a menționat faptul că 31% din

cuantumul total se îndreaptă spre țări din Europa, Turcia aflându-se în topul beneficiarilor.

Dl Geert Laporte de la European Centre for Development Policy Management a adus în discuție schimbările

de direcție în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare: posibilul sfârșit al paradigmei Nord-

Sud și o abordare integrată/ comună în privința provocărilor universale pe care le presupune dezvoltarea

internațională; trecerea spre politici coerente în domeniul dezvoltării sustenabile; noi surse de finanțare

pentru dezvoltare care să fie combinate cu politici eficiente; o nouă „guvernanță globală” în materie de

ajutor pentru dezvoltare; un loc legitim pentru Africa în sistemul internațional (o reprezentare mai bună la

nivel de ONU).

Caracterul interactiv al evenimentului a fost subliniat prin organizarea zilnică a unor ateliere tematice

precum: Promovarea dezvoltării prin intermediul Social Media; Implicarea tinerilor în dezvoltare; Rețele

regionale de donatori emergenți: rolul membrilor universitari; Migrație și dezvoltare; Finanțarea

dezvoltării și dezvoltarea finanțării: rolul băncilor pentru dezvoltare multilaterală; Crearea unui mecanism

regional pentru protecția copilului; Egalitate de șanse și dezvoltare – Cum se traduce egalitatea de gen în

realitățile vieții de zi cu zi din statele aflate în curs de dezvoltare?; Asistența Umanitară – Ce proiecte și

intervenții umanitare sunt desfășurate de organizații neguvernamentale din România?, Experiențele

migranților în România.

Referitor la punctele tari ce caracterizează România din punct de vedere al migrației, dna Romina Matei

de la Institutul Intercultural din Timișoara a precizat că: legislația românească este conformă cu acquis-ul

comunitar; iar faptul că statul român nu face parte din zona Schengen ne ajută să nu ne confruntăm cu

probleme neașteptate în domeniul migrației. Avem o politica națională prudentă, iar rata de absorbție a

fondurilor europene pe proiecte privind migrația este de peste 90%. Concluzia a fost că România are un

număr redus de imigranți, iar opinia publică este una tolerantă.

Chiar dacă Școala Română de Dezvoltare a durat doar 3 zile, participanții s-au arătat dornici să continue

procesul de învățare început în acest context. Se poate observa că există în România un cadru propice

ajutorului pentru dezvoltare, iar țara noastră poate să-și construiască un brand în acest sens, cuantificând

experiența pe care o are pe zona tranziției democratice, a aplicării legii, a protecției copilului și asistenței

sociale, dar nu numai.

Institutul European din România, a cărui misiune este aceea de a furniza expertiză în domeniul afacerilor

europene administrației publice, mediului de afaceri, partenerilor sociali şi societăţii civile, a fost prezent

la acest eveniment prin intermediul d-nilor Vladimir Guleac, expert, Compartimentul Relații Publice și

Protocol și Mihai Sebe, expert, Serviciul Cercetare și Formare în Afaceri Europene și a d-rei Eliza Vaș, expert,

Biroul Studii și Analize.

Mai multe informații despre acest eveniment sunt disponibile pe site-ul web al FOND:

http://www.fondromania.org/pagini/ index.php, precum și pagina de Facebook:

https://www.facebook.com/FONDRomania.

Sursa : Newsletter Institutul European din Romania, iulie 2015

http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/newsletter_iulie_2015.pdf

Anexa I

http://epochtimes-romania.com/news/ce-poate-face-romania-ca-donator-international---235658

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20284016-live-video-miercuri-8-iulie-scoala-romana-dezvoltare-conferinta-internationala.htm?nomobile=

http://www.worldeventer.com/event/scoala-romana-de-dezvoltare-editia-a-viii-a-zilele-dezvoltarii-internationale,812680025520771

http://www.mae.ro/node/32815

http://www.euractiv.ro/video/Interviu-Simon-Lightfoot-Leeds-University-In-2015-se-contureaza-agenda-pentru-dezvoltare-pe-urmatorii-10-15-ani-910

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20295798-video-interviu-simon-lightfoot-leeds-university-2015-contureaza-agenda-pentru-dezvoltare-urmatorii-10-15-ani.htm

http://www.euractiv.ro/video/Interviu-Amalia-Garcia-Tharn-EuropeAid-Comisia-Europeana-%E2%80%9EAtunci-cand-ia-cuvantul-Romania-are-un-mesaj-extrem-de-valoros-899

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20295856-video-interviu-anca-stoica-undp-romnia-tot-mai-solicitata-pentru-mpartasi-experienta-tranzitie.htm

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20295856-video-interviu-anca-stoica-undp-romnia-tot-mai-solicitata-pentru-mpartasi-experienta-tranzitie.htm

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20297556-deirdre-burca-world-vision-guvernele-nationale-sunt-responsabile-facilitarea-dezvoltarii-durabile.htm

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20295847-videointerviu-simon-maxwell-expert-cea-mai-mare-reducere-saraciei-din-istorie-grecia-posibil-candidat-pentru-asistenta-umanitara.htm

http://digitaldiplomacy.ro/scoala-romana-de-dezvoltare/

http://digitaldiplomacy.ro/scoala-romana-de-dezvoltare-dezvoltarea-internationala-in-social-media/

http://www.euractiv.ro/we-develop/2015-Anul-European-pentru-Dezvoltare-dedica-luna-iulie-copiilor-si-tinerilor-896

http://blidaru.net/idei-de-la-scoala-romana-pentru-dezvoltare/

https://europa.eu/eyd2015/en/romanian-ngdo-platform/events/romanian-development-camp

http://politicall.ro/scoala-romana-dezvoltare-important-eveniment-national-dedicat-tematicii-cooperarii-internationale-dezvoltare-intre-8-10-iulie-bucuresti/

http://www.concordeurope.org/blogs/eudevblog/207-highlights-from-the-eyd2015-romanian-development-camp

http://merg.in/bucuresti/tag/zilele-dezvoltarii-internationale-2015-4052.html

http://gratieluimihailescu.ro/zilele-dezvoltarii-internationale/

http://merg.in/bucuresti/de-facut/avancronici/scoala-romana-de-dezvoltare-zilele-dezvoltarii-internationale-editia-a-viii-a-3549.html

http://unyouthdelegate.ro/inscrie-te-la-cea-de-a-viii-a-editie-a-scolii-romane-de-dezvoltare/

http://allevents.in/bucharest/%C8%98coala-rom%C3%A2n%C4%83-de-dezvoltare-edi%C8%9Bia-a-viii-a-zilele-dezvolt%C4%83rii-interna%C8%9Bionale/812680025520771#

http://www.fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=372637&title=live-video-miercuri-8-iulie-scoala-romana-de-dezvoltare-conferinta-internationala

https://www.youtube.com/watch?v=iClryOJLXEk – transmisie Ziua I

Anexa II

fggg