ȘCOALA DUMINICALĂ · 2020. 11. 26. · Cartea Evrei e un pic neobișnuită. Se încheie cu...

ȘCOALA DUMINICALĂ

DECEMBRIE 2020 - FEBRUARIE 2021

Nume ___________________________________________________________________________________________

3

CHEMAT SĂ FIE MOȘTENITORSCOPUL LECȚIEI: Să ne reamintim unele nume importante din

genealogia Domnului Isus; să înțelegem rolul central pe care l-a avut ”cartea neamului” în contextul misiunii Sale pe Pământ; să proclamăm moștenirea

noastră spirituală în Domnul Isus Cristos.

TEXTUL LECȚIEIMatei 1: 1–6, 16–17;

Evrei 1: 1–5

VERSETUL DE AUREvrei 1: 2

„[Dumnezeu], la sfârșitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus moștenitor al tuturor lucrurilor

și prin care a făcut și veacurile.” — Evrei 1: 2

CONTEXTUL LECȚIEI

EVANGHELIA DUPĂ MATEIÎncepând cu perioada robiei babiloniene în 586 îCr., ținutul Iudeii a fost aproape tot timpul sub ocupația unor forțe străine, care și-au impus voia asupra poporului. După babilonieni au venit persanii,

apoi grecii, și în final, Imperiul

Roman. În jurul anului 38 îCr.,

romanii l-au declarat pe Irod rege

al Iudeii. Irod a impus cultura

greacă și romană asupra evreilor,

mergând până acolo încât a ridicat

un templu zeiței Roma în cetatea

Cezarea Maritima. Evreii l-au

disprețuit pe Irod, nu doar datorită

6 DECEMBRIE 2020

4

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

• Biblia ne vorbește despre importanța memorării Cuvântului; să privim, de exemplu, la pasajele din Psalmul 119:105 și Matei 4:4. Din experiența fiecăruia, care metode de memorizare a Scripturii sunt cele mai eficiente?

faptelor lui, ci și pentru că nu era de origine evreu , prin urmare un rege nelegitim.

În acest context, Matei își începe Evanghelia cu genealogia Domnului Isus, care reprezintă mai mult decât o înșiruire de nume. Ea este veriga de legătură cu o perioadă istorică în care linia lui David deținea tronul și ne vorbește despre dreptul pe care-l are Domnul Isus la acest tron.

EPISTOLA CĂTRE EVREICartea Evrei e un pic neobișnuită. Se încheie cu salutări, asemenea altor epistole (Evrei 13:20-25), însă începutul e cu totul deosebit. Destinatarii epistolei au fost, cel mai probabil, creștini de origine evreiască, care treceau printr-o perioadă de persecuții, și erau tentați să renunțe la creștinism și să se reîntoarcă la calea cea veche, de unde ieșiseră odinioară (Evrei 10:32-39). Întrebările lor, care l-au determina pe autor să scrie Capitolul 1, parcă răsună în auzul nostru azi: ”despre îngeri știm; vrem să ne spui dacă Isus se compară în putere cu ei?” ”Isus a murit; mai are El putere să mântuie?” Autorul are niște răspunsuri foarte deslușite în acest capitol.

STRUCTURA LECȚIEI

1. De la nomazi la împărați (Matei 1: 1–6)• De la Avraam la Iese (v. 1-5)• De la Iese la Solomon (v. 6)

2. De la robi la Împărat (Matei 1: 16–17)• De la Iacov la Domnul Isus

(v. 16)• Neamurile de oameni (v. 17)

3. Împăratul ca Fiu (Evrei 1: 1–5)• Mai mare decât prorocii

(v. 1-2)• Așezat la dreapta Măririi

(v. 3)• Mai presus de îngeri (v. 4-5)

5

• Cum i-am putea răspunde unui frate (sau unei sore) care crede că Evrei 1:1-2, (alături de Coloseni 2:14) ne învață să nesocotim Vechiul Testament? Credeți că următoarele pasaje ne-ar putea fi de folos: Romani 15:4; 1 Corinteni 10:1-13; și 2 Timotei 3:16?

• Evrei 1: 4-5 conțin învățături cu privire la îngeri. Care alte texte adaugă dimensiuni importante la această învățătură? De exemplu, 2 Corintieni 11:14 și Coloseni 2:18.

• Care va fi impactul autorității Domnului Isus asupra slujirii noastre în săptămâna care ne stă în față? Unde este cea mai mare nevoie de schimbare: în gândirea noastră? În faptele sau în vorbirea noastră?

APLICAȚII PRACTICE

Matei le comunică cititorilor adevărul cu privire la moștenirea pământească Domnului Isus: El este regele promis pentru a binecuvânta toate neamurile. Tema majoră este credincioșia lui Dumnezeu, care-L situează pe Domnul Isus ca pasul final al împlinirii promisiunilor lui Dumnezeu, atât din vechiul cât și din noul legământ. Această temă a promisiunilor prin legământ ne pregătește pentru următoarele învățăturile legate de mesajul și misiunea Lui.

Autorul Epistolei către Evrei, prin comparație, se concentrează asupra moștenirii divine a Domnului Isus. Când și-a terminat lucrarea pe pământ, Domnul Isus a fost onorat de Tatăl, indicând o dată în plus, importanta acceptării mesajului Său.

Prin ambele pasaje, Duhul Sfânt ne îndeamnă să ascultăm cu atenție mesajul Domnului Isus. El este Fiul lui Dumnezeu, mai presus de orice înger sau proroc. El este Dumnezeu Însuși.

6

NOTIȚE

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

7

CHEMAT SĂ FIE EMANUELSCOPUL LECȚIEI: Să trecem în revistă alegerile cu care s-a

confruntat Iosif în momentele de decizie; să pătrundem mai bine înțelesul numelui Emanuel; să înălțăm o rugăciune de mulțumire

pentru darul care este Domnul Isus.

TEXTUL LECȚIEIMatei 1: 18–25

VERSETUL DE AURMatei 1: 20b–21

„Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce S-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea

va naște un Fiu, și-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” — Matei 1: 20b–21

CONTEXTUL LECȚIEI

Lecția de azi se concentrează asuprea unui personaj nebăgat în seamă, numit Iosif din Nazaret. Trecutul lui este neremarcabil, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, Nazaretul, locul în care locuia (Luca 2:4; 4:16, 22),

era un sat dintr-un ținut lipsit de importanță. Atât de neînsemnat era acest loc în zilele lui Iosif, încât nici măcar nu-l găsim menționat în vreo sursă din afara Bibliei. Nici măcar Iosephus Flavius, istoricul evreu din primul secol, nu include Nazaretul în lista localităților cucerite de romani în timpul marii revolte evreiești din anii 66-72 dCr.

13 DECEMBRIE 2020

8

Majoritatea locuitorilor din Nazaret din vremea aceea trăiau din munca câmpului sau a lucrului cu ziua; vieți simple la țară, după tipicul provinciilor ocupate de puterea romană (Ioan 1:46). Apoi, chiar la nivelul Nazaretului, Iosif era un om de rând. În Matei 13:55, localnicii îl resping pe Domnul Isus, numindu-l ”fiul tâmplarului” – cu referire la meseria lui Iosif.

Viața muncitorilor săraci din acea vreme era deosebit de grea; poate așa se explică și faptul că, după toate aparențele, Iosif n-a ajuns să vadă perioada de lucrare a Domnului Isus. Deși este menționat ca tatăl pământesc al Domnului Isus în Ioan 6:42, îl găsim pentru ultima oară în Evanghelii într-o întâmplare pe când Isus avea 12 ani (Luca 2:41-50). Este foarte puțin probabil ca Iosif să fi avut ceva școală, și e aproape sigur că nu știa să scrie sau să citească. De n-ar fi fost parte din familia Domnului Isus, Iosif ar fi fost pe dispărut cu totul de pe paginile istoriei.

În ciuda originilor sale modeste, totuși Iosif era deasupra semenilor săi cel puțin din două privințe. Mai întâi, era un descendent al regelui David (vezi Matei 1:1-16), și prin urmare, un membru al

liniei regale ale lui Israel. Așa se explică de ce și-a luat Iosif soția însărcinată și a dus-o din Galileea până la Betleem (un sat Iudeu, la 6 mile de Ierusalim) pentru a se prezenta la recensământul roman (Matei 2:1; Luca 2:1-4). Betleemul a fost locul de naștere al lui David (1 Samuel 16:1). Era un fapt cunoscut că Mesia urma să vină prin linia lui David, și urma să domnească asupra lui Israel de pe tronul restaurat al acestuia (2 Samuel 7; Ieremia 23:5-6). Pentru a afla cel de-al doilea aspect al proeminenței lui Iosif va trebui să studiem lecția din acesta zi.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Reacții la aflarea veștii (Matei 1: 18–19)• O sarcină neașteptată (v. 18)• Planuri în gând (v. 19)

2. Înțelegerea planului (Matei 1: 20–23)• Prin vise (v. 20-21)• Prin Scriptură (v. 22-23)

3. Acceptarea chemării (Matei 1: 24–25)• Nunta (v24)• Nașterea (v. 25)

9


• Cum putem, ca biserică, să venim în ajutorul femeilor însărcinate în afara căsătoriei și a mamelor singure? Cum putem face acest lucru fără a crea impresia că suntem de acord cu sexul premarital?

• Exista circumstanțe în care ați fi de acord cu rușinarea cuiva în public? Dacă da, care ar fi acestea? Citiți Matei 18:15-17 și 1 Corinteni 4:14; 6:5; și 15:34.

• Ce metode ar trebui să folosim (noi, credincioșii) să discernem voia lui Dumnezeu, când ne confruntăm cu decizii care au un impact pe durată lungă (uneori toată viața)? Ce texte Biblice ne pot veni în ajutor?

• Care aspecte ale ascultării lui Iosif ne pot servi ca exemplu și îndemn? Citiți Exodul 4:13 și Isaia 6:8 înainte de a răspunde.

APLICAȚII PRACTICE

Istorisirea nașterii Domnului Isus din Evanghelia după Matei este un exemplu clasic de chemare personală. Există mai multe exemple în Biblie de persoane care au fost surprinse de chemarea la o anumită lucrare făcută de Dumnezeu; răspunsul lor a fost ”Cine, eu?” Gândiți-vă de exemplu la Avraam și Sara (Geneza 17:17, 18:12), la Moise (Exodul 4:13), la Isaia (Isaia 6:5), la Ieremia (Ieremia 1:6) și la Petru (Luca 5:1-10). Fiecare dintre aceștia a avut în cele din urmă un rol important în planul lui Dumnezeu de mântuire al omului. Dar mai întâi, fiecare a trebuit să depășească bariera lui ”Cine, eu?”

Iosif și Maria au experimentat același dialog (”Cine , eu? / Da, tu!”) într-un fel unic. După standardul lumii, amândoi au fost neînsemnați și nebăgați în seamă; dar când au fost chemați de Dumnezeu, au răspuns ”da,” și și-au împlinit rolul. Cât de tragice sunt situațiile în care Dumnezeu cheamă și nu se găsește nimeni gata să răspundă (de exemplu Ezechiel 22:30)! Când întrebăm, la rândul nostru ”Cine, eu?” Dumnezeu ne răspunde, ”Da, tu!”

10

NOTIȚE

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

11

CHEMAȚI LA ÎNCHINARESCOPUL LECȚIEI: Să descoperim sursele din Vechiul Testament

folosite în textul lecției de azi; să identificăm asemănările și deosebirile dintre motivațiile celor ce și-au exprimat dorința să se închine înaintea

Domnului Isus (în lecție); să ne închinăm Domnului cu reverență și dăruire, asemenea magilor.

TEXTUL LECȚIEIMatei 2:1–2, 7–15

VERSETUL DE AURMatei 2:11

„Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pământ și I s-au închinat; apoi și-au deschis

vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă.” — Matei 2:11

CONTEXTUL LECȚIEI

Atât Matei cât și Luca ne oferă detalii unice cu privire la nașterea Domnului Isus. Ambii prezintă genealogia lui pământească. Amândoi menționează anunțul îngerilor că Maria va zămisli un fiu. Luca descrie mesajul adus

Mariei înainte de începutul sarcinii

(Luca 1:26-38), iar Matei descrie

cum a fost înștiințat Iosif de originea

divină a Pruncului (Matei 1:18-25).

Apoi Luca ne oferă o descriere

amănunțită a evenimentelor care au

precedat noaptea în care s-a născut

Domnul Isus, inclusiv călătoria

20 DECEMBRIE 2020

12

părinților din Nazaret la Betleem cauzată de recensământul roman, faptul că pruncul nou-născut a fost culcat într-o iesle, și vizita păstorilor (Luca 2:1-20). Matei sare peste nașterea propriu-zisă și ne descrie apariția ciudată a unui grup de oaspeți bogați și misterioși din Răsărit, veniți să-l cinstească pe copilul Isus (Matei 2:1-18).

Ambele istorisiri ne oferă o perspectivă mai largă asupra evenimentelor care erau în desfășurare în vremea aceea și anticipează consecințele sosirii lui Cristos în lumea noastră. Preocuparea lui Luca cu ieslea și păstorii anticipează accentul pe care avea să îl pună Domnul Isus mai târziu pe cei săraci și respinși la periferia societății (vezi Luca 6:20-21). Istorisirea lui Matei despre magi ne arată felul în care viața și moartea Domnului Isus urmau să aibă ecou dincolo de hotarele lui Israel, și să aducă mântuirea la oameni din diferite rase și naționalități (vezi Matei 28:18-20). Luate împreună, cele două Evanghelii subliniază un aspect principal al lucrării lui Cristos: ducerea mesajului salvării dincolo de orice bariere (Ioan 3:16-18).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Călătoria înspre Apus (Matei 2: 1–2)• Sosirea magilor (v. 1)• Steaua (v. 2)

2. În căutarea Împăratului (Matei 2: 7–12)• Conduși de oameni (v. 7-8)• Conduși de Dumnezeu

(v. 9-10)• Bucuria descoperirii (v. 11)• Reîntoarcerea acasă (v. 12)

3. Fuga într-o țară străină (Matei 2: 13-15)• Avertizarea (v. 13)• Fuga în Egipt (v. 14-15)


• Gândiți-vă la câteva persoane cu care ați putea împărtăși bucuria magilor de acest Crăciun. Cum puteți crea (în mod activ) oportunități pentru aceasta, nu doar așteptând ca ele să apară de la sine?

• Cum îi putem convinge pe cei din jur că ”un

13

muritor ca noi” este vrednic de închinare? Cum ne asigurăm că toți cei angajați în conversație înțeleg la fel termenul închinare?

• Când facem daruri de Crăciun (asemenea magilor) cum rezolvăm tensiunea dintre Matei 5:16 și Matei 6:1?

• Uneori este mai bine să eviți o anumită persoană, iar alteori este mai bine să o confrunți; cum decidem care este cea mai bună alternativă, în funcție de situație? Care din următoarele pasaje vi se pare cel mai folositor? 1 Corinteni 15:33; Galateni 2:11-21; 2 Tesaloniceni 3:6; Tit 3:10; și 3 Ioan 1:9-10. Susțineți-vă alegerea.

APLICAȚII PRACTICE

Istorisirea din Evanghelia după Matei prefigurează marea tragedie a lucrării lui Cristos pe pământ: cei care ar fi trebuit să fie cei mai pregătiți să-l primească nu l-au primit (Ioan 1:11). În schimb,

niște cititori în stele păgâni l-au întâmpinat cu închinare și daruri scumpe! Istorisirea abundă în întâmplări neașteptate. Nimeni la palatul lui Irod nu s-a așteptat ca magii din răsărit să sosească cu mesaje de felicitare de naștere a unui copil regesc, mai ales pentru că nu se născuse un asemenea copil la Ierusalim. Magii, cu siguranță, nu s-au așteptat să-l găsească pe regele iudeilor într-o casă țărănească, afară din capitală. Iudeii nu s-au așteptat ca Mesia să fie în pericol de moarte încă de la naștere, și să trebuiască să fugă peste hotare, în Egipt, pentru a scăpa cu viață. Și poate mai mult decât cele de mai sus, ne-am fi așteptat ca preoții cei mai de seamă si regele Iudeii să-i spună bun venit lui Mesia, cel nou-născut.

Evanghelia după Matei ne demonstrează necesitatea de a fi pregătiți să vedem lucruri neașteptate. Ne încurajează să îl urmărim pe Dumnezeu la lucru, chiar și atunci (sau mai ales atunci) când lucrează prin persoane la care ne ne-am aștepta. Să avem ochi de văzut și urechi de auzit (Matei 13:16-17).

14

NOTIȚE

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

15

CHEMAT SĂ PREGĂTEASCĂSCOPUL LECȚIEI: Să recapitulăm aspectele cele mai importante

ale lucrării și mesajului lui Ioan Botezătorul; să descoperim asemănările și deosebirile dintre cele două botezuri menționate de Ioan; să ne facem o cercetare personală a atitudinilor inimii,

pentru a nu fi asemănați cu puii de viperă.

TEXTUL LECȚIEIMatei 3:1–12

VERSETUL DE AURMatei 3:3

„Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice: ‘Iată glasul celui ce strigă în pustiu: «Pregătiți calea

Domnului, neteziți-I cărările.»” — Matei 3:3

CONTEXTUL LECȚIEI

În vremea Domnului Isus, la fel ca în secolele de mai înainte, religia iudaică gravita în primul rând în jurul Templului de la Ierusalim (controlat de saducheii bogați, aliați ai romanilor), iar apoi în jurul sinagogilor locale

(conduse de farisei și cărturari,

experți în Scriptura evreilor). După

cum ne spune și Domnul Isus,

ambele aspecte deveniseră poveri

apăsătoare, împiedicându-i pe

oameni în relația lor cu Dumnezeu

(Matei 23:13-39). Autoritățile

religioase așezaseră sarcini grele

asupra oamenilor din popor (23:4).

27 DECEMBRIE 2020

16

Implicația clară era că Dumnezeu nu este accesibil oamenilor de rând. Aceleași autorități alcătuiseră un sistem complicat de reguli și rânduieli care nu puteau fi respectate întocmai de popor. Pe lângă faptul că îi împiedicau pe oameni să se apropie de Dumnezeu, acești conducători erau preocupați de menținerea păcii cu stăpânirea romană (Ioan 11:48). Ca reacție la o astfel de stare, unii evrei s-au orientat spre mișcări monastice. Alții l-au căutat pe Dumnezeu printr-un stil de viață ascetic, prin meditații în pustietate, iar alții au fost atrași de mișcări profetice extremiste, care promiteau eliberarea de sub jugul roman; unele din aceste mișcări au dus la răscoale (vezi de exemplu Faptele Ap. 5:34-37).

Lucrarea lui Ioan Botezătorul nu a fost ceva cu totul neobișnuit în acest cadru religios. Ea a fost însă unică din două puncte de vedere, aspecte care l-au făcut cunoscut în vremea lui. Primul aspect are de a face cu epitetul pe care-l folosim până în zilele noastre: ”botezătorul” (Matei 3:1). Evreii aveau ritualuri de purificare prin spălarea propriilor mâini, picioare, si uneori a întregului trup – niciodată ale

altora. Asemenea spălare era văzută ca un mod de a îndepărta păcatul și necurăția (Ezechiel 36:25). În gândirea lor, era imposibil ca o persoană să îndepărteze necurăția altei persoane. Nici un preot sau învățător al legii nu ar fi spălat un alt om. Ioan însă, a fost diferit. Botezul său servea ca un simbol puternic al conținutului mesajului său. Acest mesaj era cel de-al doilea aspect distinctiv. El nu le-a cerut oamenilor să se retragă în pustietate, și nici nu le-a promis eliberare de sub stăpânirea romană. În schimb, le cerea să se pocăiască în pregătire pentru lucrarea măreață pe care Dumnezeu avea să le-o descopere în curând.Ceea ce l-a făcut pe Ioan popular in opinia multor categorii de evrei, a fost accentul pe o a doua șansă pentru omul de rând și accentul pe realitatea prezenței lui Dumnezeu în mijlocul lor. Atât Noul Testament cât și istoricul Iosephus Flavius (37-100 dCr.) atestă popularitatea de care s-a bucurat Ioan. Refuzul lui de a face compromisuri și hotărârea lui de a proclama adevărul au dus în cele din urmă la moartea sa, din ordinul lui Irod Antipa, regele-lacheu al romanilor (Matei 14:1-12).

17

STRUCTURA LECȚIEI

1. Chemat să mărturisească (Matei 3: 1–4)• Cadrul lucrării (v. 1)• Mesajul lui Ioan (v. 2-3)• Mesagerul (v. 4)

2. Chemați la pocăință (Matei 3: 5-10)• Ascultători receptivi (v. 5-6)• Dușmani împietriți (v. 7-10)

3. Chemat să pregătească (Matei 3: 1–4)• Lucrarea lui Ioan din

prezent (v. 11a)• Profeție despre lucrarea care

va urma (v. 11b-12)


• Care sunt avantajele și dezavantajele prezentării Evangheliei în context cultural? Ce ne învață următoarele pasaje: Leviticul 19:27; 1 Corinteni 9:19-23; 11:3-16; 1 Timotei 2:9-10; și 1 Petru 3:3?

• Există situații în care ne este permis (ca creștini) să vorbim aspru altora, așa cum a făcut-o Ioan? Motivați-vă răspunsul. Apoi citiți următoarele pasaje: Faptele Ap. 8:20; 18:6; Tit 1:13; și 1 Petru 3:15-16.

• Pe măsură ce rodim în viața de credință (Galateni 5:22-23), care roade stricate (ale firii) ar trebui să fie primele care dispar (5:19-21)? Să ne lăsăm cercetați de următoarele pasaje: Romani 1:29-31; 2 Corinteni 12:20; Efeseni 4:25-32; 5:3-5; Filipeni 4:8-9; și Coloseni 3:5-12.

• Când medităm la lucrarea Duhului Sfânt în viața noastră, care aspecte ne vin în minte mai întâi: lucruri în care trebuie să sporim, sau lucruri pe care trebuie să încetăm a le face?

• Care sunt măsurile pe care trebuie să le punem în aplicare pentru a îndepărta pleava din viața noastră?

18

APLICAȚII PRACTICE

1. Adesea persoanele care promovează de unele singure câte o cauză (și care se dovedesc mai târziu că au avut dreptate) sunt etichetate ”voci în pustiu.” Asemenea persoane se simt adesea singure, nesprijinite în eforturile lor de a schimba situația, și de multe ori sunt criticate pentru opiniile lor. Ele au capacitatea de a întrezări un viitor care multora le este greu de priceput, și înspre care ele îi cheamă pe ceilalți să se pregătească. La fel ca Ioan Botezătorul, acest gen de persoane, în loc să fie apreciate sunt atacate.

2. Lecția de azi ne reamintește că trebuie să ne pregătim pentru venirea lui Cristos – în cazul nostru, cea de-a doua venire. O parte din pregătire constă în slujirea ca voci în pustiu – pronunțând-ne împotriva răului, care se află atât în lume cât și printre poporul Domnului.

3. Tată, ajută-ne să ne cercetăm inimile așa încât să fim gata la venirea Fiului Tău. Ajută-ne să aducem roadele pe care ni le ceri, și întărește-ne în mărturisirea noastră că venirea Domnului Isus este aproape. Amin.

NOTIȚE

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

19

CHEMAREA LA PROPOVĂDUIRESCOPUL LECȚIEI: Să identificăm pasajul din Scriptură citit de Domnul Isus în sinagoga din Nazaret și să explicăm sensul și

semnificația declarației făcute de El cu privire la acest pasaj.

TEXTUL LECȚIEILuca 4:14-22a

VERSETUL DE AURLuca 4:18-19

„Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei

cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea și orbilor căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsați și să

vestesc anul de îndurare al Domnului.” — Luca 4:18-19

CONTEXTUL LECȚIEI

Evanghelia după Luca, de unde este pasajul pentru studiul de azi, este una din cele trei evanghelii sinoptice, alături de Matei și Marcu. Cuvântul sinoptic înseamnă „care prezintă sau adoptă aceeași

perspectivă”. Aceste trei evanghelii fac acest lucru, cu unele excepții.

Textul de azi este una dintre excepții. Toate evangheliile sinoptice prezintă botezul (Matei 3, Marcu 1, Luca 3) și ispitirea din pustie a Domnului Isus (Matei 4, Marcu 1, Luca 4). De asemenea,

3 IANUARIE 2021

20

toate trei descriu începutul lucrării din Galileea. Dar, între Luca 4:13 și Luca 4:14, unde începe textul de azi, există o pauză de câteva luni, în care au avut loc evenimentele descrise în Ioan 1:19-4:42.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Puterea Duhul Sfânt (Luca 4:14-15)• O lucrare plină de Duhul

Sfânt (v. 14a)• O lucrare cu succes

(v. 14b-15)

2. Predicarea (Luca 4:16-17)• În Nazaret (v. 16)• Din Isaia (v. 17)

3. Mesajul (Luca 4:18-22a)• Chemarea Domnului Isus

(v. 18-19)• Misiunea Domnului Isus

(v. 20-22a)


• Cum se compară practica

noastră legată de prezența

la serviciile săptămânale

ale bisericii cu practica Domnului Isus („după obiceiul Său”)? Cum se aplică aici îndemnul din Evrei 10:25?

• Ce procent din timpul de studiere a Bibliei ar trebui să-l acordăm studiului Vechiului Testament? De ce? Citiți Romani 15:4 și 1 Corinteni 10:1-11.

• Ce se poate face practic pentru ca biserica să nu neglijeze vestirea evangheliei celor care sunt săraci, atât cu duhul cât și material?

• Ce putem face pentru a evita căderea din nou în sclavia păcatului? Care perspectivă este mai eficientă: aducerea aminte a trecutului, când eram „robi legii păcatului” (Romani 7:23) sau concentrarea atenției asupra robiei noi față de ascultarea de Christos („orice gând îl facem rob ascultării de Hristos” – 2 Corinteni 10:5)?

• Cum se manifestă orbirea spirituală, atât la noi cât și la alții?

21

APLICAȚIE PRACTICĂ

Mesia a venit să ne elibereze din jugul robiei și al morții (Galateni 5:1). Scopul venirii Domnului Isus a fost eliberarea noastră. Pentru a face acest lucru a fost nevoie să moară „pentru ca prin moarte să nimicească pe cel ce are puterea morții”(Evrei 2:14 și 1 Ioan 3:8).

Libertatea în Domnul Isus Cristos este:

Libertate față de: - robia păcatului (Ioan 8:31-36;

2 Petru 2:18-20) - robia stricăciunii (sau a decăderii)

creației (Romani 8:21) - vechiul legământ al legii

(Fapte 15:1-10; Coloseni 2:14) - frica morții (Evrei 2:14-15)

Libertate să: - trăim în dragoste

(1 Corinteni 8:9-13; Galateni 5:13b)

- experimentăm lucrarea Duhului Sfânt (Romani 7:4-6; 2 Corinteni 3:17)

- ne apropiem de Dumnezeu cu încredere (Efeseni 3:12; Evrei 4:16)

- fim binecuvântați (Iacov 1:25) - slujim unui nou stăpân

(1 Petru 2:16b) - trăim împreună cu Cristos

(Coloseni 2:13-15)

NOTIȚE

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

22

CHEMAREA LA UCENICIESCOPUL LECȚIEI: Să relatăm evenimentele din Luca 5:1-11 și să explicăm natura chemării pescarilor de către Domnul Isus și felul în

care chemarea la evanghelizare se aplică și pentru noi.

TEXTUL LECȚIEILuca 5:1-11

VERSETUL DE AURLuca 5:10b

„Isus a zis lui Simon: «Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.»” — Luca 5:10b

CONTEXTUL LECȚIEI

În lecția de astăzi studiem unul dintre pasajele biblice în care Domnul Isus cheamă un grup de oameni să-L urmeze, chiar dacă aceștia nu au înțeles inițial chemarea. Nădăjduim ca studiind acest pasaj să ne reînnoim și să avem parte de o nouă inspirație

în înțelegerea chemării pe care Domnul Isus ne-a făcut-o fiecăruia. Evanghelia după Luca se poate împărți în șase secțiuni:

1. Relațiile umane ale Domnului Isus (1:5 – 2:52)

2. Botezul și ispitirea Domnului Isus (3:1 – 4:13)

3. Lucrarea din Galileea (4:14 – 9:50)

10 IANUARIE 2021

23

4. Călătoria către Ierusalim (9:51 – 19:44)

5. Respingerea și jertfa Domnului Isus (19:45 – 23:46)

6. Învierea și înălțarea la cer a Domnului Isus (24:1 – 53)

Luca 5:1-11 face parte din secțiunea a treia, care descrie lucrarea de învățare, predicare și minunile făcute de Domnul Isus. Toate acestea erau dovezi ale veștii bune, și au fost esențiale pentru lucrarea Domnului Isus și au necesitat un răspuns, ca și în cazul textului de azi.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Învățarea mulțimii la țărm (Luca 5:1-3)• Mulțimea se înghesuie (v. 1)• Folosirea bărcii (v. 2-3)

2. Minunea din apa adâncă (Luca 5:4-7)• Expertul ezită (v. 4-5)• Năvodul plin (v. 6)• Bărcile se scufundă (v. 7)

3. Descoperirea lui Petru (Luca 5:8-10a)• Mărturisirea păcătosului (v. 8)• Uimirea pescarilor (v. 9-10a)

4. Chemarea Domnului Isus (Luca 5:10b-11)• Nu te teme (v. 10b)• Pescar de oameni (v. 10c)• Au lăsat totul în urmă și

L-au urmat (v. 11)


• Ce acțiuni putem întreprinde pentru a identifica și elimina lucrurile care ne împiedică să auzim Cuvântul lui Dumnezeu? Ne ajută dacă le împărțim în categorii, cum ar fi din „partea lumii” (1 Ioan 2:15-17) din „sinea noastră” (Iacov 1:14)?

• Cum putem ajuta biserica să abordeze evanghelizarea ca un efort colectiv, realizat în parteneriat, și nu o lucrare făcută doar individual?

• Ce criză ar trebui să aibă loc în viața dvs. pentru a reacționa la fel ca și Petru în fața prezenței Domnului Isus?

• Ce puteți face pentru a vă ajuta biserica să-și evalueze

24

și să-și îmbunătățească eficiența metodelor de evanghelizare folosite?

• Ce schimbări ați făcut sau veți face în viața dvs. pentru a „lăsa totul” ca să îl urmați pe Domnul Isus?

• Fie că sunteți chemat(ă) la lucrare ca vocație cu normă întreagă, ca martor pentru Domnul Cristos într-un loc de muncă secular sau sunteți chemat(ă) să vă slujiți familia ca și casnică, cum puteți să vă formulați chemarea ca o declarație de misiune pentru împărăția lui Dumnezeu?


Domnul Isus a folosit ocupația ucenicilor, cea de pescari, pentru a ilustra lucrarea la care i-a chemat. Cum puteți folosi locul dvs. de muncă sau activitatea în care sunteți implicat pentru a ilustra această chemare? De exemplu, dacă sunteți șofer, puteți spune că ați fost chemat să îi „conduceți pe oameni” la Cristos?

Indiferent de profesia pe care o avem, fiecare dintre noi este chemat să lucreze pentru Domnul Isus. Conștientizați dvs. în permanență această chemare? Toți cei care au răspuns chemării au aceeași funcție și responsabilitate (Matei 28:19-20). Felul în care trăim în mod practic această chemare diferă foarte mult. Dar elementul cheie este faptul că lucrăm la lărgirea împărăției lui Dumnezeu, care este bazată și construită pe vestea bună a fiului Său, Domnul Isus Cristos.

Simon Petru, Iacov și Ioan au lăsat totul în urmă pentru a călători alături de Domnul Isus. Ei au renunțat la profesia lor și au acceptat o vocație cu normă întreagă în lucrare. Chiar dacă ei au fost chemați să-și schimbe profesia și să intre în lucrare, acest lucru nu înseamnă că toți suntem chemați să facem același lucru. Gândiți-vă la bărbatul care a vrut să Îl urmeze pe Domnul Isus după ce a fost eliberat de demoni. Domnul Isus i-a spus să meargă acasă și să spună altora despre ce i-a făcut Dumnezeu (Luca 8:26-39).

25

NOTIȚE

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

26

CHEMAREA CU AUTORITATESCOPUL LECȚIEI: Să ne aducem aminte de detaliile relatării

vindecării spirituale și fizice a slăbănogului paralizat, să comparăm diferitele perspective ale celor prezenți și să ne aducem aminte de importanța iertării de păcate pe care o avem prin Domnul Isus.

TEXTUL LECȚIEIMarcu 2:1-12

VERSETUL DE AURMarcu 2:9

„Ce este mai lesne, a zice slăbănogului: «Păcatele îți sunt iertate» ori a zice: «Scoală-te, ridică-ți patul și umblă»?” — Marcu 2:9

CONTEXTUL LECȚIEI

Evanghelia după Marcu este o carte

de acțiune. După o introducere

formată din doar trei versete,

relatarea începe cu „a venit Ioan

care boteza...” (Marcu 1:4). În

timp ce celelalte evanghelii prezintă

faptele într-un ritm mai lent,

Marcu prezintă evenimentele în mod dinamic și concis.

Evenimentele din textul de azi se regăsesc în textele paralele din Matei (9) și Luca (5). Chiar dacă ordinea cronologică a evenimentelor variază în cele trei evanghelii sinoptice, toate trei amplasează această scenă în

17 IANUARIE 2021

27

Capernaum în timpul perioadei inițiale a lucrării Domnului Isus în Galileea.

În pasajul imediat anterior, un lepros a venit la Domnul Isus și L-a implorat să-l curățească (Marcu 1:40-45 și Luca 5:12-15). Domnul Isus l-a vindecat, dar i-a spus să nu spună nimănui despre vindecare. Probabil că nu a dorit să creeze speranța falsă că a venit un Mesia care face minuni și care va scăpa poporul de sub persecuția romană. Dar omul acela ... „a început să spună în gura mare lucrul acesta, așa că Isus nu mai putea să intre pe față în nicio cetate, ci stătea afară, în locuri pustii, și veneau la El din toate părțile” (v. 45). Pasajul de azi este continuarea acestui val de popularitate.

STRUCTURA LECȚIEI

1. O casă plină (Marcu 2:1-2)• Venirea la Capernaum (v. 1)• O mulțime mai mare decât

locul (v. 2)

2. Slăbănogul (Marcu 2:3-5)• Intrarea extraordinară (v. 3-4)• O afirmație surprinzătoare

(v. 5)

3. Martorii cinici (Marcu 2:6-9)• Scepticism neexprimat

(v. 6-7)• Gânduri ascunse (v. 8-9)

4. O minune extraordinară (Marcu 2:10-12)• Autoritate absolută

(v. 10-12a)• Slăvirea lui Dumnezeu

(v. 12b)


• Ce poate să facă biserica în mod practic pentru a-i ajuta pe bolnavi și vârstnici să meargă la medic, atunci când nu pot să facă acest lucru pe cont propriu? Ce principii practice regăsim în 1 Timotei 5:3-16 pentru aceste situații?

• Credeți că cei care se îmbulzeau în jurul Domnului Isus au dat dovadă de egoism pentru că nu au făcut loc pentru slăbănog și pentru cei care îl purtau? Justificați răspunsul.

• Ce puteți face pentru a dezvolta o credință care este

28

vizibilă pentru cei din jur? Cum realizăm un echilibru între Matei 5:14-16 și Matei 6:1-4?

• Cum putem să ne ferim de invidie când lucrarea altora primește mai multă atenție și recunoaștere? Pe lângă Filipeni 1:15-18, ce alte pasaje biblice ne ajută să răspundem unei situații de acest gen.


Lecția de astăzi ne aduce aminte de cât de mult avem nevoie de frații și surorile noastre din trupul lui Cristos. Chiar dacă majoritatea dintre noi nu avem nevoie să fim purtați pe sus ca să ajungem la biserică sau la întâlnirea de rugăciune, noi trebuie să ne purtăm „sarcinile unii altora” (Galateni 6:2). De multe ori este nevoie să ascultăm și să practicăm învățătura din Iacov 5:16: „Mărturisiți-vă unii altora păcatele și rugați-vă unii pentru alții, ca să fiți vindecați.”

NOTIȚE

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

29

CHEMAȚI PENTRU CA LUMEA SĂ CREADĂ

SCOPUL LECȚIEI: Să identificăm prioritățile exprimate de Domnul Isus în rugăciunea Lui; să explicăm intersecția suferinței,

unității și mărturiei în rugăciunea finală a Domnului Isus.

TEXTUL LECȚIEIIoan 17:14-24

VERSETUL DE AURIoan 17:20

„Și Mă rog nu numai pentru ei, ci și pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor.” — Ioan 17:20

CONTEXTUL LECȚIEI

Evangheliștii Matei, Marcu și Luca prezintă pe scurt rugăciunea Domnului din grădina Ghețimani. Atenția lor este îndreptată asupra rugăciunii agonizante privind „depărtarea paharului” (a răstignirii). Evanghelia după Ioan

nu include această rugăciune, dar conține rugăciunea amplă a Domnului Isus pentru ucenicii Lui.

Această rugăciune este la finalul unei secțiuni cunoscută ca și Cuvântarea de rămas bun (Ioan 13-17), care este cea mai lungă cuvântare înregistrată a Domnului Isus. După ce a spălat

24 IANUARIE 2021

30

picioarele ucenicilor și l-a trimis pe Iuda în noapte (13:1-30), Domnul Isus le-a spus ucenicilor Lui, care erau nedumeriți, că nu va mai fi cu ei multă vreme (13:33). În acest context, El le-a dat o nouă poruncă, pe care să o urmeze după plecarea Lui din lume: Să vă iubiți unii pe alții, așa cum v-am iubit Eu (13:34).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Diferiți, ca și Domnul Isus (Ioan 17:14-19)• Păziți de cel rău (v. 14-16)• Trimiși în lume (v. 17-19)

2. Uniți (Ioan 17:20-24)• Unii cu alții (v. 20-23)• Cu Cristos (v. 24)


• Cum putem să ne pregătim pentru vremurile în care creștinii vor suferi discriminare? Care situații se pretează la acceptare pasivă (de exemplu, Matei 27:14), la auto-apărare, explicare (Fapte 25:8) sau la ripostă (Fapte 16:37)?

• Ce deficiențe personale este nevoie să rezolvăm pentru a fi echipați mai bine să fim în lume dar nu din lume?

• Cum demonstrăm că adevărul lui Dumnezeu ne-a separat de lume fără ca această separare să fie percepută ca aroganță?

• Care sunt câteva lucruri specifice pe care putem să le facem pentru a facilita unitatea între credincioși, unitate pe care o dorește Domnul Isus?

• Care este primul lucru pe care trebuie să îl facem atunci când ne confruntăm cu lipsa unității dintre credincioși?

• Ce putem include în rugăciunile noastre pentru a le face asemenea rugăciunii Domnului Isus din textul de azi?


Oricât de mult am vorbi despre Împărăția lui Dumnezeu și despre mântuirea prin Domnul Isus, credibilitatea mărturiei noastre atârnă de schimbarea pe care cei din lume o văd în viețile noastre

31

individuale cât și de unitate de care dăm dovadă ca și adunare de credincioși. Punerea în practică a învățăturilor Domnului Isus nu este opțională,

ci este atât o poruncă pentru credincios cât și o demonstrare a dragostei noastre față de El.

NOTIȚE

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________

32

CHEMAREA LA PROFEȚIESCOPUL LECȚIEI: Să facem un rezumat al textului citit din Ioel,

să explicăm importanța împlinirii profeției din Ioel și să recunoaștem faptul că Duhul Sfânt lucrează diferit în fiecare dintre noi.

TEXTUL LECȚIEILuca 2:36-38; Fapte 2:16-21;

Fapte 21:8-9

VERSETUL DE AURFapte 2:17

„În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voștri și fetele voastre vor proroci, tinerii voștri

vor avea vedenii și bătrânii voștri vor visa visuri!.” — Fapte 2:17

CONTEXTUL LECȚIEI

Rolul femeilor în religia iudaică: evreii din zilele lui Luca trăiau nu doar în Palestina ci și în comunități răspândite în cetățile grecești și romane din Imperiul Roman. Indiferent unde erau, evreii aveau aceleași practici legate de rolul femeilor, bazate pe felul în care

înțelegeau ei Scriptura și pe tradițiile legate de viața de familie din vremea respectivă. În general, fiecare femeie era atașată de un bărbat, care era capul familiei, și care asigura autoritatea, protecția și purtarea de grijă. Acest rol era îndeplinit de tată, în cazul unei fete necăsătorite, și de soț, în cazul femeilor căsătorite. În cazul văduvelor, pentru care

31 IANUARIE 2021

33

oportunitățile de a se căsători și de a lucra erau limitate, responsabilitatea de a le purta de grijă revenea comunității.

Rolul femeii în societățile păgâne: Societatea romană era dominată de bărbați în toate domeniile: afaceri, politică, guvernare și armată. Cu toate acestea, istoria consemnează femei care au câștigat o influență semnificativă, în special prin asocierea cu bărbați aflați la putere. Un exemplu ar fi soțiile unor împărați, care s-au bucurat de notorietate și influență.

Principala sferă de influență a femeilor romane era familia, unde acestea se îngrijeau de bunul mers al gospodăriei și de creșterea copiilor. Idealul feminin pentru romani era matroana, femeia care își gestiona bine casa și care rămânea credincioasă și supusă bărbatului ei (de multe ori, în ciuda lipsei de fidelitate a acestuia).

În cultura grecească, chiar dacă și aceasta era dominată de bărbați, se puteau întâlni mai des femei care făceau comerț și care, datorită averii lor, aveau o influență semnificativă în comunitățile în care se aflau (vezi Fapte 17:12).

În acest context, prezența proeminentă a câtorva femei în Noul Testament nu este doar surprinzătoare, ci este și un prilej de a afla despre rolul și lucrarea pe care Dumnezeu le-a avut pentru ele în biserica primară.

STRUCTURA LECȚIEI

1. În templu (Luca 2:36-38)• Văduva credincioasă

(v. 36-37)• Mărturisirea cu putere (v. 38)

2. În Ierusalim (Fapte 2:16-21)• Duhul nu discriminează

(v. 16-18)• Minuni și semne (v. 19-21)

3. În Cezarea (Fapte 21:8-9)• Tatăl evanghelist (v. 8)• Prorocițe (v. 9)


• Ce rol trebuie să aibă postul în viața noastră spirituală?

• Ce metode de evanghelizare și de slujire pot fi folosite mai eficient de către persoanele mai în vârstă,

34

spre deosebire de metodele folosite de generațiile mai tinere?

• Cum trebuie să reacționăm când ne spune cineva că a primit un mesaj de la Dumnezeu într-un vis sau viziune?

• Ce putem învăța de la felul în care s-a adaptat Filip la rolurile diferite la care a fost chemat de Dumnezeu (Fapte 6:1-6; 8:4-7, 26-40 și 21:8)?

• Cum putem să îi încurajăm pe alți credincioși să își folosească darurile spirituale?


Mulți se întreabă dacă darul profeției continuă să existe și în ziua de azi (a se vedea Zaharia 13:1-6; 1 Corinteni 13:8-12; Evrei 1:1-2 etc.). Chiar dacă această întrebare este importantă, lecția de azi se concentrează asupra unui alt aspect: folosirea darurilor pentru a răspunde la chemarea lui Dumnezeu la lucrare. Când biserica funcționează după cum i-a fost rânduit de Dumnezeu, fiecare femeie și fiecare bărbat din biserica va folosi cel puțin un dar spiritual în lucrare pentru a-i zidi pe alții în trupul lui Cristos (a se vedea și 1 Corinteni 12:1-11 și 1 Petru 4:10).

NOTIȚE

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

35

CHEMAREA LA VESTIRESCOPUL LECȚIEI: Să prezentăm impactul femeii din Samaria în vestirea Domnului Isus celor din satul ei; să explicăm sensul

ilustrației prezentate de Domnul Isus în Ioan 4:35 și să identificăm elementele abordării folosite de Domnul Isus pentru evanghelizare.

TEXTUL LECȚIEIIoan 4:25-42

VERSETUL DE AURIoan 4:39

„Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus dinpricina mărturiei femeii, care zicea: «Mi-a spus tot ce am făcut».” — Ioan 4:39

CONTEXTUL LECȚIEI

Pentru a înțelege pe deplin textul de

azi, este nevoie să înțelegem relația

dintre evrei și samariteni în timpul

Domnului Isus. Când împăratul

Solomon a murit în anul 930 îCr,

poporul Israel s-a împărțit în două

regate: cele zece seminții din nord,

numite Israel, și restul semințiilor din sud, numite Iuda.

După ce regatul Israel a fost distrus de asirieni în anul 722 îCr, o bună parte din popor a fost dusă în exil, iar teritoriul a fost repopulat cu alte neamuri (2 Împărați 17:24). Cei din poporul Israel care nu au fost duși în exil, au trăit în sărăcie și fără o identitate clară, timp de mulți ani.

7 FEBRUARIE 2021

36

Amestecul de popoare care a rezultat s-au numit samariteni. Religia lor accepta cele cinci cărți scrise de Moise, dar nu și restul cărților din Vechiul Testament. Când samaritenii s-au oferit să ajute la reconstruirea templului distrus în anul 586 îCr, evreii au refuzat (Ezra 4:1-5). Acest lucru i-a înfuriat pe samariteni și răspunsul lor la reconstruirea zidurilor cetății de către Neemia este cât se poate de clar (Neemia 4:1,2).

Aproximativ cu un secol înainte de Cristos, un conducător din Iudeea a distrus templul samaritenilor din Gerizim. Acest lucru, și altele, au dus la crearea de animozitate între samariteni și evrei. Pentru evreii din vremea Domnului Isus, samaritenii nu erau complet dintre neamuri, dar nici nu erau considerați evrei(a se vedea Matei 10:5).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Declarația femeii (Ioan 4:25-30)• Mesia este descoperit

(v. 25-26)• Ucenicii sunt uimiți (v. 27)• Cetatea acceptă provocarea

(v. 28-30)

2. Recolta este pregătită (Ioan 4:31-38)• Hrană sufletească (v. 31-33)• Secerișul sufletesc (v. 34-35)• Răsplata sufletească (v. 36-38)

3. O comunitate transformată (Ioan 4:39-42)• Mărturia femeii (v. 39)• Cererea samaritenilor (v. 40)• Credința poporului (v. 41-42)


• Cum trebuie să ne relaționăm la greșelile din trecut pentru ca mărturia noastră pentru Domnul Isus să nu fie afectată?

• Care aspect necesită atenție în viața dvs.: semănarea sau recoltarea? Cum este afectat răspunsul dvs. de pasajul din 1 Corinteni 3:6-9?

• Cum puteți identifica situațiile în care este mai bine să folosiți o mărturie personală pentru a vesti evanghelia, și nu o prezentare bazată pe logică sau pe dovezi (Ioan 14:11; Fapte 17:2 etc.)?

37


Includerea episodului întâlnirii dintre Domnul Isus și femeia din Samaria are câteva scopuri bine definite în Evanghelia după Ioan. Ne învață despre natura spirituală a închinării adevărate (Ioan 4:23-24), clarifică identitatea Domnului Isus ca Mesia, sau Cristosul, trimisul lui Dumnezeu (Ioan 4:25-26), ni-L

prezintă pe Domnul Isus trecând peste limitele impuse de ortodoxia iudaică, prin faptul că a vorbit cu cineva din Samaria și demonstrează ce influență poate avea cineva care vorbește cu convingere despre Domnul Isus (Ioan 4:28-30, 39). Învățătura curată este pusă în practică cu succes aproape imediat. Să învățăm și noi din experiența acestei femei. După ce aprofundăm învățăturile Domnului Isus, să le punem în aplicare în contextul în care ne aflăm.

NOTIȚE

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

38

CHEMAREA LA DEVOTAMENTSCOPUL LECȚIEI: Să prezentăm actele de devotament făcute de

femeile care Îl urmau pe Domnul Isus; să explicăm importanța faptului că femeile au fost primele martore oculare la învierea Domnului Isus.

TEXTUL LECȚIEILuca 8:1-3; Marcu 15:40;

Ioan 20:10-18

VERSETUL DE AURLuca 8:1-2

„Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și propovăduia și vestea Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El și mai erau și niște femei care fuseseră

tămăduite de duhuri rele și de boli: Maria, zisă Magdalena, din care ieșiseră șapte draci.” — Luca 8:1-2

CONTEXTUL LECȚIEI

Primele versete din acest capitol prezintă modul minuțios și metodic în care Domnul Isus evangheliza cetățile și satele. Domnul Isus a devenit cunoscut în satele și cetățile din Galileea datorită faptului că

petrecea timp cu oamenii. Petru spune că El „umbla din loc în loc, făcea bine ...” (Fapte 10:38). Această lucrare includea învățarea noroadelor, vindecări și scoatere de demoni (Marcu 1:14-15, 34). Domnul Isus călătorea cu un grup mai mare de oameni, dintre care 12 erau ucenici apropiați. Faptul

14 FEBRUARIE 2021

39

că femeile au avut oportunitatea de a avea un rol proeminent în lucrarea Lui a fost ceva neobișnuit. Includerea femeilor care nu erau soții sau rudenii ale ucenicilor a fost și mai neobișnuit (a se vedea 1 Corinteni 9:5).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Femeile din lucrarea Domnului Isus (Luca 8:1-3; Marcu 15:40)• Zi de zi (Luca 8:1-3)• În criză (Marcu 15:40)

2. Maria, martoră a învierii (Ioan 20:10-18)• O scenă tristă (v. 10-11)• Apariția îngerilor (v. 12-13)• Rabuni se descoperă

(v. 14-18)


• Ce putem face pentru a

susține lucrarea generală a

bisericii prin activități care

nu sunt neapărat în prim

plan, în văzul tuturor? De exemplu prin rugăciune și post. Ce alte lucruri ar mai fi?

• Cum putem îmbunătăți starea noastră de alertă împotriva lucrurilor care ar putea să ne împiedice să vedem pe deplin lucrarea Domnului Isus în viețile noastre? Cum ne avertizează situațiile de orbire din Matei 15:13-14; 23:16-26; Ioan 9:39-41; 2 Petru 1:5-9 și Apocalipsa 3:17 cu privire la faptele noastre în acest sens?

• Din moment ce Domnul Isus știa deja răspunsul la întrebare, ce învățăm despre cum să ne relaționăm la persoanele care sunt copleșite de durere?

• În ce mod vă încurajează personal învierea Domnului Isus astăzi? Ați avut vreodată o situație în care ați depășit o stare descurajantă prin îndreptarea atenției asupra învierii?

40


Adesea se spune că cei care-L caută pe Dumnezeu îl vor găsi. În lecția de astăzi, Maria Magdalena, o femeie credincioasă, îl căuta pe Domnul Isus într-un alt sens: ea căuta trupul Domnului Isus și nu s-a lăsat păgubașă foarte ușor. Însă căutarea ei era greșită pentru că Domnul Isus nu mai era în mormânt. Ea nu l-a găsit pe Domnul Isus pentru că L-a căutat într-un loc greșit, însă, în harul Lui, Domnul Isus a găsit-o pe ea. Așa

cum o găsise odinioară pe Maria cea posedată de diavol și o eliberase, acum Domnul o găsește din nou, de data aceasta plângând într-un mormânt gol. Isaia ne spune că „[Dumnezeu] va veni și va mântui” (Isaia 35:4) dar, așa cum s-a întâmplat și cu Maria, este posibil să nu Îl găsim nici noi deoarece căutăm în direcția greșită. Îl găsim pe Domnul Isus căutându-L, prin credință, în paginile Bibliei, în rugăciune, post și părtășie. din poporul Israel care nu au fost duși în exil, au trăit în sărăcie și fără o identitate clară, timp de mulți ani.

NOTIȚE

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________

41

CHEMAREA LA LUCRARESCOPUL LECȚIEI: Să învățăm despre Priscila și Aquila și să explicăm

importanța lucrării lor în relație cu lucrarea misionară a lui Pavel.

TEXTUL LECȚIEIFapte 18:1-3, 18-21, 24-26;

Romani 16:3-4

VERSETUL DE AURRomani 16:3-4

„Spuneți sănătate Priscilei și lui Aquila, tovarășii mei de lucru în Hristos Isus, care și-au pus capul în joc, ca să-mi scape viața.

Le mulțumesc nu numai eu, dar și toate bisericile ieșite dintre neamuri.” — Romani 16:3-4

CONTEXTUL LECȚIEI

Cartea Faptele Apostolilor începe la Ierusalim și se termină la Roma. Centrul militar și politic al primului secol, Roma avea o populație semnificativă de evrei. Creștinismul a ajuns la Roma devreme, mai mult ca sigur că în primele luni după învierea Domnului Isus. În

ziua de Rusalii au fost vizitatori din Roma care au auzit evanghelia predicată și cu siguranță unii dintre ei au fost botezați (Fapte 2:10, 41). După ce au revenit acasă, aceștia au contribuit la răspândirea creștinismului în cetatea imperială.

Se pare că timp de mai mulți ani răspândirea evangheliei s-a limitat doar la evrei, ceea ce a dus

21 FEBRUARIE 2021

42

la tensiuni între evreii creștini și cei necreștini. În loc să ancheteze situația, împăratul Claudiu i-a scos pe toți evreii din cetate, atât creștini cât și necreștini. Evreilor nu li s-a permis să locuiască în cetate până după moartea lui Claudiu în 54 dCr. Aceste evenimente constituie fundalul întâlnirii dintre Pavel și doi evrei din Roma, Priscila și Aquila, care a avut loc în Corint în anul 51 dCr. Între timp, creștinii dintre neamuri din Roma au înființat biserici în case (Romani 16:5, 10-11, 14-15), un fapt care a creat anumite tensiuni când creștinii evrei au revenit în cetate.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Partenerii lui Pavel (Fapte 18:1-3, 18-21, 24-26)• Facerea corturilor (v. 1-3)• Formarea de ucenici

(v. 18-21)• Formarea unui predicator

(v.24-26)

2. Conducători care au lăsat o moștenire (Romani 16:3-4)• Ajutarea apostolului (v. 3)• Răsplata pentru risc (v. 4)


• Ce acțiuni putem întreprinde pentru a identifica mai bine și pentru a susține lucrările care se fac cel mai bine de către o echipă soț-soție?

• Pentru ce lucruri merită să facem juruințe (promisiuni)? De ce?

• Cum răspundeți când auziți expresia „voia lui Dumnezeu” folosită într-un mod necorespunzător?

• În ce situații considerați necesar să corectați interpretarea greșită a Scripturii și când puteți să treceți cu vederea? De ce? Ce alte texte biblice v-ar putea ajuta să decideți, în afară de Romani 14:5-6 și 1 Corinteni 8?


Avem multe lecții de învățat din

lucrarea făcută de Priscila și Aquila.

Vedem o echipă soț-soție care a

43

făcut o lucrare extraordinară. Nu ni se spune că ar fi existat concurență între ei, nici când făceau corturi, nici când lucrau pentru edificarea poporului lui Dumnezeu. Vedem o familie dispusă să se mute oriunde îi cheamă Dumnezeu și să se susțină material prin meșteșugul pe care îl aveau. Ascultarea lor față de voia lui Dumnezeu i-a făcut să fie parteneri de încredere ai lui Pavel.

Un alt exemplu demn de urmat este cel al lui Apolo, care deși era un predicator talentat, a fost dispus să primească îndreptare din partea unor credincioși mai înțelepți, pentru că omisese să-și însușească o doctrină creștină esențială. Investiția făcută de acest cuplu în Apolo le-a fost de folos când acesta s-a mutat în Corint ca să lucreze în biserica locală, de unde proveneau Priscila și Aquila (1 Corinteni 3:6).

NOTIȚE

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________

44

CHEMAREA LA SLUJIRESCOPUL LECȚIEI: Să identificăm pe hartă localitățile

menționate; să comparăm rolurile jucate de Pavel și de Lidia în plantarea bisericii din Filipi.

TEXTUL LECȚIEIFapte 16:11-15, 40; 1 Corinteni 1:26-30

VERSETUL DE AURFapte 16:15

„După ce a fost botezată, ea și casa ei, ne-a rugat și ne-a zis: «Dacă mă socotiți credincioasă Domnului, intrați și rămâneți

în casa mea.» Și ne-a silit să intrăm.” — Fapte 16:15

CONTEXTUL LECȚIEI

Pavel și tovarășii lui au început cea

de a doua călătorie misionară în

jurul anului 52 dCr. La început

au revizitat unele dintre cetățile

pe care le vizitase Pavel în prima

călătorie, prin care și Derbe, Listra și

(probabil) Iconia ( Fapte 16:1-2).

De acolo au mers la Troa, unde Pavel a văzut viziunea unui bărbat din Macedonia care îl chema să vină în Macedonia (Fapte 16:9). Această viziune a constituit mandatul lui Pavel pentru a traversa Marea Egee și pentru a aduce evanghelia în Europa pentru prima dată. Primele vizite ale lui Pavel în Filipi și Corint au avut loc în cadrul acestei călătorii.

28 FEBRUARIE 2021

45


Lidia și-a folosit statutul și averea pentru a-L sluji pe Dumnezeu. Familia ei a ajuns să Îl cunoască pe Domnul Isus datorită influenței ei. Ea a avut impact și în cetatea Filipi, prin faptul că a ajutat la formarea bisericii locale. Aceste eforturi nu au fost făcute din slavă deșartă, nici din partea Lidiei și nici de către Pavel. Ambii au căutat să-L urmeze pe Cristos și să îi ajute pe alții să Îl cunoască în mod personal. Să urmăm exemplul lor în lucrarea la care ne-a chemat Dumnezeu.

Cetatea Filipi era construită pe terenuri fertile și era înconjurată de munți din trei părți, fiind o cetate importantă din Macedoia. A fost numită după împăratul Filip II al Macedoniei care a cucerit cetatea în anul 356 îCr.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Intrarea în Europa (Fapte 16:11-15, 40)• Filipi (v. 11-12)• Adunarea de rugăciune (v. 13)• Casa Lidiei (v. 14-15, 40)

2. Corectarea celor din Corint (1 Corinteni 1:26-30)• Chemarea celor de rând

(v. 26)• Cei înțelepți sunt făcuți

de râs (v. 27-29)• În Cristos (v. 30)


• Cum ați putea descrie locul dvs. ideal pentru rugăciune? Există o legătură între locul unde ne rugăm și felul în care ne rugăm?

• Care sunt câteva modalități prin care putem să ne asigurăm să suntem primitori de oaspeți?

• Într-o vreme când restaurantele și hotelurile sunt accesibile, cum ar trebui să trateze biserica ospitalitatea în casele membrilor? De ce? Se schimbă situația când e vorba de ospitalitate pe termen lung?

• Care sunt câteva modalități practice de a demonstra faptul că aveți neprihănire, sfințenie și răscumpărare în Domnul Isus?

46

NOTIȚE

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

ȘCOALA DUMINICALĂ · 2020. 11. 26. · Cartea Evrei e un pic neobișnuită. Se încheie cu...

Documents

Transcript of ȘCOALA DUMINICALĂ · 2020. 11. 26. · Cartea Evrei e un pic neobișnuită. Se încheie cu...