1 LEU exemplarul Nr. 235 (1736) Anul VI - SERIA NA}IONAL|„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

basilica.ro

www.ziarullumina.ro info@ziarullumina.ro

Tiraj auditat BRAT (Biroul Rom=n de Auditare a Tirajelor)

S U M A R

Religios

Domnul propov\duie[te Evan-ghelia vie]ii ar\tând faptamiraculoas\ ca apanaj alPersoanei Sale divino-umane.Iisus nu stric\ legile firiiumane, ci arat\ sensul lor.

PPaaggiinnaa 66

~n zilele noastre, unii oameniau ajuns s\ fie „`nseta]i de adre-nalin\“, punându-[i via]a ̀ n peri-col prin intermediul a[a-numite-lor „sporturi extreme“. Când `]ipui via]a `n pericol `n mod voit [icon[tient, gestul poate fi conside-rat p\cat, deoarece `]i faci r\uvoit trupului t\u. Asemenea ges-turi ar putea fi asimilate chiartentativelor de sinucidere.

Omul nu mai este mul]umitca `n timpul liber s\ se plimbeprin parc, s\ mearg\ la un pic-nic sau la un film, ci vrea „adre-nalin\“. Tinerii ̀ n special, fie dinteribilism, fie pentru c\ astasimt c\ le place, nu mai merg lamunte pentru a admira crestelemun]ilor, florile sau animalele,ci vor s\ se ca]ere pe stâncile ce-le mai abrupte. PPaaggiinnaa 1166

Edi]ia Na]ional\Ziarul Lumina

PRIMUL COTIDIAN CRE{TIN DIN ROM+NIA

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

Agenda cre[tinului

La 17 ani de la trecerea laDomnul a p\rintelui DumitruSt\niloae, Preafericitul P\rin-te Patriarh Daniel a oficiatsâmb\t\ slujba Parastasuluila mormântul din cimitirulM\n\stirii Cernica.

PPaaggiinnaa 22

Cartea virtual\ intr\ oficial `nRomânia prin proiectul„Corect Books“, a c\ruilansare a avut loc la`nceputul acestei luni [i carea ridicat, printre speciali[ti [icititori, teme de discu]ie cuprivire la soarta literaturii.

PPaaggiinnaa 1111

La morm=ntul p\rintelui St\niloae

Setea de adrenalin\, `ntre sport [i p\cat

Luni, 11 octombrie 2010

Italianul care iube[teicoanele de la Sibiel

„„UUnnddee vvaa ffii sseemmnnuull CCrruucciiii,,aaccoolloo vvaa ffii [[ii HHrriissttooss““

~n debutul primei epistole c\tre Corinteni, Sfân-tul Apostol Pavel afirma urm\toarele: „CuvântulCrucii este nebunie pentru cei pierdu]i, dar pentrucei care ne mântuim este puterea lui Dumnezeu“ (ICor. 1:18). PPaaggiinnaa 77

ZZiiaarriissttuull iittaalliiaann GGiioovvaannnnii RRuuggggeerrii ssppuunnee cc\\MMuuzzeeuull ddee IIccooaannee ppee SSttiiccll\\ ddee llaa SSiibbiieell eessttee uunniicc

`̀nn lluummee.. PPrreelluuâânndd mmeessaajjuull pp\\rriinntteelluuii ZZoossiimmOOaanncceeaa,, ffoonnddaattoorruull mmuuzzeeuulluuii,, RRuuggggeerrii `̀nncceeaarrcc\\

ss\\ ffaacc\\ aacceessttee vvaalloorrii ccuunnoossccuuttee ccuu aaddeevv\\rraatt lluummiiii `̀nnttrreeggii..

GGiioovvaannnnii RRuuggggeerrii ss-aa nn\\ssccuutt `̀nn 11996622 `̀nn pprroovviinncciiaaPPeessaarroo,, IIttaalliiaa.. LLiicceenn]]iiaatt `̀nn tteeoollooggiiee,,

jjuurrnnaalliisstt [[ii eesseeiisstt,, ssccrriiee ppeennttrruu ccoottiiddiiaannuull „„LL’’EEccooddii BBeerrggaammoo““ [[ii ppeennttrruu aallttee ppuubblliiccaa]]iiii nnaa]]iioonnaallee

iittaalliieennee.. AAuuttoorr aa nnuummeerrooaassee rreeppoorrttaajjee ttuurriissttiiccoo-ccuullttuurraallee ddeesspprree EEuurrooppaa ddee EEsstt,, eessttee uunn bbuunnccuunnoosscc\\ttoorr aall RRoommâânniieeii [[ii ssee iimmpplliicc\\ ddee mmaaii

mmuull]]ii aannii `̀nn pprroommoovvaarreeaa MMuuzzeeuulluuii ddee IIccooaannee ppeeSSttiiccll\\ ddiinn SSiibbiieell,, cc\\rruuiiaa ii-aa ddeeddiiccaatt ccaarrtteeaa

„„IIccooaanneellee ppee ssttiiccll\\ ddiinn SSiibbiieell““ ((`̀nn cciinnccii lliimmbbii)) [[iissiittee-uull wwwwww..ssiibbiieell..nneett.. SSccrriiee,, ddee aasseemmeenneeaa,, [[ii ddee-

sspprree ffiilloossooffiiee,, ccuullttuurr\\ rreelliiggiiooaass\\ [[ii ppooeezziiee.. PPrriinnttrreecc\\rr]]iillee ssaallee:: „„IInntteerrrrooggaazziioonnii ssuull ccrriissttiiaanneessiimmoo““,,

`̀mmpprreeuunn\\ ccuu GGiiaannnnii VVaattttiimmoo [[ii PPiieerraannggeellooSSeeqquueerrii;; „„IIll cceennttrroo èè iill ccoonnffiinnee..

CCrriissttiiaanneessiimmoo ee mmooddeerrnniittàà““,, `̀mmpprreeuunn\\ ccuuMMaassssiimmoo CCaacccciiaarrii,, RRaaiimmoonn PPaanniikkkkaarr,,

EEllmmaarr SSaallmmaannnn,, AAnnttooiinnee VVeerrggoottee.. Paginile 8-99

„„DDeessttiinnaa]]iiaa ttâânn\\rruulluuii nnuu eessttee mmoorrmmâânnttuull““„„TTâânn\\rruull eessttee cchheemmaatt ss\\ ccrreeaasscc\\ `̀nn iiuubbiirreeaa ffaammiilliieeii.. ~~nniiuubbiirreeaa pp\\rriinn]]iilloorr,, aa ffrraa]]iilloorr [[ii aa pprriieetteenniilloorr dduuhhoovvnniiccee[[ttii [[iiccrreeddiinncciioo[[ii““,, aa aarr\\ttaatt PPrreeaaffeerriicciittuull PP\\rriinnttee PPaattrriiaarrhh DDaanniieelliieerrii `̀nn pprreeddiiccaa ssaa ]]iinnuutt\\ `̀nn PPaarraacclliissuull „„SSffâânnttuull GGrriiggoorriieeLLuummiinn\\ttoorruull““ ddiinn RRee[[eeddiinn]]aa ppaattrriiaarrhhaall\\.. Pagina 3

Când gânduldevine fapt\

Prima libr\rie digital\ de la noi

Cultur\

Virtutea se dobânde[te princomuniunea noastr\ per-sonal\ cu Dumnezeu [i prins\vâr[irea voii Lui. Este ca-racterizat\ prin cump\tare [im\sur\, lucru confirmat `nspe]\ de P\rin]ii pustiei.Sfântul Antonie cel Mare ara-t\ c\ virtutea poate fi cunos-cut\ cu u[urin]\ `n manifest\-rile omului. Dac\ acesta estevirtuos, atunci mintea lui va fitreaz\ [i va c\uta tot timpulspre Dumnezeu.

PPaaggiinnaa 55

Opinii

Virtutea estestatornicia pecalea binelui

Societatea `n perspectiv\ cre[tin\

Ziaristul italian GiovanniRuggeri spune c\ Muzeul deIcoane pe Sticl\ de la Sibieleste unic `n lume. Preluândmesajul p\rintelui ZosimOancea, fondatorul muzeului,Ruggeri `ncearc\ s\ fac\aceste valori cunoscute cuadev\rat lumii `ntregi.

VVeennii]]ii ddiinnttrr-uunn ssppaa]]iiuu ccuull-ttuurraall [[ii ssppiirriittuuaall aa cc\\rruuii oorrii-ggiinnee,, ccuummvvaa,, aarree mmuullttee `̀nn ccoo-mmuunn ccuu cceell rroommâânneesscc.. ~~nn ccee ffeellaa]]ii ddeessccrriiee llaattiinniittaatteeaa oorrttoo-ddooxx\\,, aa[[aa ccuumm cc\\rrttuurraarriiii,, iiss-ttoorriicciiii ssttrr\\iinnii,, nnuu nnuummaaiirroommâânnii,, nnuummeesscc cciivviilliizzaa]]iiaannooaassttrr\\ vveecchhee?? SSee ssppuunnee ddee-sspprree cciivviilliizzaa]]iiaa nnooaassttrr\\ cc\\ aarreezziissttaatt pprriinnttrr-uunn mmiirraaccooll,,`̀nnttrr-oo mmaarree ddee ssllaavvii..Ar trebui s\ fiu un istoric al

culturii române pentru a putear\spunde multiplelor exigen]eale unei `ntreb\ri atât de com-plexe! Apropierea mea deuniversul românesc este aceea,mult mai modest\, a unui sim-plu autodidact, care nu `[i per-mite evalu\ri preten]ioase peplan cultural. Vin ̀ n România caziarist din 2002 [i am impresiac\ defini]ia de „Latinitate orto-dox\“ pe care o invoca]i este ostr\lucit\ sintez\ `n plan expre-siv, dar, din p\cate, schematic\`n ce prive[te substan]a. Foartegeneric vorbind, ceea ce unui ita-lian - [i, deci, unui „latin catolic“,pentru a r\mâne `n acela[i re-gistru conceptual - `i atrageaten]ia când `ncepe s\ intre `nuniversul românesc este, al\turide evidentul element latin, ceeace a[ defini „factorul balcanic“,adic\ o serie de elemente dementalitate, atitudine [i com-portament românesc legate de oanumit\ doz\ de haos, aproxi-ma]ie, improviza]ie, indetermi-nabilitate. Matricea latin\, evi-dent\ pe plan lingvistic (`miamintesc uimirea pe care amavut-o `n prima sear\ `n Româ-nia, la Sighetu Marma]iei, cândmi s-a spus: „Bun\ seara“, care`n italian\ este „Buona sera“), seconfund\ adesea, `n declinareasa româneasc\, cu tr\s\turile„balcanice“ exprimate prin atitu-dini caracteristice. Dou\ exem-ple din via]a de fiecare zi, pecare vi le propun cu umor ami-cal: nu exist\ `n Româniasitua]ie absurd\ sau complicat\`n fa]a c\reia românul s\ nupronun]e, cu o natural\ non[a-lan]\, omnivalentul „Se rezol-

v\“, care de cele mai multe orinu rezolv\ nimic! Ca s\ nu maivorbim despre promisiunea c\ceva se face „Imediat“, adesea ometafor\ a unei a[tept\ri pre-lungite! Bine`n]eles c\ genera-lizez, pentru c\ [tiu de cât\seriozitate, precizie, solicitudinesunt capabili mul]i români cum-secade. Ceea ce declin\ ulterior`n termeni originali latinitatearomâneasc\ este al doilea factorla care v\ referea]i, [i anumeelementul „ortodox“. Dup\ p\-rerea mea, absen]a milenar\ aunei leg\turi institu]ionale [iculturale cu „Roma catolic\“ afavorizat `n atitudinea româ-neasc\ o anumit\ disponibili-tate pozitiv\ `n asumarea unororient\ri [i comportamente elas-

tice, care `ns\ nu de pu]ine oriduc - `n negativ - [i la o excesiv\supunere la puterile care s-ausuccedat de-a lungul istoriei: dela domina]ia turc\ la dictaturacomunist\, exemplele ar fimulte. ~n fine, ar trebui s\ ne`ntreb\m dac\, spre deosebirede alte culturi de matrice latin\,cea româneasc\ nu a suferit odoz\ mai mare de provincialism.

CCuumm ss-aarr ppuutteeaa iiddeennttiiffiiccaa,, `̀nnttiimmpp,, ssppeecciiffiicciittaatteeaa RRoommâânniieeii`̀nn ccoonntteexxttuull mmaarriiii EEuurrooppeeuunniittee,, ccaarree ssee aa[[aazz\\ aaccuumm iinn-ssttiittuu]]iioonnaall?? ~~nn]]eelleegg cc\\ vvaauurrmmaa [[ii oo aa[[eezzaarree aa EEuurrooppeeii,,`̀nn aacceesstt ccaaddrruu iinnssttiittuu]]iioonnaa-lliizzaatt,, [[ii `̀nn ddoommeenniiii mmaaii ggrreeuuddee ppeerrcceeppuutt - mmaaii ggrreeuu ddee ppeerr-

cceeppuutt cceell ppuu]]iinn ddeeccââtt ddoommee-nniiuull eeccoonnoommiicc -,, ccuumm eesstteeddoommeenniiuull ccuullttuurraall ssaauu cceellssppiirriittuuaall??Construc]ia Europei ca [i con-

cert sau dialog `ntre diverseletradi]ii culturale care o definesceste un proces extrem de com-plex, ast\zi de-abia la `nceputpe planul institu]ional [i al con-[tiin]ei colective. România, la felca toate ]\rile din fostul bloc co-munist, trebuie mai `ntâi s\ de-vin\ con[tient\ - [i apoi s\ iaacele ini]iative care s\ duc\ ladep\[irea stadiului actual - defaptul c\ tradi]ia sa cultural\este aproape necunoscut\ `n Eu-ropa. Ba mai mult: ignoran]a,din partea Europei Occidentale,fa]\ de culturile din EuropaOriental\ este ast\zi, `n medie,egal\ cu penuria - dac\ nu chiarabsen]a - de ini]iative ale res-pectivelor state `n acest sens.~ns\ exist\, din fericire, [i feno-mene pozitive `n contratendin]\.V\ dau dou\ exemple. ~n Italia,Salonul de carte din Torino esteevenimentul editorial cel maiimportant al anului: ei bine, toc-mai cel din 2011 va fi dedicatpentru prima dat\ României,`ns\ au fost necesari 22 de anide la c\derea comunismului! Deasemenea, Institutul CulturalRomân, cu diferitele sale sedii

din Europa, lucreaz\ mult la or-ganizarea de evenimente [i ma-nifest\ri utile pentru promo-varea cunoa[terii culturii ro-mâne `n str\in\tate: `ns\ ini]ia-tivele sale au `nc\ o amploaredestul de limitat\ `n vastul ori-zont european. La nivelul im-pactului `n Europa, România arputea foarte bine s\-[i exploa-teze marele patrimoniu turistic,dar, observând ceea ce se `ntâm-pl\, am serioase dubii c\ statulromân este cu adev\rat intere-sat de promovarea turismului.Actuala doamn\ ministru ElenaUdrea - pe care am intervievat-ola Milano - enun]\ inten]ii ad-mirabile, dar cel pu]in `n Italiafaptele `i dezmint cuvintele.

AA]]ii ccuunnoossccuutt bbiinnee zzoonnaaSSiibbiiuulluuii [[ii,, bb\\nnuuiieesscc,, aa]]ii aavvuuttttiimmpp ss\\ vveeddee]]ii [[ii aallttee zzoonnee,,ccuumm aarr ffii nnoorrdduull MMoollddoovveeii ssaauunnoorrdduull OOlltteenniieeii,, DDoobbrrooggeeaassaauu MMaarraammuurree[[uull.. ~~nn iissttoorriiaannooaassttrr\\,, uunn ccoonncceepptt iimmppoorr-ttaanntt `̀ll ccoonnssttiittuuiiee uunniittaatteeaavvaalloorriilloorr ccee ssee rreegg\\sseesscc `̀nnddiiffeerriittee llooccuurrii ddiinn RRoommâânniiaa..PPuuttee]]ii ffaaccee ccââtteevvaa ccoommeennttaarriiiiddeesspprree ddiiffeerreenn]]eellee [[ii aapprroo-ppiieerrii aacceessttoorr vvaalloorrii llooccaallee?? Frecventarea diverselor zone

[i prietenia cu persoane dinaproape toate regiunile Româ-

Ziarul LuminaLLuunnii,, 1111 ooccttoommbbrriiee 22001100 8Interviu

CMYK

CMYK

CMYK

Interviu cu Giovanni Ruggeri, ziarist italian, autorul c\r]ii „Icoanele pe sticl\ din Sibiel“

Un italian care promoveaz\icoanele de la Sibiel

Cine este GiovanniRuggeri GGiioovvaannnnii RRuuggggeerrii ss-aa nn\\ssccuutt `̀nn11996622 `̀nn pprroovviinncciiaa PPeessaarroo,,IIttaalliiaa.. LLiicceenn]]iiaatt `̀nn tteeoollooggiiee,, jjuurrnnaalliisstt [[ii eesseeiisstt,, ssccrriiee ppeennttrruuccoottiiddiiaannuull „„LL’’EEccoo ddii BBeerrggaammoo““[[ii ppeennttrruu aallttee ppuubblliiccaa]]iiiinnaa]]iioonnaallee iittaalliieennee.. AAuuttoorr aa nnuummeerrooaassee rreeppoorrttaajjee ttuurriissttiiccoo-ccuullttuurraallee ddeesspprree EEuurrooppaa ddeeEEsstt,, eessttee uunn bbuunn ccuunnoosscc\\ttoorr aallRRoommâânniieeii [[ii ssee iimmpplliicc\\ ddee mmaaiimmuull]]ii aannii `̀nn pprroommoovvaarreeaaMMuuzzeeuulluuii ddee IIccooaannee ppee SSttiiccll\\ddiinn SSiibbiieell,, cc\\rruuiiaa ii-aa ddeeddiiccaattccaarrtteeaa „„IIccooaanneellee ppee ssttiiccll\\ ddiinnSSiibbiieell““ ((`̀nn cciinnccii lliimmbbii)) [[ii ssiittee-uullwwwwww..ssiibbiieell..nneett.. SSccrriiee,, ddeeaasseemmeenneeaa,, [[ii ddeesspprree ffiilloossooffiiee,,ccuullttuurr\\ rreelliiggiiooaass\\ [[ii ppooeezziiee..PPrriinnttrree cc\\rr]]iillee ssaallee::„„IInntteerrrrooggaazziioonnii ssuull ccrriissttiiaannee-ssiimmoo““,, `̀mmpprreeuunn\\ ccuu GGiiaannnniiVVaattttiimmoo [[ii PPiieerraannggeelloo SSeeqquueerrii;;„„IIll cceennttrroo èè iill ccoonnffiinnee..CCrriissttiiaanneessiimmoo ee mmooddeerrnniittàà““,,`̀mmpprreeuunn\\ ccuu MMaassssiimmoo CCaacc-cciiaarrii,, RRaaiimmoonn PPaanniikkkkaarr,, EEllmmaarrSSaallmmaannnn,, AAnnttooiinnee VVeerrggoottee..TTrr\\iiee[[ttee [[ii lluuccrreeaazz\\ llaa BBeerrggaa-mmoo ((ee-mmaaiill:: ggiioovvaannnnii..rruuggggeerrii@@ssiibbiieell..nneett))..

CMYK

CMYK

CMYK

Ziarul Lumina 9 LLuunnii,, 1111 ooccttoommbbrriiee 22001100

Interviu

niei mi-au dat posibilitatea s\observ c\ exist\ efectiv atitudinicaracteriale tenden]ial diferite.Printr-o elementar\ generali-zare, am perceput cu u[urin]\natura ospitalier\ a oamenilordin Maramure[, apoi acelamestec de triste]e, fatalism [ideopotriv\ vivacitate care `icaracterizeaz\ pe mul]i mol-doveni, h\rnicia ardelenilor,mentalitatea deschis\ a b\-n\]enilor, haosul, dar [iresursele Bucure[tiului... ~nmul]i români, `n mod con[tient

sau incon[tient, exist\ [i rezist\de bine, de r\u un fond emotiv, oatitudine de baz\, care trimite laciviliza]ia rural\ - cu acel senti-ment caracteristic al timpului [ial destinului, al p\mântului [i alcerului -, dar am impresia c\acest fond aproape c\ a disp\rutla noile genera]ii, traversate detendin]e variind `ntre aplati-zarea banal\ a imediatului [i unpoten]ial de deschidere cul-tural\ c\tre noi orizonturi.

AAnnttrrooppoollooggiiii rroommâânnii vvoorrbbeessccddee oo mmooaarrttee aa ssaattuulluuiittrraaddii]]iioonnaall rroommâânneesscc,, ccââtt ddeeccuurrâânndd,, ddaacc\\ nnuu ss-aa `̀nnttââmm-ppllaatt ddeejjaa,, mmaaii aalleess dduupp\\ cceeRRoommâânniiaa ssee vvaa aaddaappttaa llaammooddeelluull eeccoonnoommiieeii iinndduussttrriiaa-

lliizzaattee,, ddee ttiipp eeuurrooppeeaann.. CCeesscchhiimmbb\\rrii aannttiicciippaa]]ii dduumm-nneeaavvooaassttrr\\ `̀nn aacceesstt ssppaa]]iiuu?? Cred c\ antropologii la care

v\ referi]i au dreptate. Nu con-sider c\ satul tradi]ional esteparadisul pe p\mânt, dac\ negândim doar la cât de aspru afost controlul social asupra vie]iipersonale, `ns\ tendin]ele ac-tuale nu vor aduce numai bene-ficii. ~n general, mi se pare c\libera ini]iativ\ - `ntotdeaunabine-venit\ - [i nevoia de dez-voltare economic\ - mai mult

decât natural\ - determin\ `nRomânia o cre[tere vertiginoas\a individualismului, o curs\continu\ dup\ `mbun\t\]ireapropriei condi]ii care `ntunec\aproape con[tiin]a convie]uiriicu ceilal]i. Din punct de vederesocio-cultural, m\ tem `ntr-unfel c\ societatea româneasc\este un cadavru `n curs de pu-trefac]ie: civiliza]ia rural\ s-astins, lipse[te o adev\rat\ cul-tur\ urban\, domin\ onemul]umire general\, adeseamai mult decât justificat\. ~nacest context, satul tradi]ionalse transform\ - [i ca o reac]iecomprehensibil\ la lunga colec-tivizare depersonalizatoare -`ntr-un conglomerat de atomicare graviteaz\ fiecare `n pro-

pria sfer\ de interese. Se uit\`ns\ c\ succesul adev\rat [idurabil nu este niciodat\ al in-divizilor `n sine, ci al aceloracare [tiu s\ formeze un grup.Cine nu [tie s\ lucreze cuceilal]i - dar [i s\ bea o ]uic\ cuvecinul - nu va ajunge prea de-parte. Poate c\ va face bani, darva fi singur [i trist.

OOddaatt\\ ccuu ccoonnssttrruuiirreeaa ddee ccaasseennooii,, mmuullttee ddiinnttrree eellee ccuu aarrhhii-tteeccttuurr\\ ssttrriiddeenntt\\,, ss-aauu ccoonn-ssttrruuiitt [[ii mmuullttee bbiisseerriiccii,, llaa nnooii..

~~nn ccoonntteexxttuull aacceessttuuii nnoouummeeddiiuu rruurraall,, aaffllaatt `̀nn sscchhiimm-bbaarree,, ccuumm ccrreeddee]]ii cc\\ `̀[[ii ppooaatteepp\\ssttrraa BBiisseerriiccaa llooccuull ccuuvveenniitt?? Biserica a avut [i va avea

`ntotdeauna un singur loc [isens: s\ anun]e venirea luiIisus Hristos, s\ spun\ oame-nilor c\ acel mare semn de`ntrebare pe care `l ridic\ via]a[i moartea, durerea [i iubirea,poate fi tr\it `mpreun\ [i la felcu Iisus Hristos, `n credin]\,speran]\ [i bun\tate. Nimicmai mult, nimic mai pu]in.Biserica `[i va avea `ntotdeaunalocul ei propriu dac\ va sta `nunicul loc care este dintot-deauna al s\u: acela de a serviEvanghelia [i via]a real\ a oa-menilor care `ncepe, dureaz\ [i

se sfâr[e[te „`n numele Tat\lui[i al Fiului [i al Sfântului Duh“.Cine - ca preot, episcop, comu-nitate, sistem eclesiastic - nu a`n]eles acest lucru [i nu ac-tiveaz\ `n acest sens este desti-nat s\ fie anulat de o secu-larizare [i o banalizare a vie]iicare `n România, poate maimult decât altundeva, ser\spândesc `n mod nemilos.Biserica Ortodox\ Român\ aremulte persoane sfinte,duhovnici de mare `n]elepciune.Ast\zi mai mult ca niciodat\cre[tinismul poate tr\i numaiprin sfin]enie [i inteligen]\. Seimpune un efort suplimentar deinteligen]\ [i capacitate de dia-log cu oamenii: dac\ lumea nu`n]elege cu propria minte [i nusimte cu propria inim\ c\ celmai bun lucru care i se poate`ntâmpla este cunoa[terea luiIisus, nu va avea nici un motivs\ r\mân\ cre[tin\. Slujbele [idogmele de unele singure nu ausalvat niciodat\ pe nimeni.Dac\ ast\zi preotul - ortodox,catolic, protestant - nu are despus nimic vital pentru via]aoamenilor, poate cu siguran]\s\-[i schimbe meseria.

O splendoare `n splendoare

SSuunnttee]]ii iimmpplliiccaatt ddee mmaaii mmuull]]iiaannii `̀nn pprroommoovvaarreeaa MMuuzzeeuulluuiiddee IIccooaannee ppee SSttiiccll\\ ddiinn SSiibbiieell..CCuumm aa]]ii ppuutteeaa ddeessccrriiee zzoonnaaSSiibbiieelluulluuii [[ii iiccooaanneellee ddee llaaSSiibbiieell??Sibielul este un sat din

M\rginimea Sibiului, zon\ devechi tradi]ii care se afl\ `nc\utarea unui echilibru delicat`ntre progres [i p\strarea pro-priului patrimoniu. DespreSibiel trebuie s\ spunem ime-diat ceea ce a scris cu câ]iva ani`n urm\ un cotidian na]ionalromânesc: „F\r\ Muzeul deicoane creat de p\rintele ZosimOancea, Sibielul ar fi ast\zi camulte din satele vecine: un sat`n moarte clinic\“. Adev\ratabog\]ie a Sibielului - mai`nainte [i dincolo de peisaj -este muzeul s\u, iar dac\ `micere]i o defini]ie a icoanelor dinSibiel, iat-o: o splendoare `nsplendoare! Prima splendoareeste existen]a `n Transilvania aacestei extraordinar de fru-moase tradi]ii de pictur\ aicoanelor ]\r\ne[ti pe sticl\,care istorisesc credin]a oame-nilor `n culorile vie]ii de zi cuzi. A doua splendoare esteopera genial\ a p\rinteluiZosim Oancea care, dup\ ce asuferit zece ani de `nchisoare [icinci de munc\ silnic\, a reu[its\ implice satul Sibiel `n re-alizarea, `n plin comunism, acelui mai mare muzeu deicoane pe sticl\ ]\r\ne[ti dinlume. Grandios a fost p\rinteleOancea, un om care a [tiut s\vad\ departe, un sfânt preotdin România, de la a c\ruina[tere se `mpline[te `n 2011un secol!

Str\inii sunt cuceri]i de frumuse]ea icoanelorrealizate de ]\ranii no[tri

CCuumm aauu ffoosstt ppeerrcceeppuuttee iiccooaa-nneellee ppee ssttiiccll\\ ddee llaa SSiibbiieell,, `̀nn

ddiiaalloogguurriillee ppuurrttaattee ddee-aa lluunn-gguull ddeezzbbaatteerriilloorr iittiinneerraannttee,,oorrggaanniizzaattee nnuu nnuummaaii `̀nnRRoommâânniiaa,, ccii [[ii `̀nn IIttaalliiaa,,FFrraann]]aa,, GGeerrmmaanniiaa,, AAuussttrriiaa,,UUnnggaarriiaa?? CCaarree ssuunntt aarrgguu-mmeenntteellee ppee ccaarree llee aadduuccee]]ii ddeeoobbiicceeii `̀nn ffaa]]aa ssttrr\\iinniilloorr aattuunncciiccâânndd llee pprreezzeennttaa]]ii ppaattrrii-mmoonniiuull ddee llaa SSiibbiieell??Icoanele [i istoria na[terii

Muzeului din Sibiel suntunicul argument adev\rat carevorbe[te de la sine! ~n str\i-n\tate, ceea ce prezint este`ntotdeauna primit cu entuzi-asm: str\inii nu [tiu mai nimicdespre icoanele pe sticl\ [ifoarte pu]ine despre patrimo-niul cultural [i spiritual alRomâniei. Eu povestesc pur [isimplu istoria [i proiectezimagini: oamenii sunt cuceri]ide frumuse]ea operelor rea-lizate de ]\ranii-pictori, ca [ide genialitatea eroic\ a p\rin-telui Zosim. Când prezintSibielul `ntr-o comunitate orto-dox\ româneasc\ din str\i-n\tate, publicul se emo]io-neaz\ `ntotdeauna, la fel ca [ipreo]ii [i episcopii prezen]i -m\ gândesc la IPS Iosif,Mitropolitul Europei Occiden-tale, la PS Siluan, Episcopulrom=nilor din Ungaria. Ceeace am reu[it s\ fac este roduleforturilor personale, `ns\ tre-buie s\-mi exprim grati-tudinea fa]\ de IPS Lauren]iu,Mitropolitul Ardealului, caremi-a fost `ntotdeauna al\turi,de ministrul de externe TeodorBaconsky, care a sprijinit per-sonal unele din ini]iativelemele, ca [i fa]\ de diferi]i di-rectori ai Institutelor Româ-ne[ti de Cultur\ din Europacare au acordat spa]iu, `nprogramele lor, prezent\riiicoanelor din Sibiel.

~~nn IIttaalliiaa,, ttrr\\iieesscc [[ii mmuunncceesscc,,aaccttuuaallmmeennttee,, mmuull]]ii rroommâânnii..~~nn ccee ffeell ssee ppooaattee vvoorrbbii [[ii ddeebbiinnee ddeesspprree mmuull]]iimmeeaa ddeerroommâânnii ddiinn IIttaalliiaa?? CCee lluuccrruurriibbuunnee ssuunntt ff\\ccuuttee ddee rroommâânniippeennttrruu llooccaallnniicciiii ddiinn IIttaalliiaa,,aa[[aa ccuumm ffaaccee]]ii ddvvss.. `̀nnRRoommâânniiaa??Majoritatea românilor care

tr\iesc `n Italia sunt persoanelaborioase, oneste, serioase.Câ]i dintre b\trânii italieni nusunt `ngriji]i de „badante“românce, câ]i dintre bolnaviino[tri nu au la c\p\tâi infir-miere [i medici români, câteopere private [i publice nu se fac`n Italia prin munca harnicilormuncitori români! România facemult pentru Italia `n Italia. Dinp\cate, face foarte pu]in pentrupromovarea imaginii care oreprezint\ cu adev\rat. ~n ceeace m\ prive[te, a[ vrea doar caMuzeul din Sibiel, icoanele [imarile sacrificii f\cute de p\rin-tele Oancea [i de oamenii dinsat s\ aib\ un prezent [i un vii-tor pe m\sura sufletelor nobilecare le-au creat. De aceea v\ in-vit pe to]i: s\ ajut\m Muzeuldin Sibiel!

IInntteerrvviiuu rreeaalliizzaatt ddee LLaarriissaa [[iiCCoonnssttaannttiinn IIffttiimmee

TTrraadduucceerreeaa tteexxttuulluuii ddiinn lliimmbbaa iittaalliiaann\\:: AAffrrooddiittaa

CCaarrmmeenn CCiioonncchhiinn

Vin `n România caziarist din 2002 [iam impresia c\defini]ia de„Latinitateortodox\“ pe careo invoca]i este ostr\lucit\ sintez\ `nplan expresiv, dar,din p\cate,schematic\ `n ceprive[te substan]a.“

Matricea latin\,evident\ pe planlingvistic seconfund\ adesea,`n declinarea saromâneasc\, cutr\s\turile„balcanice“exprimate prinatitudinicaracteristice.“

România, la fel catoate ]\rile dinfostul bloc comu-nist, trebuie mai`ntâi s\ devin\con[tient\ - [i apois\ ia acele ini]iativecare s\ duc\ ladep\[irea stadiuluiactual - de faptulc\ tradi]ia sacultural\ esteaproapenecunoscut\ `n Europa.“