Cluj-NapocaDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeţi Cluj (dezambiguizare)Cluj-Napoca

—  Municipiu  —

Stemă

Cluj-NapocaLocalizarea în România

Coordonate: Coordonate: 46°46′0″N 23°36′0″E / 46.76667, 23.6 46°46′0″N 23°36′0″E / 46.76667, 23.6

Ţară RomâniaJudeţ ClujStatut Municipiu

Guvernare - Primar Sorin Apostu (PD-L)

Suprafaţă - Total 179.5  km²

Altitudine 410 m.d.m.

Populaţie (18 martie 2002 [1]) - Total 317 953 locuitori

 - Densitate 1.872 loc./km² 

Fus orar EET (UTC+2) - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Prefix telefonic +40 x64 [2]

Localităţi înfrăţite

 - Köln Germania - Rotherham Regatul Unit - Dijon Franţa - Nantes Franţa - VIterbo Italia

 - São Paulo Brazilia

 - Jacareí Brazilia - Columbia Statele Unite - East Lansing, Michigan Statele Unite - Rockford, Illinois Statele Unite - Zagreb Croaţia - Pécs Ungaria

 - Korçë Albania - Makati Filipine - Chacao Venezuela - Suwon Coreea de Sud - Zhengzhou China

 - Be'er-Sheva  Israel - Valdivia Chile

Site: Site oficial (ro, hu)

Clujul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)

modifică 

Portal Cluj

 Cluj-Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis, poloneză Kluż) este reşedinţa judeţului Cluj, precum şi una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei.

Cuprins[ascunde]

1 Nume 2 Istorie

o 2.1 Stemă 3 Geografie 4 Demografie

o 4.1 Populaţia istorică o 4.2 Structura pe etnii o 4.3 Structura populaţiei dupǎ apartenenţa religioasǎ o 4.4 Comunitatea maghiară

5 Administraţie şi politică o 5.1 Împărţirea administrativă o 5.2 Zona metropolitană o 5.3 Primăria o 5.4 Consiliul Local o 5.5 Prefectura şi Consiliul Judeţean

6 Relaţii externe o 6.1 Reprezentanţe diplomatice

7 Economie 8 Transport 9 Cultură

o 9.1 Festivaluri o 9.2 Gastronomie

10 Educaţie 11 Cercetare 12 Viaţa religioasă

o 12.1 Lăcaşuri de cult 13 Presă 14 Sănătate 15 Sport 16 Locuri în Cluj-Napoca

o 16.1 Monumente şi clădiri o 16.2 Muzee o 16.3 Suburbii, străzi şi alte zone o 16.4 Viaţă de noapte o 16.5 În împrejurimi

17 Evenimente 18 Personalităţi 19 Vezi şi 20 Galerie de imagini 21 Note 22 Bibliografie 23 Legături externe

o 23.1 Site-uri oficiale o 23.2 Despre Cluj-Napoca o 23.3 Cultura clujeană o 23.4 Monumente istorice

o 23.5 Învăţământul clujean o 23.6 Presa clujeană o 23.7 Imagini o 23.8 Hărţi

o 23.9 Altele

[modificare] Nume

Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de G. Buitul

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraşului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaţia de „închis” în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienţei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munţi» sau din clusa «stăvilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár şi, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Şapte Cetăţi). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918.

Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceauşescu şi publicat în Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi aşezări - mărturie a vechimii şi continuităţii poporului român pe aceste meleaguri."[3] Nicolae Ceauşescu a acordat totodată ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Cluj-Napoca, "dînd o înaltă apreciere contribuţiei aduse de cetăţenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social şi la înfăptuirea politicii partidului şi statului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră."[4] Cele două decrete nu au fost abrogate până în prezent.

[modificare] Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Clujului.

Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, şi constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcţia unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine aşezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripţii. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Oraşul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilităţi fiscale pentru cetăţenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuităţii romane la Napoca.[5] După retragerea administraţiei romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viaţa urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus.

„Clavdiopolis, Coloswar vulgo Clavsenbvrg, Transiluaniæ ciuitas primaria“. Gravură [6] a Clujului medieval de Georg Houfnagel (1617)

Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei oraşului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul al XV-lea. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraş liber. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar şi cu distracţiile specifice oraşului. Pe atunci populaţia era formată din saşi, unguri şi, în mică măsură, din români.

Matia Corvin, rege al Ungariei, născut la Cluj

Rolul meseriaşilor în muncile oraşului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meşteşugăreşti. De acest lucru s-a îngrijit şi Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 şi 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localităţii sale natale, apărând-o în conflictele cu aşezările din jur. În privinţa populaţiei, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraş.

Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul al XV-lea recunoaşterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar şi în multe case particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianţilor şi a meşteşugarilor a implicat îngrădirea nobilimii şi a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărţile pe care le-a tipărit, dar şi la modernizarea oraşului, care avea să întreţină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie şi una de bere. Dinastia Báthory a contribuit şi ea la creşterea economică şi demografică, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparată doar cu Braşovul.

Baba Novac, un important ostaş al lui Mihai Viteazul, a fost judecat şi ars de viu în oraş. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă, a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la 3 km sud de Turda.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al oraşului şi a ajutat la desăvârşirea acestuia ca o cetate importantă. După cucerirea Ungariei de către otomani şi transformarea unei treimi a teritoriului ei în paşalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. La sfârşitul secolului al XVII-lea, însă, intră sub dominaţie austriacă. După un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea, ostaşii au şi jefuit oraşul şi au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Actuala stradă Iuliu Maniu. Construcţia a demarat în secolul al XIX-lea, cu o arhitectură simetrică de o parte şi de alta, caracteristică marilor oraşe europene, după moda urbanistică haussmanniană

Harta Clujului din anul 1897

Cu o populaţie 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar şi la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mişcări revoluţionare de la 1848 cuprind şi Clujul. Deşi un important centru revoluţionar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăţi, academii şi gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Oraşul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac pentru unirea revoluţiei române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluţiei ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influenţă austriacă mai mare asupra autorităţilor. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele şase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost construită clădirea centrală a Universităţii „Francisc Iosif” din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de Justiţie, primăria, Palatul de Finanţe etc.

În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul şi Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă, oraşul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, şi reşedinţa comitatului Cluj.

După încheierea primului război mondial şi înfăptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componenţa Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare reşedinţa judeţului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forţele armate maghiare şi germane care controlau oraşul au fost respinse de trupele române şi sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componenţa României.

Clujul avea o populaţie de 16.763 locuitori evrei în 1941. După ocuparea Transilvaniei de către guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost duşi în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj), unde au stat în condiţii inumane, lipsiţi de orice facilităţi. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin 6 deportări la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sancţiunilor dure instituite de administraţia Horthy, mulţi evrei au reuşit să scape, trecând graniţa spre România, cu ajutorul ţăranilor din satele învecinate [7]. De aici au reuşit să părăsească Europa prin portul Constanţa. Alţi evrei originari din ţări europene au fost ajutaţi să se salveze şi să părăsească Europa de către un grup antinazist româno-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj şi Bucureşti. Liderul acestei reţele a fost, în perioada 1943-1944, scriitorul Raoul Şorban, căruia i s-a decernat ulterior titlul Drept între popoare pentru eforturile sale.

După 1945, Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974, autorităţile comuniste schimbă numele oraşului în Cluj-Napoca. După revoluţie, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naţionalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a detensionat în parte relaţiile interetnice între comunităţile clujene.

În 1994 şi 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima ţară care a găzduit această competiţie, ci şi prima care a găzduit-o pentru a doua oară.

[modificare] Stemă

Pentru detalii, vezi: Stema Cluj-Napoca.

Stema veche a Clujului

Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca foloseşte o nouă stemă în actele oficiale. În urma unui concurs desfăşurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al oraşului, realizată de o elevă de liceu. Vechea stemă, cu trei bastioane şi cu zidul de cetate, este cu totul diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul Memorandiştilor (de pe Bd. Eroilor) şi o minervă. Legea spune că elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (CNHGS). Stema introdusă de administraţia Funar nu a fost aprobată de Comisia zonală de heraldică (în consecinţă nici de CNHGS), astfel că „folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare”[8]

[modificare] Geografie

Pentru detalii, vezi: Geografia Clujului.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est, ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului, se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.

Cluj-Napoca, văzut de pe Dealul Feleacului

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, precum şi câteva pâraie: Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din jurul oraşului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăieşte o faună diversificată cu specii precum porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni, iar toamna şi iarna resimte şi influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C şi cu zăpadă din ce în ce mai puţină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depăşeşte 30 °C).

Zona metropolitană Cluj-Napoca este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonţida, Dăbâca, Borşa, Chinteni, Aluniş, Corneşti, Panticeu, Vultureni, Aşchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireşu, Căpuşu Mare, Gilău, Floreşti, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur şi municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unităţi.[9]

[modificare] Demografie

Populaţia Clujului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, oraşul avea, în anul 2009, o populaţie de 306 009 locuitori, fiind al patrulea ca populaţie din România,[10] după Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporească potenţialul demografic al municipiului cu încă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

Comunităţi de expaţi în Cluj Tunisia - 836 de persoane Turcia - 553 Italia - 361 Germania - 259 Franţa - 207 Maroc - 198 SUA - 135 Israel - 112 Mauritius – 110 Marea Britanie - 106

Populaţia municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori[11] (43,1% din populaţia judeţului şi 65% din populaţia urbană) faţă de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populaţiei se explică prin emigraţia unui număr semnificativ de cetăţeni ai oraşului spre ţările occidentale şi totodată printr-o rată a natalităţii scăzută.

[modificare] Populaţia istorică

Clujul la 1930 - Vedere aeriană

Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creşterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte aşezării în localitate a populaţiei din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populaţia localităţii a evoluat astfel:

Recensământul[12]

[13]Structura etnică

Anul

Populaţia

Români

Maghiari

German

i

Evrei

Ţigani

Ucrainieni

Sârbi

Slovac

i

Alte etnii

1453 est.

6.000[1

4]

1703

7.500[1

5]

1714

5.000[1

6]

1785

9.703[1

5][17]

1835

14.000[15][18]

1850

19.6124.116

12.317

1.587

535 585472

1880

32.8315.618

23.676

1.437

4 23 1251.948

1890

37.1845.637

29.396

1.357

8 21 115650

1900

50.9087.185

41.311

1.785

9 22 83513

1910

62.7338.886

51.192

1.678

6 41 107823

1920

85.50929.644

42.168

2.075

10.638

984

1930

100.844

34.895

47.689

2.500

13.062

1.043

244 54 2621.095

1941

114.984

11.255

98.502

1.618

2.669

618 36 11 46229

1956

154.723

74.623

77.839

1.115

525 237 24 21 24315

1966

185.663

104.914

76.934

1.333

1.689

178 42 50 34489

1977

262.858

173.003

86.215

1.480

1.009

628 50 28 32413

1992

328.602

251.697

74.591

937 351.047

67 16 25187

2002

317.953

252.433

60.287

734 2173.029

146 12 251.070

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modificare] Structura pe etnii

În Cluj-Napoca, majoritatea populaţiei este de etnie română (79,46%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (18,86%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi ţigăneşti (0,96%), germane (0,22%) şi ebraice (0,07%).

[modificare] Structura populaţiei dupǎ apartenenţa religioasǎ

Bastionul Croitorilor din ClujRecensământul[19] [20]

Structura religioasă

Anul

Populaţia

Ortodoxa

Greco-

catolici

Romano-catolic

i

Refor

mati

Evanghelici

Unitarieni

Mozaici

Alte religii

Baptisti

Penticostali

Adventisti

1850

19612

8363337

6048

7182

944 730535

- - - -

1857

19765

8232224

7207

7412

1047

752282

17

- --

1869

28867

1056

4765

10133

9475

1261

1074

1042

61

- --

1880

32831

1010

5529

11127

11071

1299

1047

1639

109

- --

1890

37184

1278

5140

12083

13367

1471

1308

2501

36

- --

1900

50908

1732

7642

16144

17186

1721

1706

4747

30

- --

1910

62733

2318

9136

19129

21045

2026

1930

7076

73

- --

1930

103840

13745

23290

20436

27373

2455

2153

13537

851

235

-139

1941

114984

3457

11900

33707

41755

2716

4199

16771

479

379

--

1992

328602

216075

21677

22575

48156

538+194

4049

340

14998

2795

6663

654

[modificare] Comunitatea maghiară

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureş, în oraşul Cluj se regăseşte cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viaţă culturală şi academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunităţii maghiare din România. În oraş funcţionează Opera Maghiară de Stat din Cluj şi Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învaţă şi studiază peste zece mii de studenţi de etnie maghiară, precum şi câteva mii de elevi, unii proveniţi din judeţele învecinate (diaspora internă), în care instituţiile şcolare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj (vezi Presa în Cluj-Napoca). Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituţii maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj îşi are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană şi Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană.

[modificare] Administraţie şi politică

Pentru detalii, vezi: Politica în Cluj-Napoca.

[modificare] Împărţirea administrativă

Dispunerea cartierelor clujene în 2007Pentru detalii, vezi: Listă de cartiere din Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca este împărţit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având şi propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic şi baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

[modificare] Zona metropolitană

Pentru detalii, vezi: Zona metropolitană Cluj-Napoca.

[modificare] Primăria

Pentru detalii, vezi: Lista primarilor Clujului.

Actualul primar al Clujului este Sorin Apostu, reprezentând PD-L.

[modificare] Consiliul Local

Consiliul local este compus din 27 de consilieri împărţiţi astfel:

    Partid Consilieri Componenţa Consiliului

  Partidul Democrat-Liberal 16                                

  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 5                                

  Partidul Social Democrat 3                                

  Partidul Naţional Liberal 3                                

[modificare] Prefectura şi Consiliul Judeţean

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2008:

Prefect: Florin Stamatian Preşedintele Consiliului Judeţean: Alin Tişe (PD-L)

[modificare] Relaţii externe

Capătul nordic al Bulevardului Regele Ferdinand

Cluj-Napoca este înfrăţit cu 18 localităţi din întreaga lume[21]:

Be'er-Sheva, Israel Chacao, Venezuela Columbia, Statele Unite Dijon, Franţa East Lansing, Statele Unite Köln, Germania Korça, Albania Makati, Filipine Nantes, Franţa Pécs, Ungaria Rockford, Statele Unite São Paulo, Brazilia Jacareí, Brazilia Suwon, Coreea de Sud Valdivia, Chile Viterbo, Italia Zhengzhou, China Provincia Parma, Italia

[modificare] Reprezentanţe diplomatice

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcţionat la Cluj consulate generale ale Franţei, Cehoslovaciei, Canadei ş.a. Ultima reprezentanţă diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Ungare, desfiinţat în anul 1988 în contextul răcirii relaţiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timişoara.

În prezent, funcţionează la Cluj:

Consulatul General al Republicii Ungare, Viceconsulatul Onorific al Republicii Italia, Netherlands Business Support Office (Olanda), închis în octombrie 2009. Consulatul Onorific al Turciei. British Council (filială) Centre Culturel Français

[modificare] Economie

Pentru detalii, vezi: Economia Clujului.

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârşitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome şi filiale ale acestora şi 115 societăţi cu capital mixt. Nivelul investiţiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeaşi dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ţinând seama şi de patrimoniul firmelor, active, fond de comerţ, capital rulant şi valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia şi Statele Unite.

Bulevardul Eroilor şi Catedrala greco-catolică

Sectorul serviciilor financiare şi cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacţii în domeniul IT, prin achiziţionarea societăţii Astral de către UPC Europa şi a societăţii Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea reţelei şi diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unităţi, ajungând pe locul patru în ţară după numărul de unităţi. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naştere şi altor companii româneşti importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Remarul 16 Februarie (trenuri şi material rulant), Ursus (bere) şi altele. Societăţile comerciale îşi desfăşoară deopotrivă activitatea şi în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcţiilor de maşini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainaţă, domeniile construcţiilor ş.a. Totodată,

printre companiile multinaţionale străine care şi-au deschis reprezentanţa în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy, Sondex.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populaţiei.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: preţurile au explodat după fenomenul Caritas şi au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar şi de numărul mare de studenţi (Clujul găzduieşte cea mai mare universitate din România). Bucureştiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând acelaşi algoritm, capitala ar obţine un punctaj inferior Clujului.[22] Totodată, în topul celor mai bogaţi trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul judeţ după Bucureşti în ceea ce priveşte numărul de oameni bogaţi din România.[23]

[modificare] Transport

Pentru detalii, vezi: Transportul în Cluj-Napoca.

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţării şi cu centrele regionale, atât pentru călători cât şi pentru marfă.

Drumuri de interes naţional şi european

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augmentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.

Căi ferate

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principale din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin liniile Intercity şi Săgeata Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca

Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni (CLJ), amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/ora. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum realizarea unei noi piste de 3500 de metri, a unui terminal cargo, modernizarea sistemului de balizaj luminos, realizarea unei parcări supraterane şi a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluţie spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2009 la un trafic de 834 400 de pasageri, din care 80% pe curse internaţionale, dupa ce în 2006 avea un trafic de doar 244 366 pasageri. Lista destinaţiilor spre care există curse regulate (unele zboruri low-cost fiind spre aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor oraşe mari): Londra (Luton), Paris (Beauvais), Roma (Fiumicino), Madrid, Viena, Munchen, Frankfurt, Budapesta, Barcelona (El Prat), Milano (Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna (Forli), Torino (Cuneo), Pisa, Zaragoza, Dusseldorf (Weeze), Dortmund, Palma de Mallorca (sezonier), Alicante (sezonier), Bucureşti Otopeni, Bucureşti Băneasa, Timişoara, Constanţa (sezonier). Vara există curse charter regulate spre destinaţii din Grecia, Turcia, Tunisia şi Egipt.

Străzi

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, troleibuz şi tramvai [2]. Sistemul privat de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte util.

Proiectul Autostrada Transilvania

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României şi compania americană Bechtel.

Proiectul Autostrada Transilvania reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415 km, ce porneşte din centrul României, de la nord-vest de Braşov, ajungând la Oradea, la graniţa cu Ungaria.

Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele oraşe: Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Zălau şi Oradea. Aliniamentul va începe de lângă Braşov, oraş cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podişul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, dupa care va

ocoli pe la nord Carpaţii Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crişanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri.

Primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania - Tronson 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest (Gilău) - au fost inauguraţi pe 1 decembrie 2009. Autostrada se va numi A3 şi va avea o limită admisă de viteză de 130 kilometri pe oră. Autostrada este construită de catre compania americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.

Alte proiecte

În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produc un număr foarte mare de accidente soldate cu morţi şi răniţi, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morţii”.

În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

[modificare] Cultură

Pentru detalii, vezi: Cultura în Cluj-Napoca.

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduieşte o serie de instituţii şi centre culturale şi educaţionale.

Teatrul Naţional „Lucian Blaga”

Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piaţa Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituţie teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în

1907 după proiectul arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner, găzduieşte totodată şi Opera Naţională Română, cea mai veche instituţie lirico-dramatică din România, Prima Operă Naţională a ţării. În oraş funcţionează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află şi Filarmonica de Stat Transilvania, o instituţie muzicală de concerte, înfiinţată în 1955.

Palatul Bánffy, sediul Muzeului Naţional de Artă, găzduieşte multe colecţii de artă importante: opere ale artiştilor români Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru Ghiaţă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar şi ale unor artişti străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Reţeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei şi Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universităţii). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.

Câteva case de editură îşi au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa Cărţii de Ştiinţă, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renaşterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc.

Palatul Bánffy, interior

Municipiul Cluj-Napoca găzduieşte şi o serie de instituţii culturale străine:

Centrul Cultural Francez Centrul Cultural American „J.F. Kennedy” Centrul Cultural Britanic Centrul Cultural German Cluj-Napoca (Deutsches Kulturzentrum Klausenburg) Centrul Cultural Italian Centrul de Artă şi Cultură Japoneză Centrul Cultural Sindan Centrul Cultural Coreean

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei şi director al Teatrului din Cluj, a

început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé şi a turnat în oraş mai multe filme printre care Murgul şarg (în orig. Sárga csikó) şi Din grozăviile lumii.

Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în România, gala decernării premiilor MTV România.

Kürtőskalács la Cluj

[modificare] Festivaluri

Festivalul Internaţional de Film Transilvania Comedy Cluj Serile Filmului Gay Festival "Temps d'images" Festivalul Internaţional de Chitară Transilvania Toamna Muzicală Clujeană Transilvania Jazz Festival Serile de artă medievală din Turnul Croitorilor

[modificare] Gastronomie

Năsal - un caş regional, unic în lume Varză à la Cluj Kürtőskalács

[modificare] Educaţie

Pentru detalii, vezi: Învăţământul în Cluj-Napoca.

Universitatea Babeş-Bolyai - în interiorul clădirii centrale

Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) este cea mai mare universitate din ţară, cu peste 45 500 de studenţi în 105 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană şi 4 în engleză). Numele instituţiei provine de la două personalităţi marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeş şi matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, oraşul găzduieşte alte opt universităţi, printre care Universitatea Tehnică, USAMV, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea de Artă şi Design, precum şi un număr mare de licee (v. Învăţământul în Cluj-Napoca). În 1872, împăratul Francisc Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită Universitatea Francisc Iosif (József Ferenc Tudományegyetem). După sfârşitul primului război mondial, la data de 12 mai 1919 se înfiinţează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj, denumită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universităţi româneşti a fost Sextil Puşcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, universitatea românească a fost mutată la Sibiu şi Timişoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea primului război mondial, universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a fost din nou mutată, de această dată la Seghedin. În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit temporar în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj. Finalmente, în 1945 a fost mutată înapoi la Seghedin şi redenumită Universitatea Seghedin.

În municipiu se află mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din ţară. Cele mai importante sunt:

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” ; Biblioteca Academiei (filiala) ; Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” .

În paralel, există numeroase biblioteci pe lângă diverse instituţii educative sau culturale.

[modificare] Cercetare

Clujul este şi un important centru al elitelor din domeniul ştiinţei. În cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, îşi desfăşoară activitatea următoarele institute profilate pe cercetarea ştiinţifică fundamentală: Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Institutul de Istorie „G. Bariţ” (care are şi un departament de cercetări socio-umane), Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (secţie), Institutul de Geografie (secţie) şi „Observatorul astronomic” (secţie a Institutului Astronomic al Academiei Române din Bucureşti). Anual, este organizată manifestarea ştiinţifică „Zilele academice clujene”. La Cluj funcţionează, de asemenea, filiale ale Academiei de Ştiinţe Medicale, respectiv ale Academiei de Şiinţe Tehnice din România.

Tot în Cluj mai activează numeroase institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi din diferite ramuri: Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Coneural – Centrul pentru Cercetări Cognitive şi Neuronale, Institutul de Cercetări Electronice, Institutul de Cercetare pentru Instrumentaţie Analitică (filială INOE-2000), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Geologie, Geofizica, Geochimie şi Teledetectie (IGR) – filiala Cluj, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare, Institutul pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere.

[modificare] Viaţa religioasă

Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor

Templul Memorial al Deportaţilor din Cluj

Biserica Ortodoxă din Deal, prima biserică ortodoxă din Cluj (sec. al XVIII-lea)Pentru detalii, vezi: Religia în Cluj-Napoca.

Municipiul Cluj

Confesiunea 1930[24] 2002[25]

Reformaţi 26,69 % 12,20 %Greco-catolici 22,62 % 05,81 %Romano-catolici 20,12 % 05,52 %Mozaici 13,39 % 00,07 %Ortodocşi 11,84 % 69,20 %Luterani 02,40 % 00,19 %Unitarieni 02,11 % 01,06 %Baptişti 00,22 % 01,19 %Penticostali 0< 0,01 % 02,60 %

Viaţa religioasă cunoaşte vechi tradiţii şi o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici îşi au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreieşti, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:

Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului (ortodoxă), Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică), Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană , Episcopia Evanghelică.

[modificare] Lăcaşuri de cult

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, cum ar fi:

Biserica Bob Biserica Evanghelică-Luterană Biserica Franciscană Biserica Ortodoxă din Deal Biserica Piariştilor Biserica Reformată Biserica Calvaria Biserica Sf. Petru şi Pavel Biserica Sfântul Mihail Biserica Unitariană Biserica cu Cocoş Sinagoga Neologă (Templul Deportaţilor)

[modificare] Presă

Interiorul Biserii Franciscane

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Ziua de Cluj şi Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista şi un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe piaţa locală au apărut două cotidiene gratuite: Informaţia Cluj şi Cluj Expres. Săptămânalul Clujeanul, primul din seria săptămânalelor locale editate de trustul de media MediaPro, este singurul ziar din Cluj-Napoca auditat regulat de Biroul Român de Audit al Tirajelor, în conformitate cu uzanţele internaţionale în domeniu. Clujeanul înregistrează în acest moment cel mai mare tiraj auditat în Transilvania, dintre publicaţiile locale cu caracter editorial (cu o audienţă de 54 000 de cititori pe ediţie).

Câteva ziare şi reviste publicate la Cluj.

La Cluj-Napoca apar şi alte ediţii de Transilvania ale cotidienelor naţionale, precum România liberă Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediţia regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediţie a cotidianului regional Gardianul de Transilvania-Banat. Publicaţia

acoperă 14 judeţe şi este disponibilă şi on-line: [3].Principalele reviste de cultură şi literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna şi Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naţionale şi retransmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla (fost CD Radio), Magic FM (fost Star FM, fost Uniplus) şi Mix FM. Situaţia este asemănătoare în ceea ce priveşte televiziunea. Un singur post de televiziune transmite pe frecvenţă proprie, şi anume NCN. În 2003, Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat o licenţă audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, urmând ca în viitorul apropriat acesta să emită pe o frecvenţă proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV, Alpha TV şi One TV.

O importantă agenţie de ştiri din România, Mediafax, are un flux local de ştiri, Transilvania.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság şi Krónika. În oraş se află şi redacţia săptămânalului Erdélyi Napló, precum şi redacţiile revistelor culturale Korunk şi Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, iar TVR Cluj transmite 4 ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există şi posturi de radio private dedicate comunităţii maghiare.

[modificare] Sănătate

Important centru medical, datorat şi impunerii sale ca un prestigios centru universitar, în Cluj-Napoca funcţionează mai multe instituţii medicale, clinici, institute şi spitale de elită din România.

[modificare] Sport

Cele mai importante cluburi de fotbal din oraş sunt CFR 1907 Cluj şi U Cluj. Clubul feroviar, găzduit pe Stadionul Dr. Constantin Rădulescu, este cunoscut la nivel european datorită ascensiunii acestuia în perioada 2003-2008. Printre rezultatele importante ale acestui club, se află câştigarea Ligii I şi a Cupei României în 2008 şi o participare în Liga Campionilor UEFA în sezonul următor, începută cu o victorie cu 2-1 pe terenul vicecampioanei Italiei, AS Roma, şi cu un egal pe teren propriu în faţa echipei Chelsea Londra.

Clubul universitar, găzduit pe Stadionul Ion Moina, are în palmaresul său istoric mai multe succese, precum clasarea pe locul 2 în capionatul de fotbal al României în sezonul 1932-1933, câştigarea Cupei României în 1964-1965, optimile de finală în Cupa Cupelor

Europene (1965-1966) şi turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei U Cluj a fost Ştefan Kovács.

Între celelalte echipe cu tradiţie se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul 3 în Campionatul României la polo în anul 1980) şi Viitorul Cluj, echipele de rugby (Universitatea Cluj), baschet (Universitatea Cluj), handbal (U Cluj), volei şi fotbal feminin (echipa Clujeana) şi echipele de raliu Napoca Rally Team şi Hiparion Invest Rally Team.

[modificare] Locuri în Cluj-Napoca

Pentru detalii, vezi: Lista locurilor în Cluj-Napoca.

Obiective notabile în Cluj-Napoca:

Biserica Sfântul Mihail,cel mai impunător edificiu în stil gotic din Cluj. Detaliu

Palatul Szeky

Parcul Central noaptea

[modificare] Monumente şi clădiri

Biserica "Sfântul Mihail" Biserica Reformată Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului Catedrala "Schimbarea la Faţă" , a Episcopiei de Cluj-Gherla Biserica "Calvaria" Biserica Franciscană Casa şi Statuia lui Matia Corvin Palatul Bánffy Biserica Piariştilor Teatrul Naţional şi Opera Română Bastionul Croitorilor Biserica Bob

[modificare] Muzee

Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - expoziţiile permanente sunt împărţite

pe secţiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din România.

Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea din Europa.

Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă" - singurul muzeu din România dedicat memoriei savantului Emil Racoviţă şi ştiinţei peşterii.

[modificare] Suburbii, străzi şi alte zone

Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraş, cu edificii din secolele XVIII - XX pe ambele părţi, leagă Piaţa Unirii de Piaţa Avram Iancu

Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până în zilele noastre

Piaţa Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de centrata Biserica Sf. Mihail

Centrul istoric al oraşului - cu clădiri construite începând cu secolul al XV-lea Cartierul Mănăştur - are o populaţie de aproximativ 100 000 de locuitori Cartierul Grigorescu - cartier rezidenţial Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a

inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală şi de est Parcul Central , cu o vechime de peste 100 de ani Cetăţuia - fortificaţie dispusă pe dealul cu acelaşi nume de unde se poate admira

cea mai frumoasă panoramă a Clujului Cimitirul Hajongard

[modificare] Viaţă de noapte

Bamboo Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduieşte cele mai extravagante

petreceri şi cele mai dorite concerte. Obsession Club - clubul cu suprafaţa cea mai mare din Transilvania, cu o

capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de waţi şi lumini de ultimă generaţie [26]

Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj, cu o terasă de vară de peste 400 locuri, situată în apropierea campusului universitar Babeş.

[modificare] În împrejurimi

Castelul Bánffy - un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonţida, la 32 de km de Cluj-Napoca.[27]

Parc de sculpturi monumentale din fân [28]

[modificare] Evenimente

Pentru detalii, vezi: Cronologia istorică a Clujului.

Statuia Sfântului Gheorghe din faţa Bisericii Reformate. Originalul, realizat de meşterii clujeni Martin şi Gheorghe, se află la Praga

124 - Este fondat Municipium Aelium Hadrianum Napoca de către administraţia romană din Dacia

170 - Împăratul Marcus Aurelius ridică municipiul Napoca la rang de colonia 1143 - Colonizarea saşilor 1241 - Clujul este distrus în timpul invaziei tătaro-mongole, cetatea Clujului fiind

refăcută în a doua jumătate a secolului al XIII-lea pe malul drept al Someşului Mic în zona de acum a Pieţei Muzeului

1405 - Sigismund de Luxemburg acordă Clujului dreptul de oraş liber 1443 - Se naşte Matia Corvin 1550 - Gáspár Heltai înfiinţează o tipografie la Cluj 1581 - Este înfiinţat Colegiul Iezuiţilor, precursor al universităţii de astăzi 1601 - Baba Novac, ostaş de seamă al lui Mihai Viteazul, este ars de viu împreună

cu preotul Saski 1711 - Oraşul intră sub dominaţie austriacă 1774 - Începe construcţia palatului Bánffy 1776 - Colegiul Piariştilor îşi începe activitatea cu patru facultăţi (filosofie,

chirurgie, drept şi ştiinţe naturale). 1790 - Devine capitala Transilvaniei 1791 - Începe pavarea străzilor cu piatră 1820 - Începe dărâmarea oficială a turnurilor şi zidurilor oraşului, operaţiune

încheiată in 1896 1827 - 247 de lămpi sunt instalate în străzile şi pieţele Clujului 1848 - Revoluţia de la 1848 1870 - Este inaugurată gara Cluj

1872 - Autorităţiile înfiinţează Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limbile maghiară, germană şi română. Decretul de înfiinţare a fost semnat de împăratul Franz Joseph în toate cele trei limbi, pe exemplarul român semnând „Francisc Iosifu”.

1892 - Prima centrală telefonică cu 62 de abonaţi 1894 - Procesul memorandiştilor 1898 - Primul aparat Röntgen 1918 - În urma Primului Război Mondial, Clujul devine oraş al României Mari. 1919 - Este inaugurată Universitatea Românească din Cluj. Universitatea

maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin. 1928 - Primul avion de călători aterizează la Cluj 1932 - Márton Áron, renumitul epicop romano-catolic de Alba Iulia îşi începe

mandatul la Cluj ca preot universitar. 20 august 1940 - Dictatul de la Viena aduce oraşul din nou sub autoritatea ungară.

Universitatea românească din Cluj se refugiază la Sibiu 1944 - La 11 octombrie are loc eliberarea Clujului în al Doilea Război Mondial,

forţele armate maghiare şi germane fiind respinse. 1945 - Administraţia românească îşi reintră în drepturi la Cluj. Universitatea

maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin, unde continuă să funcţioneze până astăzi. Universitatea românească refugiată la Sibiu se mută din nou la Cluj. Se înfiinţează Universitatea "Bolyai", universitate de stat cu limba de predare maghiară.

1947 - Prin tratatul de la Paris, partea Transilvaniei ce fusese anexată la Regatul Maghiar, cu şapte ani înainte, era din nou recunoscută ca parte a României.

30 decembrie 1947 - Începuturile României comuniste 1954 - Prima emisiune de la Radio Cluj 12 august 1956 - În faţa Bisericii Piariştilor este săvârşită liturghia duminicală

greco-catolică, la care participă peste 5.000 de credincioşi, în ciuda faptului că BRU fusese interzisă de autorităţile comuniste. Numeroşi participanţi sunt arestaţi, iar preotul Vasile Chindriş este condamnat la 10 ani de închisoare.

1959 - Are loc fuziunea celor două universităţi, Universitatea „Bolyai” şi Universitatea „Babeş”

1959 - Porneşte primul troleibus clujean 1966 - Potrivit recensămîntului oficial comunitatea maghiară ajunge sub pragul de

50% din populaţia oraşului 1974 - Clujul primeşte numele Cluj-Napoca 1985 - Întreruperea emisiei postului Radio Cluj 1989 - Revoluţia anticomunistă. Începutul democraţiei 1992 - Este ales primar Gheorghe Funar, care va iniţia diverse măsuri considerate

provocatoare, atât de comunitatea maghiară cât şi de oponenţii săi politici. 1993 - Fenomenul „Caritas” 1994 - Gheorghe Funar autorizează primele lucrări de cercetare arheologică în

piaţa din faţa statuii regelui Matia Corvinul 2002 - Recensământul general indică o populaţie totală de 318 027 locuitori, care

plasează Cluj-Napoca pe locul 3 între cele mai mari oraşe ale României. 2004 - Este ales primar Emil Boc (Alianţa D.A. PNL-PD)

2008 - Este reales primar Emil Boc din partea PD-L 2008 , decembrie - Emil Boc (PD-L) renunţă la funcţia de primar al municipiului

Cluj-Napoca şi devine prim-ministru al României. 2009 , 15 februarie - Este ales primar Sorin Apostu (PD-L)

[modificare] Personalităţi

Iuliu Maniu - portret şi semnătură

Matia Corvin, rege al Ungariei

Emil Racoviţă

David Francisc

Corneliu CoposuPentru detalii, vezi: Lista personalităţilor clujene.

Nicolae Balotă (n. 1925), scriitor, eseist George Bariţ (1812-1893), istoric, politician şi publicist român, întemeietorul

presei româneşti din Transilvania Zaharia Bârsan (1878-1948), actor, regizor, primul director al Teatrului Naţional

din Cluj Lucian Blaga (1895-1961), filosof şi scriitor Ştefan Bocskay (1557-1606), principe al Transilvaniei Farkas Bolyai (1775-1856), matematician János Bolyai (1802-1860), matematician, fondatorul geometriei non-euclidiene

(în paralel cu Lobacevski) Alexandru Borza (1887-1971), biolog, fondator al Grădinii Botanice din Cluj Ioan Căianu , (1629-1687), călugăr franciscan transilvănean, primul autor de

muzică cultă din Transilvania Corneliu Coposu (1914-1995), preşedinte PNŢCD Doina Cornea (n. 1929), traducătoare, disidentă anticomunistă din România,

politician PNŢCD Matia Corvin (1443-1490), rege al Ungariei Francisc David (1510?-1579), teolog, fondatorul Bisericii Unitariene Horia Demian (1942-1989), baschetbalist Gheorghe Dima (1847-1925), compozitor şi dirijor Ionel Haiduc (n. 1937), chimist, academician, din 5 aprilie 2006 preşedinte al

Academiei Române Iuliu Haţieganu (1885-1959), om de ştiinţă, doctor, politician (P.N.Ţ.) Gáspár Heltai (1510-1574), pastor luteran, tipograf şi scriitor Iuliu Hossu (1885-1960), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, cardinal Emil Isac (1886-1954), poet Romulus Ladea (1901-1970), sculptor Alexandru I. Lapedatu (1876-1950), istoric Ioan Lupaş (1880-1967), istoric Iuliu Maniu (1873-1953), prim-ministru al României, preşedinte al PNŢ Andrei Marga (n. 1946), filosof, rector al Universităţii „Babeş-Bolyai”, ministru

al învăţământului János Martonyi (n. 1944), om politic, ministru de externe al Ungariei

Dimitrie Michail (1886-1956), medic, profesor şi decan al Facultăţii de Medicină din Cluj

Dimitrie Negru (1883-1955), medic, profesor la Facultatea de Medicină din Cluj, a înfiinţat Institutul de Radiologie din Cluj

Ioan Piuariu Molnar (1749-1815), medic, filolog şi traducător Gheorghe Mureşan (n. 1971), baschetbalist Emil Petrovici (1899-1968), lingvist, academician Florin Piersic (n. 1936), actor Carol Popp de Szathmáry , pictor David Prodan (1902-1992), istoric Sextil Puşcariu (1877-1948), lingvist şi istoric literar, primul rector al

Universităţii din Cluj Emil Racoviţă (1868-1947), biolog, speolog şi explorator Ion Raţiu (1917-2000), politician PNŢCD Sándor Reményik (1890-1941), poet Dumitru D. Roşca (1895-1980), filosof, academician Ioan I. Russu (1911-1985), istoric, filolog, academician Heinrich Schönfeld (1900-1954), fotbalist, golgheter al echipei italiene Torino

(1924) István Szamosközy (1570-1612), istoric Sigismund Toduţă (1908-1991), compozitor Cornel Ţăranu (n. 1934), compozitor, academician László Tőkés (n. 1952), om politic, episcop al Eparhiei Reformate de Piatra

Craiului, europarlamentar din 2007 Alexandru Vaida-Voievod (1872-1950), medic, politician PNŢ şi publicist român Ion Vartic (n. 1944), critic literar şi eseist, director al Teatrului Naţional din Cluj Ion Vlad (n. 1929), critic şi istoric literar, fost rector al Universităţii „Babeş-

Bolyai” Abraham Wald (1902-1950), matematician Gheorghe I. Anghel , pictor şi poet român, profesor universitar la Universitatea

Naţională de Arte Bucureşti, doctor în arte vizuale

[modificare] Vezi şi

Pentru detalii, vezi Subiecte Cluj-Napoca.

Villa rustica de la Cluj-Napoca

[modificare] Galerie de imagini

Pentru detalii, vezi: Imagini din Cluj-Napoca.

Biblioteca Centrală Universitară Parcul CentralBiserica Sf. Mihail,

cu Statuia lui Matei CorvinBulevardul Regele Ferdinand

Turnul neogotic alBisericii Sfântul Mihail

Bastionul Croitorilor Biserica CalvariaIntrarea în Biserica

FranciscanăCluj-Napoca, zona centralǎ (râul Someş, strada

Cluj-Napoca, Piaţa Lucian Blaga şi Biblioteca Centrală

Universitarǎ

Intersecţia str. Horea, Regele Ferdinand şi P-ţa Mihai

Viteazul

Cluj-Napoca, zona centralǎ, strada Petru Maior

Imagini din Cluj-Napoca, zona centralǎ (str. Horea)

[modificare] Note

1. ̂ „Populaţia stabilă la 18.03.2002” (în română). INSSE. 18 martie 2002. http://www.insse.ro/cms/files/rpl2002rezgen1/5.pdf. Accesat la 18 martie 2002.

2. ̂ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă

3. ̂ Buletinul Oficial al RSR, Partea I, vineri, 18 octombrie 1974.4. ̂ Idem.5. ̂ Vezi Istoria Clujului, sub redacţia acad. prof. Ştefan Pascu, Cluj-Napoca, 1974,

p. 25-49

6. ̂ Gravura din anul 1617 a fost făcută de Georg Houfnagel după desenul lui Egidius van der Rye (stampa a fost realizată în atelierul Braun şi Hagenberg).

7. ̂ Raoul Şorban – Invazie de stafii. Însemnări şi mărturisiri despre o altă parte a vieţii (Editura Meridiane, Bucureşti, 2003)

8. ̂ Ioan Drăgan, membru al Comisiei de Heraldică, filiala Cluj şi director al Arhivelor Naţionale Cluj: „Stema care este folosită acum nu a fost aprobată niciodată şi, prin urmare, folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare” (Stema Clujului e folosită ilegal , publicat în Gazeta de Cluj , 18 aprilie 2005 )

9. ̂ Primăria Cluj-Napoca: Planificare strategică10. ̂ „Cele mai mari zece oraşe ale României” (în Romanian). Agerpres. 2 februarie

2010. http://www.agerpres.ro/english/index.php/component/k2/item/173.html. Accesat la 13 iunie 2010.

11. ̂ Institulul Naţional de Statistică Recensământul populaţiei şi al locuinţelor - martie 2002

12. ̂ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate13. ̂ Structura etno-demografică a României la recensământul din 200214. ̂ Istoria Clujului, ed. cit., p. 10215. ^ a b c Ibidem, p. 222-22316. ̂ Pascu et al., Clujul (ghid istoric), 1957, p. 6017. ̂ Jakab Elek, Kolozsvar Tortenete, II, Okleveltar, Budapesta, 1888, p. 75018. ̂ Katona Lajos, Kolozsvar terulete es nepessege, în „Kolozsvari Szemle”, 1943,

no.4, p. 29419. ̂ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate20. ̂ Structura etno-demografică a României21. ̂ Oraşe înfrăţite cu Cluj-Napoca22. ̂ Hotnews.ro: „ Cele mai scumpe oraşe din România “ publicat la 2 martie 200623. ̂ Gazeta de Cluj: „ Clujul are 19 milionari “ publicat la 21 noiembrie 200524. ̂ Recensământul general al populaţiei României din 29 Decemvrie 1930, vol. II,

pag. 588.25. ̂ Recensământ 200226. ̂ Raluca Racolciuc: „ O nouă obsesie în Cluj – Clubul Obsession “ publicat în

cotidianul Bună ziua, Ardeal, ediţia din 2 decembrie 200527. ̂ A fost denumit adesea „Versailles-ul Transilvaniei”. Din păcate, el se află

actualmente într-o stare avansată de degradare.28. ̂ Executate de Ernö Bartha, ele se află în satul Vlaha, la 15 km de Cluj-Napoca.

[1]

[modificare] Bibliografie

Victor Lazăr, Clujul, Bucureşti, Cultura Naţională, 1923 Ştefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa, Clujul (ghid istoric), Cluj, 1957 Ştefan Pascu, Viorica Marica, Clujul medieval, Bucureşti, Editura Meridiane,

1969 Aurel Anton, Cluj. Ghid turistic al judeţului, Bucureşti, Editura pentru Turism,

1973 Ştefan Pascu (sub redacţia), Istoria Clujului, Cluj-Napoca, 1974

Stelian Neagoe, Viaţa universitară clujeană interbelică, vol. I-II, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980

Justin Ceuca, Constantin Cubleşan, Roxana Manilici, Teatrul Naţional Cluj-Napoca (1919-1994). Teatrul românesc din Transilvania - 240 de ani, studiu monografic, Cluj-Napoca, 1994

Dorin Alicu, Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1995

Cluj-Napoca, inima Transilvaniei (album), Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997 Gheorghe Bodea, Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002 Cluj-Napoca. Ghid, Editura Sedona, 2002 Cluj-Napoca = Claudiopolis, Bucureşti, Noi Media Print, 2004 Lukacs Jozsef, Povestea „oraşului-comoară”, Cluj-Napoca, Editura „Biblioteca

Apostrof”, 2005 Gabriela Popa, Liviu Stoica - ”Cluj-Napoca City Guide”, Cluj-Napoca, 2006,

ISBN 978-973-0-04701-1 Gabriela Popa, Liviu Stoica - ”Cluj-Napoca Illustrated Guide”, Cluj-Napoca,

2007, ISBN 978-973-0-04521-5