Clasificarea Tenurilor - Tulburari Metabolice

7/21/2019 Clasificarea Tenurilor - Tulburari Metabolice

http://slidepdf.com/reader/full/clasificarea-tenurilor-tulburari-metabolice 1/11

oCopitolul Vlll

7 CLASIFICAREA TENURILOR

iN FUNCIIE DE DIVERSELE TULBURARI

METABOLTCE

5t DS-8ORD|N P|GMENTAR,VASCULAR {, SEUTLITATE ra

- Dupi dr'. llaurin, di[eritele tipuri de piere pot fi clasificate in-tunctie de tulbular.ile car.e se refert la ;

- tulburari in rnetabolismul apei;

- tulburdr.i in rnetabolismul gi.dsimilor ;

- tulburari in,metabolismul glucidelor qi,aI,proteinelo,l..La toate acestea se adaug;i tulbr.rrarire de ordin pigmentar. de

ordin vascular, tulburarile Iegate de virstii.

Studiind pielea prin dir,,erse tnetode de examinale (vizual, pal_pare.-cu

aparatele), se pol observa o ser.ie intreaga de caracteriiticicare fac posibila incadrarea tenului respectiv inlr-o categorie anu-mita qi tratamentul lui dupd necesitati.

Esamenul trebuie ficut amanuntit, cur atenlie. iar prin inter-pre-tarea asper:telor ce se observa la nii'erul pielii ti ." p'una un diag-nostic cit mai exact Ei in continuare sa se aplice un triatarnent adec-vat cu procedeele gi produsele necesare pentru fiecare categorie inparte.

Y A. TENUL NORMAL X

Tenul normal ref lecta <.r stare de sdnatate a organismului fara tui-burijri la nici un nivel, un echilibr.u intre p.o.erele de asimilatie gidezasimilalie.

Poate fi consideratd normala o piere al cdrei echilibru fizico-chi-rrii'c, fiziologic .Si anatomi,c ra 'r'ezistat ,timp de .20-.2b de ,ani La in{luen-lele la'care ,este supus organisrnu,l no:stru inca de Ia nag,tere.

,; t

80 .r.i

{

Pe plan prorund i

oi Pielea normalS este agezati pe o re[ea musculari ce-i asigurd

o stabilitate de ansam'blu.b,) Stratul adipos, nici prea gros nici prea -sublire, dovedeqte ci

metabolismul este echilibrat cel ptrlin la nivelul pielii.c). Hidratarea este Perfectd.ctJ Circulalia locala este activd gi alimenteazd'cu substanfe nutri-

tive stratulile superficiale. Flusul sau este asigurat pt'in acliunea

nervilot' r'asotnotori.

Pc plan superficialo,) Structura fibrilard a der.nrului qi a lesutului conjunctiv se gd-

se;te intr-o bunf, stare.'b) Activitatea biologica a stlatului bazal intre[ine tinerelea !esu-

turilol cutanate prin:pl'o-cesul de regenel'are.

Aspectul tenultii':Folosind mijloacele cosmetice de esanrinal'e, se constati la un ten

normal urmdtoat'ele cat'acteristici :

La e.xumenul uiztLct|: pielea apare netedS, ugor lucioasi, cu pori

rnici inr.izibili, culoare u;or rozatti, fAla riduriLa eramutul ctt, lupa, textura pieiii este find.

kt eramenul prin pulpare se constatd : o ,pieie catifela'td (der:i

o granulalie fina). fernia, elasticd (datorita starii fibrelor eiastice),poimal hidratatl (turgor normai) ; nu se iritii uqor la acliunea fac-

torilor mecanici.

Datorita fihnului hidrolipidic de la supra.[a!d, pielea prezintd re-

zistenld Ia acliunea agenlilor microbieni-

cantitatea suficienta de grdsinre din stratul irdipos asigurd o ade-

lenJd bunii pieiii pe stratut'ile profunde.

Tonicitatea muEchilol este l:una datoritd stalii de contraclie men-

tinute la aceastd virstd.

Exa.minarect at Lampa Woocl'pune inlacee.

evidenla Iluot'escenta vio-

La eramenul cu ptl-mertul

-

pl{-ul pielii este

6 - Tehnlca tngrtJirtl coslhetlce - cd. 128

tj . - -4 ! 1 / n '1 j. t .

si,triat in limite

normale 4,5-6,5.se obiSnuie:;te si se considere ca prototip a-l pielii.norrnaie pielea

copilului. Aceasta comparalie este eronata, pielea copiluiui (ale cdrei

iil"tir;i endocrine nu ;i-iu atins incd plenitudinea) n.u reprezitddecil un stadiu aI evoluiiei biologice 9i biochimice a individului' De

;;;;, eite cazul sd se considere n6rrnalrl pielen, in buna sta,re, a adu'I-

tului, cind func!iile fiziologice s-au stabilizat.

81at



E.xisten{a tenului norm,al este Ioar.te scLlrtar. orice tulbtrrtrr.e in_ternd, ac(iunea orelungifE er factorilor externi vor. r:ontribui la der.e_. rs.srvrrlvt s.\rslllr vut t:on[I.lDulglarea echilibrului fizico-chimic, fiziologic ar pietii'noi.m,ale ;i la

acfiunea fzrctorilor externi folosindiar organismnl r"nentinut intr-o starerafionala, trn t.sginr de via!A normill,

moCificarea aspectului sdu.Pielea trebuie protejatd de

produse cosmetice de pr.otec{ie,de sdndtate printr-o alimenta{iemiisuri de igiend respectate.

B. CLASTFTCAREATENURTLOR IN FUNCITEDE TULBURARILE METABOLISMULUI LIPIDELOR

Tenul uscart este caracterizat printr.-o hipolunc{ie a glandelorsebacee. Insuficienla- de sebum, care constittrie o pelidtrld protectoalela suprafala pielii, deterrnind qi pier.derea de api din strlaturiiu ,r-perficiale, ceea ce face sd apar'd,- ca o conseciniar, qi o deshidratar.esuperficiald. Grdsimile in lesutul adipos sint putine.

Acest -tip de ten se datoreaza fi,e r-rnei predispozitii congenitalesau este dobindit (un ten normal se poate ti.ansioi.nra'cu tirripul in-

tr-un ten ussnl - fie printr-o ingri.fire necorespLlnzatoare. cll pl.o-duse care ustrcS, fie datoritf, inaintar:ii in virsti. fie actiunii facfori-.lor externi asupra unui ten neprotejat, fie unol cALlze interne cefavorizeaza apariiia semneior specifiCe tenului usctrt).

Dacd tenul uscat se datoleqte unei pr.edi<pozitii congenitale, secaracterizeazd printr-un numirr redlrs de glande .ebacee] la care seadaugd qi o secrelie insuficientd a acestor.a.

D,aca tenul uscat este dobindit. nurnan-ri de glande sebacee ;i *rra-rimea lor sint noa'male. seoreti'a [iind insii insrLficientai aoin.itJ-rrr",.cauze interne sa,u extelne.

Factorii care influenteaz,a uscarea pielii sint :

-- factorii interni-

tulburari enciocrine (.rai ales hiper.tiroi-9i!-)' tulburdri nervoase, tulb-urali in circuiaiia ,rrrg,-ii.,d, diverse

boli interne.;. --. fac.torii erterni -- vintul. soa.ele puternir:, .frigul, produselede igiend care degreseazd puternic, produsere cosnretife prea arcoo-Irzate sau care conlin substante ce usuca.

. .A-sngctur tenului. or;; ;.lt ,r"t"* unui astfer de ten, carac-.teristicile sint urmdtoarele :

1. TENUL USCAT

82 lt'i

a-I

t t,if\l '

' .Ir::.

,'lii \t\'',.

:i

i"* r': I l.-

, - l"r.Ui..' l

L(t. c:L,.,netutl ciz-rnl: pielea *o,*1.- - : ',8\'+:<:u liduri suDer.fiei,i;*;.;^:'=,1"_1 mata' cu pori mici in'"' tii|ii, ...r;r;.;J;Jrcrale [ine, liniarepiere,i,J.i"*;,'ln".e,"li;'..#;il-H"$;"i$",,I'H"'$Jfr :l'T*:t' c;A;;; jil",i*rota de o 'et'emd 'eorespu:zdtoare).fur.fur.acel:"fr]i"riJjearsa. Uneori, ro

"J,"-i.-,1,,i-'o7"." o descuamar.,La erumenul ctt lttpa se vad fisuri liniare.Lt eramentrl

l:'l:diiyl;;;::fJ3"i*-ffi ,*:,!i?illiliil:,,""i,:iJl,:,.;,J1,?:tiii-,,,';tli::i.iii:i-'

u r'"uio,irt',.i' iiiirl "ten ta apei din spa tii ie cerurar.e

i,r,rili"ialrl,ille se,sibild la actiunea facto'ilor. mecanici (dermogra_Per.soaneie cu

ust Lr rinie, iir",a"i l!:,:: ::::t.;H,i1"$eori- senzatie de mincdrime -

Eiel'l'oase sin t su pelficia te, f;i;;i';:rl'--lunoot"l ata, iar tuirrffi iiiuLa exarnenut .p f"il" 'a"- til'r1irt;tl.u.n,ac{ionind ugor. asupr.a lor.ro"*ul-,i;l=J;T:,:,, roita de tigar.a nl

:9 urd"iri^i,,.Hl,a" gr.iisime.L u t o n p i ;;;.ii, L: :":;

i l:.,T T:t".;t1,, :,"1; ;;",^,_fr.:,opentul adresat acestui tip dei ci e n ! a d e grds i mi ., o tu.o r u

.

ii ;:il;"t :l .:,H,;""rr;":1,

:i, j:i,""?*:

2. TENUI GRAS

x:iii.Jl:nli.1,,3li"'"',"'sebacee

":j:^iu-s"t,} de funclia gra,deror

*g*Se;[i]--f]:r.fi #il[':*Hi#ff :ffiierea g.asrr este ca.ac.ter.izatd

nr.i1_tr.-gfiper.sec.etie de sebum si "?1,[i.::,]iiffi au g,'aii'.,i';;..; i; (esutur idipo, subtcutanat.

::T';iffi ff-dj**ffi ;',":ffi :::1';:.:rce, tulburari encn- iuin-u, |ffi i-::':ff:t i;,!ni

no ti roi cli.), rii.". irt, i"" ffi borrtd.in

- factorii erteee{u ;, ; .l; -;i:#'d::il T, *", ;',,"T,liolll?1,, "e

p u terni c as tri n_

"rfiIffiJrfllT,.:"poate p'.r",It'"

"ri rotmd, de: ten s,nas, ureios,

83



(

a' Tenul gras uleios se caracterizeazii printr-o scurgere iiberd asebumului la nivelui pieh1.Aspectul tenului este urmdtorul :

. La examenul uizunl se vdd poriicald), aspect lucios, unsuros. culoalein stratul superficial).

desr'51gi (ca o coajd de por.to_girtbuie (predomind cher.atinir

La e'xamenu,r prin parpare se sinrte o piele granuioasa (datoritatexburii inbrerupta$g rori); pie,rea e^ste i'giogata],lJere'la esre pds_. tratd datoritd ,cantitafii sufi,&ente a" gn.;i,,;.,'i il." it" tesut.ul strb_

cutanat. Pierea este'elasticd sau fermd"(opu"" ,.uli.tl,,ga Ia palpar.e).La examenul cu lama de sticrd ruu rdiin-a" tigoi:j'roia ;r;,;;;;;;(se p-iteazd cu grdsirne).

uneori este -asprd'datoriti

sebunrului r-rscat gi a cerurelo. ce se.descuameazd (d,eshidratare rr'rp"rti"iura aetermiilG au hidrofobiasebumului, in stare de seboree fiind hidrof;;;;. i; star.e normalarii,n{ hidrofil, ,aceasta anomarie blocheaiti l"i,r.-,rGun apei int,iu_celul,ar).rqfelo p-iele sensibila Ia acliunea factorilor nrecanici. sebumurconstituie gi un mediu priernic. pentru dezvoltarea microbilor, iartenul prezintd o r.eceptivitate la infeclii ,"i".oUi""l.

--

La eramenur cu apuratere. Lampa lvood pune in evidentd o fluo-rescen!5 albicioasi (datoritd stratului

"o..,o,

d.ro:oriutl.

I . pH--metrul pune in evidenla un pH alcarin, deci u' mediu favo-rabil dezvoltirii unor microbi i ae aci, tu"Ji"1o oe lnrectare a te'u_rilor grase neingrijite corespurizdtor.

b^' !enu! gras asfixic. un ten uleios, nei.grijir, sau un ten carea suferft apiicarea unui t.atament neadec'at, ir;t; Jo e"orueze spreten asfixic.

..se qtie ca fiziologic pielea r.espi.ir (abso.be o-xige, gi eli,rini bio_xid de-carbon).

oxigenur.este piertrai pe d,ui .lii-, ar' aer gi di'singe. Tot ceea ce iinpiedicd siu incetine;ie ;""; schimbdri pro-duce crs/irla cutanatd.

Factorii-care cletermi.nd. asfia:ia cutarudd sint :

- descuamarea incompletd de pe piele a cerurelor cornoase. moarte ;

, - sebumul uscat din porii pilosebacei;r

-excesul de secrelie sudo.ipa,d (evaporarea apei .;i depuner.easdrurilor din transpiralie in orificiire'canareio. 1ii."tou.u ;

- hipercheratinizariea foriculului pilosebaceu, ceea ce impiedicievacuarea sebumului Ia suprafala pielii ;

-.circula{ia sanguind'inr:etini'td, ca.e determind o diminuare aaproviziondrii cu oxigen a lesutuiui cutanat ;

- folosi.ea de produse.de igien€ sau cosmetice necorespunz.-toare cu tipr_rl de piele ce oU.i.u?ora porii ;

ttil;["lrXtiiri,l,nt."tutt"ientaa pielii. i'mpuritdlile impiedicind func-

Toate aceste carize pot deternri'u o asfi:rie a tenului. atit a cerui'as t--it qi . re.urui uscat. insa cele nrai murte p".iiriiit,ati spre asfixieli",X",.""rt

gras. prin hiperi""..ii" sa de ;";;*-;;i,, hiperchera_

Aspectul tenului gras asfixic se prezintd astfei :La etamenur ui-zuar se observd : eomedoane rezultate din retentiae sebum i. foiicuii.pilosebacei- *."1

=" amestecd"" *lrl:; ffi;[,e pe perelii toriculului, Ei ""'irlpirr-itrti.

prin deshidratarea sebu_ului se fornreazrl un f,iment r"u6,=i" (o formatiune grasa. pdstoasd,albicioasi). La niverur pierii. i"rr"al"rr o." ,-.pu"irt ,-,,iri punct neg.rin c'auza oxidd.ii. in'contacr-".i1,"'.,,r,

,"h;;ti;"i'^G]rurtr.,td p.o_teica bogati in sulf, existenrd i" .t."i"r-.;;;;;i. ^;lr!.,1*

existentei'omedoanelor'. secretia llu se ,rii-ponte erimina. r" ,rp*iri;;i:,tie acurnuleaza in folit.rrli. ial porii ,e aifaii.-'^-""' '*r

,,,.,,,?Tlrort,ril5j?iteste cenuqie. din caLrza puncteior nesre .;i a oxige_

Ltt erantettuL ctt lrrpo, toate elen-rentele sint mai vizibile.La etamentLr prin parpare, pielea

".."-;il"irrt^"" relief, dinauza depozitelor ae .ebuh inchistit ; este asprd dator.itd cerulerordescuanrate si sebnmuiui ,r"ri ;--..,i"- i.rg.oguta a"tor:iu hiperchera*tiniza.ii ; aderenta este mentinutri. de asemenea Ei tonusur. in func_tie de virsta.

E.te se.sibira r.r *c:tiuneir agenriio. rnecanici (prin trasarea uneiinii cr-r , r'igld de prexi, apare reacti;r '"'ascurard-'"

Ju"sa roEiaticd).Datoritd retentiei de sebum ;i mediului aloaiin *t;;" ten foarte-eceptiv la actiunea factorilor *i"rolriu"i. Este tenui

"".eprirr_"upra__infectare evolueazd spre forma ,""ui"a.

uneori, .omedoanere nu se exte'io.izeazi ra suprafala ca puncte

,eg'cr. sebuniul se i.chistettzi in piele. for,mind "hirii;i ,"bacee, earea palpare apar (,a ni;te inJuraijl.-'- ."'La e:cctmentd crL ctparatere,la ra,rpa wood se vede o fruorescenlii

albicioasa. pll-metlul va indica un pFi_aicalin.T.atamentul acestui ten u.mdreste, in primul ri,d, evacuarea

c'onredoanelor pent.u a elibera por.ii pirosebacei qi a inresni astferrespiratia pielii : in al doiiea rini, se urmire.;te r.efacerea aspecturuiielii prin inchiderea porilor.e'r!s rEr<.rutir

I

I

84

l 85



3. TENUL ACNEIC

Tenul acneic are la bazl un ten gras asfixic. .\cesta, netratat. da-torita comedoaneloi ce rept'ezintir un rnediu prielnit' peutt'r.t dezvol-tarea microbilor, se poate infec:ta Ioarte ugor', rezttltind in jurttl come-donului o,reactie inflam'atorie qi apoi pulstula ctt un conlinu't putulent.

Acneea poate imbrdca mai multe fornte : acneeA comedonianit,acneea pustuioasd, acneea indurati.

Evolulia acutd a acneii se produce in rnrrjolitatea cazurilor lapubertate. Brup{ia poate cuprinde fafa, spatele, deeolteul.

Eruplia acneicd este frecventd la persoanele cu tulburlri intet'ne.

Aspectul tenului- - Lo etdntenu[,-ii2u,,af': pori dilAtati,-in'cliiStafi tli .comed-oane,

pUS:

tule acneiCe; culoarea este cenugie.

La eramenul prin palpare: pielea este ingloEatd datoritl hiper-cheratinizdrii; este unsuroasd; se iriti foarte ugor Ia acliunea fac-torilor mecanici ; este foarte aderentd ; granulalia pielii este nere-gulati datoritd comedoanelor, pustulelor, crustelor gi cicatricelor'.

La eramenul cu lampa Wood: Jluorescenla este albicioasd.pH-metrul va indica un pH-a1calin. S

Tratamentul aplicat acestei forme de ten se face numai r:tt ar,'izttlmediculr,ri sau in colaborare cu el.

c. cLAslFlcAREA TENURIIOR iN FUNCTIE

DE TULBURARILE iN METABOLISMUL APEI (

Apa este cel mai important gi rAspindit constituent mineral alorganismului. Conlinutul in apd al lesuturilor din diverse organe de-pinde de intensitatea cu care se desfdqoard metabolismul in organele

- respective.- Cu cit metabolismuleste--mai--intens. cu atit-conline maimultd apd.

In organismele vii. apa se gise;te in diferite structuri, de la celemai simple la cele mai complexe.

-Dupd locul unde se giseEte, se face ut'mdtoarea clasificare :

apd intercelulard qi apd ertracelulctrd. Apa extracelulard poate fi larindul ei interstiliald (extravasculard) sau circulantd (intravascularii).

-Din punctul de vedere al distribuliei tisulare, apa poate fi ti-

sulard.'(din tesuturi) qi couitcrr?i (umoarea apoasS, sticloasd etc.).

-Din punct de vedere chimic, in'organism ,apa se gdSe;te ca apd

legutd, in di,Ierite structuri molercul,are.qi oa apd liberd, Apa l'egati se

fixeazi prin hidratare pe diferitelare (glucide, lipide. proteine).

- Dup[ pr"ovenienfa, apa,poatenisnr din extertor) qi.apa endogendboli,ce (prin oxiii'ar.e .aerobi).

.Metabolismul apei este reglat de sistemulendocrine (hipofiza, tiroidi, suprarenalf,).

Eliminarea apei din organism se face pri.n :

-rinichi

-su,b

forrnd de urind ;

- piele- prin tr.anspira{ie ;

-plamini

-sub for.md de vapori ;

- intestin-

o:d,ata cu m,atsriile,feeale.

Rolul apei in organism.:

- strtLctttral-

intra in aledtuirea celulelor ;

-. -:,reaclant -'paftici,pdla rea,ctiile de hidroriza c,n cornpionentii

siri H+ Ei oFI-, la desface'ea hidroliticd a diverseror substante ;

- sol'u*ent oz .s,bsfanleror (ar erectrolitilor din organism) i

^ . inlesne;te reactiile chimice din organisn-l ce se" produc numaiin solutii apoase ;

-trcnsportor ar xtbstanleror nutritit:e spre {esuturi qi aI sub-

stantelor nefolositoare spre organele de excrelie ;

-. - asigur:i termoreglarea corpului prin.e','aporar.ea cutanatd gieliminarea ei prin respiratie ;

-stlport plastic .- lmprgyld cu grdsimile formeazd acel suport

ce nrenline pielea intinsa, catifelatd (pastr.eazd turgescenta celuleior).

--. -Pielea conline ci.ca 707 apd, din'care 10-2007] in stratul cornos.Ilidrratarea normaler a lesutului ,cut,anat es,te intrelinutd de reze,rvade apd continutd in lichidul interstitial, in spatiile lntercetutare qic'are inioc.riegte rapid apa ce se pier:de'rn r,.ipilioia,-p.i" actiuneaagentilor enterni.

- Din punct de vedere cosmetic este foarte importantd starea dehidratale, tulbur'5rile ducind la modificdri in aspectul tenului. Astfel,in functie- de cantitatea de apd din piele, se contureazr aspeeteie adoui -tipuri de ten.: hiperhidratat qi dqshidratat;- itarea normald,

oglindind un echilibru intre apa ce se evapori la suprafala fi"rii fiilceea cal'e provine din stratur.ile profunde.

V

molecule ce prezintd grupjri po-

ji eroger-:d (apa intuodroa i., orga-(apa rezulta,td din procesele mela-

nervos gi de glandel6

+(:i

I

I

t,

tI

I. TENUL NORMAL HIDRAXAT

Pielea copiil,or e+;te m,ai hid,r.aiataadulfilor. Se car.acterizeazi prin finefe,turgor normal),este fermd, fird ridur.i.

in com'parafie cu pieleaelasticitate (datoritd unui

876

f



I

L,

Ii

,,.,:+,,,# ;;H.i1i:;,;Hffi} : {:ri;:i* iffi , t t",:l#[2. TENUT HIPERHIDRATAT

Are aspect edet

Hl,ffi,L[t1l::'#::1i"*t:xl;L:?ii"i"$:,:ffi :nL"J:',H'i,:?

I '/'!,''/'!'t

J s. rrr.rur. DE'HTDRATAT )I rn eazur,e in care excrelia de.apd aepaqeqte,{n}estia. continutulI

.-l?"1^Xi"1

corpului ."ra",lro b"e""rJ,;r,l:5?ir'uur"in srare de deshi_

fragiLi-J"eati., iar celulele stratulrri rtici,,-^r _^in ptrh,eruler

po,it" ",;;:; 1,,,;

"ii; ;t'J:.i,'.'T:1.t,Xt ii:

::,1:. ilii} T, lt ["?;; T:.actorii ce deternrin:i deshidr.r-_ deshidr.il;;; ^..ji:r.resnrdratarea s uperfi ciald :

l,^1 1". ..iiir.. i:l[l,,i,H"ff,i:.to,ate,

insoti;i";seb urn u I ui: ;;,.u,

in star.e au . u u lll'o tr.*a :";i:;.fl1t'"H:?:

o',tl'

i:i1$i:'t1;j:;::H"TT."i jiitiill*s!iir,'i",r:*lt:j::rjj

"":u*"1itT"T j,*::it'"i#;lH::i,",#,1,Ti::"#,apasd;"-a;5iJff;:,'i,:1"1;':::';,ml#'"*'iLHI'5:':1""i:::i:':;r1!i:i':i::,1".il;

-- produsel-il_op?.I; ;'"i: i,TX'::',?,::,iX,T:

a.rcoori?1te, asrringen te marescin straturite profund. si """ ;;;"-:"^luhili_bru intre

..^,Asp.ectui-t[nutui.La examenr,se evaPord. "".* apa ce provine

t'e{e_a (la tenurile gripi"uj.-"'=rrurviZuQI : descuamar.e, riduri fine in

.- La etamenttl

:" ?;?i#:i,#;i'f;ii;,';; Fi :f ffi :ie a s p rd d a t o ri tii d es c u a nr d -

intreruptii ;;';','0"r1"f,'"T'!i';"::JXH:,,1; ob-servd bine textur.a. u$orpare o fluoreseentd slabd. nra.ile ei,idente. r" r"_pr-iv"l"j)?eshidrataree _ " \

- j:::,;i'nirloB.fit'ndd'precteazd st.aturire profuncie are pierii

i,:::q^!ii:':: Sillll*t'rii p.orundu .l:l,9u or.din intern. tuibur.dri'{'ceste t;i6J.d.t'1et l1t'$ia'ce' cal'e

' ". i :, :,,-l r";

^

; ;;, fr . il : li? * :* ;'1;try i1t I i"ff :, T:

:*jl','flyl Xx?i

tu.ill ffT:riT.!IF1"i'-11-u.iu' ;[il"oo' in tesuturit"'"t"rir##]

cu t a n at e. d iffi ;;:t,r u c.u . e .",j, ##'i:ii- :1,?

"_TtH il1,T,.,ffi f

; #f :i:lx#'I"i :}xi; I ;,': l.::' ll II

; 1&;i'f i ti .L' ri ; ;;

;*i,hl*.ti#*i:iiii;rrt

:i: ff

r*rffiI ti;: : :tY "":,!:1,,,T#' I -..

qes h i d.ra ta t p ro ru n d.ou...ui.ir ;;i ;;,i;7;:, #:1"i" :i. :","":l",re

gdr bu i e ve$ t ed ii ; s e

::::jtr;*;ffi if:i,{;f;[x*":iffi :!.,{:?:+,:",rl:i.t:rrit, elasticitate diminuata. ,i,il'..

89

1T:1.'deshi'd,atane p'ate proveni din diverse m,oti'e :

tuorux"t'J.X'li[TjpT1,'ftfl ,X!"i#?it":.##oritdacf iuniiagen_

F,:t l,X; ri:"ffi:' "-i'u

#j :;l*d:'Sj :",:"T.'*eva p orar e a a p e i a i

rJ

.-- insetalea, in divers-eliluatti;

"o;,,liiiXjl,to

u*tut'vi a apei, din cauzaan,mitor bori (diaree,_ deregldri functionale ale tiroidei

; oboseald excesivd, surmenaj;

-- redu,apa sd ,u f9utto

cantitdtii de eiectroli.ti de sodiu si clor care fac catiir" i,tl,i"i:il:S$Bi;fi1 i,j."'oiffirii;".:'J,, r.etin apa rn s,pa_Deshidratarea pieiii or#,, de doud feiuri :undd. - _* I".rarr pu.rre rt de douii feiuri : superficiald qi pro_

\pDeshidratareasuperficiare.)prin

deshidratarpJ"A:f pieraerel-"ilfiH"1?ll',{i,r',':. 9Thi9.g t,re superriciard inte_rulia;,

r'-'*€'r€'3 apei din st.a{-r,rile";ffif;.;i? are -pierii.,(co,rnos,

*,{lr"u,:'JJ

transformdrilor din-epide.m, cerurere pier.ddin canri-in;: H".,::*

X t' 3 ; i Il ',,il1,",x;, jti: Xi 1: t:,_ * ia.i

"a ji',,.

riri.i- Lf -.creti a s e bacee scdzu td;:l;6 ffi ; ;;".t"il;::: ;, :T,ff l;

e e v ap o rdu fl :.,l,,t ,[fj: Xff ""X,".,,,;# ;J"i:,,

l:l :*, * ; ; o i ;., r; i:vrne in acest caz

88



I

La etamentd ctr. la.ryoa woocr apare o fluorescentii slab5. Trata-rentul tenului d.eshidrtr.tat p.of,nd-,.;";.g;'-i"a-"toatti

g-anra deijloirce fizice. chimice $i ;.;;;ico. pentrtr a i.t.odu.e o cantitatee apd in tesuturi, aar et'trer:uleinsolit gi de trata,ment nredicar car.eii restabileascd posibiriirt., ,sr;ffiiirl; ;=":",:;iili*. ap. in cer*re.

D. CLASIFICAREA TENUTUI iN FUNCIIE DE TUTBURARILEIN METABOTISMUT PROTIDELOR

SiAt GTUCIDELOR

', -- Pielea participi ra metabolizarea. grucidelor qi a protideror Ei orice

ilfilt'iii,,leplan gu""."i .u"-r"Lr"o.u i*p*J.,'l;;i asrpra aspec-

As tf el:. chera^togenez+,rnalanngeneza,' r ein.roiiei -if.atui-i rr;

"paermice se datoresc metaborismiltui locar ar proteineror aduse deinge, la acest nivel. un metaboii.* a"ru"tr"r;;i;ii;enta deci toateceste functii.

O dereglaru t"^Tl*r-lj:*rl glucidetor. duee Ia cr.eqter.ea glucozeiin transpi.atie si o impregna.e a [ietii cu grucide, de'enind un mediur.rn de dezvoltare a unor microbi.In functie de turburd.i -utonfrice- are protideror. ;i ale grucidelorse,pot deosebi doud tipurri de ten : pletoric lli ;;;;;;

,'

, .Acgstg tipuri.de ten sint ,'ezuititrrl unui auju.r,iliu.u i,tr.e .simi-atie gi dezasirnilatie.

. Y,. TENUr prEToRrcV

- Denumi.ea vine de ra cuvintur gr.ecesc p"lnor" si insearnnri srrr-lzrs- Acest tip de ten este determin"at de un metaboris,r defeetuos al!:?li{ql"l.1i gfucideior', ra .u.u .u uaougd 9i turburdri are metabolis-ului lipidic si hidromine.al, astfeicd aspectui pielii este caracterizatrin depuneri anorrnate ae ,rutstante gi api.

Aspectul tenuhLi este urmatorul :

-La eramenur uizuar: pietea-are- aspect cdrnos, este congestio-nat6 permanent sau.se.congestioneazd

ra cel mai mic efort; aspectucios ; prezintd pori -dilata?i,ti""irirt"ti cu comedoane, chistu.i se_acee' elemente acneice ; pi'"r.i"ia- o hipertricozd crescutd, cu fi.eiguroase qi intens coloraie.Nu prezintd rid-uri, datorita suportului format de substantele de-use in exces in delm gi care tin-Jpiaerma intinsd.contrar asoee[u[Lri,'"" Litu'ril't"r, r'ezistent. Metaborismul de-ectuos ar grucider;; i";;;;i"i J'i.ueilitate

";pir;a"prezenta glu_

(

iI

I

i

I

I

I

l

- - -t--

eozei in straturile sr.rperficiale qi hipersecrelia de sebum determinileceptivitatea mirritri [a infeclie (se observti elemente aeneice 5i defoliculitd).

-Ln etamenul prin palpare : pielea este ingrogati, foarte ade-

lentd (nu se poirte desprinde de straturile profunde) ; datoriti con-gestiondrii tern'peratura loctrli a pielii este ridicatii ; demografismulpune in evidentf, o sensibilitate rr pielii la acliunea factoriior meca-nici. Cu foita de ligtrrd se constata o hipersecr'elie sebacee (grdsimile

pateaza foifa).Tratamentul aplicat tenului pletoric impune, pe lingd aplicareaprocedeelor cosmetice de curdtire gi'dezinfectie, ;i un tratament me-dical 5i un regim alimentar prin diminuarea cantitdtilor de proteine.grdsimi, giucide, apa._

,

)o z. TENUL cAgEcTrc Utrenumirea vine /de ia cuvintul coserie, care f nseantnd, atrotie ge-

nerald. Termenul se referd Ia diminuarea tutrlror. funcliilor" pie"lii.Dereglat'ea metabolic,d se rnanifestf, prin asimilatie insuficientd ;idezasimilatie crescutd.

Este cauzat de afec{iuni glave de ordin intern, care influenleaz[

fr-rnctiile metabolice ale pielii. Este intilnit la persoanele cu tulburAricardiace, nervoase.

Aspectul tenuhLi

-La erctmentLl tizrtul: pielea al.e o culoare albd-gdlbuie, dato-

rita insuficientei irigatii ; prezintti descuarniu'i. porii mici,'riduri finein retea.

-La e.c-omenlll prin pctlpctre : pielea este su,btire (datoritd pro-

cesului de regenerare incetinit) ; este rugoasa (asprd) datoritd celu-Ielor descuamate : elasticitatea este diminuata, flasca, atonii. aspectde pergament (topire muscularii). turgor persistent ; sensibild la ac-tiunea agentilor rnecanici fiind subtire ; terminatiile nenro'ase fiindsuperficiale, reactioneaza-prin senzatii drrreroase, de usturime, min-cdrime.

' T.r'atamentul ccsmetic r"a fi insotit .ii de un t,r.atament rnedical.

E. DIFERENTIER| DE TEN INIAPORT CU VIRSTA

Pielea, ca qi celelalte organe, suferd in decursur vietii o serie demodificiri ale stdrii sale moi'fofunctionale

Aceste modificari sint ar:centurie gi de faptul cii, fiincl un organextern, este supusd actiunii diverqilor factori fizici si chimici.

)

I

.f

i

rI

ii

I

lI

I

-',' '90

91



.procesul

de degenerare es(

teturl.ugi;rrilor descoperitete mai aceentrtat gi mai erident la ni-

cercEuna m"oi'i",i.iiJ'r",.,t" suferii pierea i' difer.itere etape areIiil" d i,ffp**t;t#; ::;:t, i'1;L[i"i''*"i"u,

t ui o, san f ,"s

i"stabilizeiii, pentru ca dupti""lll;.'nltu,

?5 si '10 de_""i.'ii,r"tili"t'lare duce #"_r_gt

1" 'i:rii,ifa"':H:l"'#lisri int'eitpa ai,"il..i",.'"o:".;

"."rll*l,tf,?::Xftlr*,;::J :iI n . t" p"l u,!,.i n ci pa r e a I e vi eti i, s e po a te

i

1. IENUI. NORA{A[. At C-OPIIUIUI SANATOS(DE rA NASTERE prNA ra-pGe'iiarer-

lr;.:t$""""13*9riza-t prin u.p"":yl_..i,1'euctemic,.,"tu4

,,..", o

"r_r.

"*iiu

",_,,,,,,{i:i::,j: ;";H" ;,,,J*ili;;:, "1,,,,.ur u,, i o r p a _lii['ffi :Ell?l"i1x,x,::,1,,,**riil,':'.""::Tu,,0o,,";,",_;i;

Aceleasi ca. zs i" iiii3';Jlffi:i:Xf :f;lr*,1t"?ii"Tlr,X;in j,rr-Lrr r i,stei

;r_- 2. TENUT iN EPOCA PUEERTATTI

iy.,?3i:"'lfteaeste.

-oetapd uigr-osi,"3 ce marcheazzi tr.ece.ea carr.e r,a-ri_ii"",i'ormonald si mo.topiihi"al.'I""fp"'"i

s*n' Fi,rT *:ffi hr il ** ;ilffi n,**+_ m+int foarte r.uc,rerrtel.rl;;r;l perioadd. cneea :trvenila c-arlTurburdSite

lrormo"ir"-?"trru".a.irl digesti'e maresc sensibiii_

i:ff ; #ff ri'flI:;t rT:f,1 #"""JX f ; t';# i o.

". ni' d ; ;,:;;i;';

-:Ti!#;S":'i:"'li'ru1':l#:i:':l;]fi ffi ,;;,""'.H:"'"i;";;il;;'terscapulara, datoritd faptului '^.*l: fa!a,. t'egiunea. presternala qi i,-sint in mod

natural mai dezv",,iill"aceste regiuni giandele

se6;;;;

(

siderabil de factori interni gi exte.ni,..ca..: starea sdntiti{ii, secre}iaf ftl"iHr:i'?ff H :;' *'nnllF'

-

"""iri u lu- ;;;J;;e. modur

-

i eDaca echilibrul hlormo"rt

"ri"inso{it de o bund func(ionare a tu_u.o. orgernelor, aspectul tenurui p"il ri n."nranatr?,

"icopirurui :atifelat' culoa.e ugor rozatd, poii -i"i i.r'iri;iii" erd riduri, tonusnruscular menfinut, piele elasiiG.'

..'

. 1.are aceste aspecte se rnodificf, sore sfir.gitui etapei. Erasticitatea'sr

tonusur muscular sint dirninu"i",''g".r1r.ii" .rotuiore ae fe{ei sedincesc, ridurire ru in,iiut1";;;'i;;G"dturile fetei tind si se schimbe.

3. TENUI ADUITULU| (INTRE 2s ,t 40 DE ANt)

f,'L"11'1;f il,:flT:l':[j,?h,'i]f,:,1 ?I?t lt"; hidr.atarea por

), 4. TENUr sENtL vcaracteristicrre-teniltui ra feme, , grrulO de ani suferd nrodifi-lj, l:sil: de

-ap.op i e.uo ..,

".,opou)eiivrouiri"i.ir" to,*o.,ut" care au

i::r J3 "":"#;:J"?i:it,i nfl uen teazd a"ti''itotuu- i,il.o. orsaneior,

'tn etapa de-melopauza apar fenomene vascurare Ei pigmentareq9 i.ata, git, regiunea presternala, miini. fot i' u"":"s-ta etapa incepermrnua.ea sta.ii.de inhibitie a pieiii si " "[.ti"iiarii.ns ta la.ea o"^rillli.""" " ;;;

";;; ;"1 ;t,i;d",

ii,'. l*i. t",rr a r u tur.o r.emnelor de senesce.rla o o.!i.r"iui cutarat.

"",;' !l;3:i'# ;'" ffli, ::'i:?t11:1$;ido r6ri i celulelor s a re, pre -

-procesul de cheratiniz"arle i.ua".

- Este modificat pr.ocesul a"-pig_e.rtogenezd.

- Limita di1tr9 epiderm si a[i'", igi pierde aspectul sinuos.- De'mur se atroiiaza aaiorita' sub{ierii riurei5r."Je colagen ; fi_rere erastice se'uurinii.'e-;il;

"il i;;;i;ii=il'.oirr,".- Fibrele musculare ," otroiiuro. rqi manifestti atonia.

1.rt;fopila.elepierii devin -ri'i.ogile, datorita depunerii cre co-

- ,rutut f"""""",'tf,tio tendinfi sp'e hipermineraliza.e; cregfe- conli-

t"r* ,fl'"?lii,5*i: ::?f#:,,"li; srandere sebosudorare

sint atro-

"","*,o"1,i.:hr;#{;l*!il, este sciizutd, rezisten{a ei ta ractorii

,uof;Jrl"'."t"ttenului senil' Pielea poate evorua spre ingrosare sau

In generar. tenul senil cu o piele sub{iata.se intirneSte ra pe.soa_

.neleca'e in tine'efe ou irut-o'p-i"I. ,ro,',rarii sau uscati, iar tenul

93

I

s u re ri mo d i ri ee ril; fifi i*i,ti;,i]ffi it ?,lii, it, lH:lt,; #:

,l; .,.- I



\4

.(t(senil cu piele ingroqatai ia persoanele la car.e senilrtatea s-a instalat ipe o fol.md de te; gras. Car;cteristi"itu tu""fri

"""i-i"iii,"- - ,**" l! . tsste o dermatozi ce poate li tlatatii de cesmeticianit doar

Lo, erian etuul oizrral se obser.r,i r.iauri aainci. cuiel ofiuri : Dtiu_ i mele doul etape, cea de a treia fiind de domeniul medicului derini-.i,

:ili -,",J.",'d"toarte aairrcite, euiJa;;;.t;-;" 1ilH',::Ti'(i":i.i"", l, .'' to,T...

[!:,:lll 1l-1.:.1' ; tursorxl e:te persisr"""t ta""6ua"iii'.a-a"".pfi" r r.itor; cauzJnqi,

-sinsere srai;e;ia'i'i'i''.I[ 'iijiiril, ;;|""'f"r;;*"-ture, ; roerenla dlmrnuata (pielea. es l,e- flasca; sFobservd mai ales i-- -nentizindu-se. In aiest moirenl, vorbim de instalarea eriiloiei iacihle.la parlea inferioale a tetei $i pdtile laterale ale gitului; reiciio- Eritloza faciiLi cupr.inde regiunea rruntii, a nasutui,- po.Jiiio". c.eaza ulor la actiunea ractorilor mecanici, este aspri aatoriu ieiu- . ^aspect, pielea:rpale r.ozal.ii. ia;.la p"rp.."

- ,"*p""ui"'.,i !"i" i:iai""ta.mului uscar ti a celulelor. descuamare, ro"u."t .""."urci:"sie

aiinl- , \ . _nua9. i { V Cuperoza\ooate imbrica douii lorme:

. Lipsitd de pelicula plotectoar.e de sebum, pielea se deshidr.ateazd t, / J) Cuperofn prcpriu-zisd- atunci cind pe pielea nor.rnal colo-

loarle u$or, se descuameazd. se infecl.eazd ugor. Uata se obsedvd desenul vasculal sub lorma unor linii ro$ii. .{cesteaProcesul de imbdtrinjre este un proces ir.eversibil. Nu Doxte Ii \ilt ,telangiectaziile (vase capilare dilal.ate), desenul vasdular apare

:Xi,l5,1il *::-,:'J'I::ii1 l,ll T"l',li:I"t in stare de .a,iat"t" " I :Yj*!:i: :::'"ll'l.l::,:'::":,il:: 'l1Cl,"^"'3-::T-:r:'^*-.11-"T: lll'

gulbend); I Etitroza ,iaci{rl5 este o roseati difuzd, permanentizati. se deose- \- pete

.pignle[tul e pe f !i, pe palted doNald a hiinilor; I beite de elitem, cule esre o ro$eate difuzl; u.ecitoare, lnstalarea eri-- pilozitale accentuatd: I . trozei faciale pdate avea loc cliiar de la pubertate 1a unete persoane, '.- porii rnici invizibili Ia persoaneld cu piele subtire sau Dori di- | sau in diveNe etape rle vietii.. -.Poril micr in_vizibili Ia pelsorneld cu piele subiire sau pori di- I suu in diveNe etape le viedi.

*t"1'?,:i1:,.::, ?.':l:.lilC'^"tli j

_, - . ,. . I s.! acliunea dilersiJor Iactori inrerni $i .exrerni, lo Divetut feteitulbur.6rivasculare,telangiectaziisatteI.itr.ozd.l-

Ise produce o congestionare irl pusee.

l: ":X."!,?:"!?^!.:!!y1: !l"lu1-op?": subtiatd sau ingro$atd (ra | -Ln t.,"eput, a;este pusee'sinitr.ecatoare (eriteme tr.ecatoarc). prinl:i:1,"^-clti),t :hletia diminuata'dator',ta'pt*a""ilii.i.iiar]i | ."p",n."n puseelor. la i"tu,'',"r"

""i.,",ii"iTt\?j'llir""',iili1'"";#l'l

ll:::F:lYi"lqs'l'rn,

pli ir-;_ riard igienicri. ei i'"""i-*'i.i"LiG ,

Yi1!il:p:.l".T"llr

iiipilg nasului,. beibie. Preze-n1a acestora nu.pro-

tenul pr'in aplicarea lalionalii a ingrilir.ilor.' c6smetice. l duce modificati in biochimia pielii si nici ridicalea temper.atudi lo-cale. cil aspect, tenul apale ca o coale de hirtie brazdatd de liniifogii.

F. DIFERENTIERI DE TEN DIN PUNCTUL DE VEDERE

AL TULBURARILOR DE ORDIN VASCULAR

^,La nivelul pielii apar, ra foarte muite persoane, in diferite epoci

ale vietii, imperfectiuni vasculare, ce modifica aspectul tenului.Aceste.,afecliuni pqt fl locctlizate (angioame,'telangiectazii) sau,r-l-i"-].-..-,..!,-r.r.. l:uL 11 LocLLLL.LtLe (angroamg, tgianglgctazlr) sau

9 11 u7 g-le riiem, eri hro vd). P ot fu-.t ernpor or-(se-rnenlin- doa.E- un- tirnpscurt' cit sufera acfiuhea factorilor cauzanli) sau pot fi permanenti.Pot apdrea pe un ten cu un cororit no['m,ar sau contribuie ra modi-Jicarea

colorituiui. Imperfecliunile vascutare pot upir"" solitare sauasociate intre ele.o afec{iune care modificd aspectul. tenului normar poate fi ro-

zaceea. Aceasta evolueazd in trei itaaii :

- eritroza faciald sau rogeala difuza;cuperoza.;

- acneea lozacee. ,.I

.. J ,

t lt:'', -trl.i:. i

,.t.;,;

2) Cuperozu, irtsogitd cle eritrozd", este cea mai frecventti. Telangi-ectaziile apar pe r.rn lond eritematos. EIe sint pulin vizibile

-in

acest caz.

Instalalea cuperozei este uneoli {oarte ]enta. cuperoza gi eritrozase datoresc unei diiatalii pet'mannete ,a vaselor capilare ale fetei,pro'u'ocate de pusee congestive repetate. care sint favorizate ;i de oinsuficienta elasticitate a perelilor vasculari. Fragilitatea vascularapredispune anumite persoane la' cuperozd,.--eauzele-car.e favor izeazirinstalarea acestor afectiuni pot fi de ordin intern sau extern.

-aoliunea prelungitd a factorilor atmosfer-ici (vintul, soarele,

temperatura ridicatd, schimbtirile bruEte de temperaturd). AceEtiaacfioneazd asupra capilarelor; la inceput produc o vasoconstrictie,apoi o vasodilata{ie puternici, cu stagnarea singelui in diferite teri-torii ale pielii. Instalarea cuperozei gi a eritozei este frecventd la fe-meile cu o pieie sub{ire, uscatd, care nu iEi protejeazii tenul cu crenleprotectoare sau de machiaj, facind posibiki acliunea acestor factori';

05g4



ff:,',x,lfl'ffi.i::{iii:l'l"ir',,1?,l,lxlL'l',"';*."1";;i}?Tiil'i"f,",*.;__=- pnodusele cosmetice neadecvate. jrsi'i-^^-r^r..H::Tff;,,r-dedilaiar;;;:,.:il::.:,$[1"t,;;;,TT,il;",:",0",

1,^,1".9i1lr?til',lutig:',ttye sau .er'\:oase.po,t dete.mina pusee conses-getui i;;;;:

ueur'Iocl lo.na.ea telangiictaziilorl-s'au'.Iogra.ea

"in_ulburarile dis

it$Fi""xffi ,I;iffdfr lt jr,,',i:li;t[""s:fi "Jxi.i"r#x;- griisimi, zahar.ur

,",ifr*ri" ;-:; i1lH*$1frt:1i=-*i#::J ":ff::ufU.uri;j;_;=";"nrverul fe(ei, dau nagtere i" iifisi"ctazii.

i"J*fi,,Ty;1s"fffi is1uff*l[r,i="tl:_*ilxl;.1,"mcuDer^zAi ci ^ ^_:r_

rr.tt:m-e se permanentizeazir do^r-*^:_r . -

I

G. DIFERENTIERI DE TEN DIN PUNCTUL DE VEDEREAL TULBURARILOR DE ORDIN PIGMENTAR

5t ALTE TMPERFECT|UNI

r. cutoanEA PlELlt

a. culoarea'ormalir

. pielii pentru indivizii din r.asa aibii este

albi-rozat,. coloritul pielii se dato.egte prezen{ei a ci.i:i prg;*ti.di, ca.e t.ei crt..r'ascirrali. si anuure : rnelanina, *etantiai ii"ii.o_enui gi doi vascr-rlari

- osihe,roglobina Ei hemoglorrlir"._Din repartilia acestora in dife-r.itele slraturi a"le pielii rezultd ur_

matoarcle :

-culeill'gar girlbeni _- p.ezenta in celulele strattrlui cornos daio-

- curoa.ea aibd - iirt'.:,1"r'r1tt[i.ilr,". datoritd crrer.arohia-linei :

cuperozei qi a eritqzei taciate".lll" lu cea mai micd iritale.rzeazd, declangind aparitia

i lir"rriiiil}ft1i.""'" produce modiricdri impor-,, Apare la Uneldo

*'v!r.rrrrd PIelIl,Ieaza'prem;";;;';r|".';TT:""::,1"ten sebo.ei c ta vi rs ta cind se i ns ta-a premenopauza aur. -unopuurr.e caracterizeaza

Drrnr r._^rintr-o congestion,untlr. 3 n:qrrr,ri o^ol.^" n, felei. in special in re_iun-ea pomegilor, a*' HrrrrLr-u congestlonal'e a felei ireaza elemenrp rtp ,^r,r,l.l,!l:

a^nasului. pu fo"a"iL".jt," Ij L" i r!ffi ; ll "il ]"{'; : ",tli,' . "o"

"'t,l.' ;; i;";,ii :;i r'J-:ff :' 3 I i

rocarrzate ra niverul'il!Ili,li;,*"i?ll: llr,' ca ,iste indurarii rosi:Hlt1l",t#,:i"i"i::Hllt,,iT,Tl"3l::i:"J.T,il",*Ht,;:ill?;

Id

J

I

I

ll

ll

lili

formd in pustuie.

,^ ,Evolutia elementelor de foliculitii rlentd (atunci cind iint ,""i;.;i;;itt'r po&t€ fi rapida (2-3 zite) sau

^_ _Papulopustulele nu au la bazii un rca acneea':o'ut"t 'e "u

auotuulr"a il:i:^"-d""infectat' fapt ce face

c auz er e ins atd, i i acn i i r o ze c e errrr rol"

uuo v u I garii.

',;T; ;?ii:t"ff" :1ffi,T"," f,:t XtT,i,i r" i n re c] ii a u to,.i ta vi rs t ei

',.:111i:#:;l ;l Yo".:i:,S1,:;:T,,""1q::r ri t ii- a ci d a, cons ti pa rii, tur -Reprezentina , ,t"." a" i""',rtt" jllor-tz'eazd' congestionurl"u iuq"iJ.

*.dil;i !'*ili:;;:"*de boald, acneea rozacee esie tratata doar de

u, .|r?i[liciana Poa.te inte'veni numai in primele faze de cuperozd

b. iVlodificlri ale culorii pielii. Coloritul normal al pielii poaresuferi rnodificali, in urma unor afectiuni intern", ,

"o.rtr"tului^pre-

lungit cu- substante colorante in diverse profesitini sau sub inf luentlunor medic'amente adr:rini:strate o per.ioada inclelungatd de tinrp.

Pielea este sediul llLrnrel'oaselor pr.ocese rnetaboiice. in urma ca-rora rezulti substante hranitoare qi prodLr;i de e.xc.r.etie. pr.in trtrnspi_ratie sint eliminate o parte din .subitar-rte1e nefolositoar.e olganisrn..r_Iui. rezulbate din metabolisrnul nor-rnal sau,patogen.

Citlci ut.e>te toxine sint pt,oduse in cantitat6 mare, iar ritmul cieeliminale este lent, ele se acumuleaza in pieie producind modificareacoloritului.

se observa lnodifir:area coloritului pieliiin ulma unor afectiuniintestinale (ten pdmintiu). a unor intoxiciir.i cr.oni<'e (ten gri, spalicit),

a. surmenajului, obose_lii (ten palid. lipsit de strdluiire),"tulburdrilorlgin-ecologice, hemoragiilor- (te; garbuij, in ur.ma afecqiunilor hepatice(galben-maroniu).

In toate aceste cazuri, cosmeticiana al.e obliga{ia de a inclrumapel'sjoana re-spectivti catre medic, cal-e va c,er.ceta cauzele ;i va prescr.ietratamentul intern necesar.

pul se trans_

-culoarea bruna

-culoalea rogie

Din amestecul acestorCuioarea este depender-rta

tori.

7..- Tohnica lngr.ijirll cosmetlcc - cd. 12A

datoritd rnelaninei din stratul gern.rinatir- :

datoritd singelui din capiiarele pielii.culori rezuita culonrea fiecarei petsoalte.de pleConrinanta unuia din cei patt.u fac-

I

(,

I

!*

F

97

r:.



2. D|FER|TE tMPERFECIIUNt ptcMENTARE

TA NTVELUL PIEIII

1

$l Vn>CULARE

.;,:+dim;

| '' t',..,-_T

Ioale ro;;ie sau violacee q;i sint de consisten!i moale, reductibile, total. .'.

sau partial lir presiune

-,lngiottntele utcernoose sint turnori voluminoase, care defor-

meazii regiunea pe ciu'e apar (buze, ur.echi, pleoape) ; singereazl ugoria traumatisrne. Cosmeticiantr nu va efectua tratament cosmetic per-soanelol care prezintit astfet de ior.mafiuni.

-Pttrtctelc rubittii sint ner,'i vasculari tat'divi. multipli, ce clpal.

dr,rpn .10 de trni. Se ea,r'acteriz.eazi prin rnici angio,ame punctiformesau ler-tticrriale. localizate pe lorrlce qi rnen-rbre

Cunoagteleit acestol in-rpelfeclitrni pign'rentare gi vrrsculare estenecesirra petlt,l'u cosmeticianii pentru a evittr orice intervenlie carear putea,duce la agl'u\.'area acestor forn'raliuni.

-

d. Cloasrna elte o disclomie reprezentata prin pete pigmentarest-rb founa unol placi deseori r:onlluente;i cu contur.neregulat. Acestepete trpar pe fatir (frunte. tin'rple. obraji gi in jurul gurii ;i al nasului).Ele apar mtri ales lir lemeile insarc'inerte. de unde si numele de ,,rrasca.gravidititii".

NIai pot apirea gi in c'azul unor arfecliuni ca : metrite, salpingite,dismenoree, anemii. Instalarea petelor se Ince pe nesimtite. Se descr.iudotta aspecrte de clorsmit : una mediana dezvoltati sub forma unorbenzi care ocupii ltaza nirsulr.ii. fruntea gi r.egiunile supraorbitale 5i

a douil, marginalir. lor:irliztrtir pe timple r;i in regiunea maseter.iana.Cauzele sint de ordin endoo'in (ia fen-reia grar;ida) sau afec{iuni ul-r:eroo.,'ariene. tulbrrrili itle fi-rr-rctiei snprtrrenalelor sau ale tiroidei.Se rrai ,produc. 'de aserneneel, in tuibulrili ale fur-rc!iilor digestive si

in specierl irle func!iei hc.patice.

( 4. Melanoza Riehl. Cauzele sint multiple, printre care Ei carentadE-r'itar-rrine.,\pale mai ales lu I'enteile intre,l0 qi 50 cle ani, d.ezvol-tindu-se in special pe pirr'{ile e\puse Ia lumina (fruntea, tirnpiele,regiunile pleanriculrre, I'egiuniie submaxilar.e, partile laterale alegitului).

DeJtuteazA printr-o riloalii nrincarirne s;i un elitetn, dupi care se

ir-rstaleaza o pigmentare rozir, r,'iolur:ee, care ('Ll

tintpuldevine bruna-

inchis. Pigmentatia se intinde incetul cu inc:etul, formind suprafetedifr,rze :sau reticulare, pe cilre se suprnpull apoi puncte hiper.croma-tice in jurul oriliciilor pil<lsebacee, in c.are se constati qi un ugorproces de hipercheratozS. Aceste puncte hiper.cher.atozice se ldlesc,unindu-se intle elc ptin niqte punli car.e dau aspectul reticulat al.melanozei.

a. r*evii lligmentari plani sint modificdri circumscrise ale t,olora_iei pielii, care nu fac retiei.---'^'" '

- EJelitleL",:iil pete pignrentare lentit:uLrr.e. ellbene sutr [:r.une,nultipre, cu sediur pe pariitE descoper.ite. f.1a...git. partea super.ioar.A toracelui. a.teb.u[e. aptir] .r* JJ"i,, mai er-idEnre iru actiru.rea r.*_

6XH:|1:;, ::rt,,i"ta!

"ui"I.,il,oui.r..,ty J;;;;";;"zi .iciociatri.

iridroi, crioterapilecotnanda

prepat'ate esfgliante'1nia,:o,'frino;;;;;.-

- Lentioozrl 5s pl.g2intd sub for.me cle peie brune. t)egre sau al_asrre' locailzate,,pe t'a1a El str. ur"f.i. perere pot ti infirtrirte..:\cesteete se pot transforma in'ru"uo"rrl"irr9a,.ne *,po,it"ru. iaca sint i.itate,rin traumatismelgpetate sau

"s-""tt "rri"rrli.'c"'.il#",o.,o are obli_,€iliiiJ"revite

in tot cursui t,.oiairu,.,trtui"o*Lti.l-i_l u-r"",ta pe

b' \e'ii certrlari sint ridicdtori,cri' pran,l pieiii cre ,rriri,e siormd va.iabird, a" *itoi'"",:Jr]^eoruu";-..;.;^,i"rg.a'1,ru,ri

celurariirsmentari) sau pot ri necotor.ari'(;;;;;t,,t;;:i ;;].it;i,,,;. u,.,uo,.i sinrcope'iri de Ii.e de pdr' (nevii.LrJlu,.i piroqi)-sau ior'^rrp"., \.e.ucos.Ne'ii pignrent,a.i (alunite) se pot tr.ansfor.rrra in .evo.ar.r,i.oanre

[Ti":,:,,1i;li,,i;fl:=il:fflln; r,=r,u*iu sii erite i.irare,i'latr singe.a,e.

c' Nevii'asculari (a'gioa,rele) sint tlrr.ro.i be,igne .czurtate crin

'ipe.ptaziasisrcmur.i';'d;;l;;. ^si"i

a" r:ere r,ai ,,,ili;" or.i .ongeni_tale. da. pot apd.ea la o.i<re virst.. pat:r s.u tlll)-ro:ll.ea ca'e caracte_rizeaza a.giomul este crnstitL,ti clintr'-, i.g.iirrticii.e de r:ase ect,-iate' Dupd natu.a'aseror

exista hemangioame (forn:ate din'asesanguine) ;i limfangioarne (for.nr.te dir.r vase rimfati;"j."

Hemangioanrele se pot prezenta strb urnratoar.e..e ro'nre : .ngi-ame plane, angioarne tunror.ale, angioame caveltloase.

- tlngioamele plane se prezintli sub ro'ma unol. pete r-ascularededimensiuni vari.bile, punctiforrr" ,,,, difuze, de curoa.e roz, r.o;ieau'iolar:ee' A,gio,.rui stela. se intilne.5te de obicei pe nas sau sub'bitii sub fo'm. unui punct vascurar centr.al r-nai ridicat, din car.eadiaz;i vase mici ; apar.e de obicei la adult.

- Angioamere tuberoose sint tumori vascura'e circumscr.ise sauiiuze ca'e apal', de regui;i, ro"ori-,ascut

gi cr.esc cu virsta. Au cu_

9899



.ARE ,, ,t';JfJ#',:;lllT! ,,Jr,*,,Vitiligo se Dre:

.

ra.te a u E i"i. "i""rii f1,;'i!,j:1ff, u1""1u lu^ .1t

be,, e.egula te i nconj u-

srffiili{:|."f i.".b,,t.,;rt,;;5;.i;ff il:,fl :i.::xls:,fi L":":*-- riegrunrle afectate au ull aspect caracteristic: insule de euroar.eili:;"i:,i;:ti,il,l^'I"','a, i""oni,i,:ote,ra

Rer.irer.ie de-o-zo,ra inte.siealn ae cen,I.,,l'".ji'"'bt'una se dest'adearl

.pe

i"i.,.,.i".u sedepiir._

: q" ;ei ;;;;;i"",; j,ff"ii""iJ.*:o& :i _yt,l!; ;;i,.l,,i.lTyi" albe), i,ititis" ,iri;.r;;'l:l:,::-\'rtIrrso.: t'itiligo pu'ctat (rnici

,:?;T:i$:b;'lriifl [Jt'J'?i"i'li":'.:;1,;lr,ll'.Uru"if;i[!i[

4. AtTE tMPERFECI|UNI TNESTETTCE

O" i;rl,rjr1,"Tir;."1" g turnoare benignd,epir.eiiatir. rrn chisr c1:iclel'micpr"*plr'.,

",,iilofli}ili,l"r,ii;,i,ib, dui' p;;i;;: ii.l"ii,", ri niverLri

XfJ:l,ff :i';?,n jaX""Tt5i".r,,ffi ,?i'i,?,f i;'H,Ji:"'."''"oill"llli,;,r,.rttl-l'Jlit:l-rce'stot' chistu.i este fo..rat din <.elule co.noase qi r.es_

""ou" ioit l;];;i;' :S"ff i:'i,::,f

on'u race elec tri.:', u l"""on,c,.

d r-rpi

,^,!. lhistul sebaceu.cste o fornratiistenid moale, .coper.rti de piele ,u'1)1,^'.ottrndasau o'ala ric c.ou-

t'imea poate fi cit un boh de or.i,, -^,. .cuioal'e.;i trspect nornral. Mii-

iJ,'.,,?, jil "a

"o n, t it i, i ffi ;'": i..l;.". I X, lrtXll,H," #,lli ;,ffLHUl,ni:

,t,"1 tl"Xilt#i'"'i,reprezinta o dezr.o^ilare

.e.xagerara a sisrem,l,ii,a,'tir.'lolu."i" "rr

J

i:i:il:

ale retei Ia rernei rtJi,''ilp",'ilo,.,i, rxir.bie,

",' Il":fl:l i5l;Tr1",?;rjffiifff oca ute.i za.e sa u ind opa rtar ea,,1 e-

,d, Xantelasrna este locaiizatd in re u b ror m a, n o. p" r1,,g11u""

" ",.,, d ;$i{ "*1 S!"f IX"JT; j:,f

i;:i:il1rnt cauzate de lulbur'i.i are metauJtl]murui e;;;mil.]t,.otr_.ntut

iI

r00

**pi {;:*,+ftdr'aq,rd\}.e- *

{

eonstir in excizie,chirur'gicnri Ei regim arimentar siirac in grdsimi.u sint leziuni lnilugne.

e. Chcratourul senil .este o ciermatozd precanceroasd. Se prezintiub forura .ror. pe,te s_"1U"""" L1""",'p,S*".rtrt",",

,;;ii,. ner.egulat;upa. dupd rir) de uni pe fata. dosul'm-ilniror, ;;i;,.'i; arte r.egiuni.ceste leziu,i au suprafa[ii aspra, uscata, prezentind deseori ogoara descuatnare.-equia este deienerarea senila a tesutului cuta_at. Razere solare

-auu., ror imlor:t;;i'i"";p;;it1;;u';",. reziuni laet'soancle in Yirsta.

..^ L't'('rrlro cr( E5

Tratamentur se face prin diaterr,ocoagul;rre sau radioterapie.osmeticiana t.ebuie .a"i,rt"-o,i"I"i.itu.u "-r;;,. ,.tiJl de pete. maiu seatnd irttrnc'i cind per-soana reipectiva are

"ii..ta inaintatd.ransfornrarea [or.in cancer u.tu too.tu frecvetrtti.

f. Verucile rtn,S:*:l:.cen[e papilare gi hiperchelatozice cie di_rensiuni variabile. Se datoles" u.rt.ri ultr.arrirus.

-Verttctr rttlo<:,rd. aplr.9 la copii 9i ad.lfi tir.,",.i pe f.rta dor.sali aegetelo. si ;r ,riiiriro,'.Lb fo,.,,, i;o',.r.idicatur.i .otu.de. cu dinren_iuni va.iab,e. r'u sup.arala cr;;;;i

""r;;;;.=;,i,"ei]-glirurie, br.r.uraau negricioasti. de consistenta to,.", ,i.rp.u.

0,

"*,1.'1,ffi:

;,,;:'J:::':i'Ii:;Ji'llJ ;|TTU,,fe ci rir,a,iilin,e tri, pe-

=,

r 1 3 "Ii,l i,"J' ;.i'i'i:' oi H : l' I

j;, ffi: s" TSi i ;: ff;n::: l,t ff"5i:;

ielii sau rnai ini,hi-e.T.atanrentr-rl

'e.ucilor'.('al-e ,u se vindeca spontan. este diater.mo_oagulaleir

cunoa;terea in-ipe.fectir-rniror prezentate mai sus este necesaraent.u a evita irita.ea ror prin aii,".." procedee care sint forosite in:adrul inglijir.ilor. cosmetic,e.

Clasificarea Tenurilor - Tulburari Metabolice

Documents

Transcript of Clasificarea Tenurilor - Tulburari Metabolice