PARANOIA • entitate nosologică clasică, descrisă de

Kraepelin (PARA = alături NOIE = gândire)• Gândire în afara realităţii, alături de

realitate• Termen ades folosit în limbajul curent, în

contrast cu numărul mic de cazuri• Termenul este actualmente înlăturat din

noile taxinomii, fiind înlocuit cu cel de TULBURARE DELIRANTĂ, deoarece DELIRUL este elementul clinic esenţial al acestei condiţii psihiatrice

PARANOIA • DFINIŢIA CLASICĂ: • Delir bine sistematizat

– bine argumentat şi susţinut– cu mare grad de plauzabilitate (posibilitate

mare de convingere a celor din jur, îndeosebi dacă nivelul socio-cultural şi intelectual al celor din jur este inferior- Delir indus, Psihoza indusă cu caracter de masă)

– absenţa halucinaţiilor– mecanismul interpretativ, orice aspect

întâmplător, conjunctural este preluat, interpretat, folosit în argumentaţie

– orice încercare de convingere a pacientului despre inautenticitatea argumentelor sale este inutilă

PARANOIA

• Studii ample statistice au dovedit că sistematizarea nu este întotdeauna atît de bună, că tabloul clinic poate fi interferat cu simptome ale schizofreniei, uneori chiar halucinaţii.

• Evolutiv, delirul se poate restrânge, în sensul că nu mai este comunicat cu uşurinţă, (de obicei ca reacţie la atitudinea interlocutorilor – ironici sau critici, considerându-i bolnavi etc.) decât anumitor persoane susceptibile să înţeleagă sau persoane care sunt demne de încredere = fenomen de încapsulare (echivalent cu o relativă remisiune)

PARANOIA

• Peste ani/ decenii, delirul poate să reapară, în aceiaşi formă sau nu.

• Tematici diferite , există aspecte transculturale ale temelor delirante, temele delirante reflectă :–problemele majore ale societăţii–nivelul socio-cultural al societăţii

respective–reflectă tabuurile, obiceiurile, tradiţiile,

preocupările

TULBURAREA DELIRANTĂ Criterii de diagnostic DSM IV

A. Idei delirante non-bizare (referitoare la situaţii care pot apărea în viaţa obişnuită, de ex. idei de urmărire, idei de otrăvire, infestare, convingerea de a fi iubit, de a fi înşelat de partener, de îmbolnăvire etc.) care se manifestă pentru o perioadă de cel puţin o lună de zile.

B. Criteriul A de la schizofrenie nu este îndeplinit; Notă: pot exista halucinaţii tactile sau olfactive în contextul ideaţiei delirante.

TULBURAREA DELIRANTĂ

Criterii de diagnostic DSM IVC. În afara impactului pe care îl au ideile

delirante asupra comportamentului, funcţionarea persoanei nu este mult modificată, iar comportamentul nu este în mod deosebit de ciudat sau bizar

D. Dacă apar episoade afective concomitent cu ideile delirante, durata lor totală de manifestare trebuie să fie relativ redusă faţă de durata perioadelor delirante.

E. Tulburarea nu se datorează unei boli somatice sau consumului de substanţe

TIPURI CLINICEîn raport cu tematica delirantă:

• EROTOMANIE- convingerea delirantă că o altă persoană, de obicei cu o înaltă poziţie socială este îndrăgostit/ă de pacient

• TULBURARE DELIRANTĂ DE GRANDOARE- idei delirante de grandoare, supraestimare de sine, putere, bogăţie, identitate, relaţii speciale cu personalităţi

• TULBURARE DELIRANTĂ DE GELOZIE- convingere delirantă asupra comportamentului adulterin al partenerului

TIPURI CLINICEîn raport cu tematica delirantă:

• TULBURARE DELIRANTĂ DE PERSECUŢIE – idei delirante privind reaua intenţie a unor persoane (de obicei cele mai apropiate)

• TULBURARE DELIRANTĂ HIPOCONDRIACĂ (DELIR SOMATIC) convingerea delirantă privind existenţa unei afecţiuni somatice grave

• MIXTĂ

FOLIE À DEUX

CRITERII DE DIAGNOSTIC

A. Dezvoltarea unei ideaţii delirante la un individ în contextul existenţei unei relaţii foarte apropiate de o altă (sau de alte) persoană (e) care are o tulburare delirantă deja existentă

B. Conţinutul ideaţiei delirante este similar cu cel al persoanei cu tulburare delirantă

C. Se exclud: alte tulburări psihotice (ex. schizofrenia) sau tulburări de dispoziţie cu tulburări psihotice; nu se datorează unor boli somatice sau consumului de substanţe

PARAFRENIA• Psihoza descrisă de Kraepelin• Debut mai tardiv, dup 50 de ani• Mai frecvent la femeiClasic:• Delir descris în mod clasic

- mai slab sistematizat, chiar nesistematizat- nu e argumentat, e doar relatat, - e total implauzibil, poate avea caracter fantastic,

elementele delirului par a descinde din lumea visului, delirul este amplu

• boala aceasta nu mai există• studii statistice ample au demonstrat că evoluează spre

psihoze senile, schizofrenii, depresii severe• Însuşi Kraepelin era nesigur (70 cazuri)

TULBURARE PSIHOTICĂDATORATĂ UNEI BOLI SOMATICE

CRITERII DE DIAGNOSTICA. Halucinaţii sau idei delirante manifeste

B. Există date evidente din istoric, examenul somatic, şi investigaţii de laborator care sugerează faptul că tulburările sunt consecinţa fiziologică directă a unei boli somatice

C. Nu se întrunesc criterii pentru alte tulburări psihice

D. Tulburarea nu apare exclusiv în timpul delirium-ului

CONDIŢII MEDICALE GENERALE

• Boli endocrine

–tirodiene

–paratiroidiene

–adrenaliene

–hipofizare

CONDIŢII MEDICALE GENERALE

• Boli metabolice

–encefalopatie hepatică

–encefalopatie uremică

–encefalopatie hiperglicemică

–diabet acetocetozic

–porfirie acută intermitentă

CONDIŢII MEDICALE GENERALE

• Boli nutriţionale

–deficienţă de acid nicotinic

–deficienţă de tiamină B1

–deficienţă de B 12

–toxice – mercur, plumb. magneziu

CONDIŢII MEDICALE GENERALE

• Epilepsie – lob temporal

• Tumori cerebrale

• Traumatisme cranio-cerebrale

• Boli demielinizante:–scleroza multiplă

–scleroza laterală amiotrofică

CONDIŢII MEDICALE GENERALE

• Boli infecţioase:– encefalita herpetică

– encefalita rabică

– neurolues

– panencefalita sclerozantă subacută

– boli prionice: - boala Jakob-Creutzfeld

– boli imune – lupus eritematos diseminat

TULBURAREA PSIHOTICĂ DETERMINATĂ DE CONSUMUL DE SUBSTANŢE

CRITERII DE DIAGNOSTIC

A. Halucinaţii sau idei delirante manifeste

B. Există date evidente din istoric, examenul somatic, şi investigaţii de laborator care sugerează faptul că există un consum de substanţe

C. Nu se întrunesc criterii pentru alte tulburări psihice

D. Tulburarea nu apare exclusiv în timpul delirium-ului

TULBURAREA PSIHOTICĂ DETERMINATĂ DE CONSUMUL DE SUBSTANŢE

• SUBSTANŢELE CELE MAI FRECVENT CONSUMATE:

– ALCOOL– SEDATIVE, HIPNOTICE ŞI ANXIOLITICE– DERIVAŢI DE OPIU DERIVAŢI DE CANNABIS– SUBSTANŢE HALUCINOGENE– SUBSTANŢE INHALANTE– AMFETAMINE– ALTELE

TULBURARE PSIHOTICĂDE SCURTĂ DURATĂ

A. Prezenţa a unuia sau mai multor simptome dintre următoarele:

1. idei delirante

2. halucinaţii

3. vorbire dezorganizată (delirantă sau incoerentă)

4. comportament profund dezorganizat sau incoerent

B. Durata unui episod este de cel puţin 1 zi, dar mai puţin de o lună, cu revenire completă la nivelul premorbid de funcţionare

TULBURARE PSIHOTICĂDE SCURTĂ DURATĂ

C. Se exclud:– Tulburare afectivă cu tulburări psihotice,– Tulburare schizo-afectivă,– Schizofrenie;– de asemenea Tulburarea nu se datorează

unei Boli somatice sau Consumului de substanţe

Apar frecvent:– în condiţii intens stresante– post partum

STRATEGII TERAPEUTICE

• Tratament farmacologic cu medicaţie antipsihotică

• Tratamente non - farmacologice

- Terapii psiho-sociale

- Terapie ocupaţională