CLASIFICAREA SLUJBELOR BISERICEȘTI

3
CLASIFICAREA SLUJBELOR BISERICEȘTI După structura lor, slujbele pot fi împărțite în: - rugăciunea simplă, care se rosteşte de regulă de preot pentru anumite nevoi personale ale credinciosului, sau în anumite momente importante din viața Bisericii; - rânduieli liturgice, care se compun de regulă dintr-o rugăciune, care constituie partea principală, şi alte câteva elemente liturgice, ca de exemplu cântări sau lecturi, care vin să întregească scopul şi semnificația slujbei respective; - slujbe propriu-zise, care sunt de o întindere şi complexitate ceva mai mari, şi care corespund unor nevoi bisericeşti mai importante. După timpul în care se oficiază slujbele bisericeşti pot fi: · slujbe ce se oficiază în mod periodic, la momente bine stabilite în cadrul unei zile liturgice, care au o importanță capitală în viața Bisericii. Aceste slujbe se mai cunosc şi sub denumirea de „Laude bisericeşti”, şi ele vin să împlinească nevoia de slujire a obştii, mai ales prin funcțiunea de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu şi sfinților. Viața Bisericii a determinat stabilirea numărului acestor laude la şapte, iar motivația lor este dată de cuvântul psalmistului David, care spune: „De şapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecățile dreptății Tale.” (Psalm 118, 164). Denumirile acestor 7 laude sunt, în ordinea lor cronologică de desfăşurare într-o zi liturgică: Ceasul IX, Vecernia, Pavecernița, Miezonoptica, utrenia, Ceasurile I, III, VI, Sf. Liturghie. · slujbe ce au caracter periodic, dar nu zilnic, şi care au o importanță secundară în viața Bisericii, importanță ce derivă din caracterul personal al rugăciunii. Aici putem enumera diverse rânduieli cu caracter personal (rugăciunea de 1

description

clasificare sluje bisericesti

Transcript of CLASIFICAREA SLUJBELOR BISERICEȘTI

CLASIFICAREA SLUJBELOR BISERICETI

Dup structura lor, slujbele pot fi mprite n:-rugciunea simpl, care se rostete de regul de preot pentru anumite nevoi personale ale credinciosului, sau n anumite momente importante din viaa Bisericii;-rnduieli liturgice, care se compun de regul dintr-o rugciune, care constituie partea principal, i alte cteva elemente liturgice, ca de exemplu cntri sau lecturi, care vin s ntregeasc scopul i semnificaia slujbei respective;- slujbe propriu-zise, care sunt de o ntindere i complexitate ceva mai mari, i care corespund unor nevoi bisericeti mai importante.Dup timpul n care se oficiaz slujbele bisericeti pot fi:slujbe ce se oficiaz n mod periodic, la momente bine stabilite n cadrul unei zile liturgice, care au o importan capital n viaa Bisericii. Aceste slujbe se mai cunosc i sub denumirea de Laude bisericeti, i ele vin s mplineasc nevoia de slujire a obtii, mai ales prin funciunea de laud i preamrire a lui Dumnezeu i sfinilor. Viaa Bisericii a determinat stabilirea numrului acestor laude la apte, iar motivaia lor este dat de cuvntul psalmistului David, care spune: De apte ori pe zi Te-am ludat pentru judecile dreptii Tale. (Psalm 118, 164). Denumirile acestor 7 laude sunt, n ordinea lor cronologic de desfurare ntr-o zi liturgic: Ceasul IX, Vecernia, Pavecernia, Miezonoptica, utrenia, Ceasurile I, III, VI, Sf. Liturghie.slujbe ce au caracter periodic, dar nu zilnic, i care au o importan secundar n viaa Bisericii, importan ce deriv din caracterul personal al rugciunii. Aici putem enumera diverse rnduieli cu caracter personal (rugciunea de dimineaa, de seara, la mas), Paraclisele, Canoanele, Acatistele. Acestea se pot svri att la comun, dar i n particular. i aici ntlnim cu precdere funciunea de laud i preamrire a lui Dumnezeu.slujbe pentru diferite nevoi personale sau obteti, care se cunosc sub denumirile de Sfinte Taine i Ierurgii. Aceste slujbe au legtur imediat cu diverse momente importante din viaa credinciosului sau a unei comuniti de credincioi, i se bazeaz mai mult pe funciunea sfinitoare a cultului public, ntruct ele au ca scop mprtirea harului divin ctre credincioi.

Sfnta Liturghie este slujba principal i central a Bisericii Ortodoxe. Cel mai adesea se slujete Liturghia Sfntului Ioan Gur de Aur, iar uneori Liturghia Sfntului Vasile cel Mare i Liturghia Darurilor mai nainte sfinite. Dar exist i alte Liturghii, precum Liturghia Sfntului Iacov sau Liturghia Sfntului Marcu.Dumnezeiasca Liturghie este o slujb euharistic. Este compus din trei pri: Proscomidia (sau Prothesis), slujba de pregtire a Sfintelor Daruri, Liturghia catehumenilor, numit i Liturghia Cuvntului, n timpul creia sunt prezentate i comentate fragmente din Sfnta Scriptur, urmat de Liturghia credincioilor, uneori numit i Liturghia euharistic, pe parcursul creia Darurile de pine i vin sunt aduse i sfinite. Biserica Ortodox ne nva c Darurile sfinite devin cu adevrat Trupul i Sngele Mntuitorului Iisus Hristos, dar nu a formulat niciodat o dogm cu privire la modul n care se petrece aceast preschimbare.

Pregatindu-se s slujeasc pentru Sfnta Liturghie, preotul trebuie sa fie impacat cu toti oamenii, sa aiba inima curata si sa posteasca din seara precedent.

nainte de nceputul Dumnezeietii Liturghii, preotul i diaconul, dac exist, ncep slujba cu pregtirea Darurilor de pine i vin care vor fi sfinite la Liturghie. Aceast pregtire constituie ea nsi o parte considerabil a slujbei. Nu se pun pur i simplu deoparte pine i vin. Aceasta se face n cadrul unui ritual complex, cu un simbolism elaborat. Dei principalele momente ale ritualului sunt aceleai pentru majoritatea Bisericilor Ortodoxe, pot exista unele diferene n funcie de tipicul folosit n fiecare jurisdicie.

2