Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor

13
CLASIFICAREA SI CARACTERIZAREA MINERALELOR. Clasa sărurilor oxigenate. Datorită marii varietăţi de minerale din scoarţa terestră şi creării unei anumite ordini, s-au realizat o seri de clasificări ale mineralelor, de real ajutor în recunoaştere şi diferenţierea lor. Cea mai cuprinzătoare, cea mai cunoscută şi utilizată clasificare a mineralelor este cea după compoziţia chimică şi structura lor internă, care va fi prezentată în cele ce urmează, odată cu principalele proprietăţi ale mineralelor din fiecare clasă, cu rol în identificarea lor. Una dintre clasele mineralelor este clasa sărurilor oxigenate care cuprinde săruri naturale ale acizilor (carbonic, azotic, sulfuric, fosforic, silicic) adică carbonaţi, nitraţi, sulfaţi, fosfaţi, silicaţi, aceştia incluzând cele mai multe minerale existente în scoarţa terestră. E1. Subclasa carbonaţilor: include sărurile acidului carbonic. a) CALCITUL (CaCO 3 ): sistem de cristalizare trigonal, mase granulare compacte, lamelare,

description

mineralele

Transcript of Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor

Page 1: Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor

CLASIFICAREA SI CARACTERIZAREA MINERALELOR.Clasa sărurilor oxigenate.

Datorită marii varietăţi de minerale din scoarţa terestră şi creării unei anumite

ordini, s-au realizat o seri de clasificări ale mineralelor, de real ajutor în

recunoaştere şi diferenţierea lor. Cea mai cuprinzătoare, cea mai cunoscută şi

utilizată clasificare a mineralelor este cea după compoziţia chimică şi structura lor

internă, care va fi prezentată în cele ce urmează, odată cu principalele proprietăţi

ale mineralelor din fiecare clasă, cu rol în identificarea lor.

Una dintre clasele mineralelor este clasa sărurilor oxigenate care cuprinde săruri

naturale ale acizilor (carbonic, azotic, sulfuric, fosforic, silicic) adică carbonaţi,

nitraţi, sulfaţi, fosfaţi, silicaţi, aceştia incluzând cele mai multe minerale existente

în scoarţa terestră.

E1. Subclasa carbonaţilor: include sărurile acidului carbonic.

a) CALCITUL (CaCO3): sistem de cristalizare trigonal, mase granulare

compacte, lamelare, sub formă de stalactite, cristale romboedrice,

transparent, incolor sau de culoare alb-lăptos, roz, galbenă, cenuşie,

brună, luciu sticlos, clivaj perfect, colorează flacăra în galben roşcat,

face efervescenţă cu HCl, casant, D: 3, G: 2,71 , se găseşte în

compoziţia calcarelor şi a marmurelor

b) DOLOMITUL (CaMg(CO3)): cristalizează în sistem romboedric,

mase compacte sau zaharoase, culoare alb-cenuşiu, brun-cenuşiu,

galbenă, brună, luciu sticlos sau sidefos, casant, D: 3,5-4 , G: 2,8-2,9 ,

face efervescenţă în pulberi cu HCl.

c) MALACHITUL (Cu2CO3(OH)2): cristalizează în sistem monoclinic,

mase stalactitice, reniforme, mamelonare, cruste, rar cristale,

transparent, culoare verde, urmă verde deschis, luciu sticlos,

Page 2: Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor

adamantin sau mătăsos, casant, spărtură slab concoidală, colorează

flacăra în verzui sau albăstrui, D: 3,5-4, G: 3,9 -4,4 , face efervescenţă

cu HCl;

d) RODOCROZITUL (MnCO3): cristalizează în sistem trigonal,

transparent, culoare roz, roşie, luciu sticlos, clivaj perfect, D: 4 , G:

3,7 ;

e) SIDERITUL (FeCo3): cristalizează în sistem trigonal, transparent,

culoare cenuşiu-gălbuie, brună, luciu sticlos, clivaj perfect, D: 3,5-

4,5;

f) ARAGONITUL (CaCO3) : cristalizează în sistem rombic, agregate

bacilare, radiare, habitus tabular sau acicular, transparent, incolor sau

alb, luciu sticlos, D: 3,5-4 , G: 3;

g) AZURITUL (2CuCo3∙Cu(OH)2): cristalizează în sistem monoclinic,

transparent, culoare albastră, urmă albastră, luciu sticlos sau mat,

clivaj perfect sau bun, colorează flacăra în verde, D:3,5-4 , G: 3.77.

E2. Subclasa nitraţilor: cuprinde săruri ale acidului nitric.

SALPETRUL DE CHILE sau NITRATUL DE SODIU (NaNO3): cristalizează

în sistem trigonal, culoare albă, alb-gălbuie, cenuşiu-vineţie, luciu sticlos,

colorează flacăra în galben, se dizolvă în apă, gust uşor sărat, răcoritor, D: 1,5-2 ,

se foloseşte ca îngrăşământ pentru sol.

E3. Subclasa sulfaţilor: include săruri ale acidului sulfuric

a) GIPSUL (CaSO4∙2H2O): cristalizează în sistem monoclinic, se găseşte

sub formă de prisme turtite (cristale tubulare) sau alungite, fibroase

(gipsul fibros), grăunţi strâns legaţi între ei (gipsul compact), cristale

fine cu aspect zaharoid (gipsul alabastru), sub formă de plăci simple

Page 3: Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor

(gipsul lamelar) sau asociate şi diferit orientate (gipsul creastă de

cocoş), transparent, incolor, alb, alb-cenuşiu, alb-gălbui, cenuşiu,

roşcat, negru, luciu sticlos sau mătăsos (gipsul fibros), cliva bun sau

perfect (la gipsul lamelar), casant, colorează flacăra în galben, nu face

efervescenţă cu HCl. Puţin solubil în apă, D: 2, G: 2,31, este folosit la

ameliorarea solurilor, în stare semihidratată (încălzit la 129 0C, fără apă,

se exfoliază) se numeşte ipsos;

b) ANHIDRITUL (CaSO4): cristalizează în sistem rombic, tabular, fibros,

concreţionar, transparent, culoare albă, albastră deschis, violetă etc.

luciu sticlos, clivaj bun sau perfect, D:3,5 ;G: 2,98;

c) BARITINA (BaSO4): cristalizează în sistem rombic, tabular, transparent,

incolor, culoare albă, galbenă, luciu sticlos, clivaj perfect, D:3, G:4,5.

E4. Subclasa fosfaţilor: cuprinde săruri ale acidului fosforic.

APATITUL (Ca(PO4)F sau Cl): cristalizează în sistem hexagonal, incolor,

verde deschis, gălbui, alb, brun, luciu sticlos, clivaj imperfect, spărtură neregulată,

uneori concoidală, solubil în HNO3, D:5, G:3,2 , se foloseşte la obţinerea de

îngrăşăminte chimice pe bază de fosfor.

E5. Subclasa silicaţilor: Include cele mai răspândite minerale. Acestea,

împreună cu cuarţul formează în proporţie de 95% scoarţa terestră. După modul de

asociere a tetraedrilor de SiO4 în structura lor internă, silicaţii se împart astfel:

E51. Nezosilicaţi: sunt silicaţi cu tetraedrii izolaţi de SiO4

a) OLIVINA ((Mg,Fe)2SiO4): cristalizează în sistem rombic, agregate

granulare, grăunţi izolaţi, cristale tabulare sau prismatice, transparent,

incolor sau culoare gălbuie, oliv, luciu sticlos sau gras, clivaj potrivit, se

descompune în H2SO4 când este în pulberi, D: 6,5-7, G:3,3-3,5;

Page 4: Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor

b) ALMANDINUL (Fe2Al2(SiO4)3): este din categoria granaţilor,

cristalizează în sistem cubic, cristale, mase compacte, transparent,

culoare brun închisă, brun negricioasă, neagră, cafenie, roşie, luciu

sticlos, nu clivează, spărtură neregulată sau aşchioasă, D:7,5 , G:3,9-

4,3;

c) GROSSULARUL (Ca3Al2(SiO4)3): este din categoria granaţilor,

cristalizează în sistem cubic, cristale, mase compacte, transparent,

culoare galben verzuie, verde deschis, brun verzui, nu clivează, D:6,5-

7,5 , G: 3,5-4,2;

d) SPESSARTINUL (Mn3Al2(SiO4)3): este din categoria granaţilor,

cristalizează în sistem cubic, cristale, mase compacte, transparent,

culoare brună portocalie, galben portocalie, roşu închis, luciu

adamantin, nu clivează, D: 7,5 , G: 4,18;

e) PIROP (Mg3Al2(SiO4)3): este din categoria granaţilor, cristalizează în

sistem cubic, transparent, culoare roşie, neagră, luciu adamantin, nu clivează, D: 7 ,

G: 3,58;

f) EPIDOTUL (Ca2(Al,Fe)3Si3O12(OH)): cristalizează în sistem monoclinic,

transparent, culoare verde-gălbuie, cenuşie, verde-ngricioasă, luciu

sticlos, clivaj perfect sau imperfect, D: 6,5, G: 3,35-3,38;

g) ZIRCONUL (ZrSiO4): cristalizează în sistem prismatic, transparent,

incolor sau culoare galbenă, roşie, luciu adamantin sau sticlos, clivaj

imperfect, D: 7,5, G: 3,9-4,7.

E52) Sorosilicaţii: sunt silicaţi cu grupe finite de tetraedri de SiO4

Page 5: Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor

TURMALINA (NaMg3B3Al6Si6O27(OH)4):cristalizează în sistem hexagonal,

culoare neagră, brună, brună-verzuie, rar incolor, luciu sticlos, spărtură neregulată,

D: 7-7,5, G: 3,2, în formula chimică, în loc de Mg poate să fie Fe, Ti, Li, Cr.

E53) Inosilicaţii: sunt silicaţi cu lanţuri infinite de tetraedri de SiO4

Grupa piroxenilor: caracterizaţi printr-o structură în lanţuri infinite simple de

tetraedri de SiO4, dispuşi paralel cu axa cristalografică „c”. Formula generală este:

(W,X,Y)2Z2O6, în care W= Ca Na; X= Mg, Fe, Mn, Li, Y= Al, Fe, Ti; Z= Si, Al.

AUGITUL ((Ca, Mg, Fe, Ti, Al,)2(si, Al)2O6): cristalizează în

sistem monoclinic, cristale prismatice, agregate granulare, transparent, culoare

verzui, verde închis, brun-negricioasă, neagră, urma cenuşie, luciu sticlos, casant,

clivaj bun, D: 5,5-6, G: 3,23-3,52;

Piroxeni mai sunt: diopsidul, eustatitul, dialogiul, bronzitul, etc.

Grupa amfibolilor: silicaţi cu structură în lanţuri anionice duble, cu ochiurile

catenelor de formă hexagonală şi cu formula generală (W,X,Y)7.

8(Si4O11)2(OH)2, în care W= Ca,Na; X= Mg, Fe, Mn; Y= Fe, Ti, Al.

a) HORNBLENDA (Ca2Na(Mg, Fe)4(Al, Fe)(Si, Al)2O11∙2(OH)2): cristalizează

în sistem monoclinic, cristale prismatice scurte sau rar agregate granulare,

transparent, culoare neagră, verde, brună negricioasă, urma cenuşie, casant,

luciu sticlos sau mat, clivaj bun, D: 5,5-6, G: 3,3;

b) TREMOLITUL (Ca2MgS(Si4O11)2(OH)2): cristalizează în

sistem monoclinic, agregate granulare, mase compacte, cristale circular

alungite, transparent, culoare albă, albă-cenuşie, verzuie, chiar incolor, luciu

sticlos, casant, clivaj perfect, D: 5-5,6,;

E54) Tectosilicaţii: sunt silicaţi cu reţele tridimensionale de tretraedri de

SiO4. includ grupele feldspaţilor, feldspatoizilor şi zeoloţilor.

Page 6: Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor

Grupa feldspaţilor: se constituie în două subgrupe:

- subgrupa feldspaţilor potasici, alcalini sau ortoclazi;

- subgrupa feldspaţilor calcosodici sau plagioclazi.

Subgrupa feldspaţilor potasici, alcalini sau ortoclazi: sunt silicaţi de Al şi K.

a) ORTOZA (K(ALSi3O8)): cristalizează în sistem monoclinic,agregate

granulare, mase compacte, rar cristale simple sau maclate, culoare albă

intens, nuanţe de roz sau gălbui, spărtură neregultă, luciu sticlos sau mat,

D: 6-6,5, G: 2,5-2,6;

b) MICROCLINUL (K(AlSi3O8)): cristalizează în sistem triclinic,

cristale maclate polisintetice, culoare albă cu nuanţe verzui ori benzi

cenuşii verzui, rezistnt la alterare, luciu sidefos, D: 6,5, G: 2,6;

Subgrupa feldspaţilor calcosodici sau plagioclazi: sunt silicaţi de Al şi Na

(albitul) şi Al şi Ca (anortitul).

a) ALBITUL (Na(AlSi3O8)): cristalizează în sistem triclinic, agregate

granulare, cristale tabulare, geode, culoare albă, albă cenuşie, chiar cu

nuanţe verzui ori albăstrui, spărtura aşchioasă, luciu sticlos, D: 6-6,5,

G: 2,6;

b) ANORTITUL (Ca(AlSi3O8)): cristalizează în sistem triclinic, cristale

tabulare, culoare cenuşie, albă cenuşie, luciu sticlos, D; 6, G: 2,7;

Din această subgrupă mai fac parte oligoclazul, andezinul, labradorul,

bytownitul, care sunt amestecuri în proporţii diferite de albit şi anortit.

Grupa feldspatoizilor: cuprinde aluminosilicaţii cu un conţinut mai mic de SiO2

decât feldspaţilor. Cei mai cunoscuţi feldospatoizi sunt: nefelinul, sodalitul,

leucitul, noseanul, cncrinitul.

a) NEFELINUL (Na(ALSiO4): cristalizează în sistem hexagonal,

Page 7: Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor

granule, mase compacte, transparent, culoare cenuşie, albă cenuşie, chiar cu

noanţe gălbui, uneori incolor, casant, spărtură neregulată, luciu sticlos, clivaj

slab, D: 5,5-6, G: 2,56-2,65.

b) SODALITUL (Na8(AlSiO4)6Cl2): cristalizează în sistem cubic,

mase granule, mase compacte, transparent, culoare albastră, gălbui-

albăstruie, uneori incolor, casant, spărtură neregulată, luciu sticlos, clivaj

potrivit, D: 5-6, G: 2,3.

Grupa zeoliţilor: include silicaţi de Ca, Al, Na, K, Ba, Sr hidraţi, ce

iau naştere din alterarea feldspaţilor şi feldspatoizilor: analcimul, chabazitul,

natrolitul etc.

a) ANALCIMUL ( NaAlSi2O6H2O): cristalizează în sistem cubic,

transparent, incolor, luciu sticlos, clivaj imperfect, D: 5, G: 2,3;

b)CHABAZITUL (CaAl2Si4O12 ∙6H2O): cristalizează în sistem

trigonal, transparent, culoare albă, roşie, luciu sticlos, clivaj slab, D: 4,5, G:

2,05-2,10;

E55) Filosilicaţii: sunt silicaţi alcătuiţi din strate infinite de tetraedri de SiO4

reuniţi prin trei ioni comuni de oxigen. Include gupele micelor, cloritelor,

talcului, mineralelor argiloase.

Page 8: Clasificarea Si Caracterizarea Mineralelor