Clasificarea oaselor

2
Clasificarea oaselor. Dupa forma si dimensiuni (lungime, latime, grosime) exista trei tipuri principale de oase: - oase lungi - predomina lungimea - ex. radius/cubitu- acest tip de oase se gaseste la nivelul membrelor - au rol de pârghii de viteza. - oase scurte - cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale - ex. astragalul - au forma aproape cubic- se gasesc în regiuni unde este necesara o mare soliditate si unde exista miscari variate cu amplitudine mica - oase late/plane - lungimea aproape egale cu latimea, dar depasesc grosimea - ex.scapula, oasele cutiei craniene - formeaza cavitati de protectie (craniul) - dau insertie unui numar mare de muschi (scapula). Folosind si alte criterii de clasificare se mai adauga sI alte trei tipuri de oase: - oase pneumatice contin cavitati pline cu aer ; ex. Maxila - oase sesamoide - se dezvolta în vecinatatea unor articulatii sau în tendoanele unor muschi ;ex. Patela oase suturale - inconstante, se dezvolta la nivelul suturilor craniului (fontanele ). Clasificarea articulatiilor Criteriul principal de clasificare al articulatiilor este miscarea pe care o permit. În functie de acest criteriu articulatiile se împart în: - articulatii fixe, fibroase sau sinartroze - articulatii semimobile, cartilaginoase sau amfiartroze - articulatii mobile, sinoviale sau diatroze A. Articulatiile fixe sunt articulatiile în care oasele sunt strâns unite între ele prin tesut fibros dens. Au ca varietati urmtoarele tipuri: 1. SINDESMOZA în care legatura se face printr-un ligament interosos ex: ligament coracoacromial. Pot fi: - sinfibroze - în tesutul de legatura predomina fibrele de colagen - sinelastoze - în tesutul de legatura predomina fibrele elastice ex: ligamentele galbene 2. SUTURI care se întâlnesc numai la craniu. Pot fi: - dintate; ex: sutura sagitala - scuamoase; ex: sutura parietooccipitala - plane; ex: sutura internazala. 3. GOMFOZA care este articulatia dintre o extremitate osoasa conica sI o cavitate alveolara. ex: implantarea dintilor în cavitatea dentara B. Articulatiile semimobile sunt articulatiile în care legatura dintre oase se face prin cartilaj hialin sau fibrocartilaj. Pot fi de doua tipuri: 1. SINCONDROZE în care legatura se face prin cartilaj hialin ex: osul coxal 2. SIMFIZE în care legatura dintre oase se face prin tesut fibrocartilaginos ex: simfiza pubiana articulatiile dintre corpurile vertebrale C. Art. mobile, sinoviale sunt articulatiile la nivelul carora se produc miscari multiple si variate. Clasificarea lor se poate face dupa mai multe criterii: 1. dupa numarul oaselor participante pot fi:- simple (doua oase); ex: sold - compuse (trei oase); ex: articulatia cotului. 2. dupa numarul axelor în jurul carora se executa miscarea pot fi: - uniaxiale ce permit miscari opuse într-un singur plan (cu un grad de libertate) ex: ginglimul (articulaia humeroulnar) trohoide (articuia radioulnar) - biaxiale ce permit miscari în doua plane (cu doua grade de libertate)ex: articulatii elipsoidale (articulatia radiocarpiana) - triaxiale ce permit miscari în toate planele (cu trei grade de libertate) ex: articulatii sferoidale (articulatia glenohumerala). 4. dupa forma suprafetelor articulare. Aceste suprafete pot fi comparate cu sisteme mecanice simple. Astfel se disting sapte grupe de articulatii sinoviale: - articulatiile plane au suprafetele articulare plane; permit numai miscari de alunecare; ex: articulatia dintre oasele carpului sau tarsului - articulatia trohleara sau ginglimul. Suprafetele articulare sunt formate de o trohlee la unul din oase sI de doua povârnisuri laterale sI o creasta la osul opus; permit miscari de flexie – extensie ex: articulatia humeroulnara - articulatiile condiliene au ca suprafata articulara doua segmente de cilindru plin pentru un os si doua depresiuni corespunzttoare la osul opus; permit miscari de flexie – extensie ex: articulaia genunchiului - articulatiile trohoide au suprafetele formate dintr- un cilindru osos continut într-un inel fibros; permit miscari de rotatie ex: articulatia radioulnara proximala si distala - articulatia în sa are suprafetele articulare opozite convexe într-un sens sI concave în celalalt; permite miscari de flexie - extensie, abductie - adductie, circumductie ex: articulatia carpometacarpiana a policelui - articulatiile elipsoidale au ca suprafete articulare un segment de elipsoid sI depresiunea sa

description

Clasificarea oaselor

Transcript of Clasificarea oaselor

Page 1: Clasificarea oaselor

Clasificarea oaselorDupa forma si dimensiuni (lungime latime grosime) exista trei tipuri principale de oase- oase lungi - predomina lungimea - ex radiuscubitu- acest tip de oase se gaseste la nivelul membrelor - au rol de pacircrghii de viteza- oase scurte - cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale - ex astragalul- au forma aproape cubic- se gasesc icircn regiuni unde este necesara o mare soliditate si unde exista miscari variate cu amplitudine mica- oase lateplane - lungimea aproape egale cu latimea dar depasesc grosimea - exscapula oasele cutiei craniene - formeaza cavitati de protectie (craniul)- dau insertie unui numar mare de muschi (scapula)Folosind si alte criterii de clasificare se mai adauga sI alte trei tipuri de oase- oase pneumatice contin cavitati pline cu aer ex Maxila - oase sesamoide - se dezvolta icircn vecinatatea unor articulatii sau icircn tendoanele unor muschi ex Patela oase suturale - inconstante se dezvolta la nivelul suturilor craniului (fontanele )Clasificarea articulatiilorCriteriul principal de clasificare al articulatiilor este miscarea pe care o permit Icircn functie de acest criteriu articulatiile se icircmpart icircn- articulatii fixe fibroase sau sinartroze- articulatii semimobile cartilaginoase sau amfiartroze- articulatii mobile sinoviale sau diatrozeA Articulatiile fixe sunt articulatiile icircn care oasele sunt stracircns unite icircntre ele prin tesut fibros dens Au ca varietati urm1048835toarele tipuri1 SINDESMOZA icircn care legatura se face printr-un ligament interosos ex ligament coracoacromial Pot fi - sinfibroze - icircn tesutul de legatura predomina fibrele de colagen - sinelastoze - icircn tesutul de legatura predomina fibrele elastice ex ligamentele galbene 2 SUTURI care se icircntacirclnesc numai la craniu Pot fi - dintate ex sutura sagitala - scuamoase ex sutura parietooccipitala - plane ex sutura internazala 3 GOMFOZA care este articulatia dintre o extremitate osoasa conica sI o cavitate alveolara ex implantarea dintilor icircn cavitatea dentara B Articulatiile semimobile sunt articulatiile icircn care legatura dintre oase se face prin cartilaj hialin sau fibrocartilaj Pot fi de doua tipuri 1 SINCONDROZE icircn care legatura se face prin cartilaj hialin ex osul coxal 2 SIMFIZE icircn care legatura dintre oase se face prin tesut fibrocartilaginosex simfiza pubiana articulatiile dintre corpurile vertebrale C Art mobile sinoviale sunt articulatiile la nivelul carora se produc miscari multiple si variate Clasificarea lor se poate face dupa mai multe criterii1 dupa numarul oaselor participante pot fi- simple (doua oase) ex sold- compuse (trei oase) ex articulatia cotului 2 dupa numarul axelor icircn jurul carora se executa miscarea pot fi - uniaxiale ce permit miscari opuse icircntr-un singur plan (cu un grad de libertate) ex ginglimul (articula1048864ia humeroulnar1048835) trohoide (articu1048864ia radioulnar1048835) - biaxiale ce permit miscari icircn doua plane (cu doua grade de libertate)ex articulatii elipsoidale (articulatia radiocarpiana) - triaxiale ce permit miscari icircn toate planele (cu trei grade de libertate) ex articulatii sferoidale (articulatia glenohumerala)4 dupa forma suprafetelor articulare Aceste suprafete pot fi comparate cu sisteme mecanice simple Astfel se disting sapte grupe de articulatii sinoviale- articulatiile plane au suprafetele articulare plane permit numai miscari de alunecare ex articulatia dintre oasele carpului sau tarsului - articulatia trohleara sau ginglimul Suprafetele articulare sunt formate de o trohlee launul din oase sI de doua povacircrnisuri laterale sI o creasta la osul opus permit miscari de flexie ndash extensie ex articulatia humeroulnara- articulatiile condiliene au ca suprafata articulara doua segmente de cilindru plin pentru un os si doua depresiuni corespunzttoare la osul opus permit miscari de flexie ndash extensie ex articula1048864ia genunchiului- articulatiile trohoide au suprafetele formate dintr-un cilindru osos continut icircntr-un inel fibros permit miscari de rotatie ex articulatia radioulnara proximala si distala - articulatia icircn sa are suprafetele articulare opozite convexe icircntr-un sens sI concave icircn celalalt permite miscari de flexie - extensie abductie - adductie circumductie ex articulatia carpometacarpiana a policelui - articulatiile elipsoidale au ca suprafete articulare un segment de elipsoid sI depresiunea sa corespunzttoare permit miscari de flexie - extensie abductie - adductie circumductie ex articulatia radiocarpiana- articulatiile sferoidale (enartroze) au suprafetele articulare opozite formate dintr-un segment de sfera (cap) ce patrunde icircntr-o cavitate permit toate tipurile de miscari ex articulatiile umarului si soldului