APROBComandant int. batalion 22 de menţinere a păciilocotenent V.Draguta

”______” ____________________ 2008

PLAN – CONSPECTde petrecere a şedinţei la instrucţia focului

Tema 4: Muniţiile

Şedinţa 1: Destinaţia, construcţia generală şi clasificarea muniţiilor de război pentru armamentul din dotarea subunităţii. Măsurile de siguranţă la mânuirea muniţiilor. Examinarea şi pregătirea muniţiei pentru tragere. Defecţiunile posibile.

Scopul şedinţei: 1. De adus la cunoştinţă militarilor construcţia muniţiei. 2. De a dezvolta la militari mîndria şi dorinţa cunoaşterii armamentului şi artei militare

Timpul:

Locul petrecerii: Clasa

Asigurare materială: Placate cu informaţii şi desene.

Bibliografia: Îndrumar privind instrucţia focului.

1.PARTEA PREGĂTITOARE- Verific prezenţa - Verific ţinuta, gătinţa de şedinţă- Anunţ tema, şedinţa, scopul, bibliografia-

2. PARTEA FUNDAMENTALĂ

MUNIŢII DE INFANTERIEÎn denumirea generală de "muniţii de infanterie" sunt cuprinse:

- cartuşe de infanterie;- grenade de mână;- mijloace pirotehnice cu acţiune apropiată. CARTUŞE DE INFANTERIEDin muniţia pentru armamentul de infanterie fac parte cartuşele până la calibrul de 14,5 mm inclusiv, la care glonţul nu are brâu forţator.După destinaţie, cartuşele pentru armamentul de infanterie se împart în:- cartuşe de război;- cartuşe auxiliare.Cartuşele de război sunt destinate pentru nimicirea personalului, distrugerea diferitelor materiale, precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni speciale.Cartuşele auxiliare sunt destinate pentru instruirea trupelor. Din acestea fac parte cartuşele de manevră, pentru trageri de instrucţie, trageri experimentale, de tir redus, de exerciţiu şi secţionate.Cartuşele de război se împart în:- cartuşe cu glonţ obişnuit;- cartuşe cu glonţ special.Cartuşele cu glonţ obişnuit sunt destinate pentru nimicirea personalului neadăpostit sau aflat în adăposturi de tip uşor şi pentru distrugerea tehnicii neblindate.Cartuşele cu glonţ special sunt destinate pentru scoaterea din luptă a tehnicii şi personalului, pentru incendierea carburanţilor neadăpostiţi sau în adăposturi de tip uşor, pentru indicarea ţintelor, corectarea tragerilor şi pentru semnalizare.

MUNIŢII DE INFANTERIE

1. CARTUŞE DE INFANTERIE

După destinaţie După modul de realizare percuţie:

- cu percuţie centrală;

de război: auxiliare - cu percuţie excentrică.

- de manevră,

cu glonţ obişnuit: cu glonţ special: - de exerciţiu;

- cu glonţ cu miez de oţel;

- cu glonţ perforant; - de tir redus;

- cu glonţ uşor; - cu glonţ incendiar; - pentru trageri de instr.;

- cu glonţ greu; - cu glonţ trasor; - pentru trageri experiment.

- pentru pistol - cu glonţ de reglaj incendiar;

- secţionate

- cu glonţ perforant-incendiar;

- cu glonţ perforant-

incendiar-trasor;

- cu glonţ exploziv

2. GRENADE DE MÂNĂ

3. MIJLOACE PIROTEHNICE CU APRINDERE APROPIATĂ

După modul de acţionare şi efect la

obiectiv:

După destinaţie

:

După procedeul de

lansare:

După principiul întrebuinţării în

luptă:

- cu efect prin suflu şi schije;

- ofensive; - din pistol; - de iluminare;

- cu efect cumulativ. - defensive;

- din ţevi; - de semnalizare; - de noapte (focuri)

- antitanc. - reactive; - de imitare - de zi (fumuri.)

- prin aruncare.

GLONŢULDupă forma exterioară (fig. 2.2.), glonţul are o parte ogivală 5,

o parte cilindrică 6 şi o parte posterioară 7 sub formă tronconică. 0 serie de gloanţe (de pistol, revolver şi altele), nu mai sunt prevăzute cu partea tronconlcă.

Forma şi lungimea părţii ogivale se aleg astfel încât să se realizeze o rezistenţă minimă a aerului şi să se asigure stabilitatea glonţului pe traiectorie.

Partea cilindrică are rolul de a imprima glonţului mişcarea de rotaţie şi de a asigura obturarea gazelor provenite din arderea pulberii, pe timpul deplasării glonţului în canalul ţevii. Gloanţele obişnuite şi cele speciale, cu excepţia celor trasoare şi de pistol, au pe partea cilindrică un şanţ inelar 8, în care se presează gura tubului pentru realizarea sertizării glonţului cu tubul.

a) Gloanţele obişnuite pot fi cu miez de plumb sau cu miez de oţel. Ele se compun din (fig. 2.3) învelişul bimetalic 1, miezul de oţel sau de plumb 2 şi cămaşa de plumb 3 (la glonţul cu miez de oţel).

Învelişul serveşte pentru realizarea formei exterioare a glonţului, asamblării cămăşii şi miezului şi pentru asigurarea angajării sigure în ghinturile ţevii. Se fabrică prin presare la rece, din oţel cu un conţinut redus de carbon, placat cu un strat subţire de tombac.

Cămaşa se fabrică din plumb sau aliaj de plumb cu antimoniu şi asigură asamblarea compactă a miezului în înveliş şi dispunerea corectă a centrului masei glonţului, contribuind la atenuarea uzurii ţevii.

Miezul poate fi din aliaj de plumb cu antimoniu sau din oţel. Miezul de oţel înlocuieşte o parte din plumbul deficitar, mărind şi capacitatea de perforare a glonţului.

b) Gloanţele speciale, după destinaţia lor pot fi: perforante, trasoare, incendiare, de reglaj-incendiare, perforant-incendiare, perforant-incendiar-trasoare şi explozive.

b.l. Glonţul perforant, este destinat pentru neutralizarea ţintelor cu blindaj uşor (maşini blindate, transportoare blindate şi altele) şi a personalului adăpostit după blindaje cu grosime relativă mică.

Fig. 2.2. Cartuşul de război:

1 – glonţ; 2 – tub-cartuş; 3 –

încărcătura de azvârlire; 4 – capsă de aprindere; 5 - partea ogivală; 6 – partea

cilindrică; 7 – partea posterioară; 8 – şanţ

inelar

Glonţul (fig. 2.4) se compune din: învelişul bimetalic 1, cămaşa de plumb 2 şi miezul perforant 3. Miezul este fabricat din oţel de scule, cu un conţinut bogat de carbon sau din aliaj metalo-ceramic dur. În contact cu blindajul, miezul glonţului perforează blindajul, producând efectul urmărit.

Fig. 2.3. Gloanţele obişnuite:a – cu miez de oţel; b – uşor; c – greu; d - pistol; 1 – înveliş bimetalic; 2 – miez de oţel sau de plumb; 3 – cămaşă de plumb

Fig. 2.4. Glonţ perforant:

1 – înveliş bimetalic; 2 – cămaşă de

plumb; 3 – miez perforant

Fig. 2.5. Glonţ trasor:1 – înveliş bimetalic; 2 –

miez de plumb; 3 – pahar; 4 – compoziţie

trasoare; 5 – inelb.2. Glonţul trasor este destinat pentru corectarea tragerii, indicarea ţintelor şi

semnalizare.Glonţul (fig. 2.5) se compune din:

învelişul bimetalic 1, miezul de plumb 2 presat în vârful glonţului, paharul 3 cu compoziţia de aprindere şi trasoare 4 şi inelul 5 cu un orificiu concentric, dispus în partea posterioară a glonţului. Compoziţia de aprindere şi trasoare este formată dintr-un amestec de carburant, oxidant şi liant. Drept carburant se foloseşte praf de magneziu sau aliaj de aluminiu şi magneziu, ca oxidant - oxizii şi sărurile unor metale (bariu, stronţiu etc.), iar ca liant - răşini speciale.

Pe timpul tragerii, gazele rezultate din arderea pulberii, aprind compoziţia de aprindere. După ce glonţul a părăsit canalul ţevii, de la compoziţia de aprindere se iniţiază compoziţia trasoare care lasă o dâra luminoasă (de regulă, de culoare roşie).

b.3. Glonţul incendiar, este destinat pentru incendierea carburanţilor şi a celorlalte materiale uşor inflamabile.

Glonţul (fig. 2.6. a) se compune din: vârful din tombac 1, învelişul bimetalic 2, miezul de oţel 3, compoziţia incendiară 4 dispusă în vârful glonţului deasupra miezului şi cămaşa de plumb 5. În partea de fund a glonţului se găseşte paharul 6 al trasorului cu compoziţia trasoare 7.

La întâlnirea obstacolului, ca rezultat al comprimării mecanice bruşte şi încălzirii, se aprinde compoziţia incendiară. Învelişul glonţului se desface şi flacăra acţionează asupra ţintei.

b.4. Glonţul de reglaj-incendiar, este destinat pentru reglarea tragerii şi pentru incendierea materialelor uşor inflamabile.

Glonţul (fig. 2.6 b) se compune din: vârful din tombac 1, învelişul bimetalic sau din oţel 2, cămaşa de plumb 3, compoziţia incendiară din amestec pirotehnic 4, bloculeţul 5 cu capsa de aprindere şi mecanismul de percuţie, asamblate în paharul 6. Mecanismul de percuţie cu funcţionare prin inerţie se compune din percutorul 7 cu cuiul percutorului şi coafa de protecţie 8. La unele gloanţe, în locul coafei de protecţie se foloseşte un inel de siguranţă.

La plecarea glonţului, coafa de protecţie, sub acţiunea forţelor de; inerţie, se apropie de percutor al cărui vârf perforează coafa. Pe traiectorie, percutorul 7 se deplasează spre înainte până ce se reazemă pe fundul capsei. La lovirea obstacolului, percutorul loveşte capsa. Jetul de

Fig. 2.6. Gloanţe incendiare:a - glonţ cu compoziţie incendiară; b -

glonţ de reglaj-incendiar; c - glonţ perforant-incendiar

foc de la capsă aprinde compoziţia incendiară. Învelişul glonţului explodează şi flacăra acţionează asupra ţintei. Efectul de reglaj este realizat prin intermediul compoziţiei trasoare 10, dispusă în paharul 9.

b.5. Glonţul perforant-incendiar, este destinat pentru incendierea. carburanţilor sau materialelor uşor inflamabile, aflate după blindaje uşoare.

Glonţul (fig. 2.6 c) se compune din: învelişul bimetalic sau din oţel alămit (zincat) 1, cămaşa de plumb 2, miezul perforant 3 şi compoziţia incendiară din amestec pirotehnic 4, dispusă în vârful glonţului.

La întâlnirea blindajului, datorită comprimării mecanice bruşte a glonţului, se aprinde compoziţia incendiară. Flacăra trecând prin orificiul făcut de miezul perforant, aprinde carburantul.

b.6. Glonţul perforant-incendiar-trasor are aceeaşi destinaţie ca şi glonţul perforant-incendiar, având şi rolul de reglarea tragerii. Din punct de vedere constructiv, acest glonţ se deosebeşte de cel perforant-incendiar, prin aceea că miezul este de dimensiuni mai mici şi mai uşor, iar în partea posterioară există un pahar cu compoziţie trasoare.

TUBUL-CARTUŞTubul (fig. 2.7) serveşte pentru asamblarea tuturor elementelor cartuşului, obturarea gazelor pulberii pe timpul tragerii şi pentru protejarea încărcăturii de azvârlire şi a capsei de aprindere împotriva agenţilor atmosferici.

După configuraţia exterioară, la tub se deosebesc următoarele elemente: partea cilindrică 1, partea conică 2, corpul 3 şi gulerul 4. Gulerul tubului are un rebord 9 sau un şanţ 7, care serveşte pentru extracţia tubului. Rebordul – acolo unde există – asigură o anumită poziţie a cartuşului în camera de încărcare. Corpul tubului, de regulă, are o conicitate care uşurează introducerea şi extragerea tubului din camera de încărcare a armei.

La fundul tubului există despărţitorul (montecula), care separă orificiul pentru capsă, de volumul interior al tubului în care se găseşte pulberea. La despărţitor deosebim nicovala 6 şi două orificii 8 prin care se transmite flacăra de la capsă la încărcătură.

Tuburile pot fi din alamă, bimetalice sau din oţel. Pentru protejare împotriva coroziunii, suprafeţele tuburilor se acoperă cu lac (în special cele de oţel).

Glonţul se fixează în tub prin îmbinare strânsă şi presarea părţii cilindrice sau prin îmbinare strânsă şi punctare în două locuri (cartuşe 7,62 mm pentru revolver) sau în trei locuri (cartuşe 7,62 mm pentru pistol).

ÎNCĂRCĂTURA DE AZVÂRLIREÎncărcătura de azvârlire este destinată pentru a imprima glonţului viteza iniţială stabilită. În

prezent, la cartuşele de infanterie se folosesc încărcături din pulbere de nitroceluloză marca VUFL, VT, P-45, DGG, DCM, 4/7, 5/7.

Pulberile folosite pentru încărcăturile de azvârlire ale cartuşelor de infanterie, sunt arătate în tabelul 2.1.

CAPSA DE APRINDERECapsa de aprindere este destinată pentru aprinderea încărcăturii de pulbere.Construcţia capselor de aprindere pentru diferite cartuşe este identică. Se deosebesc între

ele numai prin greutate şi dimensiuni.Capsa (fig. 2.7) se compune din: căpăcelul (alveola) din alamă (a), rondela de staniol (b), şi

compoziţia pirotehnică (c), sensibilă la percuţie.Datele complete privind caracteristicile tehnico-tactice şi de construcţie ale cartuşelor de

infanterie, sunt cele cuprinse în anexa nr. 1.

GRENADE DE MÂNA

Fig. 2.7. Organizarea tubului:

1 - partea cilindrică; 2 – partea conică; 3 – corp; 4 – guler; 5 – orificiu pentru capsa; 6 – nicovală; 7 – şanţ inelar; 8 – orificiu; 9 – rebord

După modul de acţiune şi al efectului la obiectiv, grenadele de mână se împart în: - grenade de mână cu efect prin suflu şi schije;- grenade de mână cu efect cumulativ.Grenadele cu efect prin suflu şi schije sunt destinate pentru scoaterea din luptă a

personalului în lupta apropiată (pe timpul atacului, în tranşee, adăposturi, puncte populate, în pădure, în munţi etc.), în raport de distanţa de împrăştiere a schijelor, grenadele se împart în:

- grenade ofensive;- grenade defensive.Din categoria grenadelor ofensive, fac parte grenadele de tip RG şi formă de ou, iar din

cele defensive, grenadele F-l.Grenadele cumulative sunt destinate pentru lupta împotriva tancurilor şi altor obiective

blindate, precum şi pentru distrugerea amenajărilor genistice permanente şi temporare. Din categoria acestor grenade fac parte grenadele de tip RPG şi RKG.

Tabelul 2.1PULBERILE FOLOSITE LA MUNIŢIA DE INFANTERIE

Nr. crt.

Armamentul, calibrul şi modelul

Denumirea muniţiei

Greutatea medie

a încărcăturii (gf)

Inscripţia completa a

pulberii (exemplificări)

Marca pulberi

i

Semnificaţia mărcii pulberii şi indicaţii

suplimentare

1 Puşcă calibru 5,6 mmPuşcă calibru 5,6 mm Geco

Cartuş 5,6 mm tir redus

- Geco1-63-U

Geco Pulbere cu bază de nitroceluloză folosită la cartuşele 5,6 mm tir redus

2 Pistol-mitralieră calibru 7,62 mm md. 1963.Carabină 7,62 mm semiautomată md. 1956. Puşcă-mitralieră calibru 7,62 mm md. 1958 şi 1964.

Cartuş 7,62 mm scurt cu glonţ miez de oţelCartuş 7,62 mm scurt cu glonţ trasorCartuş 7,62 mm scurt cu glonţ perforant incendiarCartuş 7,62 mm scurt cu glonţ incendiar

1,57-1,62

VUFL l-75-Usau

VUFL 1-55-K

VUFL Pulbere cu baza de nitroceluloză mărunţită, flegmatizată, de forma tubulară, grafitată

Cartuş 7,62 mm scurt de manevră

1,20-1,25

P-55 201-72-U P-55 Pulbere cu baza de nitroceluloză poroasă de forma tubulară cu 55% azotat de potasiu

3 Puşcă 7,62 mm md. 1891/30.Carabină 7,62 mm md. 1944.Puşti mitraliere 7,62 mm md. 1945, 1945 M, DT şi DTMMitraliere 7,62 mm md. 1946, 1943, 1943M, 1966

Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ uşorCartuş 7,62 mm lung cu glonţ cu miez de oţel

3,00-3,30

BT (VT) 77-44-SMK

VTOD-SM 54-44-TSF

VTSVOD 63-43-SMK

VTSV 11-52-TVTSM 41-45-S

V/VBT 22/46 K (УФ)

sauBT 12/47C (УФ)ВЛ (VL) 7-31-

111ВЛ 10/41 K B/B

BT (VT)ВЛ

(VL)

BT (VT) – pulbere cu bază de nitroceluloză, flegmatizată de formă tubulară grafitată (Pulbere de infanterie).OD = pulbere importatăCB (SV) = nitroceluloză proaspătă.ВЛ (VL) = pulbere cu bază de nitroceluloză pentru cartuşe 7,62 mm cu glonţ uşor.

SM = pulbere amesticată.B/B (V/V) = pulbere fabricată în timpul războiului. УФ(UF) = pulbere fabricată rapid

Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ perforantCartuş 7,62 mm lung cu glonţ perforant-incendiarCartuş 7,62 mm lung cu glonţ perforant-incendiar-trasorCartuş 7,62 mm lung cu glonţ trasorCartuş 7,62 mm lung cu glonţ de reglaj incendiar

3,00-3,30

VTOD 23-43-KVT 80-77-U

Cartuş 7,62 mm lung de manevră

VT 7-76-UP-55 22-72-U

VTP-55

P-55 = pulbere cu bază de nitroceluloză poroasă de forma tubulară cu 55% azotat de potasiu

4 Mitraliere 7,62 mm md. 1943, 1946, 1966 şi 1910

Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ greu

3,00-3,30

VTSM 40-45 SV/V

VTOD 25-44-KVTODSM 55-44-

TSF V/V

vezi nr. crt. 3

5 Pistol 7,62 mm md. 1933Pistol mitralieră md. 1941

Cartuş 7,62 mm cu glonţ obişnuit pentru pistol şi pistol mitralieră

0,60-067 P-45 18-52-EDCZ-1 26-51

Ncdp P-1 6-53-nma

Ncdp P-2 7-54-nma

P-45CZ-1

Ncdp-1Ncdp-2

P-45 = pulbere cu bază de nitroceluloză poroasă de formă tubulară cu 45% azotat de potasiu CZ-1 = pulbere cu bază de nitroceluloză din lemn tip 1.Ncdp P-1 şi Ncdp P-2 pulbere cu bază de nitroceluloză de provenienţă cehă.

6 Revolver 7,62 mm Nagan md. 1935

Cartuş 7,62 mm cu glonţ obişnuit pentru revolver Nagan

0,30 ПЛ 10-12 3-30-KПЛ 10-10 3-30-K

ПЛ (PL) 10-12ПЛ (PL) 10-10

Pulbere cu bază de nitroceluloză lamele cu grosimea de 0,1 mm şi lăţimea de 1,2 mm, respectiv 1,0 mm

7 Pistol 7,63 mm Mausser md.1908

Cartuş 7,63 mm cu glonţ obişnuit pentru pistol

0,50 П-45 3-43-K П (P) 45

Pulbere cu baza de nitroceluloză poroasă de formă tubulară cu 45% de potasiu.

Nr. crt.

Armamentul, calibrul şi modelul

Denumirea muniţiei

Greutatea medie

a încărcăturii (gf)

Inscripţia completa a

pulberii (exemplificări)

Marca pulberi

i

Semnificaţia mărcii pulberii şi indicaţii

suplimentare

8 Pistol 7,65 mm Browning.Pistol 7,65 mm md. 1974 (Carpaţi)

Cartuş 7,65 mm cu glonţ obişnuit

0,210 Ncdp P-2 1-78-RSC

P-55 11-80-U

NcdpP-2P-55

Pulbere cu bază de nitroceluloză

9 Puşcă 7,92 mm md. 1924

Cartuş 7,92 mm cu glonţ uşorCartuş 7,92 mm cu glonţ greuCartuş 7,92 mm cu glonţ perforantCartuş 7,92 mm cu glonţ perforant-trasorCartuş 7,92 mm cu glonţ cu miez de oţel md. 1971

2,9-3,4 VT 301-73-UDCG3 1-40

VTCG3

CG3 = pulbere cu bază de nitroceluloză, grăunţi cu dimensiunile 1,5x1,5x0,3 mmVT – vezi nr. crt. 3

Cartuş 7,92 mm de manevră

1,7-2,00 P-55 13-80-U P-55P-45

Vezi nr. crt. 2 şi 8

10 Puşcă mitralieră 7,92 mm md. 1930.Mitralieră 7,92 mm md. 1937.Mitralieră 7,92 mm md. 1934 şi 1942

Cartuş 7,92 mm cu glonţ trasorCartuş 7,92 mm cu glonţ perforant de bordCartuş 7,92 mm cu glonţ trasor de bord

2,95-3,01

VT 201-78-U VT vezi nr. crt. 3

Cartuş 7,92 mm de manevră

1,70-1,90

P-55 302-72-U P-55 sau P-

45

vezi nr. crt. 2 şi 8

11 Pistol 9 mm Bereta md. 1944 şi Walter scurt

Cartuş 9 mm scurt cu glonţ obişnuit

- DCG2a 3-40 CG2a Pulbere cu bază de nitroceluloză, grăunţi cu dimensiunile de 0,45x0,60 mm

12 Pistol 9 mm Browning lung, Walter lung şi pistol mitraieră 9 mm md. 1938, 1941, 1948

Cartuş 9 mm lung cu glonţ obişnuit

0,50 DCG2S 3-40DCG3S 2-40

CG2SCG3S

CG2S = pulbere cu bază de nitroceluloză, grăunţi speciali cu dimensiunile 0,45x60 mmCG3S = pulbere cu bază de nitroceluloză, grăunţi speciali cu dimensiunile 0,64x60 mm

13 Pistol 9 mm Steyer md. 1912

Cartuş 9 mm pentru pistol Steyer

0,40 DCG 3S 2-10 CG3S vezi nr. crt. 12

14 Mitraliera a.a. 12,7 mm

Cartuş 12,7 mm cu glonţ perforant-

16,0-17,0

4/7 7-78-U4/7 SV 2-54-S

4/74/7 SV

4/7 = pulbere cu bază de

incendiar B-32 Cartuş 12,7 mm cu glonţ perforant B-30Cartuş 12,7 mm cu glonţ perforant-incendiar BS-41Cartuş 12,7 mm cu glonţ perforant-incendiar-trasor BZTCartuş 12,7 mm cu glonţ exploziv-incendiar MDZ-3

nitroceluloză cu grosimea de combustie de 0,4 mm şi 7 canaleSV = nitroceluloză proaspătă

15 Mitralieră a.a. 13,2 mm

Cartuş 13,2 mm cu glonţ obişnuitCartuş 13,2 mm cu glonţ perforantCartuş 13,2 mm cu glonţ perforant-trasorCartuş 13,2 mm cu glonţ perforant-incendiarCartuş 13,2 mm cu glonţ incendiar de bord

15,0 DCM6 4-40sau

GRCM6 5-41

CM6 CM6 = pulbere cu baza de nitroceluloză tubulară cu dimensiunile 2,30x1,45x0,50 mm

16 Mitralieră a.a. cal. 14,5 mmPuşcă a.t. 14,5 mm PTRS.

Cartuş 14,5 mm cu glonţ perforant-incendiar B-32 Cartuş 14,5 mm cu glonţ perforant B-30Cartuş 14,5 mm cu glonţ perforant-incendiar BS-41Cartuş 14,5 mm cu glonţ perforant-incendiar-trasor BZTCartuş 14,5 mm cu glonţ exploziv-incendiar MDZ-3

31,00-33,00

5/7n/a 89-77-U 5/7 n/a 5/7 = pulbere cu bază de nitroceluloză cu grosimea de combustie de 0,5 mm şi 7 canalen/a = pulbere fabricată din nitroceluloză cu procent redus de azot

Cartuş 14,5 mm de manevră

21 VTJ 403-74-U VTJ VTJ = pulbere cu bază de nitroceluloză grafitată pentru cartuşe de manevră

MIJLOACE PIROTEHNICE CU ACŢIUNE APROPIATADupă principiul întrebuinţării în luptă, mijloacele pirotehnice cu acţiune apropiată se împart

în următoarele grupe:- mijloace de iluminare, întrebuinţate pentru iluminarea terenului şi obiectivelor apropiate

şi pentru semnalizare în timpul nopţii:- mijloace de semnalizare de noapte pe bază de focuri colorate;- mijloace de semnalizare de zi pe bază de fumuri colorate;- mijloace de marcarea focului, întrebuinţate pentru imitarea exploziei grenadelor,

bombelor, proiectilelor şi pentru trageri festive (bombe de festivităţi).

CARTUŞE DE ILUMINARE ŞI SEMNALIZARECartuşele de iluminare şi semnalizare fac parte din categoria mijloacelor cu acţiune

apropiată. Sunt întrebuinţate pentru iluminarea

3.PARTEA DE ÎNCHEIERE

- reamintesc tema, şedinţa- fac un scurt bilanţ- pun sarcini de studiu

CONDUCĂTORUL ŞEDINŢEI__________________________________________________